1.lIrrnri 1"11 p~ro;a,...

fDr ~tiintifir

1980 - Loin, Gallimard, Paris; 1986 - L 'iunour des commencements, Gallimard, Paris, pelltru care a obtinut Premiul Femina Vacarcsco.

BUCURE~TI. 1994

l

tcr r: rcevue trtmcatse ae P.~vcll:lIIalv<,.

I

l

------- -- --···r~"·-···--··~-· L '-' 'i _. _ 1;""- _. -._. ...................• ~ .. "'-3"~"~

{.,eompulsIa de destm", de pilda), continuturile retulate revm adesea eu 0 mare noeurate, intr-un scenariu in care subiectul nu sc recunoaste ea autor.

pulsionale, aceasta nu p.rcsupunc ca s-.ar puica opune P~"lulllle aCIlVI; pU"IUII~IUI f,a~"'''j Dimpotriva, Freud a subliniat, in special In polernica sa cu Adler (VCZ1: Pulsiune

£,">. .-C r- H.T r '1'1'1 O· <;,:. J:' rTf lflA.-l,)

j

accasta rezrstcnja 'sc uatoreazauur-o jm\,clfrJ"o'l,,: rbt",';""n"'~=·1r.l,1:.'_(21 .. Mai .m.l.l.1,'. transfer ncgativ (vezi: Transfer),

.:HUll\'" IJIUC:pCllllt:_II_I~~_I~ga~~_u~ ~1_I_d~~~~!~~_I_~'~.J,~_al ~IlIUSCUI~LuraJ ~I ue _UII :,\1_d~ll~ pIC\"-I~ ,II j oeupa un loe difcrit In eadrul tcorici,

10')11 R...'lonu.n_<Jll "f 0111"" h cii:

agresiune principiul insusi al agresivitatii, Freud sparge cadrul c1asic al notiunii de agresi-

< •

etc, m cdc (lin urma ridmJfilid"o adevarata atcgercuc omect' ill c6pllane~li).

LI) "'''''''''" ..... "" ,"Hll .'--'~"l

crteva semne privilegiate.

Tipu~i Iundamentale de alcgere de obiccf af iubrru ~iln uescnerea alegerh ue ooiecr nhr-

uoua contexte destul de ditcnte.

j

A lVIlHV A I "NT DOL' A 1\lIlln, A I "NT PO~TA 1\lInlY A I I<'NT_ •

oblectul, evolutie stsuililor llbidituite. Statliul oral, ill prima sa faza (supt), e preambivn:

............... &.4 .111~ ..... I ..... O'-'IIl_ UHU LIlli ..... a~)lIlUUIIl\;d IICV}UlJLIIUJ uc a-~J ~uf!e uunsrcrui HI ~IUIO" j permite cea mai clara dclimitarc a tcrmenului umbivolcntt; este opozitia .j nateriala"

UJ« _flU 111«. pU~1I1 J"' ... H-.I.''-' .......... , ........ -1'"'"._-- ------~-.

instantclor aparatului psihic.

..... ••• L.U ••• --- ~- ---r----

raport stnns cu propnui conunui (I t).

.I --0- _ .• ~r-J- _ .... ~~~-~ ... ~ .....

..... .., .. ·i.; .... 7 ..... --.; ...... U ...... .J:-1II:"Uli a IlUIIIJL f.lIJUI tit:" illt"grl t:" illlill--lll.ll-d.

j

~lIk\e':-'pOl'iJ"fnnlnttc;' de' mai multc ori, fie forma substantivala Anlehnung, fic forme

g,!!?I_Q.I?~rY,!IJ) .. ~YLmillg!OSJG.~f.lFM\ttt'%\~hll,':''8c1'.!:1'2/.r/LG." u '"llL.I<':II' IlIlJl\}I'1. l'>.'glu",,,c; a expresiei faciale.

l

-- r--- -- --- ---- - -~ ..... ~,--. -_ .... ~ .... _.- -~ f'-"---- .... ~.~~.- - --"-5'·-- _--------

afirmat deseori in ocazii antcrioare ca, in principiu, nu pot .admitc nici 0 difercnta intre 0

J

nonverbal (mimicii, posture, gesturi, coiulultii);

~ ---:., ---l------- r-- --- - - ---c---- -- - - - -- -:s- - -- - _. - - ----c ------ - ----------

dinala acurnulata ~i ncdescarcata,

j

\" ~-.._./ IJ'_~~.'''. H ~''_ Y"_'~'~""" .. ," ~.".,_.., .• , .•••• ,_.. ... '~ ..... "' .. j ........ ,... ...... ~,.,., ...... V' '~ .... ~ •• l ....... ~ /", ....... "., , ...

Freud, ncccs ita, fie §i datorita concizici sale. citeva rcmarci.

.• rUT TT ITT £{H.Cr. n.! \l 'i:OQ·J: AAR

A.D.

ouuiu asunra tsicnci. ucruiarca aCCSIUl proccs t rcapan ua ~IlCCIClUr IIcplaCUIC call' au doua moduri:

}'f1carear_ 11_ .• lTpILoaccLc __ ctC.D.I1{'P.rr.:: .d('~c.".~(' .. d.i~".!!llr .muaIUI'.'_HJ ,!.£y;n 's' L a. f<!l;·· .. h;10 .• 1 Ulrj intcrna, sc poatc raporta III ultima inst<ln\a oricc pcricol la rcla(i<1 iudividului cu luruca

~J- --- -r-~--

\L.' rK~ULJ \.:t.}. un:: .'C"JU/<Ul~UII~, t71~r-,-""_J.H.;,,.,~"'TJ, J: ..... ~.J ..... ~ -,,'"; •• , .......

v.~.

Of:>&CU"Yt*iiln'f, .. ·~.ui.anup\;_f_ .• dt;;~~Il..IPt.tJ:(I_~l d~H;:p".n!l rpP;"__rp_ in ttiscursut sutnectutut, ,(Ie UIUl Ne vom limita la urmatoarcle obscrvatii asupra acestui ultim punct:

j

_ .• _\1 U: \lnGJJ.QD'}T.C.<}. a,~.illtlllgL«~.t.GJ~PD~S!.Q.IJ.I.'U~fl.Q SlJ£V.lm~. 9!'!. ~n<;.nllf< !!1JDJ.q.lPIYU! 1]!11 este decit .aicuron" ~i "cantitatc" (2).

U,",VCIIl ull ~\"Ifhu( VI 19_iillu il-t-u':""] Llic--':;cii.-~",,':hcn~ '~:.t':""Q..i 7.,-,_.C",,~~J,;(."!1.._tp..d~"r:_ n..:t'(_-.Jl'Ylfl'1h,tl-

Ide autocenzurii asupra productjilor intelectualc (4).

l

r"_.:..?JJ?;n\:-CC'.h'.IJ.f'>-~ ... etc- b..·l(??~u-£~ ..... h ..... :..· .... ,. ~I;:_·::t"},ttn."'Joti.n.Q_{;:_"~'llp~eat.\..f1~U-~vJ.A F-.:.. (p,,"H"nh.,..l

reprezintii corespondentul regulil de asociere liberii propuse analizutului.

L...o ..................• '-'-'r a •• _ ........ ~'.~ ••• _ ,,- -"" --

gieze un anumit material. sa-l compare, sfi-I schcrnallzczc CIC.!

1;1':,"", n,ulIc-, IlniUil; men ales pnn rcrcrtre ra experrerua propne. "AUIOanaJiZa mea, a

(3) I--l<EUlJ (S.l. Au.' den Antiineen aer rsvcnouunvse. 1M/-I ~VL. lJ., L'I~: 10., L.''1: r .. ~'If.

j

J.~~~I~?_~~/"':':.~~I~,_,?~.,,:,~_.~~~ .... n_ .. ....,., ...... _ .... ~

libidinale: stadiul oral' precoce al suptului.

j

tlpl' it ~~/R'"L1 11;'6;'lJ€~\~ ti, fe'O 1'''~''P~lti<>opo'l'''lllo,e de; wJ¥;id.i~'"'Jrupl~~ F.Clr,"'l'J. i ,1'U'''I.\l'lJ&,,,y,r.fJ ansamblul actiunilor orientate catre exterior ce permit eului sa-si pastreze echilibrul.

----- -- •• -- _~· __ n ".L· •• t~. ,,'-'"I .... IIUllll\ '-'UI'-'Ill 1' .... 1111\.. lJV<:lll; ~a~J.

pe care a procura simptomul; acosta, oriel! de dureros ar fi, arc drept scap sii-l scuteaseii

AU.

1t;IUI"III~ JlI~t:::lC):;I_IIU pllli "d ~~AUdllf.,a \,..<l • ., ••• 11 1I1l"-'1I1"-'I"L(.I V.lJ5u ...... u p ..... v ..... ,.~ .... v .... .,. ..... b .. "" .....

" ... refularea e suportata de ceea ce merge impotriva sexului subiectului" (5 b) (invidia

l

\rJ?"i\~I',Ii3V\Y.h\ll .. :k:LX-:-·1l1T:~.r:~~'m~R2:r::. rJ'l"~ b)G.W., IX. 171:"2: S'E., xrn. 141::'2; 1'.,195-6.

V.D.z.

• ....,u....., ........... ._~ ..... II~."I "I U",'UIIlt..-IIIUIUI. .

" ... ornul gasestc in limbaj un substitut al actului. substitut care permite abrcactia aproape

constutut rna; ales in tetlsism !j; psihoze: coexistentu, ill cadrul eului, a doua utituttini psi-

• Terrnenul cenzura se IIll1tne~1C III pnmUllIlIU 111 '''h'''''' .. ""~.""" ,,~- .,- .-._ .... - "" ..... u topica". Freud il foloseste pcntru prima data pentru a explica, Intr-o scrisoare adresata lui

nUtnJI.§£nl7rQIf,t;l1J£·JJX_J:_t~tlII!ljl~~c_~_l_a~{UI, J/hU(UJI!:f, 1I1'''\''''lIllh-' '"'-'1. _ .. _

la sfirsitul vietii, cind reia notiunca de clivaj, 0 face dintr-o cu totul alta perspectiva.

v.o.z. l

'-' ~u""'I''''''II~ " ............ "-'" -._.~ .... , ~-r-. - . - -- --, - •

.... ta) LUVlIlICU;; UlIIUt::: bllUlJUCl'C1G a3IvUt;"'V .H·U(" ~,_ "_--_ '-_ - __

("Allal" und "Sexual", 1916) de Lou Andreas Salome.

_.ar·-----· - ----

evidenta demonstrativ

ue omcei vreun erect. 1 otusr. cueouata ele se asociaza ncntru a lorma comnlexe .. ," ( 1 /)1. mcntul sau In accasta lumc" (5 c),

UUJ1Vl...lUl alll,""ll1l1kU~ pVUl ...... 1.1 ~ .... t-'.~"'" \'-' .... , ....... " ...... "'-A..I ..... t-'~ ._.··· .... ·b-~-~ ----s---- _ ....

.loculcentral in evolutia sexualitalii infantile la cdc doua sexe: in acelasi timp, a fost [ormulata

t:Jib';,cfm;otRo.,fllDt.'£L\Y, OC1\Y"1.lcIltr.;utpe!.'t'i.;;:.r,xq:~trumte.==_cDml-_ayaJar.un(or conrnet oc trare prinuuii. repetata cu ocazia fiecarei luari a sinului ~i culrninind in momentul intfu-cfuii,

doar cu conqiua oe a I sc reruz.a IUll"Il"" I',",,,'U'U, "uu ~u ....... _ ... - •.• _. _ .. _ ,. I schimbul interuman '0 schimb do obiectc sexualc, el se poat m""H"I. In expctrerqa

derJ;syi:hoallaTytjscllellr:;fJleorie,~r9 t1!:'fuftg Imr<.fuuEd"eJtpl¢'~'lU1['lSl~'J,T.;;,.')~';S.991P~~~9 gt la inceput, Freud declara ca nu vede utilitatea unei astfel de dcnumiri (2); in articolul sau

mnlta.vJ:p!l1('_.prU1.analIzarc.a paCICIIlllUr l Vt:L}' 0"UU'-~I"), ~'- !'.~u~~ .u •• _

rczolvat sarcina de a domina complexul (Edip. , ." (3),

,:eTC: nnn fiIVt!r:"e:-Nldl-pClct:i'j'.~ilr. rli\:t:a.kr \\LfS)"t!('.h.~r,~"~Jii. .t~?~fLl\""1 .scnemauc. Ja. nen-, formule care face din complexul CEdip "comp1cxul nuclear al nevrozelor"?

\~r, "-l.~l~J~\....-,,"_.O~U~~') V'!,l~~.\~:J:.. ':,1 !1~ _r~~X:U.I.p_a! r!lase UI me UOlUO ueVf:10pmem , I 'I'+V, m rS;J, J'(C~1U" L_").!:.. (II) FREUD (S.). Einige psycliische Folgcn des anatomischcn Gcschleclnsunterschieds ; 1925. G.W.o, XIV. 28:

S.E .. XIX. 256.

pulsiunilor, suficient de puternica pentru a se piasa deasupra principiului placerii. conlerind anumitor aspecte ale victii psihice un caracter demonic ... " (I).

j

-" - _£!-. e.: ,.u ....... :: "'Ll ... ,.~ro .. ID r~nJ3t1nrl nstt»! eXnerlfnCe • Notiunea de compulsie la repetitie se afla in centrul escului Dincolo de principiul pliicerii (Ienseits des Lustptinzips, 1920), in care Freud repune In discutie conceptele

~"(':-i-~'~ ~-~P~",,, ~","" ~<;tp~" ~"pmrll\ [,p,", '"' sipno'omlUIII Mm muu cruar 111 au;" ,'-''', j rntanra de motive ce lin oe pnncipru pracern . -reuun va -raCt-i{f[c:Cv". 1;'''''-' ,'-' ,,.,, 'l"~'

operei sale, decit sa acorde din ce In ce mai multa importanta acestci notiuni (2. 3), In

DJ~c.anJ:;.t;I:lf·Jp'-JJ)JmHe~<tr.,,(fv.'lal~,r;<::.JI,,(;f}rDX~,..~, .. runcue estc.de a mzotva, nrogresrv ,t\:JJc, 486-519.

V.DZ

rcranv usor Ge oeSCp!i,Hl_((lQOal1!allle salt: CIIIIl""', IIIUll 111<" Ulll'-" ".,"v ~v u ~.uvv.u v In cadrul primei teorii metapsihologice. conflictul poate fi redus din punct de vedere topic la opozitia sistemelor Ics, pc de 0 parte, ~i Pcs-Cs, pe de alta parte, sisteme separate

;;~;;rv~'iU~'i~ :~a;·t:e~~·i ~;'~'~~i~di~-~-t~~d-i,~t~l~ h~~~~;xuale ~i hetcroscxuale sa se '.

zeze intr-o solutie echilibrata.

• Termenul este intilnit uneori in scrierile lui Freud (cf. de exemplu 1,2). EI conoteaza ideea ca conflictul psihic nu opune eul ill abstracto tuturor pulsiunilor: exista doua cate-

h~i~;a;~~~~lu;~te d~ a rccompune pornind de aici organizarea presupusa, i-enrru cei L'al"J agreeaza cornparatiile, sc poate spune di estc yorba de un puzzle" (3).

t··....,'..,.~·~· ""' - •• '.1"- '.J'1' I.I~.I- II. p., "o .. "" .. '''~ ~·-.·--··S- ·-_. .. /, " "-J'~ __ "-.'" __ --/ __

cea a behaviorismului aparuta In America. I§i inchipuie ca poate construi 0 psihologie care nu tine seama de acest fapt fundamental!" (I a).

IIIUUlhl.."a..,,1t,..- V.I .... III ..... r; .... "1"'.-- b··· ..... ·~- '\~ -r » :

aceste doua cond!tii. contradictor.i.i":. ~cfacerea crtmai raprua c~ pUllnia 'a sr.IlD~~[i';""I,r.L.l pcntru a putea pnrm not perceptu §I mmagazmarea de irnpresn peruru a Ie putea repro-

1- La mccouturue nsmananzcr. un rnecamsm cum este rcrurarea em l:Um:qJUL ca Ull 1915,In care Freud afirrna ca ..... constienta, singura caracteristica a proceselor psihice care ne este data nemijlocit, nu ne poate oferi criteriul distinctiei dintre sisteme" (8 a). Prin

(I) I'KEUU (S.). AI]IJ#, der Psvcbounalvse. IlJJK - .1) li,W" XV II. 1<). n.: S,E .. XXIII. I) t . n: I'" I~. n: ._ OJ ,j (5) FREUD (S,). Notiz tiber dell •. Wlilldcrblc)ck'". 1'125. - <J)G.W., xrv, 4-5; S.E., xrx, 228. - b) G.W., XIV, 6; S.E .• xrx, 230,

l\i~(lUncii oe contramvesrrt'e' Iru"~,riti'U(rM!!.,n.wlcJ.l.IULIlU(llaJ_ 0 r.eweZCI~I~'t:. '" ~I V temul inconsticnt, pe de 0 parte. ~i eel preconsticnt. pc ~c alta ?:rte. Invocata de ~reud mai lntli in tcoria rcfularii' (I). contramvesllrca se rega~qte §l mtr-un mare numar de

1:1 ~nnlizat .. Atqnr. __ trnns.J.c".rllI (.;:, ('nntr!ltr!ln<.:frnd nil (,,()lTlrid r n nrocC';';'c".IC' nronru unanza- j b) utilizarea controlata a manifcstarilor conlratransfcrului in travaliul analitic, urmind indicatia lui Freud conform carcia: ., ... ficcare poseda in propriul inconsiicnt till instru-

In conceoua lUI ... reuo .. CUII\lIIUlUl l£ll'-'IH ......... ,,'" '-'" .... ...., ... "' .. _. ........ ;:_._-- - 530; S.E .. V. 525; F .. 433.

(2) FREUD (5.). Oberden Trautn, 1901. G.W .. I1-lIl. 680; S.E., v . 667; F .. 112.

V.D.2.

Termenul conversie e conternporan cu prirnele cercctari ale lui Freud asupra isterici: il inrilnim mai 'intii in prezcntarca cazului doamnci Emmy von N." din Studii asupra

(fez~a'ter:tcarenram~h'C 'o'H!:!lll'ru;('s'I!lp\01o~[1.t ,H.rul!I'H,l!!.!~,!'~y'.,:,!!.'!,~ ~~' '_"~ ¥~ ':,:"-r .- ... - - - isterica de alte procese de formare a simptomeior, pentru care se propune de pilda termenul somatizare: simptomul de conversie isterica s-ar afla intr-o relatie simbolica mai

(3) FREUD (S.) Die VerdrfinglJ/Jg, 1915. G.W .. X, 255; S.E .. xrv. 152; 1'., 79.

R.C

j

doii~ .scns: a renega, a tagaoUl~·a·tellil~ta~'l:l \Jc£.o .. i'"\~ -;- ... t"t-~.,. ... ltnq .... npotrn fip{"~r~. limha 1n franceza, sc pot distinge, pe de 0 parte, J1cgatIOJI.(ne~ru:.ea) In sens gram~tl~al sau logic. pe de alta parte denegation sau dcni (refuz) care implica contestare sau tagaduire.

1!.~v,I''4il\.Ik.1il'-\op ~J-iq)Jia, 1ulrlil-rtini:'L1r~"i lTf'aiata~Cl:' '--' T'._. J

Freud a dat acestui fcnornen, mai ales in (Deinegarcu (Die Vemeillllllg. 1925). 0 explicatie mcrapsihologica foartc precisa, care dezvolta trei afirrnatii intcrdcpendcnte:

;-:::::-{MId.h~plli\II"d<:.-aI"mtfl,(~«'iir(,,Qtl'l'':I.:l ,,-\_~ua.7'-' t;~~i,,-r=jilatp.-1" _1fpJO.t.l __ • ~ ... retras lui B. Procesul patologic este a deplasare asernanatoare cclui pe care visul ni l-a facur cunoscur, deci un proces primar" (3 a).

111 UIVl:I:SCIt: IUJIII?\IUIIl 111 c.cr c ~MC; J\"l'~lalCl u,,", a..lath'H. U""'FI""UJ\".'-' Ul"'" OJ ............ _. ••• - l

abandonezc in favoarca alicia tat cuantumul investirii sale ... " (7). Accstc douii tezc nu sint contradictorii: cenzura nu provoacii dcplasarea decit in masura in care ea rcfuleaza .

l'au U"(lil III ("{Hl!;ClIlI(8 51 III acuune. Acesre mteaue ale retuuuutut 0t:WIl. la ruutut lor. lare originara") tinde sa patrunda din nou in constiinta sub forma derivatc1or. fiind supus at unci unei noi refulari (refulare secundara).

_ ftlt;lJ"blt;l\.,;a III V ",.,\.ll 11 ""..,Lv PV.:Jl-U,U .. uu. HI y~~'lI"""'''''''.I.'L.,,'''''' "' .......... -._,'-" ...... ~ .... -~ •• - •.•• - --.

De asemenea, In starile narcisice, investirea eului creste proportional cu dczmvcsurea

obiectelor (2).

.... ':'11"-'''-'1-'11";)~ UC ~C~ a lUI JallC;l ;')-CU I-'U'~ C;"plJJlla a;)lI\;J. .,1.,Ul IIU U\;UU\.,\;III \.,IIVClJUl 1-';')1111;')-

direct eu 0 insuficienta a sintezei mentale, eu 0 astenie psihica sau "psihastenie", In timp ee pentru Freud ele nu slnt decit rezultanta unui joe de forte opuse. Punetul de vedere

~xpreslye:~C01'puic.'r~\r'J''lY'p.f,;t.'&r.m.t.~ihul'?8Vkb.dQJ'_latun:CI nu noaie IVlllla III """~"I" neeesar sa nu se eonfunde diferitcIe registre ale accstci probleme. Astfel:

-- ----- - -~-.~t.~ ....... '''LUll<' UllI lICUU11I1<I-,~e moar,a ce aceasta trehmntii "n"Te dio_orul adecvat (hrana, de exemplu); dorinta este indisolubil legata de "urme mnezice" ~i i~i

~-~t;~l~~~ ~-~~i~antitali de cxcitalic' care ·se- dcplascaza de-a lungul un or iantun iicuromce, (capitolul VII al Intcrprctiitii visului [Die Traumdcutung, \900]).

, ~- _A' -- --···r-··- .. _--- -.- ,~ -V-l- -".- ••. _ ..•.• _.- -- -J ...... ' ...... ~ ...... ,'-' .... ~ " ......... , ........

dcgraba, efectcle lor sint cornparale Intrc clc), In aceasta privinta, pozitia lui Freud nu face exceptie: cl defineste presiunea pulsiunii ea fiind " ... cantitatea de cerere de travaliu

- - -~,- ... - .............. ~'"' ........... t' ...... "' ... _ ...... ,'-" ......... "' ............. '-","'..._.t.J'~" ...... '-' ••• .._.'III ........... VIU l.VU, ..... 1,~II\JIII ..... II ..... ' .....

Ul\,..11Ila ••.

• Concept iutrodus de B. D. Lewin (1): orice vis se proiecteazii pe U/I ecran alb, ecran ill generut ueobservut de eel care viseaze ~i care simbolizeezis sinul muteru, a~a cum

inrilnitc In psihanaliza se sirueaza sub semnul rctroactivitatii. chiar al iluziei retroactive, Astfcl, Jung vorbeste dcspre fantasmc retroactive (Zurilckpluunnsictcni: dupa cl, adultul

'PI c\ru:'pn vl:W'5" 'aLciKi'ii; 0a. ,'t:J/i\i\! iiICt;,fR'(_II"!~"nrOfl(!U;7;Is.c:· .JJ .. ci., t,AP:1rI tta r;trcl1l';l_ii_ obiectie se gascstc In Otuul cu lupi. unde acelasi proccs al cfectului retroactiv este invocat in mod constant, dar decalat catrc primii ani de via\li. El se ana In centrul ana-

XVll. ~n~. n. 6: .. 1'.. }5U .. n. 1. - h),£f. r..W. xrr 144, SF. xvrr lOti· F 409 _ ,'I r..W. XII.:n. Il.:

G.: Egoisrnus. - F: cgoismc. -I!;,: egoism. - S,: cgoismo. - l.: CgOISIllO. - P: CgOISlllO.

• Interes pe care eul si-t acordii siesi.

CIIU\'Ogre1~11fl"'ufcf.-tj) Ir;uu fll51T(i'Zir:a",cr<\\-0au1r,'!;wLt.w •• <W.ce!1U1'<-')o"",mhtI1lQOf'J:atulor. fie prin al)reaqie', fie prin intcgrarca .Jn marelc complex al as.oc.ia!iilor" (3),. care exercita ast fel ° actiune corectiva. La istcric, nu exista claborare asociativa (VerarbelfulIg)

.Y..l!!,il.[~2nh,;w ~ . .:, &l'ltlPPfi~1:'i'n1frfamire;orever~el~'afti{ne:1Tagti.1llJil),· i~tii ,71 c~· cOllstii e~e~~Jalul a ceea ce Freud a numit elaborare secundara sau .Juare in considerare a inteliglbI!Italii" (RiicksicJj( auf Verst1illdlichkeit),

j

----- L------- --- -----3--~· -_._-----

procesul primer fji procesul secundar. ill procesul primer, energia este Iiberii suu lIJobila ill tniisurn ill cure ea se scurge spre desciircure ill modul eel mai rapid §i mui direct

L.} cl_Ic.;JgJP.l,:l_Jl~I!~_a_l_I~~dlt:: IIlCI u PJIUlllillt::~ IIICI UIII pUIIL"1 uy VClJCIt: ~l.;lllt..-lj\,.,.

Principiul constantei: Principiul incrtici neuronalc).

*

(l\Tpl"'1,pnJ .... .:>.:'~,_'7 .. nrP\ ..... " ...... "" .-.. .... f;.-.. k ...............• .--..1: ....... :: : ... t..:,-: .. : •. ~ 5' ~",I.~: I£.. ;.) ... ..

neuronilor, §i va fi Inrotdeauna mentinuta de Freud ca fiind cxpresia econormca a diferentci fundamcntale dintre proccsul primar" §i proccsul secundar' (vczi: Legare).

'-!?\ ~p fllrninllP'7P ~~II ...-::1-,1 mnrllt1(;e renartrzarea in OrQan1SITI Df11l ucmasan. f\L:C~lC:

e:empfii-acesCpasa} din COlllpellcIill de ·Psill:1iiaITz.1 [AhnB (fer Psyclioanalysc, 1938]: .Jntreaga energie a Erosului, pe care 0 vom numi deaici inaintc libido") (6).

~~~~~ii~~i ~de-~bli~~:eo~-~H1~~;ii 1egate- de funcna urmara C.a' ;a~a sa curgap<l~fV.':,":;U'3~1 abtine" etc.).

reatiuueu estertoam, tte clenfliIi(/tf-1 ca ijn;(/lls al utenttttcsritor care CO,;(IUC 1~>/b;;'a~~~ tnauntrut personnel a uuui obiect de iubire investit de ciitre sine.

ICllo-ca(1JeXISI .• CI InVeSlITCa OTOOrICI oersoanc, aurca IIlVCSI_ITca uc SIIlC Isell-CHlle,\l;;l·

I Vezi nota asupra traduccrii.

I"ll,"~ ,,","IIIIU IIVpUllll U"",,,.1. J....,""'VIl~\J....,II\- }.

va suscita ulterior doua raspunsuri diferite la Freud: recursul la notiunea unui cu inconstient, dar ~i notiunea unci rezistcnte proprii sinclui,

Uill~ II~I-'UUIIUU-~C il}ld.Id ~~LIl ~C~illllIUU-~t:: uc ceca Ct::-I anreuuua. t:l il(},UIUUIICil/.il,ICPIL:subiect valoare de critcriu, adica pentru a evita halucinatia ~i pcntru ca descarcarca sa nu se produca alit in absenta, cit ~i In prczenta obiectului real, estc ncccsar sa fie inhibat pro-

l

mruciu l.nulctnnnvdormd. sanunnm cVHleoJ,iieJ(l~lenl" I.m"'l nevrozc mrantuc .commcrc ca, In cazul nevrozci obscsionale, dczvoltarca pulsiunilor cului ar putca fi in avans fa\a de dezvoltarea libidinala (10).

2° Rolul moderator ~i inhibitor exercitat de catrc cu asupra proeesului primae se regaseste In sistemul Pes, asa cum Iunctioneaza el In gindirea vigila. Totodata, sa notarn

........ ..., ........... " y" " UII\,..J 1\,..1"!11 lI11~l"Ul_!I~L.lJV~. 111 a\.;t,:;~l It:::l, ~I_I_ IIUIIl~~t;:~l!~~I_la!~~ __ T~'i~.l;l!]]H!: regresie spre 0 identificare mai arhaica, conceputa ca un stadiu prcliminar al alcgcrii de obiect ." .. in care cui vrea sa-~i incorporcze aeest obicct" (14 a). Aceasta idee deschide

m$!I.su:~.Ye.. C&~~~J~.lQt .. m9.QD.'l.Uf.I)",. c;.,i}r~_~~ _YJ?1D.Q9XIlC exact. q\ X~H!HHl! }.~_;.t!l1~a _IJIVU U "I; temporala a proeeselor mentale, gindirea rationala etc., dar ~i ncrccunoasterca. rationalizarea, apararea cornpulsiva contra revendicarilor pulsionale. Asa cum s-a remareat,

I

111«1 }JIVJUIIUe; Ule; :"IJlIt;IUl \ 10).

Pro~lellla energici de care dispunc c~1 ridica, intr-o ~scme;l~a conceptic. 'uncle dificultati. Intr-adcvar. in masura In care cui cstc produsul direct al aqiunii lumii exterioare.

al_;Cd:,)'''lI!ld~lIlt; d UIIt;J JVJ. II IC; Vii. UI,...-J.lIllt'" pllli Ulll,...-ll,...-lI~a • ..,'" '-Iv III V\""'I vll ....... J5""""l"""' LU!:~" ..._ ....... --, ... ~

o asemenca indicatic invita la definirea instantci cului ca bazata pe 0 operatic psihica rcala, cc consta dintr-o .. proiectie" a organismului in psihism.

'I' •• 'jH ....... UU V U''''.HU IU . .,<l-?1 \A ... I\_;UI (I lUlliJUIU ., Yl'U £,.., WiU· • .o;Ull 1(.,:11 Weruen ~ aOlCa llfe-ral:

Nebcnbesctzungi excrcitat de ciitre eu asupra proccselor care se desfasoara In alar a propriilor sale limite. De asemenea, un Gestalt polarizeazii ~i orgunizeaza cimpul din care sc desprinde,

(20) Cf. S.E .. XIX. 26.

• t. l., • 'v.

R.C.

..... L! __ .. __ , "

133--46.

R.c.

SI. 1I1 soecrai. eel ae cu-reaurate. nu SII11 IOIOSIIIIl1 aceeasi accepue: UpULIII" LII 1111 '-' '-',,-,'-''''- j Cum se constituie eul-placerc? Subicctul. ca ~i lumea cxtcrioara, e scindat intr-o parte

placuta ~i 0 parte neplacura: de aid rezulia () Iloua repartitic. astfcl incit subiectul coin-

\., I ~K:r~'t '~~Jr~15Ulw .. etlVllrJ:us'L~Sn\tfi~II~17R:r~ ~)-iuw.ek'\y~tf~t:~J~23Y? l~~l~~~l-

R.C

faze libidinale propriu-zise.Tn care Ill! ar exisra PC::Il.1ru amoerc ";;\.~ tI.e~f,'llIl "'''ECU 'V'b"~l

1 f I I tvezi: Stadiu falic) fundamcnteaza unagmea [cmcii [alice.

sexua. a usu ., .

.Q.QlJ.S'(l0'lhlm;!whuukU1(ft·)rt!mhriim'i1cre-sc1cC eS1C pentru t-reuo III eorel~ltie eu faptul di fetita ignora cxistenta vaginului. Chiar daca complexul de castrare se manifcsta difcrit la

pildii.do;inta d~ a se bucura III coil-de pcnisulreal al bflrballllui :;;i dorinta de a avca [alusul (ca simbol al virilitatii).

I

rioara care impune progresiv subiectului, prin mijlocirca sistemului perceptiv, principiul realitatii.

::i~l~-~~;;i~~~e~::~;J~~;~~~,~~'~~;;u~;~a~e' ~1~·~i·J~·~t:;'~·~I~~·;~~~;i·~e·.-~fllt 'd~s~';i~e ca fiind ill j

conexiune strinsa cu visele diurne,

· ---~ .• - .. ~'- ...... _. t~_.. ''_'4'~''''H ......... "' .. .11. IIIIFI'-'JUJUll JU"VJ'11111\,_..~",\,_.. pVI Il(.lII:)llJllll(.l III \"'VIII~1\JJ-

Tot astfcl, in cura, psihanalistul 'i~i propune sa degajeze fantasrna subiaccnta unor produse ale inconsticntului precum visul , simptomul , traducerea 'in act'. conduitclc repe-

(~) Susan Isaacs, 'in articolul ei Narum si tuncii« tnutusmci (Tile N;IlUFC nnd FUIlCliuII of l Pluuunsy, 1948) (9), propunc adoptarca ambclor gratii, hllllil8Y (tantnxmii) ~i pJIiUl(,1SY (Iantusmli),

,,\...J...,;,UlP ... V\..-Ji)Ul. U ...... ~lIlJ'"'J L." J' '-'Villi U\_lI'-'~II!'-' '-''"u'-' '"'1'''''' Hill...., ....,1'\.1 ........ • ........ 1: ... '~' ............. ' •• ~. t'_··

tului: In fantasmele de seduccrc - originea, aparitia se xualitatii: In fantasrncle de castrare - originea diferentei dintre sexe.

Foartc de timpuriu, Freud a cautat sa descopcrc evenimente arhaicc realc, capabile sa constituie substratul ultim al simptomcior nevrotice. El numeste .scene originare" (Urszcncn)

IIU a l"(JlIUIIUrUIUl 1'1. _ "

Silberer este de parcre ea aceastii distinctic cste valabila pentru orice manifestare In care se gasesc simboluri. si III special pentru vis" Lasind . .fenomenului material" numai

• Cerillfa lu can' sint supuse gindurile 115U1ui: ele suterii o selectie !ii 0 trunstortnure care face posibilti reprezeutureu lor ill inuigini, tnui ules vizuule.

echivalcnt al tcrmcnului freudian: II propunem pe eel de pare-excitations (filtru de excitatii).

l

refulariLluath IIi sens larg: :, .: curelltullibidimil [care a suferit 0 fixatic] se comporta fata de Iormatiunile psihicc ulterioare ca un curcnt apartinind sistemului inconstientului, ca

UUl~"""l ~\,,-,.). 111111« a\,,\,,"'tJ~l"'" """ ... J\..U .lvnJ,·J~""""'" ~""'UII""'.''''''''''' ..... '!: ..... -_ .•• ~ ... - -_. J

cronisrn, intr-o anumita provincie sint inca ill vigoare nisre tueros [vcchi Icgi care continua sa ramina valabile In anumite erase sau regiuni ale Spanier]; ill accst fel se

I. - 0 unclicti; tcrtuinologicii III ansamhlul tcxtelor freudicne permite avansarea urrnatoarclor concluzii:

'egala' ;naslIra C',,' descm'j;-.'lItj ·1'iicCaljrSiij'lir.,hI1Il!tn,ie"'C:i!arl,F""F'~''':''1 J.'\';/;Ib'<J. ~\,1.1I1,Gr.m:c:. "pcrccpliei" insuportabile.

KC.

~p~wt~i.}f(lt;,ao-ucsli'n: ~{J 1'1VLJICma pi'ellilllh.1hl 011C;UW trnuunent pOSINl .1/ jJS/lJozei D 'une question prcliniiiuiirc a tout traitctncnt possible de 1.1 psycJlOse) (11),

IIC:VIULt:I),

(2) CL de ex emplu FREUD (S.). On P',-"dlO~ .. \n"l,\;.'i.'. 1'111. S.E .. XII. 20g.

In termeni economici, tormntiunea reuctionulii este 0 contruinvestire a 1I11ui element constieut, de for/ii egahi s! de directie OPIIS,; investirii incoustiente.

reactionala data, sc poatc rcpcra actiunca pulsiunii impotriva carcia suhicctul sc aiJ:\rii:" pc l de 0 parte, aceasta i~i face aparitia brusc, fie In anumite morncntc, fie In anumitc sectoare

J;f\Dl\,f A ~r'l TJllt.Tl~ C"I Inco ........ ~. , ....... ..:, I _ ~

rintt 0 satistucere schimbat,j a doriutei inconstiente; simboltca, continutul inconstiem Ilitut inlocuit ('U ult continut, contortu ununtitor lunturi nsociative.

care Inseamna :t spuuci din partca agcntului ~i 0 CCrill\fl mai mult sau mai putin Iormulata l ca cerere dill partea subiectului,

1<(", • Espresie ttgurat« cure desemnenzs; Iupt ul C.I subiectul callta ill lIelTozii () cute de .1 .5capa de propriile contlicte psihice.

j

-LJ'", .... u. "H .. ,III . .,~( '-''-..-LUIIIII pU/~IlIV ruuu ca gCIIIlc.tJa. CU J!fCU vaIn eVll:1 DlillctclC ac vc(]cre 2) 0 conceptie psihanalitica a iuhirii. daca exclude orice rcferinta normativa. IlU trcbuie sa ignore ceca ce psihanaliza a dcscopcrit in privinta originii iubirii:

,~" '-...-1 . o rr i z. lK.}\.), L.l premiere :llJl1Ce de Ja ne de I 'entiuu, PUF. Paris. 19:)1.

\~"l) '\.....1. m:~-t'x-J"If1pjln(,,:L-~:fT{-\"LVf"':·.:::H"f.\'~ .'1~~,\ • .!: •• \:fl'",",~ ... ".A.~.""!'''J,... .c- [:'r: ... l~)Ji\/?l f'll III ('J,val unnms la in: Development». 1952,222,

I~.C.

l

.... " .\' ~- ~- _. L'_._ " ...,. P" I .. V'-l- .lvl"-' "-''''''1 Ilial UJV~l~~ \~ tIl. _

zur EiIili.ilu·ung in die Psychoanalyse. 1932), estc reintrodusa 0 distinctie: supracul apare ca 0 structura tnglobanta care COlli porta trei functii: "autoobsclVare, constiinta morala §i

li.: laentll1Z1erung. - r.: lUenllll~all~ll. -:- £ . .- IUCllUJl\,;dllUll. - ...., .. IUl...lIlLL1"-'U ...... 'VlI •

sa precizlim mai intii, dintr-o perspectivli semantica. limitele intrebuintarii sale in vocabularul psihanalizei.

I

~-------, ~O~L--"""'~"""- ,~ ..... _._~..., •• U ........ _ ........ ....,II':/U ....... IIl- ..... U ~,V L"'III"'."'"'" ",l..«~ ,J<U .,1I11l-"'VIIIUl "-'I

rolul In melancolie, situatic in care subiectul sc identified oral Cll obiectul pierdut, prin regresie la relatia de obiect caracteristica stadiului oral (vezi: Incorporare, Canibalic).

sale, :111' care pr(jcesut·'l'Ti'1:I1lffi~e;;,''I!·n~;.x'li ~t"1JGh\ml~_ctls.tlnctuJe iacarc lI.e-d'" 11..-''''-'' ... ~. devorare, pastrare In interior etc.).

•• .. • ••• ~.---. ~-r- ~ ........ , ""uu, d"t:~L IIIt:S<JIlIsm e,51e DrevaleJllj"1.(,JlIJ~tiildr."a5~t<)..

siunea avuta In vedere este atentatul sexual al adultului, traind Intr-o lume de pasiune ~i

(_;.: nrrmare tdenut rzreruns. - 1-<: ifientifiC:;1tl0Tl nl'ltll:l1r(' _ r: . t-o-i rri a r-v idr--nliFle:-.linn. - acceptiile pe care Ie primeste difcra in functie de reconstructiile diferitilor autori refcri-

toare la momentele initiate ale existentei individualc.

I

sau identificarea proiectivh poare, ca rasinilis,' sil aioa urepi torrs~Cllll'f.l H:~'TTrrP.re-a introiectiei " ... ca 0 intrarc prin forla din afara Inauntru. ca forma de reprcsalii pentru 0

"ntilln.",,, ~'" in"'~t.it"tP~" nf"!"pnfle;. lP~ll~l rnn reorstrut economic: ~SIC vorna aiel ue t:CIIJ- j tate dintre doua unaguu ("Idenllficare ) este, pnntre relatiile logice, cea care concords

eel mai bine cu functionarea mentala propric visului (I b).

u-- --- ------0------.1- _ .. ··~·-O&&&..-..& .... • _ •• &~ • .-. ... ub· .. ••• .... 'V·

• Noiiunea de .Jmaginar" se i'nlelege mai inrii in Icgatura cu una dintre primele claborfui teoretice ale lui Lacan privind suidiul oglinzii", In lucrarca pe care a consacrat-o acestui

Imagoul este definit adesca drept ,.reprezentare inconstienta"; dar trebuic considerat nu atit 0 imagine, cit 0 schema imaginara dobindita. un cliscu static prin care subiectul il

atsuuctse tnterststemicu. nersists; ea ttisttnctte intrnsist omicii (ell/ .. j sunraeut 11111(/ 111 I 0 Inconstientul freudian estc rnai iutii. in mod indisolubil, 0 notiune topicii' ~i

diiuunicii' ce s-a desprins din experienta curei, Aceasta a aratat di psihismulnu este rcduc-

I

laic SI rec larea noar (,luoa nnn<;;IOIUI netnacerc-tnaccrc \<lCCSI<l ui uuu ruu '" lC"."'""""~" freudicne - apare uncori ca 0 foq~i de atractie cxercitara asupra rcprczcntarilor §i rezisrind conscientizarii (asa stall lucrurile III teoria rcfularii. III care atractia prin clcmen-

Termenul instauti; este introdus In Interptcturcu visului (Die Traumdcutung, 1900) ca sinonim eu "sistem" (2 .1). El este folosit de Freud pilla la ultimcle sale scrieri (3).

---c------s-- ---- .. --- -._-. _-- ~ ••..................... -·· l ~·_. ~""' •• 1 ··...., L • ...., ~ ...., t ._'_,· .. ·,·.....,·

Se observa di Freud foloseste doi tcrmeni care pol fi opusi clar, chiar dad'! aceasta opozitie nu joaca un rol explicit III opera sa. III literatura psihanalitica, opozitia nu s-a

ii;;ti~~-~~~I~-t~~i-I;du-~i ei in~i~i interpretari ~i cvilind astfel cirice mani [estarc 'a inconsucn- j tului sau orice interventie a analistului, percepute ca intruziuni periculoase.

Pentru aceasta intrebuintare specifica, ne-am putea raporta, de exemplu, la Prelegeri introductivc HI psilJanalizJ{ Yorlesungen zur Eintiiluung in die Psychoanslyse, 1917) (3).

caracteri~a prin i~terpretare, adica ~rin pun~re.a in ~videnta a sens~lui latent a U~UI mate-j rial. Atitudinea freudiana fata de VIS constitute prirnul exemplu ~I modelul de mterpre-

"""pal" III \..'~'UI UI ;-,nUd\lI.,;J auaru rce VaJOal"C uuerpreiauva.

pe care 0 poatc lua tcnnenul francez (~). Deunmg-ul unui vis consta, scrie Freud, 'in a-i determina Bedeutung-ul. adica sernnificatia (I b).

mod tuntusmatic, obiecte.

ttin .. utur .. ·· ut •• unerun:', "" uu",_, ,,-, j

-]\lI,"Jr{7:'-u);_~..rl"-" J.1c:ua::'C~l .... -jncr-CTdun1 ,-i..:~ "-Hltl ~I... .. / ":,)C;:II(C;:II~'l :,)ll'U,,~fc:, -;')'-1. :"'It:: JUIUSea~ca:

expresia ,;intoarcere asupra propriei persoanc'".

L','

• Concept economic: tuptul di 0 auumitu euergie psihic« I' legl.tii de 0 reprezeuture suu

un grup de reprezentiiri, de 0 parte a corpului, de IIIl obiect 1'/(".

l

descarcare imediata. alocind simultan mici cantitali de encrgie acti"vittllii de gindire necesara cxplorarii lumii cxterioarc: ..... postulez di din motive de eficacitatc al doilea

u ~h_""""IJI"II"''' all1lJJ~Ull'H'-'. IU,","--6::l 1.,..l)II;"oI....-J V,UII CIII.;I~IC:1 l.:U ULd/_ld i:IL·C:-iU"':1 ICIJil~1..:11 \:~IC llL:'ItUI

2) 0 alta dificultate aparc cind sc alatllr~i notiunea de investirc conccptiilor topicc. Pe de 0 parte. se presupune ca oricc cncrgic de investire I§i gase§te originea In pulsiuni: dar,

j

- / - - -- ---- 5--- --- --- ---.. • ---- --- - --.---- \ ... -- ..• --- ~.- •. - _ .•• " •• --.-"_'/' t'_···· .. _ .. ---

trasaturile de caractcr ( .. complex de masculinitatc". de cxcmplu) sau In s imptomclc nevrotice ale femcii, In mod obisnuit , de altfcl, cind se vorbeste dcsprc invidie de penis,

V~

• Clasii de nevroze ce preztuta tublouri clinice toarte variate. Cele douti forme simp to-

matice eel mui blne individuulizute slut isteria de conversie, ill care contlictul pslbic este

j

R.C.

T>r • Forma de isterie delimit<Jta de Freud ill anti 1894-1895 de aile doua forme de lsterie; lsterta hipnoida 5i isterla de retentie.

1

teria de conversion. -1.: isteria di conversione. - 1'.: tustcna de conversao.

• Forma de isterie care se caracterizeaza prin prevelenta sltnptomeior de conversie.

L1!-4I; :S.C .. II. lo'J-n: t-. U5-3lS. -c)(j.WOo!.·.llS'J-lIU: :S.LI!. zse: rOo .ljl.

• Termen tolosit de Breuer si Freud in anii 18.9,,/-1895: forma de isterie care-si are originea ill stiirile hipuoide; subiectul JIU poate integra ill persounu ~i istoria sa repre-

(f~ lmnreSlI.arectIve I .. _. I_. Lilial III l,:dL.UL lhlUlllaU~IIIUIUI 111...., J". --- -

34 (4),121-6; S.E .. J1I, 3D-I.

'1

ra Dnm~.I&.rs.f~~,J.i.L~'X.mt'\3'lmii·alib1tJ m'immijtllpSftmnaIlllnntt':Un fnoa cam nesigur, ceea ce impune anumite rezerve.

I

Tni'ArnAr, j r- p" nil p<t,. limit"tii n}~1 I" acnvrtatea O~ala OrODnU:ZlS~"smCl ia stacun Oral, (I) Cf. FREUD (S.). secuunea 6 adaugata in 1915: G.W .. V. 98. S.E .• VII. 197. P.. .

(2) FREUD (S.). Ienseits des Lustprinzips, 1920. G.W .. XIII. 58; S.E., XVIII. 54; F., 62.

R.C.

:------ .... :-- .. ,-,\

(5) Cf. FREUD (S,), G.W., X. 2564l: S.E., XIV. 1~4-b:~ .. 1\.0-<1,

j

lJ!~C;:llJWJI!l~Wi1.t~~IJ._,~wtQnIJJm~rultfJ.Q! Jl~"I,\I,C~.~'}~r!pa(j"~~I1!llul,!.'\"SIl~Wl,:"ht'-llJ.jr_; j substitutul intelectual al refularii: «nu»-ul ei estc marca acesteia, certificat de origine, am