Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
8523134 Constructii Civile

8523134 Constructii Civile

Ratings: (0)|Views: 10|Likes:
Published by dumitru10

More info:

Published by: dumitru10 on Dec 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/17/2012

pdf

text

original

 
 - 1 -CURS 1
Factori care influen
ţ
eaz
ă
concep
ţ
ia construc
ţ
iilor
Orice construc
ţ
ie trebuie s
ă
satisfac
ă
o serie de cerin
ţ
e sintetizate în trei factori esen
ţ
iali, careconcureaz
ă
la concep
ţ
ia, proiectarea
ş
i alc
ă
tuirea lor. Avem astfel:
 
Factorul om – care impune realizarea unor condi
ţ
ii de confort necesare activit
ăţ
ii omului,de exemplu condi
ţ
ii de: temperatur 
ă
, umiditate, iluminare, zgomot, etc. Acestea depind de tipulactivit
ăţ
ii pe care o desf 
ăş
oar 
ă
omul în construc
ţ
ie.
 
Factorul activitate omeneasc
ă
– impune alc
ă
tuirea func
ţ
ional
ă
a construc
ţ
iei astfel încât s
ă
 satisfac
ă
cerin
ţ
ele impuse de tipul activit
ăţ
ii. Astfel se concepe diferit o construc
ţ
ie de locuit de oconstruc
ţ
ie pentru produc
ţ
ia de automobile sau un depou de locomotive.
 
Factorul natur 
ă
– implic
ă
toate ac
ţ
iunile care rezult
ă
din interac
ţ
iunea construc
ţ
ie – mediureferitoare la: gradul de seismicitate al zonei, intensitatea ac
ţ
iunilor climatice (vânt, z
ă
 pad
ă
, ploaie,chiciur 
ă
, etc), calitatea terenului de fundare, nivelul apelor freatice, agresivitatea apelor subterane,etc.To
ţ
i ace
ş
ti factori enun
ţ
a
ţ
i s-au constituit de-a lungul timpului în “legi” ale construc
ţ
iilor subform
ă
de: instruc
ţ
iuni tehnice provizorii, instruc
ţ
iuni tehnice, manuale de proiectare, norme de proiectare, normative tehnice, STAS-uri, etc.
Clasificarea construc
ţ
iilor
Construc
ţ
iile se împart în 2 categorii mari: cl
ă
dirile, respectiv construc
ţ
iile inginere
ş
ti.CL
Ă
DIRILE – sunt acele construc
ţ
ii care ad
ă
 postesc o activitate omeneasc
ă
, în func
ţ
ie deaceasta având:
 
Cl
ă
diri civile, care cuprind cl
ă
dirile de locuit, social – culturale, pentru educa
ţ
ie, s
ă
n
ă
tate,etc
 
Cl
ă
diri industriale, care ad
ă
 postesc o activitate omeneasc
ă
de producere sau depozitare aunor bunuri materiale, cum ar fi: fabrici, ateliere, depozite, etc
 
Cl
ă
diri agro – zootehnice, care ad
ă
 postesc produc
ţ
ii animale sau vegetale, depozitareaunor produse agricole, înnobilarea speciilor animale sau vegetale, cum ar fi: sere, solarii, silozuri,cresc
ă
torii de animale, etcCONSTRUC
Ţ
II INGINERE
Ş
TI – sunt construc
ţ
ii cu caracter special, cum ar fi:
 
C
ă
i de comunica
ţ
ii terestre, poduri, tuneluri, baraje, turnuri radio – TV, etcCl
ă
dirile se mai împart
ş
i sub alte criterii, cum ar fi:a)
 
Dup
ă
structura de rezisten
ţă
, cl
ă
dirile pot fi:
 
Cu structur 
ă
rigid
ă
, având pere
ţ
i de rezisten
ţă
din c
ă
ă
mid
ă
, beton
 
Cu structur 
ă
elastic
ă
având structura vertical
ă
realizat
ă
din cadre de beton armatsau metal
 
Structuri mixte, având
ş
i pere
ţ
i portan
ţ
i, dar 
ş
i cadre
 
 - 2 -
Pereti
Structura rigida
Casa scarilor 
 
Structura elastica
riglestâlpicasa scarilor 
 
Structura mixta
scaradiafragmelifturistâlpirigle
 
 
 - 3 - b)
 
Dup
ă
rezisten
ţ
a la foc avem, func
ţ
ie de materialul din care se execut
ă
structuri
ş
i elementenestructurale:
 
Rezistente ( beton armat )
 
Semirezistente ( metal )
 
Semicombustibile ( lemn masiv tratat )
 
Combustibile ( lemn masiv netratat)
 
Inflamabile ( lemn de sec
ţ
iune mic
ă
, paie, stuf, polistiren, etc)c)
 
Dup
ă
materialele din care1 se execut
ă
, avem construc
ţ
ii din: lemn, c
ă
ă
mid
ă
, beton armatmonolit sau prefabricat, metal, mixte.d)
 
Dup
ă
metodele tehnologice de realizare cl
ă
dirile pot fi executate tradi
ţ
ional sau întehnologii moderne.
Elementele componente ale cl
ă
dirilor
Toate construc
ţ
iile de tip cl
ă
dire sunt realizate din 3 categorii de elemente:1)
 
Elemente structurale, portante, de rezisten
ţă
.În aceast
ă
categorie intr 
ă
urm
ă
toarele 4 elemente componente, care definesc structura derezisten
ţă
a cl
ă
dirii:
 
Funda
ţ
iile – preiau înc
ă
rc
ă
rile de la structura vertical
ă
de rezisten
ţă
 
ş
i letransmit terenului de fundare. Uzual se realizeaz
ă
din beton simplu sau armat, dar întâlnim
ş
ifunda
ţ
ii din c
ă
ă
mid
ă
, lemn, etc.Funda
ţ
iile se pot realiza sub form
ă
de: funda
ţ
ii izolate, continue sub ziduri, radier general subform
ă
de plac
ă
groas
ă
cu sau f 
ă
ă
îngro
şă
ri, re
ţ
ele de grinzi, pilo
ţ
i, etc. Adâncimea de fundare sestabile
ş
te în func
ţ
ie de: pozi
ţ
ia terenului bun de fundare, adâncimea de înghe
ţ
a zonei, în
ă
l
ţ
imeatotal
ă
a construc
ţ
iei, nivelul apelor freatice, etc.
 
Structura vertical
ă
de rezisten
ţă
se poate realiza sub forme de: pere
ţ
i portan
ţ
i,cadre sau mixt din lemn, c
ă
ă
mid
ă
, beton, metal
ş
i preia înc
ă
rc
ă
rile de la structura orizontal
ă
 
ş
iacoperi
ş
 
ş
i le transmite funda
ţ
iilor.
 
Structura orizontal
ă
de rezisten
ţă
sau plan
ş
eele preiau înc
ă
rc
ă
rile care le revin,verticale
ş
i orizontale, permanente, temporare sau excep
ţ
ionale
ş
i le transmit structurii verticale derezisten
ţă
. Se pot realiza cu sau f 
ă
ă
grinzi, plane sau curbe, monolit sau prefabricat, din lemn,metal, c
ă
ă
mid
ă
sau beton.
 
Acoperi
ş
ul preia înc
ă
rc
ă
rile din greutatea proprie
ş
i din ac
ţ
iunile dinamice(vânt, z
ă
 pad
ă
, ploaie, chiciur 
ă
, etc)
ş
i le transmit structurii verticale de rezisten
ţă
. Acoperi
ş
ul se poate realiza sub form
ă
de acoperi
ş
cu pant
ă
denumit
ş
arpant
ă
, sau f 
ă
ă
pant
ă
, denumit teras
ă
.
 
acoperis pereti planseufundatii
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->