MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ORDINUL Nr. 303

din 46.09.2003 . .

pentru aprobarea reglementarii tehnice

,,Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn
(revizuire NP 005-96)", indicativ NP 005-03

In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea n r 1011995,

privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare,
In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din
Hotararea Guvernului nr. 740 / 2003 privind organizarea $i functionarea
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,
Avand in vedere avizul nr. 41/08.07.2003 al Cornitetului Tehnic
de Specialitate,
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmi3torul
ORDIN:
Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica ,,Norrnativ privind
'proiectarea construc~iilordin lemn (revizuire NP 005-96)", indicativ,
NP 005-03, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
si prevazuta In anexa' care face parte integranl din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al
Romanici, Partea I.
Art. 3. - La data publicarii prezentului ordin i$inceteaza
valabilitatea reglementarea tehnica Codul pentru calculul si aicatuirea

/ elementelor de constructii din lemn, indicativ N P 005-96, aprobata prin

ordin MLPAT nr. 25/N/08.04.1996
Art. 4. - Directia Generala Tehnica va aduce la indeplinire
prevederile prezentului ordin.
1 MINISTRU,
MIRON TUDOR MITREA

' Anexa se publica in Buletinul Constructiilor editat de Institutul National de Cercetare-

Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiiior - INCERC Bucuresti.
 MINISTERUL TRANSPORTURILOR. CONSTRUCOIILOR
$1 TURISMULUI

DIN LEMN (REVIZUIRE NP 005-96)

CUPRINS
INDICATIV NP 005-03
..
Cap 1 GeneralitOti ........................................................................10
1.1. Obiect si doineniii de aplicare ......................................10
Elaborat de: 1 .2. Unitati de misura ..........................................................1 1
UTCB .Facultatea de Constructii Civile. Industriale $i Agricole. 1.3. Simboluri ...................................................................... 1 1
Catedra de Constructii civile. inginerie urbana si tehnologica 1.4. Clasificare eleinentelor si a constructiilor diil lemn ..... 25
1.5. Priiicipii generale de alcatiiire si calcul ........................ 28
Rector: prof .. dr . ing Petre PATRUT
1.5.1. Verificarea eleinentelor ..................................... 28
Responsabil tema: prof . dr . ing. Maria DARIE 1.5.2. Deterininarea solicitiri lor .................................. 30
1.5.3. Caracteristicile materialuliii lemnos .................. 30
Colectiv de elaborare: prof . dr . ing. Maria DARIE
1.5.4. Conditii speciale de calci11 ................................. 30
sef lucrari: ing. Ruxandra ERBASU
as . univ. ing. Lucian PANA 1.5.5. Actiuni ...............................................................31
as . univ. ing. Monica PANTELIMON
..
Cap 2 Materiale ..................: .........................................................32
Consultant: prof . dr . ing. Mihai VOICULESCU 2.1. Specii de leinii iitilizate si domenii de folosinte ........... 32
2.2. Masa volumica .............................................................36
2.3. Rezistentele caracteristice ale lemniilui inasiv la
Avizat de: O
diferite solicitiri ...........................................................37
DIRECTIA GENERALA TEHNICA .M.T.C.T 2.4. Rezistentele de calciil ale lemi~iiluiinasiv .................... 39
2.5. Eleinente metalice pentru itnbinari si structiiri
Director general: ing. lon STANESCU
inixte ........................................................................... 43
Responsabil de tema: ing. lon NICULESCU
 .
Cap.3 Prevederi generale privind proiectarea construcfiilor
din lemn ..............................................................................44
3.1 . Prescriptii generale de proiectare ..................................44
3.2. Prescriptii generale de alciitiiire ?i calci11 ..................... 45
3.3. Stabilirea deschiderii de calcul ..................................... 50
3.4. Deformatii maxime admise .......................................... 5 1
3.5. Lungiini de flambaj gi coeficieiiti de zveltete limita .... 55
..
Cap 4 Calculul barelor din lemn cu sectiune simpl5 ................. 59
4.1 . Relatii generale de calcul ............................................. 59
4.2. Bare solicitate la intindere axialà paralelà cu fibrele .... 6 1
4.3. Bare solicitate la coinpresiune axialà paralelà cu
fibrele ........................................................................... 62
4.4. Bare solicitate la compresiune perpendiculari pe
fibre .............................................................................. 66
4.5. Bare solicitate la strivire oblici ................................... 67
4.6. Bare solicitate la forfecare ............................................ 69
4.7. Bare solicitate la incovoiere ......................................... 7 1
4.8. Bare solicitate la incovoiere oblica ............................... 73
4.9. Bare solicitate la intindere si incovoiere (intindere
excentrica) ...................................................................75
4.10. Bare solicitate la coinpresiiiiie $i incovoiere
(compresiune excentrici) ............................................. 76
..
D
Cap 5 Calculul barelor din lemn cu secfiune compus5 ............. 79
5.1. Definirea barelor compuse si principii de calcul .......... 79
5.2. Bare compuse solicitate la intindere axialà .................. 80
5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axiala ............ 8 1
5.3.1 . AlcZituirea hareior compiise coinpriinate ........... 8 1
5.3 .2 . Calculul barelor coinpuse comprimate ..........,... 81
5.3.2.1. Bare pachet ........................................... 81
5.3.2.2. Bare co fururi lungi si bare cu eclise
coiitiriue ................................................ 85
5.3.2.3. Bare cu fururi scurte ............................. 86
5.4. Bare compuse solicitate la cornyresiline $i incovoiere
(compresiune excentricii) ............................................. 87
5.5. Bare compuse solicitate la incovoiere .......................... 90
5.5. l . Alcàtuirea barelor compuse incovoiate ............. 90
5.5.2. Calculul grinzilor compuse solicitate la
incovoiere ............................................................. 91
..
Cap 6 Calculul ?i executia imbiniirilor elementelor de
constructie din lemn .......................................................... 93
6.1. Clasificarea imbinàrilor ................................................ 94
6.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasce
iinbinarile ..................................................................... 96
6.3. Iinbiiiari prin chertare ................................................... 98
6.3.1 . Elemente generale .............................................. 98
6.3.2. imbinari prin cliertare la piese amplasate in
prelungire ............................................................. 98
6.3.3. fmbinàri priti chertare la piese dispuse
perpendicu lar ....................................................... 99
6.3.4. finbinàri prin chertare la piese amplasate sub
t
unghiul a ............................................................ 102
,
l
I
6.3.4.1 . Date coiistructive ................................ 102
l
 6.3.4.2. Calciilul iiiibin2rilor prin chei-tare
froistali ................................................106
6.4. iinbiiiari cu pene prisinatice din lemn si cu pene
iiselare metalice .......................................................... 1 1 1
6.4.1 . iinbiii2ri cu pene prismatice dili leinii ............. I l I
6.4.1.1. Date'constriictive ................................ 1 1 1
6.4.1.2. Calculul iiiibinarilor cu pene
prisiiiatice diii leinii ............................ 1 14
6.4.1.3. Stabilirea iiuin5riilui necesar de pene
si distribuii-ea lor pe lunginiea
eleineiitului ........................................ 119
6.4.2. Tiribinari ci1 pene iiielare iietede, diiitate sau
cu glieare ........................................................... I20
6.4.2.1 . Date constriictive ............... ................ 120
6.4.2.2. Calciilul iinbinirilor cu pene metalice
inelare ................................................. 124
6.5. iinbiniiri cu tije $i cu pene lamelare flexibile ............. 127
.
6.5.1. imbinilri cii tije ciliiidrice prevederi
generale .............................................................. 127
6.5.2. Tipuri de tije cilindrice .................................... 130
6.5.3. Date coiistructive privind iinbiniirile cu tije
cilindrice elastice ........................................ 13 1
6.5.4. Capacitatea de rezisteiiti a iinbinirilor cu
tije ...................................................................... 136
6.5.5. imbinilri cu pene lainelare flexibile; prevederi
generale .............................................................. 140
6.5.6. Date constructive priviiid iinbinarile cii pene
iaimelare fl exibile ...............................................
6.5.7. Capacitatea de rezisten!à a iinbin5rilor cu
pene laiiielare flexibile .......................................
6.6. Inibinilri cu tije solicitate la sinulgere ........................
6.6.1. Date constructive .............................................
6.6.2. Capacitatea de rezisteiiti a iinbiiiirilor cu tije
solicitate la smi.ilgere ..........................................
6.7'. iiiibiiiilri cu asaniblaje iiietalice ..................................
6.$. Iiiibiiiiri iiicleiate ........................................................
6.8.1. Elen~entegenerale ............................................
6.8.2. Date constriictive $i particularitilti priviiid
realizarea elemei~telorincleiate ..........................
..
Cap 7 Prezentarea elementelor. subansamblurilor $i a
constructiilor din lemn impotriva biodegradarii ?i
a focrilui ............................................................................152
Comentarii ....................................................................................157
Bibliagrafie .................................................................................. 185
i
1
 ONSTRUCTIILOR DIN LEMN
te: N P 005-96 Un itatile de rnasura folosite corespund sistemului international
de masuri SI:
- pentru foi-fesi incilrcari concentrate ...................... N sau kN;
Cap. 1. GENERALITATI - pentru incarc8ri distribuite l inear ................... N/rnrn; kN/m;
- pentru incarcari distribuite pe suprafaia ....... ~ l r n m ' ;k ~ l m ' :
1.1. Obiect si domeniu de aplicare - pentru masa volumica ................................................ kg/m3:
- pentru tensiuni normale si tangentiale ...................... ~ / m m ~
I

1.1.1. Prezeiita norma tehnicii stabileste reglemeiit&rilede calcul

( I ~ / m i n ~I MPa);
=
si alcituire constructivi?i a eleinentelor de constructie din lemn masiv i
- pentru momente incovoietoare ..................... Nmm sau kNm.
utilizate la coiistructii civile, industriale si agrozootehnice.
I

1.1.2. Temperatura maxima a mediului ambiant in care pot fi

expioatate constructiile din lemn se limiteaza la maximum 55°C. 1.3. Simboluri
l
8 - temperatura mediului inconj urator;
1.1.3. La proiectarea elementelor de constructie di11 lemn, - umiditate relativa a aerului;
<p, .
pentru asigurarea durabilitatii lor, trebuie s i se [in5 seama de regimul
po,os - valoarea maximi a masei volumice, fractilul de 95 %;
de expiinere la intemperii si la umiditate, precum si de conditiile
I

specifice de exploatare. in functie de acesti factori, in proiectele de p0,95 - valoarea minima a masei volumice, fractilul de 5 %;
executie se stabilesc:
0,95 - fractilul de 95 %;
- clasa de calitate a lemnului si specia utilizata;
0,05 - fractilul de 5 %;
- inodul de alcatuire a elementelor de constructie:
R - rezistenta caracteristica;
- inasurile de prezervare necesare.
Ri - rezistenta caracteristica la incovoiere statici;
R, - rezistega caracteristica la intindere;
Rcll - rezistenfa caracteristica la compresiune in lungul
1.1.4. Principi ile de proiectare, rezistentele de calcul si prescrip- fi brelor;
tiile constructive din prezenta norma pot fi aplicate si la proiectarea - rezistenta caracteristica la compresiune in plan normal
Rd
constructiilor di11lemn cu alte destinatii decit cele de la piinctul 1.1.1 ., pe directia fi brelor;
tinind seaina de conditiile tehnice specifice constructiilor respective. - rezistenta caracteristica la forfecare in lungul fibrelor;
RI11
RIl - rezistenta caracteristica 1.a forfecare in plan normal pe
D Aprobat de: MINISTRUL directia fibrelor;
Elaborat de: TRANSPORTURILOR,
UNIVERSITATEA TEHNICA DE
i
l Eo,os - valoarea caracteristica a modulului longitudinal de
CONSTRUCTIILOR $1 I
elasticitate;
CONSTRUCTII - BUCURESTI TURISMULUI, cu òrdinul
nr. 303 din 16.09.2003
E - modulul ~on~itudinal'de elasticitate;
- valoarea caratteristica a modulului transversal de
elasticitate;
- inodulul traiisversal de elasticitate;
- rezistenta de calcul;
- coeficienti ai conditiilor de lucru care iiitroduc in calcul
iiiniditatea de ecliili brii a iiiaterialul~iileinnos;
- coeficienti ai conditiilor de Iiicru care iiitroduc in calcul
iimiditatea de echilibru a materialului lemiios pentru
incovoierea statica:
- coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul
iimiditatea de ecliilibrii a inaterialrilui lemiios pentru
intindere;
- coeficieiiti ai conditiilor de lucru care introdiic iii calcul
iiiniditatea de ecliili brii a inaterialuliii leintios pentru
compresiune in lungiil fi brelor:
- coeficienti ai coiiditiilor de lucru care iiitroduc in calciil
uiniditatea de ecliilibru a inaterialului lernnos pentru
compresiuiie in plaii norma1 pe directia fibrelor;
- coeficienti ai conditiilor de lucrii care iiitroduc in calcul
iirniditatea de ecliilibrii a materialului leinnos pentru
forfecare in lungii l fi brelor;
- coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul
uiniditatea de echilibru a materialuloi leinnos pelitrii
forfecare in plan norinal pe directia fibrelor:
- coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul
iirniditatea de ecliilibru a materialuliii lemiios peiitrii
iiioduliil loiigitudii~alde elasticitate la incovoiere statica;
- coeficieiiti ai coiiditiilor de lucru stabiliti in fiinctie de
durata de actiune a iiicarcarilor;
- coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti iii fiinctie de
durata de actiiine a incircarilor pentrii incovoiere statica
si forfecare;
- coeficieiiti ai conditiilor de lucru stabiliti in fiinctie de
durata de actiiine a inc8rcirilor pentru coinpresiune;
- coeficienti ai coiiditiilor de lucrii stabiliti in functie de
dorata de aciiiine a incarcarilor peiitru intindere: -
- coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti iii functie
de durata de actiiiiie a iiicircarilor peiitrii modulul
longitudinal de elasticitate;
- coeficieiiti partial i de siguraiità:
- coeficienti partiali de sigiiraiita la incovoiere:
- coeficieiiti partiali de siguraiit2 la intiiidere;
- coeficienti partiali de sigliraiita peiitru coinpresiune in
luiigul fibrelor;
- coeficieiiti partiali de siguratita pentru compresiline in
plan norinal pe directia fibrelor;
- coeficienti partiali de sigliraiita pentru forfecare in
lungiil tl brelor:
- coeficieiiti partiali de sigoraiita prntru forfecare i11plan
norinal pe directia fibrelor:
- coeficient de frecare;
- grosiinea sectiunii traiisversale;
- inaltimea sectiunii transversale;
- lungiiiiea miiiiina a cliertarii;
- luiniiia goluliii;
- deschidere de calcul;
,,-
deforinatie inaximii finala la iiicovoiere;
- sageata datorata iric2rcari lor permanente;
- segeata datoratà incarch-ilor temporare;
- sageata datorata deformatici iinbin8rilor;
- coiitrasàgeata inifiala a grinzii neincarcate ;
- sageata iiistantaiiee datoratl iiicarciirilor permanente:
- sageata iiistaiitanee datoratl iiicarcarilor temporare:
- coeficient care ia in considerare durata de actiune a
inc8rciirilor $i clasa de exploatare a constructiei;
- efort efectiv in tijà;
- efort capabil in tija;
- lungiine de flambaj;
 t111 - coeficient de frecare;
h, - zveltete admisibila; - coeficient ce tiiie cont de tipul forfecàrii;
/3
h, - coeficient de zveltete; - lungimea pragului de forfecare;
- capacitate de rezistenta a barei la solicitarea i; I,
F, e - excentricitate de aplicare a foqei;
SI - caratteristica sectionala; M,. - capacitate de rezistentii la incovoiere;
mi - coeficient de tratare; N{,l,,,, - modul de rezistenfà de calcul;
An,, - arie neta; Whrli,- modul de rezistentii brut;
T,. - capacitate de rezistentii la intindere; L, - capacitate de rezistenta la lunecare;
Ahrlr, - arie bruta; I - moinent de ineqie;
A,rluhirr- arie sliibiri; S - moment static;
A,.,lclil- arie de calcul; Arnt - deformatie maxiina admisibila;
C, - capacitate de rezistenta la compresiune axiala paralela M,. - capacitate de rezistente la incdvoiere pe directia x;
cu fibrele; A 4 - capacitate de rezistentà la incovoiere pe directia y;
cp, - coeficient de flambaj; M ,' - moment incovoietor efectiv pe directia x;
Rf' - rezistentii de calcul la incovoiere staticli; M - moment incovoietor efectiv pe directia y;
R - rezistenta de calcul la intindere; ftl,,,,e,,~,/- deformatie maxirna finala la incovoiere pe directia x;
RC,l - rezistentli de calcul la compresiune in lungul fibrelor; f ,,,,,,,a,,,,ldeformatie maxima finala la incovoiere pe directia y;
R - rezistenta de calcul la compresiune in plan normal pe T, - efort de intindere axial de calcul;
directia fibrelor; M,, - moinent incovoietor de calcul;
P,I - rezistenta de calcul la forfecare in lungul fibrelor; C,, - efort de compresiune axial de calcul;
R f i - rezistenta de calcul la forfecare in plan normal pe M'', - moment incovoietor maxim final;
directia fibrelor; C , - efort axial de compresiune pe directia de aplicare a
h - zveltete; momentului;
Qr - capacitate de rezistenta la compresiune in plan normal L$ - forta taietoare de calcol;
pe directia fibrelor; nllt - coeficient de repartitie a incarciirilor;
A,. - arie de contact; T,, - capacitate de rezistenta la intindere axialà a elementului i;
m, - coeficient de reazem; R - rezistenta de calcul a lemnului masiv la intindere axialg;
R,", - rezistentg la strivire sub unghi a; A,,,,, - arie netii a sectiunii de calcul, pentru bara i;
m i - coeficient de tratare a lemnului;
a - unghiul de inclinare a fortei fala de directia fibrelor; E - modul de elasticitate;
A, - arie,de strivire; T,. - capacitate de rezistentà a unei bare compuse din lemn,
N, - capacitatea de rezistenta la strivire sub unghi a; supusa la intindere axialii;
V, - capacitate de rezistenrà la forfecare in plan normal pe T - forta totalii efectivà de intindere intr-o bara compusa;
directia fibrelor; T,, , - forra efectiva de intindere aferenta elementului i;
Al - aria sectiunii care se foarfecii; Ahrtlr, - arie bruta a sectiunii de calcul, peiitru bara i;
Fr - capacitate de rezistenta la forfecare in lungul fibrelor;
, . - capacitate de rezistentli la compresiline a barelor pacliet
in raport cu axa x--v iiorinala pe rosturi;
R : I I - rezistenta de calcul a lemnului masiv la coinpresiune
axiala, parale12 cu fibrele;
- aria sectiunii de calcul a tuturor elementelor
Ac.<rlc.,,l
coinponente ale barei pachet;
q . - coeficient de flambaj, in raport cu axa x-x;
',, - capacitate portanta la conipresiune a barelor pachet in
raport cu axa -v-v parale15 cu rosturile;
- coeficieiit de flambaj, in raport cu axay-y;
q,,,.
A - coeficient de zveltete transformat al barei, in raport cu
arca .)'--v;
- coeficient de inqjorare a zveltetii barei coinpuse;
- coeficieiit de zveltete a barei, in rapoi-t ci1 axa .v-].;
- coeficient de calc~il;
- diinensiuiiea sectiiiiiii transversale a iinei bare compuse,
paralela cii rosturile;
- diineiisiunea sectiuii i i transversale a unei bare compuse,
in sens perpendicular pe rosturi;
- numàr de rostiiri;
- lungime de flambaj a barei;
- niiinar efectiv de sectiiini de forfecare:
- diainetru tija;
- grosiinea celei mai subtiri piese diil pacliet:
- aria eleineiitelor principale ale barei coinpuse;
- coeficient de zveltete a barei, in raport cu axa x-x;
- razli iniiiiinli de giratie a sectiiinii, in raport cu axa x-.u;
- inomeiit de iiiertie al eleinentelor principale, in raport ca
ceiitriil de greutate al sectiunii, dupa axa .u-.u;
- inorneiit .de inertie al elementelor seciiiidare. in raport cu
ceiitriil de greutate al sectiunii, dupa axa .v-r;
i,. - raza de giratie a sectiunii, in raport cu axa -v--v;
I,,., - inoineiit de iiiertie al eleinentelor principale, in raport cu
ceiitr~ilde greutate al sectiiinii, dupa arca
- moment de ineflie al elementelor secundare, in raport cu
centriil .de greutate a! sectiunii, dupa axa y-y;
- coeficient de zveltete echivalent al barei, in raport cu
axa y-y;
- iiumhrul de elemente principale;
- coeficient de zveltefe al unui element izolat;
- distantii diiitre douà fiiruri scurte;
- raza de giratie, in raport cu axa y-y, a unui element
izolat;
- moinent de ineflie al unui element izolat, in raport cu
centrul de greutate al sectiunii, dupà axa y-y;
Al - arie a uiiui element izolat;
CL>
f - efort de coinpresiune efectiv;
C,. - capacitate portantà a barei la compresiune;
M;, - moment incovoietor maxiin fiiial, in raport cu axa
perpendiculara pe directia de actiune a f o ~ e l o r ;
M: - capacitate de rezistentii corectata a barei la incovoiere,
in raport cu axa perpendicularh pe directia de actiune
a foflelor;
k,. - coeficient de reducere a modulului de rezistenti;
Rf - rezistentà de calcul a leinnului masiv la incovoiere
stat ica;
WY
,.,
- modul de rezistenta in raport cii axa y-y, pentru
sectiunea cea mai solicitata a elementului compus;
L, - forti de lunecare totalii;
S - moment static al sectiunii in raport cu axa neutra,
perpendicularà pe planul de actiune al solicitàrilor;
I - moinent de iiieflie brut al sectiuiiii in raport cu axa
principalh de inertie, perpendiculara pe planul de
actiune a solicitarilor:
I.
A A l - - suprafata a diagramei fortei taietoare;
L,., - capacitate de rezistentà a elementelor de imbinare;
17
 Nc/hj,/,>n- efort axial din bulonul de solidarizare;
Nel, b u I ~ ~ ncapacitate
- de rezistengi a bulonu lili de sol idarizare;
frontale cu prag dublu; nh - numar de buloane;
N,.,, - capacitate de rezisteiita la strivire a primului prag de N, - efort axial efectiv de compresiune in iinbinare;
chertare;
a - unghi intre piesele imbinate;
N,.,2 - capacitate de rezistenta la strivire a celui de-al doilea A,,, - arie neta a bulonului de solidarizare;
prag de chertare;
R,,, - rezistentii de calcul a otelului la intindere;
Fr - capacitate de rezistenta a pragului la forfecare; m0 - coeficient de lucru al bulonului in imbinare;
7.
R I I - rezistenya de calcul a lemnului masiv la forfecare V, - reactiune verticala in imbinare;
paralela cu fibrele; Q,., - capacitate de rezistentii la strivire perpendicularii pe
- aria pragului la forfecare; fibre;
- coeficient de forfecare; n - numar de cuie necesare;
- capacitate de rezistenta a primului prag de chertare la L - componenta orizontala a efortului din bulonul de
forfecare; sol idarizare;
- capacitate de rezistentii a celui de-al doilea prag de L, - capacitate de rezistenta minim5 a iinei tije;
chertare la forfecare; I,, - lungime pan5 de imbinare;
- arie de forfecare a primului prag de chertare; Le,, - efort de lunecare care actioneazii asupra unei pene;
- arie de forfecare a celui de-al doilea prag de chertare; L,,, - capacitate de rezistentii a unei pene;
- coeficient de forfecare corespunzator primului prag de R: - rezistentà de calcul a lemnului la compresiune;
chertare; - suprafatà de strivire a penei;
A,
- coeficient de forfecare corespunzator celui de-al doilea m, - coeficient de reazem;
prag de chertare; ohl~c
- fortà efectiva de forfecare; L ,,up, - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire;
- forp efectiva de forfecare, corespunziitoare primului Il
L cap - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire paralela
prag de chertare;
- forti3 efectiva de forfecare, corespunzatoare celui de-al cu fibrele;
doilea prag de chertare; L ,,
I
, - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire
- incircare efectivà de calcul, care actioneazi perpend icu lara' pe fibre;
perpendicular pe pragul de chertare;
- incercare efectiva de calcul, aferentg primului prag de p - unghi de inclinare a laturii scurte a penei;
chertqre; L &, , - capacitate de rezistenfa a unei pene, stabilita din
- incartare efectiva de calcul, care actioneazà conditia de forfecare;
perpendicular pe pragul de chertare; - rezistenya de calcul a lemnului la forfecare;
- arie de strivire a primului prag de chertare; R7
- arie de strivire a celui de-al doilea prag de chertare; A, - suprafata de forfecare a penei;
m/ - coeficient de forfecare;
b, - latime a suprafetei de forfecare; m, - coeficieiit de iitilizare a mieziilili de lernii din interierul
L,j., -efortdelunecarepegrinda; penei;
L &, ,
- capacitate de rezistenta a griiizii pe poqiunea dintre p - coeficient de neuniformitale a distributiei eforturilor
uiiitare tangentiale pe suprafata de forfecare;
doua pene, stabilita din condifia de forfecare; 4 - lungime prag de forfecare;
R: - rezistentà de calcul a lemniilui la forfecare paralela cu e - bra! de pirghie al cuplului de forfecare;
fibre le; a - grosiii~edulap de lemn;
k, - coeficient de reducere a capacitatii de rezistentii a
A 7 - suprafatà de forfecare a grinzii intre doue pene;
peiielor;
A - arie bruta a buloanelor de stràngere; a - unghi determinat de directia efortului ce actioiieazj
k,,' - coeficient care tine cont de slabiri in zona filetata a asupra unei pene si directia fibrelor piesei de lemn;
IleL
bulonului; r , , - nurnar necesar de pene inelare;
Q,, - efort in buloii; M'"" - efort axial total;
C - interspatiu intre elementele imbinate; d -diametrutija;
P" - numer necesar de pene; I, - adiincime de piitrundere a unei tije introduse prin batere
L"""' - lunecare din incovoiere pe intreaga lungime a sau insurubare;
eleinentelor care se imbina; - lungime tu;:
d,, - diametru gaura pregatita pentru introducerea uiiui
L ,,, - efort ininim capabil al unei pene;
b~ilon;
- diametru interior panii inelarii; d,,, - diaiiietru tija;
- inaltime pani inelara; L,, ., - lungime necesara a unui cui;
- grosinie inel pana inelara; n - numàr piese din pachet;
- fanta taiatà dupa generatoare a unei pene inelare netede C - grosime piese din pacliet;
reglabi le; I - grosime pachct piese lemn, care se stringe cu buloane;
- distanta intre centrele a doua pene consecutive; si - distanta intre axele tijelor in lungul fibrelor elementului;
- distanta intre ceritr~ilpenei si capatul eleinentului de s2 - distantii de la tije pina la capatul elenieiitului din lemii,
imbinat, taiat drept; I ,
in sens longitudinal fibrelor;
- distanta intre centrul penei si capgtul elementului de s3 - distantii intre axele tijelor pe directia transversala
imbinat, taiat oblic; fibrelor elementului;
- e b r t efectiv care actioiieaz2 asupra unei pene: s4 - distanrfi intre ultimul rind de tije si marginea
L &, - capacitate de rezistentri minima a unei pene; elemeiitului din lemn, pe directia transversala fibrelor
elementului;
L L,p , - capacitate de rezistenta a unei pene stabilita din conditia C - grosimea celei mai subtiri piese din pachet;
de strivire; L,,, - capacitate de rezistenta a unei imbiiiari cu tije;
y - coeficient partial de siguran!2;
L,,,,,,, - capacitate de rezistenta iniiiima a unei tije, intr-o - coeficient de variatie a distributiei eforturilor de strivire
secfiune de forfecare; pe iiialtiinea peiiei;
~ I I - numar tije; - coeficient de variatie a eforturilor unitare din
n, - numar sectiuni de forfecare in care lucreaza tijele; incovoiere;
m, - coeficient al conditiilor de lucru; L,,,,,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare tlexibile
m,< - coeficient care introduce in calcul repartitia neuniforrnà din o@, stabiliti din coiiditia de strivire a lemnului;
a incarc5rilor la tije;
REH - rezistenta de calco1 a lemnului la compresiune paralela
L,.,, - capacitate de rezistenta a unei tije intr-o sectiune de
cu fibrele;
forfecare;
k,, - coetlcient de multiplicare; m,v - coeficient de variatie pe inàltirnea penei a distributiei
(k,)"' - coeficient de inultiplicare; eforteirilor de strivire parale12 cu fibrele:
E,,,, - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la strivirea /.V - lungiine de incastrare a tijei;
elementelor centrale, pentru o sectiuiie de forfecare; a - grosiniea eleinei~t~ilui care se sustine;
L,, , - capacitate de rezistenfa a unei tije cilindrice la strivirea I - lungiine a-tijei ~urubului;
elementelor marginale, pentru o sectiune de forfecare; N,,,., - capacitate de rezistenta a unei imbinari cu tije solicitata
L,,., - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la la sinulgere;
incovoierea tijei, pentru o sectiiine de forfecare; n: - 3,14
C - grosime a celei mai subtiri piese centrale; d,. - diametri] cui;
LI - grosiine a celei mai subtiri piese marginale; k. - luiiginie de incastrare a cuiului;
k, - coeficient de multiplicare; RI - rezisteiita la sinulgere a unei tije;
(k,)'" - coeficient de moltiplicare; d, - diainetru surub;
h,. - adincime locas in grindà; l,, - lungiine de incastrare a ~urubului.
L,.,,, - capacitate de rezistentri a unei pene lamelare flexibile
din lemn;
L,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare flexibile
din leinn, stabilita din conditia de strivire a lemnului; 1.4. Clasificarea elementelor si a constructiilor
L,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din lemn
din lemii, stabilita din conditia de incovoiere a penei;
R :, - rezistenta de calcol a lernnului la compresiune 1.4.1. Din punctiil de vedere al raportului dimensiiinilor geome-
trice, elemeiitele de constriictie din lemii se clasifica in:
perpendiculara pe fibre;
- eler~~entr lineare (bare), la care luiigimea elementu lui
R f - rezistenti de calcul a lemnului la incovoiere statica; este sensibil mai mare deciit dimensiunile sectiunii transversale
b, - latime palla; (grinzi simple sau compuse, stilpi);
h,, - inaltime pani%; - strutturi plane, la care una dintre dimensiunile elemen-
[P - grosime pana; tului este sensibil mai mica deciit celelalte doua $i care pot
 prelua forte in plani11 acestora (grirrzi cu zabrele, arce, cadre 1.4.5. Variatia umiditatii de echilibru a lemnului in functie de
etc.); peiitru asigiirarea stabilitiitii in plan transversal pe planul urriiditatea relativii a aerului interior, la diferite temperaturi, sunt
elernentului se iau masuri suplimentare de rigidizare si
prezentate in figurile 1.1 si 1.2
contraviintiiire;
- strwcluri spu[iule, dezvoltate tridimeiisional, care preiau
solicit~ripe trei directi i.

1.4.2. in prezenta specificarie tehnicà construcfiile si elementele

de construciie din lemn se clasifica, in functie de durata de exploatare
in: definitive si provizorii.

Observa[ic: iii categoria elementelor si constructiilor provizorii

se includ: elementele din lemn pentru cofraje, esafodaje si susfineri,
precum si construcfiile demontabile si remontabile cu durata de
exploatare pe un amplasarrient sub doi ani.

1.4.3. Din punctul de vedere al conditiilor in care se exploateaza

elementele de constructie di11 lemn, se definesc urmiitoarele clase de
exploatare:
clasa I de exploulure, caracterizatii priii umiditatea continut8
de materialul lemnos corespuiiziitoare unei temperaturi 8 =
= 20 k 2°C si a unei umiditiiti relative a aerului q, 5 65 5%;

clasa 2 de e.xpZootare, caracterizath priii umiditatea continuth de

materiali11lemiios corespunzatoare unei temperaturi 8 = 20 k 2OC
si a unei uinidithti relative a aerului 65 % < qi < 80 %; 1 l I 1 I I I I I 1
O - 20 40 60 SO
clasa 3 de exploatare, caracterizats prin umiditatea continuta de TEMPERATURA AERULUT JNTERJOR 'C
materialul lemnos superioara celei de la clasa 2 de exploatare.
Fig. 1.1. Curbele de echilibru higroscopic a lemnului,
in functie de conditiile de mediu
1.4.4. La elementele de constructie din lemn exploatate in clasa
l , umiditatea de ecliilibru a lemnului n u va depiisi 12 %, iar la cele din
clasa 2, umiditatea de ecliilibru a lemnului nu va depasi 20 %.

3 RELATIVA 'P A AERULUI
IJMIDITATEA
Fig. 1.2. Umiditatea de echilibru a lemnului, W,
in functie de umiditatea relativa a aerului, q, la temperatura t
1.5. Principii generale de alciituire si calcul
1.5.1. Verificarea elementelor
1.5.1.1. Eleinentele si constructiile din lemn se verifica in
domeniul elastie al comportàrii materialului.
1.5.1.2. Calculul elementelor de constructie diil lemn se face
pe baza principiilor generale de verificare a siguranpi constructiilor
prevazute in STAS 10 10010-75, prin verificarea comport8rii corespun-
zatoare fata de stàrile limita ce pot apare in diferite etape (executie,
exploatare, per ioade de reparatie). Verificarea se face tiniind seama de
cele mai defavorabile ipoteze de solicitare si de cele mai defavorabile
caracteristici ale inaterialelor, ce pot apare in conditiile considerate.
1.5.1.3. Stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare
luate in calcul se va face conform prevederilor de la piinctul 1 S.2.
1.5.1.4. Stabilirea celor mai defavorabi le caracteristici ale
lemnului de constructie luate in considerare in calcul se va face
conform prevederilor de la punctul 1.5.3.
1.5.1.5. Iiifluenta unor abateri sistematice, a unor alcatuiri parti-
culare, a unor coiiditii speciale de exploatare sau a iinor simplificari
introduse in calcule se iau in considerare prin intermediul unor
coeficienti ai coiiditiilor de lucru pentru element.
1.5.1.6. La calculul elementelor si a construc{iilor din lemn se
iau in considerare urmatoarele stari limita:
a) st6ri limili7 ultinte ce corespund epuizarii capacitatii de rezis-
tenta sau unei alte pierderi ireversibile a calitatilor necesare
exploatàrii constructiilor; principalele fenomene ce pot sa
coiiduc8 la aparitia acestora sunt:
- ruperi de diferite iiaturi;
- pierderea stabilitatii formei sau a poziiiei;
- stari care implica iesirea din lucru a constructiei
datorita unor deformatii remanente excesive.
b) stGri limita ale exploat~riinormale ce corespund intreruperii
capacitatii de asigurare a unei exploatàri normale a elemen-
telor de constructie; principalele fenomene ce pot sa conduca
la aparitia acestei categorii de stàri limita sunt deplasàrile
statice sau dinamice excesive.
Observatie: in afara verificirilor meniionate, prin proiectare
trebuie sà se asigure durabilitatea constructiei din lemn la biodegra-
dare printr-o alcatuire corespunz~toaresi masuri de prezervare.
 1.5.2. Determinarea solicitiirilor
1.5.2.1. La determinarea solicitarilor pentru verificarea la
diferite stari limita se va lua in considerare modul real de lucru al
elementelor sail al structurii in ansainblu la starea limiti considerata,
tiniind cont si de caracterul constructiei (definitiva sau provizorie).
1.5.2.2. Calculul solicitiirilor se face cu luarea in considerare a
incHrcarilor conform prevederilor din STAS 10 1 0 110-75, valorile
normate si de calcul fiind stabilite conform standardelor pentru
diferite categorii de incarcari.
1.5.2.3. in relatiile de calcul din normativ, solicitarile sunt
considerate cu valorile lor absolute.
1.5.3. Caracteristicile materialului lemnos
1.5.3.1. Valorile de calcul ale rezistentelor diferitelor specii de
lemn utilizate in tehnica constructiilor sunt stabilite in capitolul 2 pe
baza valorilor rezistentelor caracteristice ale lemnului natura1 (cu
defecte), tiniind seama de fluajul lemnului, de clasa de exploatare a
construcliei si de sigurania necesara in exploatare.
1.5.3.2. Proiectantul va analiza condifiile reale de exploatare a
elementelor si constructiilor din lemn, care pot conduce la modificarea
caracteristicilor mecanice ale materialului lemnos si va introduce in
calcul coeficienti ai conditiilor de lucru specifici.
1.5.4. ~ o n d i t i speciale
i de calcul
1.5.4.1. Pentru construc$iile de importanti exceptionala,
nominalizate de c5tre organele abilitate prin lege, pot fi admise miisuri
de asigurare la nivel superior celui din prezentul normativ si pot fi
adoptate prescriptii speciale; proiectele astfel elaborate se aprobà de
catre organele stabilite prin lege.
1.5.4.2. Peiitru construcfiile din lemn de serie mare (de ex: case
prefabricate) se pot folosi $i alte relatii de calcul deciit cele cuprinse in
prezentul standard, sau se pot introduce coeficienti suplimentari ai
conditiilor de lucru, pe baza unor justificari teoretice si verificari
experinlentale concludente; se pot, de asemenea, adopta dispozilii
constructive speciale, verificate experimental.
1.5.4.3. La elementele de importanta secundara, pentru verifica-
rile la starile liinita ale exploatarii normale se permite sti se utilizeze
metode de calcul simplificate, sau sa se verifice numai satisfacerea
unor conditii coiistroctive corespunzatoare, daca aceste prevederi nu
conduc la rezolviiri neacoperitoare prin calcul sau la un consum sporit
de material.
1.5.5.1. Valori le incarcari lor normate si ale coeficientilor
partiali de siguranp aplicati incarcarilor se stabilesc pe baza standar-
delor de acriuni in vigoare.
1.5.5.2. Efectul variatiilor de temperatura climatica nu se ia in
considerare la calculul construc~iilordin lemn. Variaria dimensionalà
a lemnului in lungul fibrelor la variatii de temperatura este mult mai
redusa deciit la celelalte materiale de constructii. Coeficientul de
dilatare termica a leinnului in lungul fibrelor este de 3 . . . 6 milionimi
din lungime pentru fiecare grad de crestere a temperaturii, iar norma1
pe fibre este de aproximativ 10 ori mai mare. Valoarea redusà a
variatici dimensionale a lemnului in lungul fibrelor la variatii de
temperatura el im iiia iiecesitatea prevederi i de rosturi de di latatie.
1.5.5.3. in cazul unor utilaje si instalatii care nu se incadreaza in
standardele de actioni prevazute la punctul 1.5.5.1., precum si la
calculul elementelor de constructie din lemn utiiizate pentru cofraje,
sprijiniri si e~afodaje,valorile norinate alr incarciirilor, aie coefici-
entilor partiali de sigurantii aplicati inciirciirilur si ale coeticienrilor
dinamici se deterrninii de cfitre proiectant pe baza datelor din proiectul
telinologic, sau a celor previizute in instructicinile tehiiice speciale.
1.5.5.1. Grupàrile de inciirciiri pentro di feritele stiiri limita
ultime Si pentru stiiri liniitii ale exploatarii normale se stabilesc
conforin STAS 10 10 1 IOA-77.
Cap. 2. MATERIALE
2.1. Specii de lemn utilizate $i domenii de folosinfl
2.1.1. Priiicipalele specii de lemn indigen utilizate suiit:
Lemn de riisinoase
* bradul, care se incadreazi la categoria lemnului uSor Si
moale, cu contrageri mici si rezistente mecanice medii;
prelucr5rile mecanice se fac far8 dificultiiti, dar relativ mai
greu deciit la molid din cauza smulgerilor de fibre;
laricele, caracterizat ca un lemn potrivit de greu, inoale, cu
rezistenye mecaiiice foarte mari pentru specia de riisinoase;
molidul, caracterizat ca un lemn usor si moale, cu contragere
totali mici si rezistente mecanice medi i; prelucrarea mecani-
ca a lemnului de molid se realizeazii fari%dificultati;
pinul, care se iiicadreazii in categoria lemnului greu si moale,
cu rezistente bune la solicitiiri mecanice.
Lemn de foioase
cclrper7ul. care se incadreaza in categoria leniniilui greu si tare,
cu coi~tragerimari si rezistente inecaiiice inedii. superioare
fagu l LI i ;
* fagli/, leinii greu si tare, cu contrageri inari si proprietati
mecanice medii; prezinta dificultiiti la uscare, avind tendinfa
de a criipa si a se deforina;
* care se incadreazii in categoria leinnului greu si
fru.si~~zil,
tare, cu contrageri si rezistente mecanice la nivel inediti
pentru specia de foioase;
* lemn relativ greii si tare, cu contractii mari;
nte.s/c.t~c~itul,
* pultinul cke ctinlp stru de nttrnte, leinn relativ greu si tare, cu
rezistente incadrate in categoria medie;
plopul. din 'cloiia indigenii, negru sau treinuriitor. si din cloiia
adaptatii la coiiditiile de vegetatie din !ara noastrii (eurailie-
rican). lernii usor si inoale, cu contrageri reduse si rezistenfe
mecaiiice reduse;
e salccin~~rlde plcrnttrfie. care este un leinn greii si tare, cu
coiitrageri si rezistente inecanice reduse;
cerul, leinn greu si potrivit de tare, cu coiitrageri mari si
rezistente apropiate de cele aie stejar~ilui;
gorur-tu/, leinn greu si tare, CLI contrageri inari si rezisteilte
mecanice inari, similare cu cele ale stejarului;
stcjcrrzd, atestat ca un leinn greu si tare, CLI contrageri .si
rezisteiite inecaii ice mari.
2.1.2. Doineiiii le de iitilizare in teliilica coiistr~icfiilor ale
diverselor specii de leinn de risinoase si foioase sunt prezeiitate i11
tabeliil 2.1.
 Tabelu12.1. categorii de constructii se pot utiliza si alte specii, cu respectarea
conditiilor de rezistentii, stabilitate, comportare la umiditate si
Domeniile de utilizare a diverselor specii de lemn indlgen biodegradare etc.
la realizarea elernentelor structurale
2.1.3. La alegerea materialului lemnos se fine searna de
Domeni de uufizare conditiile de exploatare in cadrul constructiilor, de defectele' si
Elemente structusale la cladiri civile, industriale $i agrozootehnice, anomaliile adniise. precum si de corelarea acestora cu categoriile
Brad, molid lemn lamelat incleiat, case prefabricate, constructii provizorii, pieselor si eleinentelor din lemn prevazute in prescriptiile tehnice diii
panouri de cofraj, tarnplarie domen i li.
-.
Elemente structurale la clidiri civile, industriale gi agrozootehnice,
Larice
stilpi pentru esafodaje si sustineri 2.1.4. Materialul leinnos pe sortimente, utilizat pentru
Elemente structura!e ia cladiri civile, industriale si agrozootehnice,
elementele de rezistenyg ale constructiilor di11 lemn este specifica1 in
Pin inrmiltoarele standarde:
case pretabricate, construc~iiprovizorii, panouri de cofraj, tamplarie
Carpen, Eleniente structurale cu solicitàri reduse, sarpante de acoperis cu
frasin, paltin deschideri mici si medii 2.1.4.1. Lemn brut (rotund):
Elemente de rezistenta la constructii provizorii, stilpi pentru STAS 256-79 ,,Lemn pentru mina";
Fag esafodaje si sustineri e STAS 257-78 ,,Stilpi si adaosuri de lemn pentru lini aeriene
de telecomunica~iisi pentru refele elettrice de
Elemente structurale la constructii civile, industriale si
Mesteacàn distributie";
agrozootehnice
STAS 1040-85 ,.Lemn rotund de ràsinoase pentru coristructii.
Plop Elemente strutturale in cazul unor solicitari mecanice reduse Manele si prajini";
Elemente structurale la construcfii agrozootehnice, stalpi pentru STAS 34 16-75 ,,Lemn rotund pentru piloti":
Salcam STAS 4342-85 ,,Lein11rotund de foioase pentru constructii".
egafodaje gi susiineri
Stalpi de rezistenta la construc\ii civile, industriale si
Cer, gorun agrozootehnice, garpante de acoperis pentru deschideri mici gi 2. I . 3.2. Len~nzrleccrrisat si semieccrrisat se foloseste sub forma
medii, tamplarie de:
Elemente structurale cu solicitàri mecanice importante la
si
--sciinduri dulapi;

Stejar constructii civile, industriale $i agrozootehnice, case prefabricate, - sipci sirigle:

coQnstructiiprovizorii, tamplarie - grinzi ci1 doua, cu trei si cu patru fete plane si paralele
intre ele si grinzi CLI tesituri (ciopliturà);
- margini, Iàturoaie, restrole.
Observafie: Domeiiiile de iitilizare pentru di feritele specii de
lemn prezentate i11 tabelul 2.1. nu sunt restrictive. Pentru diversele Sortimentele de cherestea (lemn ecarisat) se livreazà la dimen-
siuni le stabilite conform STAS 942-86 ,,Cherestea de rasinoase.
Diinensiuni iioiniiiale" si conBorm STAS 8689-86 ,,Cherestea de
foioase. Diinensiuni nominale", precum $i la dimensiuiiile stabilite pe
baza de intelegere intre producator si beiieficiar.
Clasele de calitate pentru diferitele specii de lemn sunt
specificate iii STAS 1928-90 ,.Cherestea de stejar. Clase de calitate",
STAS 1949-86 ,.Cherestea de riisinoase. Clase de calitate". STAS
1961-80 ..Cherestea de fag. Clase de calitate", STAS 3363-86
,.Clierestea de cire~.frasiii, paltin. piir $i ulm. Clase de calitate". STAS
3575-86 ..CIierestea de arin, plop, salcie si tei. Clase de calitate".
STAS 6709-86 ,,Cherestea de aqar, carpen, jugastru, mesteacan si
salciin. Clase de calitate".
l
Masa volumicti pentru principalele specii de material lemnos
utilizate in constructii, care se ia in considerare la stabilirea greutarii
proprii a elementelor de constructie din lemn este specificatà in tabelul
2.2.
Ohservntie: La stabilirea celor mai defavorabile conditii de
solicitare luate in considerare iii calcul se va adopta valoarea maxima
a masei voluinice (po.gj) in cazul in care rezultanta supraiiiciirc3ri lor
care solicità elementele de construcfie actioneazii gravitational si
valoarea minima a masei voluinice 111 cazul in care rezultanta
supraiiiciircarilor ce sol icitii elementele de constructie din leinn
actioneaza antigravitational (caz frecvent intilnit la calculul acoperi-
surilor usoare din leinli cu paiita redusa in zonele cu valori mari ale
presiuiiii dinainice de baza a vintului).
2.3. Rezistentele caracteristice ale lemnului
masiv la diferite solicitiiri
2.3.1. Rezistentele caracteristice, in ~ / m m ' , pentru diferite
solicitari ale diverselor specii de material lemnos (in caz~illemnului
masiv) S L I I Idate
~ in tabelul 2.3.
Ob.serv~l!ii:
Rezistentele caracteristice specificate in tabelul 2.3. sunt
date pentru umiditatea de echilibru a lemnului de 12 % si pentru
durata de actiuiie a incarcsrilor de ce1 mult 3 minute.
Rezistenfele de calcul luate in considerare la proiectarea
constructiilor dili lemn sunt determinate in paragraful 2.4.
mLemnul ce se inscrie in clasa 111 de calitate nu va fi folosit
la real izarea elemeiitelor structurale.
2.3.2. Pentru lemnul rotund, rezistentele caracteristice specifi-
cate in tabelul 2.3. se vor majora ci1 15 %, indiferent de specie.
Comeiitariul C. 2.3.2.
 TabeIul2.3. '
Tabelul2.4.

Rezistentele caracteristice ale lemnului natura1 ( ~ l r n m ~ ) Valorile caracteristice si medii ale modulului de elasiticitate
P---
-
Modulul d c
Molid, brad, Stejar, gorun, Fag, mesteacin, de elasticitate paraiel
'lop elasticitate
- larice, pin cer, saiciim frasin, carpen Specia ~aterialului fibrelor la limita da
transversal
Natura solicioirii Beinnos prupoflionalitate E (Mlmm*)
Clase de calitate
ui E
-- --
I 11 111 1 H III 1 Il li1 I Il li1 7 --
Molid, brad, larice, p111 9 000 11 300
incovoiere static2 Ri 24,O 16.8 9,6 20.0 14,O 8.0 40.0 28,O 16,O 45.0 31.5 18,O
4 000 5 O00
PIOp 8 000 1o O00
Intindere
in lungul fibrelor Rt 14,4 8,6 4,3 21,O 12,6 6,3 22,5 13,5 6,8 27,9 16,7 8,4 Stejar, gorun, cer,
salcam --
1 9 500 11 500
8000 10000
Compresiune in
lungul fibrelor Rcll 15,O 12,O 4,5 13,8 11,O 4,l 19,8 15,8 5,9 24,O 19,2 7,2 Fag, mesteacan,
14 300
12 000
frasin, carpen
Compresiune iri
plan normal pe Rc, 3,3 3,O - 3,2 2,9 - 10,4 9,4 - 11,2 10,O -
directia fibrelor

Forfecare in -
lungul fibrelor RrI1 3,O 2,7 2,7 2,5 - 6,4 5,7 - 5,O 4,5

Forfecare in plan 2.4. Rezistentele de calcul ale lernnului masiv

norma1 pe RlL 12,O 10,8 - 10,4 9,4 - 24,O 21,6 - 16,O 14,4
directia fibrelor 2.4.1. Rezistentele de calc.ul, R,, ale diferitelor specii de materia1
lemnos, la diverse solicitiiri, in funcfie de conditiile de exploatare ale
eleinentelor de constructie care se proiecteaza, se stabilesc cu relatia:
2.3.3. Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate pe
directie longitiidinal3 fibrelor $i ale inodulul de elasticitate
transversal (Go,oi), precum si valorile medii (E, G) pentru diferite in care:
specii de lemn si pentru umiditatea de echilibru a lemriului avand m,,, sunt coeficienfi ai condiliilor de lucru care introduc in
valoarea de 12 h! sunt date in tabelul 2.4.
calcul umiditatea de ecliilibru a materialuliii lemiios, definiti
pe baza conditiilor de microclimat in care sunt exploatate
elenientele'de constructie care se proiecteaza si a caror valori
sunt date in cadriil paragrafului 2.4.2.;
 n~,,,sunt coeficienti ai conditiilor de lucru, stabiliti in fiinctie Tabelul2.5.
de durata de actiiine a incarcarilor. ci1 valorile specificate in
cadrul paragrafiiliii 2.3.3.: Valorile coeficientilor conditiilor de lucru mui
9 R, sunt rezistentele caracteristice aie diferitelor specii de lemn,
t

la diverse soiicitari, specificate in tabelul 2.3.:

o y , suiit coeticie~ipartiali de siguranta. definiti in functie de
tipul solicit5rilor in paragraful 2.4.4.

2.4.2. Coeficieiiti i conditiilor de Iucru III,,, ali valorile date in

tabelul 2.5.. i11 fiinctie de solicitare si de clasele de exploatare a
elementelor de constructie din lemn care se proiecteaza. definite
conforrn paragrafiiliii 1.2.2.

2.4.3. Coeficientii conditiilor de lucru III,,, au valorile date in

tabelul 2.6.. in fiinctie de tipul acfiunilor si de durata de actionare a
acestora asupra elementelor de constructie.
Forfecare in plan norma1 pe

2.4.4. La proiectarea elementelor strutturale din lemn, valoarea

coeficientului nt,, se stabilegte luind in considerare ponderea procen-
tuala pe care o ai1 diferitele tipuri de incarcari, in functie de clasa de
durata (pertnaiiente. de lunga durata sail de scurta durata).
 Tabelu12.7.
Valorile coeficientilor de lucru mdi
Valorile coeficientilor paaiali de sigurantii yi
7-

Valorile coeficientilor mdi

Nr* Valorile
Solicitarea Clasa de duratii pentru esenta: Solicitarea Simbo'
a incgrctirilor Simbol crt. coeficien!ilor y,
~'~inoase~
foioase tari
foioase moi 1 Incovoiere Y 1
1,IO
Permanente 0,55 0,60 Intindere:
Incovoiere statica
Forfecare Lunga durata mdi 0,65 0,70 2 - in sectiuni fari slibiri 1,20
Scurta durati Yt
1,O0 - in secfiuni cu slibiri 1,40
Permanente 0,80 0,85 Compresiune in lungul fibrelor si 1,25
Compresiune Lunga durati mdc 0,85 0,90 perpendicular pe direcfia fibrelor Yc 1 YCL
Scurta durati 1,O0 Forfecare in lungul fibrelor
Permanente O,90 0,95 4 - unilaterali 1,25
Intindere Lunga durati Yf Il 1,IO
m& 0,95 1,O0 - bilaterala
Scurta durata 1,O0 Forfecare in plan norma1 pe direcjia
Yfl 1,IO
Modulul de fibrelor
elasticitate Toate clasele mdE 1,O0

Obsei.va/ii:
- in categoria riisinoase sunt incluse speciile: molid, brad,
larice si pin;
- in categoria foioase moi este inclus plopul;
- in categoria foioase tari sunt incluse: stejarul, gorunul.
cerul, salc21nu1,fagul, mesteaciinul, frasinul si carpenul.
2.4.5. Coeficientii paqiali de sigurantà y, au valorile din tabelul
2.7., in fuiictie de solicitiiri.
I Comentariul C. 2.4.4.1
2.5. Elemente metalice pentru Imbin5t-i $i
structuri mixte
2.5.1. Pentru realizarea asamblajelor la constructiile din lemn se
folosesc urmiitoarele mij loace de imbinare metalice:
- cuie din siìrmii de otel, conform STAS 2 l 1 1-90;
- suruburi pentru lemn conform STAS 925-80. STAS
1451-80, STAS 1452-80, STAS 1453-80, STAS 1454-80,
STAS 1455-80 si STAS 1755-80;
 - piulite hexagonale si piitrate conforin STAS 922-89 si
STAS 926-90;
- buloaiie confectionate din otel beton OB 37, ~ a i b e
confectionate din tabla groasa, inele metalice, profile laminate
etc.
2.5.2. La proiectarea si executia unor subansamble de construc-
tie lemn-metal se foloseste, pentru realizarea elemeiitelor intinse
(montanti, diagoiiale. talpile inferioare ale fermelor. tiranti etc.). otel-
beton sau profile laminate. Rezistentele de calcul ale acestor elemente
se iau conforin STAS 10 108-94.
CAP. 3. PREVEDER1 GENERALE PRIVIND
PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR
DIN LEMN
3.1. Prescriptii generale de proiectare
3 . 1 1 La proiectarea construc(iilor din lemn se vor adopta
masuri si solutii constructive de protectie impotriva atacului ciuper-
cilor si a iiisectelor xilofage si de evitare a umezirii, care sa conduca la
o conservare buna a materialului lemnos folosit, in conformitate cu
STAS 2925-86 ,.Protectia lemniilui din constructi i impotriva ataciilui
ciupercilor $i i,nsectelor xilofage".
3.1.2. Daca la piinerea in opera materialul lemnos are o
umiditate mare (dar maxiin 20 %) si nu exista posibilitatea de a fi
uscat pe ~antier,se vor adopta solutii constriictive, masuri de protectie
$i detalii de alcatuire care sa permita ventilarea elemeiitelor de
constructie fàra a induce in structura de rezistenta deformatii pericu-
loase sali cresterea eforturilor sectionale. in acest caz, se vor adopta de
preferinta imbinari care nu sunt intluentate de variatiile de umiditate
(imbinari iiicleiate. cu tije, cu asamblaje metalice) si care sunt usor
accesi bi le peiitru reglare $i contro1 (este exclusii folosirea im binarilor
cu cep).
3.1.3. in cazurile in care construc(iile sunt supuse actiunii unor
medii corosive pentru metal, se recomanda folosirea unor subansam-
ble striictiirale far5 piese metalice, de exemplu cu imbinari prin
incleiere. cu cuie diii lemn sau cu pene elastice; elementele metalice
folosite pentru inoiitaj sail solidarizare trebuie sa permitg controliil si
protectia iii timpul exploatarii si sa poata fi inlocuite uSor.
3.1.4. Sisteinele constructive se vor stabili astfel inciit sa se
asigure o executie si o montare simpla. in acest scop se va folosi un
numiir cit inai redus de secfiuni diferite de cherestea (far2 a spori insà
consumul de material). De asemenea, se vor prefera subansamble
constructive ce se pot prefabrica in ateliere dotate corespunzator, pe
~antierexeciitindu-se niimai operatiuni de montare.
3.2. Prescriptii generale de alcituire $i calcul
3.2.1. Pentru calculul elementelor, subansamblelor si a
constructiilor din lemn, cu excepfia elementelor sarpantei, se iau in
considerare gruparile de inciircari stabilite in STAS 10 101IOA-77
,,Actiuiii in constructii. Clasificarea si gruparea acfiiinilor pentru
constriicfii civile si industriale".
iI 3.2.2. Elementele sarpantei (astereala, sipci, capriori, pane,
popi, contratise, cle~tisi tàlpi) se calculeaza la incarcsrile de calcul
stabilite conform staildardelor de actiuiii, grupate in urmatoarele
situatii de incartare:
Ipotezn I: incàrcarea permanentà + iiiciircarea din ziipada;
l

Ipotezu a 11-a: incarcarea permanenta + incarcarea exterioara
din viint (la care se adauga efectul suctiunii interioare)
+ jumatate din intensitatea incarcarii din zapadà;
Ipoteza. n 111-a: iiicHrcarea permanent8 + o forti coiicentrata
(aplicata in pozitia in care produce cea mai defavo-
rabilii stare de solicitare) aviind valoarea normata de
1000 N. majorata cu un coeficient al incarcarii n = 1,2.
Observa/ii:
L,a calculul sipcilor nu se ia in considerare ipoteza a 111-a.
intrucit circulatia pe acoperisul in executie, in acest caz, se
asigura pe podini de repartitie a incàrcarilor sau numai pe
cipriori.
La calculul asterelei, dac8 distanta intre axele scindurilor
este sub 15 cm se considera ca foqa concentrata se distribuie la
doua sciinduri, iar dac8 distanta este mai mare de 15 cm, forla
concentrata se repartizeazti unei singure sciinduri. In cazul a
doua straturi de sciinduri suprapuse, sau in cazul unui strat de
sciinduri solidarizat cu rigle transversale, se considera cZi forta
concentrata se distribuie pe o latime de 50 cm.
3.2.3. in cazul acoperisurilor foarte usoare (la care incarcarea
permanenta are valori reduse) amplasate in zone cu valori mari ale
L presiunii dinamice de baza a viintului, elementele de acoperis, inclusiv
, ancorajele, se vor verifica suplimentar la ipoteza de calcul:
Ipoteza a IV-a: inciircarea permanenti + incarcarea exterioari
din vint (la care se adaugi efectul presiunii interioare).
O
3.2.4. Eforturile unitare efective nu trebuie s i difere fata de
rezistentele de calcul decit in limitele ecartului de + 3%, respectiv
- 5 %, data elementul de constructie nu trebuie dimensionat
constructiv si daca sortimentul de materia1 lemnos existent nu conduce
la valori ali eforturilor unitare mai reduse.
3.2.5. Pentru asigurarea comportàrii in exploatare a sistemelor
coiistructive adoptate ciit inai aproape de ipotezele de calcul admise.
se vor respecta urinatoarele recomandari:
- se vor evita imbinarile la care transmiterea eforturilor se
face prin mai multe mijloace de asamblare cu rigiditati diferite
(de exemplu chertari si tije);
- se va urtnari, pe ciit posibil, o repartizare uniformà a
eforturilor iii toate elementele componente ale barelor compuse
comprimate sai1 intiilse, prin adoptarea uiior prinderi corespun-
z8toare;
- la elementele comprimate, se recomanda ca imbinarile de
continiiitate sa fie amplasate in apropierea nodurilor $i s i se
real izeze transm iterea eforturilor direct prin im binare cap la
cap; eclisele de solidarizare vor avea o lungime de ce1 putin trei
ori inai mare decit Iatimea elemeiitelor iniladite si vor fi fixate
ci1 ce1 piitin dou8 buloane cu diametrul mai mare sau egal cu
12 mm, amplasate de fiecare parte a rostului; gaurile pentru
buloane vor f i ovalizate pentru a asigura transmiterea directà a
efortului in barele comprimate;
- la elemeiitele intinse, se recomanda ca eforturile sa se
transmita centric. evitindu-se rnomentele datorate excentricita-
tii, iar imbiiiarile de continuitate vor fi amplasate in zonele cu
l
l
1
solicitari reduse;
I
- la griiizile cu zabrele, barele vor fi centrate la noduri; in
cazurile in care din coiisiderente de ordin constructiv nu se
pot evita prinderile excentrice, in calcul se va tine cont de
solicitirile suplimentare ce apar;
i
- cand nu se pot folosi subansamble prefabricate, se
recomaildà adoptarea unor sisteme static determinate (grinzi
siinplu rezeniate, arce cu trei articulatii. ferme cii zabrele static
deteriniiiate etc.).
3.2.6. iii cazol uti l izarii unor subansamble prefabricate, acestea
vor fi obligatoriu verificate la acriunile provenite din transport $i
moiitaj, adoptindu-se scliemele statice si grupiirile de inciircari care alcatuiesc eleinentele compuse incleiate nu este limitata inferior,
corespunz5toare acestor faze de lucru. iar superior se recoinaiida sa n u depàseasca 50 mm.

3.2.7. Avand in vedere valoarea redusa a eforturilor suplimen- 3.2.11. La grinzi le incovoiate trebuie evitate slàbirile amplasate
tare ce apar din cauza variatici de temperaturà. a uscarii sau umflàrii in zonele de solicitare maxiinà la foqii tiiietoare; in cazurile in care
lemnului, acestea n u se iaii in considerare la calculul constructiilor diii acest lucru nii este posibil se recomaildà ca adiincimea maxima a
lemn. I chertarii in zona iiitinsa de la reazem (fig. 3.1 .) sà se limiteze la
valori le:
a=0,1 h ciind R / bh > 0.5 ~ l r n m ' ;
3.2.8. Efectul favorabil al fortei de frecare nii se va lua in calcul LI = 0.25 h 2nd R / bh = 0,3 N/mm2; (3.1)
deciit in caziiri cu totul exceptionale. stabilite de citre proiectant. cind
a = 0,5 h cind R / bh < 0,2 N/mm2,
se asigura in permanenti3 forra de compresiune printr-o supraveghere
continua a coiistructiei; in acest caz, coeficieiitii de frecare, .f, luati in R fiind reactiunea. in N, iar b si h dimensiunile sectiunii transversale,
calcul nu vor depasi valorile: i n inm.
-f'i 0,3 pentru suprafete frontale;
-j'< 0.2 pentru suprafete laterale.

Nu se adinite luarea in considerare a frecarii intre piesele supuse

la vibratii sai1 socuri.
i i i cazul iii care frecarea actioneazà cu efect defavorabil,
coeficientul de frecare se va lua cu valoarea 0,6.
Fig. 3.1. Chertarea grinzilor incovoiate la reazem

3.2.9. Elementele portante cu sectiune simplà intinse din lemn ,

trebuie sa aibà aria sectiiiiiii nete (rezultatà in urna scàderii slàbirilor i Ohsevvayie:
din sectiuiie) de ce1 piitin 4 000 mm2 si minimum 213 din aria sectiunii Peiitru valori intermediare ale raportului Whh, a se va determina
brute. Grosimea sectiunii slabite trebuie sa fie de minimum 38 mm, iar prin interpolare liniarà.
a sectiunii brute de mininiurn 58 mm, in cazul elementelor solicitate la a = 0,3 h ciind h > 180 mm;
intindere pentru care tensiunea normala maxima depa~este70 % din 1
cr = 0,5 h ciind 120 mm < h < 180 mm; (3.2)
rezistenta de calcul la intindere. LI = 0,5 h ciind h I 120 mm,

3.2.10. i i i cazul elementelor portante cu sectiune coinpusii,

realizata din sciinduri bàtute in cuie sau prin incleiere, este necesar ca Pentru inariinea a se va adopta valoareq minima rezultati in
grosimea minima a uiiei piese (sciinduri) sà fie de 24 inm si sa aibà urma aplicarii relafiilor (3. l ) si (3.2).
aria sectiiiiiii transversale de ce1 ptitin 1.400 mm'. Grosimea pieselor
l
 3.2.12. L~ingimeaminima a chertirii (v. fig. 3.1.) trebuie sa 3.3.1.2. La grinzile simplu rezemate care spriljiiiii pe stalpi sau
indepl ineascii conditiile: I pe grinzi din lernn, deschiderea de calcul va fi egalà cu distanta intre
C>/? si c1 2 4a. (3 -3 axele elemeiitelor de reazem.

Se recoinanda ca tàierea sa se fac3 oblic (linia punctati din I

3.3.1.3. Descliiderile de calcul la grinzile continue se vor
figura 3.1). in cazul in care En apropierea reazenielor actioneaz3 forte ! considera egale cu distantele intre axele reazemelor.
concentrate ci1 valori mari se interzice executarea chertirilor.
lI 3.3.1.4. in cazul grinzilor cu contrafise (fig. 3.3) deschiderea de
I calcul va fi:
- pentru traveile l ...(n - l), l, = I , + u ;
3.3. Stabilirea deschiderii de calcul - pentru traveea n, 1,=1,+1,5a. (3.4)
iI
3.3.1. Deschiderea de calcul a elementelor de construc[ie din
lemn se va stabili in functie de tipul elementului de constructie,
schema statica adoptata si natura reazenielor, astfel:

3.3.1.1. La grinzile simplu rezernate care sprijina pe zidarie

direct sau prin intermediul unor centuri (fig. 3.2), deschiderea de
calcul se va considera egala cu lumina golului majorata cu 5 %;
lungimea de rezemare a acestora direct pe zidarie se va determina prin
calcul, astfel inciìt sa nu se depiseasca rezistentele de calcul in lemn la
compresiune perpendicular5 ei fibre si va fi de minim 200 mm.
1 Fig. 3.3. Deschideri de calcul la grinzi cu contrafise
l
Observa!ie: La stiìlpul margina1 se recomandii varianta cu
1 contrafisa dusa pani la fundatie, care nu induce impingere orizontall
in elementul vertical.

:
j
j
l
3.3.2. Elementele de sarpaiiti (astereala, sipci, capriori si pane)
se calculeaza ca grinzi simplu rezemate, avind deschiderea de calcul
egal3 cu lumina intre reazeme, majoratii cu 10 cm, insii ce1 mult
distanta intre axele reazemelor.

Fig. 3.2.'~tabilirea deschiderii de calcul la grinzi din lernn, 3.4. Deformatii maxime admise
rezemate pe zidarie l
l

, 3.4.1. Deformatiile maxime finale ale elementelor incovoiate,

stabilite pe baza relatiei (3.9, nu vor depiisi valorile deformatiilor
maxiine adinise, date in tabelul 3.1.

51
 3.4.2. Deformatiile maxime finale de incovoiere (fig. 3.4.) se
stabilesc ci1 relatia:
f;..~,,;l,,d = f ,+ f ? - . f c
+ f l (3 - 5 )
in care:
- este sageata (deformatia transversalii pe axa elementului)
datorata iiiciirc5rilor permanente; Fig. 3.4. Sageata maxima finala la grinzile incovoiate
-f7 - sageata datorata incarciirilor temporare;
-A - siigeata datorata deformatici im binari lor;
- f, - contrasageata inifiala a grinzii neiiic&rcate, care se 3.4.2.1. Deformatiile . f i si fi se stabilesc ca valori finale tinind
stabileste prin calcul ca fiind sageata grinzii inciircata cu cont de feiiomeiiiil de fluaj si de umiditatea de echili bru a materialului
sarcinile permanente si cu 112 din sarcinile utile. lemnos, ci1 relatiile:
f,= f , ,//?.V, ( ' + k d',/, );

Valori ale deformatiilor maxime admise

f =f . rnvr ( 1 + k ,/L,, (3.6)

3.4.2.2. Siigelile f;,,,,.,, si A , , se stabilesc pe baza iiicarciirilor

normate, neafectate de coeficienfii incarciirilor, pentru sectiunea bruta
Elementul de construqie a eleinentu lui, luind in considerare modulul de elasticitate mediu E.

3.42.3. Valorile coeficientului kd,, in functie de durata de

acriune a inc2rc2rilor gi de clasa de exploatare a constructiei sunt date
in tabelul 3.2.

Valorile coeficientului kdet

Clasa de durata a
 3.4.2.4. Deformatia din curgerea lenta a imbinarilor, 5, ,are 3.5. Lungimi de flambaj si eoeficienti de zveltete
valorile dili tabelul 3.3, in functie de tipul imbinarilor si de diametrul iim it-i
tijelor.
3.5.1. Lunginiile de flambaj, l,, ale barelor cri sectioiie simpla
solicitate la compresiune se iau din tabelul 3.4. in functie de tipul
legiiturilor mecanice la capete.
Valori ale deformatiilor imbinarilor,f; Tabelul3.4.
Lungimi de flambaj la bare comprimate axial

TONI de ra~rtraare Siabal rctzemare turrgimi de

nod i: translatie si rotire impiedicate

1
nod k: translatie $irotire impiedicate

Observa!ie:

-I1
- d - reprezinta diametrul tijei; nod i: translafie impiedicata si rotire
- L - efortul efectiv in tija; libera
2 Ir 0,80 x I
- L,, capacitatea de rezistentii minima a tijei.
nod k: translatie si rotire impiedicate
3.4.3. Grinzile din lemn incovoiate, alcatuite cu sectiune simpla

-l
si utilizate la eleineiite de constructie cu deschideri reduse (I < 6.00 m) nod i: translatie impiedicata gi rotire O
se realizeaza, in mod obisnuit, Gra contrasageata. libera
3 /t=/
nod k: translajie impiedicata gi rotire
3.4.4. La grinzile cu sectiune compusii solicitate [a incovoiere, liberi O
precum si la grinzile cu zabrele, se executil o contras8geatH egalii cu
sàgeata produsa de iticiircarile permanente plus jumiitate din actiunile
temporare cvasipermanente. Grinzile cu zabrele executate faril tavan nod i: translatie liber8 si rotire
suspendat se vor executa cu o contrasageata de ininim l, I 2 0 0 (I, fiind impiedicata
4 It= 1,20 x I
deschiderea de calcul a grinzii).
nod k: translatie si rotire impiedicate
A.
Nr. Lungimi de
ert Tipul de rezemare Simbol rezemare Tabelul3.5.
. riamaaj

-P
i Lungimi de flambaj la barele grinzillor cu ziibrele
i
nod i: translatie libera gi rotire paflialà
5 Ir= 1,50 x I Grinzi cu ziibrele simple
nod k: translatie $i rotire impiedicate
Ltmgimi de flambaj (Ir)
Schema grinzii
nod i: translatie libera $i rotire

-[-[I
impiedicati
6 1,=.,00x~ in planul
nod k: translatie impiedicati gi rotire grinzii
libera

transversal
planului
nod i: translatie si rotire liber8 grinzii
7 If= 2,OO x I
nod k: transla!ie si rotire impiedicate
in care:
I- lungimea elementului intre nodurile teoretice de la capete;
11 - distanta intre nodurile fixate impotriva deplasarii elementului transversal
planului grinzii cu zabrelele
3.5.2. Lungimile de flambaj, l,, ale barelor griiizilor cu zabrele
se iau conforin tabelului 3.5.
 TabeluI3.Q.

Coeficienti de zvelltete maximi admisi

I1 Schema grinzii
Directia de
flambaj
Relatii intre
si
ìungimea de
flambaj (Ir) a
diagonalelor
in pianul grinzii 1 - 1 1 Denumirea etementelor

1 1
11
-.

N2=0 0,t31~l
in planul normal
pe planul grinzii N2 > 0;
in cazul in care: I N, I 5 I N, I -

I I I

in care:
N1 - efortul la compresiune in bara ce se calculeazà la flambaj;
N2 - efortul in contradiagonala, valorile pozitive reprezintà intindere, cele negative
compresiune;
I NI / $i I N2 I - valorile absolute ale eforturilor N1 $i N2
Cap. 4. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU
3.5.3. I,a structurile in cadre din lemn, lungiinile de flainbaj in SECTIUNE SIMPLA
planul cadrului peiitru stalpi cu secfiune constanta se stabilesc in
fuiictie de conditiile de rezemare mecanica la extremitàti. in plan 4.1. Relafii generale de calcui
norma! pe planul cadrului, lungimile de flambaj ale stilpilor se vor lua
egale cu distanta diiitre legàturile ce impiedica deplasarea pe aceasta
directie.
1 4.1.1. Capacitatea de rezistenta a barelor simple din leinn, la
diferite solicitZiri, se stabi1e)te cii relatia generala de calcul:
F, = R; .S, .m,. (4.1
II
D
in care:
3.5.4. Coeficientii de zveltete, h,, ai elementelor comprimate, F, - este capacitatea de rezistentà a barei din lemn inasiv la
definiti ca raportiil diiitre lungirnea de flambaj si raza de giratie solicitarea i (iiitindere, compresiune, incovoiere, forfecare
corespunziitoare sectiunii elementului pe directia de calcul la flambaj, etc.) in N sau N-mm;
n u vor depasi valorile inaxime admisibile, h,,, prevàzute in tabelul 3.6. R," -rezistenta de calcul la solicitarea i, stabilità in functie de
specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si
 conditiile de exploatare a elenientelor de constructie, Tabelu14.2.
conforin relatiei 2.1, in ~ i m m ' ; Conditii de asigurare la flambaj lateral
S, - caracteristica secfionalZi (arie, modul de rezistenta), in mmL
sail mm.'; Mr. crt. Conditii de asigurare la flambaj laterai Raport maxim h / b
n7-l.-coeficie~1tde tratare (v. paragraful 4.1.2).
Cand nu existà reazeme intermediare pe
411
iatura comprimata
Cand se asigurà rigidizarea laturii comprimate
cu pane sau tiranti
511
4.1.2. Coeficientii de tratare, in7.,(tab. 4.1 .) introduc i11 calcul
modificarea rezistentelor inaterialului lemiios, in f~iiictiede inetodele Cand se asigura rigidizarea laturii comprimate
de prezervare, dimensiunile pieselor si clasa de exploatare a prin platelajul elementului de plangeu 611
construcfi i lor. Cand se asiguri rigidizarea elementului in
4 planul flarnbajului atat in zona comprimatà,
Tabelul4.1. cat si in zona intinsi 911
Valori ale coeficientilor de tratare, r n ~

Clasa de exploatare a
Nr. constructiei 4.2. Bare solicitate la intindere axialà paralelà
Procedeul de tratare I cu fibrele
crt.
19i2 I 3
1 Lemn netratat 1,O0 4.2.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv
solicitate la intindere axialà paralela cu fibrele, T,., in N, se stabileste
2 Lemn tratat pe suprafatà 1,O0 cu relatia:
Lemn tratat in masà avand T,. = R; A,,, .m,, (4.2)
maximum 100 mm grosime, in care:
3 pentru:
- modulul de elasticitate; 0,90 0,95 R,' - rezistenta de calcul a lemnului masiv la intindere axialii,
0,85
stabilita conform relatiei (2.1.), in funcfie de specia de
alte caracteristici. 0,70
materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de
*-

4 *Lemn ignifugat 0,90 0,90 exploatare a elementelor de constructie, in ~ l r n r n ' ;

A,,,, - aria netà a sectiunii calculate, stabilita conform paragra-
ful~ii4.2.2.;
4.1.3. Pentrii a se evita supradimensionarea elementelor de m7.-coeficientul de tratare a lemnului cu valoarea specificati in
constructie di11 conditia de stabilitate lateralil, la proiectarea acestora tabelul 4.1.
se vor respecta rapoartele maxinie indicate in tabelul4.2.
 4.2.2. Aria nete a sectiunii barei intinse se calculeaz&cu relatia:
AI,,, = A hrur - A \/irhiri~ (4.3)
in care:
Ah,,, - aria seciiunii brute a eleinentului, in inm2;
A,lfihl,.,- suma ariilor tuturor slabirilor cumulate pe maxim
200 mm lungime, in mm2.
Aria neta a sectiunii de calcul $i dirnensiunile sectiunii vor
indeplini conditiile prevazute in paragraful 3.2.9.
4.3. Bare solicitate la compresiune axialii
4.3.2. Aria de calcul la barele comprimate se stabileste in
functie de Ah, si A,,, (aria bruta, respectiv netà a sectiunii celei mai
solicitate), astfel:
- pentru secriuni farà slabiri, sau cu slabiri ce nu depasesc
25 % din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia
de calcul la flambaj (fig. 4.1, a vi b) - A,,,, = A ,,,, ;
- pent-ru sectiuni cu slabiri ce depasesc 25 % din sectiunea
bruta gi nu sunt pe fetele paralele cu direcfia de flambaj
(fig. 4.1, b) - A,,,,.,l = 4 A,,, 13 5 Ah,.ll,;
- pentru sectiuni cu slabiri simetrice care sunt pe fete
paralele cu directia de flambaj (fig. 4. l , C ) - A; , = A,,,, .
FI

parale15 cu fibrele In cazul slabirilor nesimetrice care sunt pe fetele paralele cu

directia de flambaj (fig. 4.1. 4, barele se calculeaza la compreciune
4.3.1. Capacitatea de rezistentii a elementelor din lemn inasiv, excentricil, momentul rezultand din aplicarea excentrica a foqei de
cu sectiune simpla, solicitate la coinpresiune axiala parale1 cu fibrele, compresi une.
C,., in N, se stabileste cu relatia:

C , =R:,, .A',,/ . c p L .m, 9

(4.4)
in care:
R:ll - rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune
axiala, paralela cu fibrele, stabilita conform relatiei (2.1),
in functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a
lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de
constructie, in ~ / m m ~ ;
A,lc,,l - aria sectiunii de calcul a barei sliibite, in mm2, stabilità
conform relatiilor din paragraful 4.3.2;
q, - coeficient de flambaj, subunitar, calculat conforrn indica-
fiilsr din paragraful 4.3.3;
- coeficient de tratare a lemnului, cu valorile specificate in
tabelul 4.1.
 Ohser.i~n{ie:Coeficientiil de zveltete h, in fiinctie de tipul barei
n u va depasi valorile din tabelul 3.6.

4.3.4. Lungimile de flambaj, I,, ale barelor comprimate se

stabilesc i11functie de conditiile de rezemare la capete si de legaturile
pe lungimea barei care impied ica deplasarea la flam baj, conforin
iiidicatiilor din paragrafi113.5.

4.3.5. Pentru barele la care h, 5 10, influenta flambajului este

nesemn i ficativa; relatia peiitru calculu l capacitati i de rezistenta la
compresiune ceiitrica parale1 ci1 directia fibrelor este, in acest caz:

in care caracteristicile au semnificaliile din relalia (4.5).

Valorile coeficientilor de flambaj cp, in functie de

Fig. 4.1. Variante de aparifie a slabirilor la barele comprimate: coeficientul de zveltete
x - .u direcfia de calcul la flambaj

4.3.3. Coeficientul de flambaj, q,., cu valorile din tabelul 4.3 se

pentru h > 75

in care:
h - coeficientul de zveltete al barei, stabilit ca raportul dintre
lungimea de flambaj, I,, vi raza minima de giratie pe
directia de flambaj considerata, i.
 4.4.2. Valorile coeficientului de reazem, n?,., se stabilesc in
fiiiictie de relatia dintre dimeiisiunile elementiilui coiiiprimat si cele
ale elernei~t\.iluide reazem. astfel:
- pentru eleniente la care aria de contacr este egalii cu aria
elemeiit~iluicoii~primat(fig. 4.2, rr). preciim $i la irnbiiiiri cu
crestari laterale (fig. 4.2, h), m ,. = 1 ,00 ;
- la piesele de rezemare (fig. 4.2, c $i 4. data u 2 h si
ri > 10 cm, in irnbinari ci1 pene prismatice care ai1 fibrele
dispuse norinal pe fibrele elementelor iinbinate (fig. 4.2, e),
precurn si la suprafetele de reazem ale constriictiilor diil lemn
(fig. 4.2, g), m,. = 1.60 :
- la striviri sub saiba, m ,. = 2.00 .

* 4.4. Bare solicitate la compresiune

perpendiculara pe fibre 4.5. Bare solicitate la strivire oblicii -

4.4.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor diii lemn inasiv cu 4.5.1. Capacitatea de rezistentii la strivire. N,., in N, chiid forta
sectiune simpla, solicitate la coinpresiuiie perpeiidicular2 pe directia de compresiune face un uiighi a cu directia fibrelor (fig. 4.2. .f), se
fibrelor, Q,., in N, se stabileste cu relatia: determina cu relatia:

N,. = C,. .Q,. (4.8)

in care: C, . s i i i ' a + Q , - c o s 2 a'
in care:
R,', este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune
C,. - capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite),
perpendicular pe fibre, stabilita conform relatiei (2.1) in parale1 cu directia fibrelor, in N , stabilita ci1 relatia (4.6). in
functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a care AcaIcL,ieste proiectia ariei de contact pe directia
lemnului $i conditiile de exploatare a eletnentelor de perpendiculara pe fibre:
constructie, in ~ l m m ' : Q,. - capacitatea de rezistenta a zonei compriniate (strivite),
A, - aria cie contact dintre cele doua elemente (aria reazemului), perpendicular pe directia fibrelor. in N, stabilita cu relatia
in mmz; (4.7). in care A, este proiectia ariei de contact pe directie
tnr-- coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in perpeiidiculara fibrelor piesei care se strive$te, iar coeficieii-
tabelul 4.1 ; tu1 de reazem, m,., se stabileste conforni paragrafiilui 4.4.2;
m,. - coeficient de reazem, stabilit coiiforin indicatiilor din para- a - uiighiul dintre directia foqei de compresiune (strivire) $i
grafiil 4.4.2. directia fi brelor.
I comentariul C. 4.5.1
 4.5.2. Capacitatea de rezistenta la strivire siib i~nghia fata de
directia fibrelor se poate stabili si ci1 relatia:
N,. = R:, '4, . m ,
in care:

R':',,- este rezisteiita la strivire paralela cu fibrele;

RC, - rezistenta la strivire perpendicolara pe fibre;
a - iiiigliiiil de inclinare a tòrtei fata de directia fibrelor;
A , - aria de strivire;
/II/ - coeficieiitul de tratare.

4.6. Bare solicitate la forfecare

4.6.1. Solicit3rile de forfecare pot apare la elemeiitele diii leinn
masiv cu sectiune siinpla siib forina de:
- forfecare perpendiclilara pe fibre la grinzi le incovoiate,
solicitate de forte concentrate mari (fig. 4.2, i), sali la penele
prismatice cu fi brele dispiise normal pe directia fi brelor pieselor
iinbinate (fig. 4.2, e);
- forfecare in luiigiil fibrelor la imbinarile priii cliertare pe
lungiinea pragurilor de forfecare (fig. 4.2, -f). sail la peiiele
prismatice cu fibrele dispuse in aceeasi directie cu fibrele
eleinentelor iinbinate (fig. 4.2, h).

4.6.2. Capacitatea de rezistenta la forfecare perpendiciilara pe

directia fibrelor eleinentelor di11 leinn inasiv cii sectiiine simplj, V,.. in
Fig. 4.2. Variante de rezemare a pieselor amplasate perpendicular N, se stabileste cu relatia:
sau sub unghiul a si variante de piese solicitate la forfecare V,. = R ; . . A , ./?ll., (4.1 1 )
in care: l,, - lungiinea pragului de forf-ecare, limitata superior la 10 h,,,,
in inin;
R;, - este rezistenta la forfecare pel-peiidicular5 pe directia e - exceiitricitatea de aplicare a fortei de forfecare fata de axa
fibrelor stabilita cu relatia ( I . ] ) , in fiinctie de specia de lieti a eleinentiilui, i11inni.
material leinnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile
de exploatare a eleineiitelor de constructie. iii ~linrn':
A, - aria sectiuiiii care se foarfeca, egali co aria piesei care preia
efortul (aria sectiuiiii griiizii sail a penelor), in mm':
- coeficient de tratare a leinnuliii, ci1 valoarea specificati iii
tabelul 4.1.

4.6.3. Capacitatea de rezistenta a pieselor dili lenin masiv cu

sectiune sinipla la forfecare in luiigul fibrelor, F,.,in N. se stabileste cii
relatia:
F,. = l ? ; l A , . n t , ' I n ? , , (4.12)
in care:
R:ll este rezisteiita de calcul la forfecare paraleli cu directia Fig. 4.3. Forfecare unilateralii (a) si bilaterala (b)
fibrelor, stabilita cu relatia (2. l ) , in f ~ ~ n c tde
i e specia inate-
rialuliii lemnos, clasa de calitate a leinnlilui si conditiile de 4.7. Bare solicitate la incsvcuiere
exploatare a elementelor de constructie, in ~ l m i n ' ;
A, - caracteristica sectioiiala a elemeiitiilui (aria de forfecare). in 4.7.1. Capacitatea de rezistenta a elemeiitelor dili leniti masiv cu
in in '; sectiiiiie siiiipla solicitate la incovoiere, M,., in Nmin, se stabileyte cu
- aceeasi sein~iificatieca in relatia (4.9); relatia:
ti^, - coeficient de forfecare, care introduce raportul d intre M,. = R'' . W,,~,,c,l,m,. , (4.14)
lungimea pragului de forfecare yi excentricitatea de aplica-
in care:
re a fortei fata de directia pragului, precum $i modul de
producere a forfecarii (unilaterala sail bilaterala). R;' este rezisteiita de calcul a lemiiului masiv la incovoiere
static3 stabilita cu relatia (2.1), in functie de specia de
Coeficieiitul de forfecare m, se calcoleaza cu relatia: material leinnos, clasa de calitate a lemnului yi conditiile
D

m , =1+P-l,le, (4.13) de exploatare a elementelor de constriic~ie,in ~ l m m ' ;

W,,c,,,.,l - modulul de rezistenta axial pentrii sectiiiiiea cea inai
in care: solicitata a eleinentului (Whflrr daci elementi11 n u prezinta
este coeficientul ce {ine cont de tipul forfecarii, ci1 valoarea slabiri iii sectionea de calcul, respectiv W,,,,, daca eleinentul
de 0,25 pentru forfecare ~inilaterali $i 0,125 peiitru are slabiri in zona de calcul);
forfecare bilateralii (fig. 4.4);
 - coetlcieiit de tratare a leninului ci1 valorile specificate in
tabeliil 4.1.
Oh.vei.i.~~!ic:l,a proiectarea eleineiitelor diii ieinn solicitate la
iI
incovoiere trebuie sa se respecte rapoartele diiitre diiiiensiiinile
sectiuiii i transversale specificate in tabelul 4.2 pentrii a se evita
supradimensionarea eleinentelor de constructie din conditia de
stabi litate laterala.
tu7 - coeficieiit de tratare a lemiiului cu valoarea specificate? in
tabelul 4.1 :
5'- inonieiitiil static al zonei care lunec5 in raport ci1 asa neutr2,
perpeiidiciilari pe planiil de actiiine a solicitiirilor, iii iiiin'.
4.7.4. La elementele incovoiate se verifica iii mod ubligatoriii si
coiiditia de rigiditate (deformatie), cu relaiia:

.f,,,a,. ,lll<,i 5 f ,,d,,l q

(4.16)
in care:
.f;iia., este deforinatia illasiin2 finala diii iiicovoiere, stabilita
4.7.2. Peiitru grinzile sciirte din leinn, actionate de iiic3rcari ci1 relatia (3.5);
inari. in special de forte coiicentrate aplicate iii apropierea reazenielor, ,
.fl,,,,,, - deforinatia inaxiini adinisa, cu valorile diii tabelul 3.1.
se va face obligatoriu si verificarea la fori2 taietoare ci1 relatia (4.1 1).

4.8. Bare solicitate la incovoiere oblicii

4.7.3. Capacitatea de rezistenf8 a griiizilor incovoiate la lune-
care in zona cea mai solicitata diii apropierea reazeinelor, in planul
deteriniiiat de asa neutra, L,., in N, se stabileste ci1 relatia:
L, = R:,, .b-I.nt,/ S . (4.15)
in care:
R I , , este rezistenta de calcul la forfecare paralela ci1 directia
fibrelor, stabilita cu relatia (2.1) in fiinctie de specia
materialului leinnos, clasa de calitate a leinnului si
conditiile de exploatare a elementelor de construcfie, in
N/~~III~;
h - Iafiinea sectirinii in planul in care se calculeaza efortul, in
inin ;
I - niomentiil de iiiertie axial brut al sectiiiiiii in raport cu axa
ceiltrala de inertie perpeiidicularii pe plaiiul de actiiiiie al
solicitarilor, iii inniJ;
4.8.1. Barele simple di11 leinn niasiv solicitate la incovoiere
oblica se verifica cu relafia:
M; M:,
+-1- ~ 1 ~ 0 , (4.1 7)
M ;: M ,!'
in care:
M"j si M',; suiit compoiientele momentuliii incovoietor
efectiv (de calcul), corespiinzatoare axelor centrale
principale de inertie ale eleineiitiilui, u-x, respectiv y-y
(fig. 4.4), stabilite in fiiiictie de sclieinele de incartare si
descliiderea de calcul a elemeiitulu i, in Ninni;
M,' si M,! - capacitatile de rezistenta ale barei la iiicovoiere
static8 pe direcfia celor doli3 axe centrale principale de
inertie, x-x si respectiv .y-y, stabilite cii relatia (4.12). in
N inni.
 4.9. Bare solicitate la intindere si incovoiere
(intindere excentrics)
Barele siinple diil lemii iiiasiv solicitate la iiitiiidere excentric;
se verifica ci1 relatia:
TV, M C,,
f-+- <!,O,
T,. M,.
in care:
T,, este incarcarea axiali de calc~ilin bari, iii N:
T,. - capacitatea de rezistentl a barei la iiitiiidere centrici.
stabilita ci1 relatia (4.2), in N:
\4 M,, - moinentiil incovoietor de calcol, stabilit in raport cu axa
Fig. 4.4. Bara solicitata la incovoiere oblica centrala de iiiertie perpendicolari pe directia de actiiiiie a
focei, in Nmin;
La deterininarea momentelor incovoietoare efective, deschide- M,. - capacitatea de rezistenta a barei la incovoiere in raport cu
rile de calcul ale eleinentelor se vor stabili conforin indicatiilor diii aceeasi axa, stabilita CLI relatia (4.14). in Ninin.
paragrafi1l 3.3.
Bara se va verifica in zonele cele inai solicitate, peiitrii
I Comentariul C. 4.8.1 M,, inaxiin si W,, corespunzator; respectiv peiitru W,., ininiin si A d
corespiinzator.
La determinarea inoinentului incovoietor A4,,, descliiderea de
4.8.2. Deforinatia maxima finala la elemeiitele solicitate la calcul a elemeiitului se va stabili conform indicatiilor di11 paragrafiil
incovoiere oblicii se calciileaza prin insuinarea vectoriali a 3.3.
deforinatiilor inaxinie de pe cele doua direclii principale, cii relatia: Aria neta a sectiiiiiii de calcul, stabilità cu relatia (4.3), precuin
si dimensiiinile secriunii transversale vor iiideplini conditiile din
paragrafi1l 3.2.9.
in care: I Comentariul C. 4.9.1
f" iiiau. ~IIIUI
D
s i f inas.
' /illt~l se stabilesc cu relaiia (3.5) iii fi~iictiede
sclieina de incartare si descliiderea de calcul a elemen-
tului, conditiile de exploatare, deforinatia iinbinarilor si
de contrasageata iniiial8 a elementului;
,f;,,,,,, - sageata inaxiina admisibila, cu valorile din tabelul 3.1.
 4.10. Bare solicitate la compresiune si incovoiere
(compresiune excentrici)
4.10.1. Barele simple diii lemn inasiv solicitate la coiiipresiiiiie
exceiitrici se verifica iii raport cu axa perpeiidiculara pe directia
fortelor ce produc iiicovoierea (x-x, in fig. 4.5). ci1 relatia:
C(,, M',;
-- +-
C,. M , .
Sl,O,
iii care:
C',., este efortiil axial de calciil in bai-2, in N;
(',. - capacitatea de rezistenti a barei la compresiiine, stabilita cii
relatia (4.4). in N;
M',; - inomeiitiil iiicovoietor inaxiin fiiial stabilit in raport ci1
axa centrali principali de inertie, perpendiciilara pe
directia de actiiine a fortei, iii Ninin, calculat coiiforin
indicatiilor dili paragrafi114.10.2.:
MI. - capacitatea de rezistentà a barei la incovoiere in raport cu
-
aceeasi axi, stabilita cii relatia (4.12), in Ninin.
Fig. 4.5. Bara solicitata la compresiune excentrica
4.10.2. Momentul incovoietor efectiv final se calculeaza tinind
cont si de inoinentiil incovoietor secuiidar (inoiiient de orditi inferior)
prodiis de forta axiala de coinpresiiine care actioneazà escentric fata
de axa barei. ci1 relatia:
iii care:
M,,, este inorneritiil incovoietor inaxiin de calciil, stabi,lit in
raport cu axa principal2 de inertie perpeiidiciilar~ pe
directia de actiiiiie a foqei, in Ninin; la deterininarea valorii
inoinentiiliii incovoietor M,.,. deschiderea de calcul a
eleinentiiliii se va stabili conforni iiidicatii lor din paragra-
fill 3.3;
C,/- efort axial de calci11in bari, in N;
C,: - efort axial de compresiune pe directia de aplicare a
inoineiitului, in N, stabilit cu relatia:
C',: = n ' - E,,05 . i n , , , : in, .I I/; , (4.22)
linde:
este inodiilul de elasticitate caracteristic, cii valorile din
tabelul 2.4, in fiinctie de specia de inaterial leinnos
iitil izata, iii ~ i n i m ' ;
~ 7 7 , , 1 ; - coeficieiit al conditiilor de lucru, cu valorile date i n
tabelul 2.5. i11Rinctie de esenta si de clasa de exploatare a
elemeiitiilui de coiistructie diii lemii care se proiecteazi:
riti - coeficient de tratare a lemnului ci1 valorile specificate in
tabelul 4.1;
I - inonientiil de iiiertie axial in raport cu axa perpeiidiculara pe
directia de aplicare a fortelor ce prodiic incovoierea. iii
min4:
Z, - liingiinea de flambaj a barei, stabilita conforin iiidicatiilor
din paragrafi1l 3.5. in min.
 4.10.3. in cazul valorilor mici ale lui M'; cind M': / W ,,,.,,,
.
reprezinta mai putin decit 10 % din C,, i A,,.,,, verificarea se face
numai la coinpresiune ci1 flainbaj, neglijindii-se infliienta inoinentuliii
incovoietor.
4.10.4. Capacitatea de rezistenta a barei in plan iioriiial pe
planul iiicovoierii se stabileste cu relatia (4.4).
4.10.5. Verificarea la lunecare a elementelor solicitate la
compresi~ineci1 incovoiere se face cu relafia:
I
L,. L,, (4.23)
in care:
L,. este capacitatea de rezistenta a barei la lunecare, stabilità cu
relatia (4.15), in N;
L:, - forta taietoare de calcul, in N, stabilita in zona cea mai
solicitata a eleinentului, in functie de scheina de incartare a
acestuia si de momentul incovoietor efectiv final, stabilit
cu relatia (4.2 1 ).
4.10.6. Prin util izarea, in relatia 4.23, a fortei taietoare finale,
L,!, , stabilita in functie de M ; se introduce iii calcul efectul de
ordinul 2, prin care se majoreaza forta taietoare de calciil datorita
influentei reciproce a compresiunii si a incovoierii.
Cap. 5. CALCULUL BARELOR DIN LEMN
CU SECTIUNE COMPUSA
5.1. Definirea barelor compuse si principii
de calcul
5.1.1. Barele cu sectiune compusa sunt alcatuite din doua sail
inai multe elemente (sciinduri, dulapi, rigle, grinzi), suprapuse sau
alaturate si solidarizate intre ele prin diferite procedee de imbinare.
5.1.2. La calciilul barelor din lemn ci1 sectiune coinpusa se tine
seama de reducerea rigiditatii acestora fata de rigiditatea barelor cu
sectiune simpla. datoriti rnodului de comportare a tuturor elementelor
de imbinare folosite pentru solidarizare (ci1 exceptia cleiului) si anume
de a se deforma in timp sub actiunea solicitarilor de lunga durata la
care sunt supiise.
5.1.3. La stabilirea capacitatii de rezistentà a barelor compuse,
supuse la di ferite solicitari, se introduce in calcul coeficientul
de repartitie a incarcarilor n l ~ ,care tine seama de posibilitatea de
repartitie neuniforma a incarcarilor in elementele coinpoiiente ale
sec(iii~iii coinpiise.
Pentru sectiuni compuse alcatiiite din maximum trei elemeiite si
la care imbinarile asigura conlucrarea elementelor componente,
valorile coeficientului de repartitie sunt:
- m, = 0,90 pentru solicitàrile de incovoiere. forfecare
longitudinalil, coinpresiune si intindere in lungul fibrelor;
- m , = 1 ,O0 pentru alte caracteristici.
 5 2 . Bare compuse solicitate la intindere axial5
5.2.1. Capacitatea de rezistenta pentru fiecare eleinent coiiipo-
neiit. i. la intindere axiala se stabileste cu relatia:
in care:
T,. , = Rj . / l ,,,,,, . M 1 / .m,<. (5.1)
I sub forma de:
T,.,,este capacitatea de rezistenti a eleineiitiilui i. in N:
R,' - rezistenta de calcul a leinnului masiv la intiiidere axiala.
stabilita coiiforin relatiei (2.1) in fiiiic!ie de specia de
materia1 lemiios, clasa de calitatea a leiiiii~ilui$icoiidi!iile
de exploatare a eleinentelor de construc!ie, in ~iinin':
4 , , , , , ,- aria neti a sec~iuniide calcul pentru bara i. stabilita
conforin paragrafiilui 4.2.2., in min2:
n ? , - coeficientul de tratare a lemnuloi cu valoarea specificata in
tabelul 4.1;
m,, - coeficieiitul de repartitie a incarcZirilor, cli valoarea 0.90.
conforin indicatiilor din paragraful 5.1.3.
5.2.2. Capacitatea de rezistentli a barei coiilpiise solicitata la
intindere axiala se stabileste prin insumarea capacititilor de rezistent8
ale elementelor componente stabilite cu relatia (5. l ) , in ipoteza in care
toate elementele componente au acelasi modul de elasticitate E"):
Il
T,. = CT,. , . (5.2)
5.2.3. Pentru verificarea fiecarui elemeiit al barelor complise
intinse, forta efectiva de intiiidere T,,,, se stabi leste priii repartizarea
foqei totale ~ ~ , ~ ' ~ r o ~ o cu
r ~ sectiunea
i o n a l bruta a barelor:
5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axialii
5.3.1. Alcatuirea barelor compuse comprimate
Barele compuse solicitate la compresiune axialii se pot realiza
- bare pachet. la care toate elementele sunt actionate la
extremititi (fig. 5.1, a);
- bare ci1 fururi continue (fig. 5.1, b) si bare cu eclise
continue (fig. 5.1, C ) , la care numai elementele principale sunt
actioiiate la extremitati; fururile si eclisele continue constituie
elemente secundare care miiresc rigiditatea barei;
- bare cu fururi scurte (fig. 5.1, d), la care elementele
principale sunt arnplasate distantat si asamblate intre ele cu
fururi scurte si izolate.
5.3.2. Calculul barelor compuse comprimate
5.3.2.1.Bare pache f
a) Capacitatea de rezistenta a barelor pachet in raport cu axa x-x
normala pe rostiiri, C,.,, in N (v. fig. 5.1, a), se stabileste cu relatia:
C,, = R:Il .A'U,,, .(P':, .fll,.. ( 5 -4)
in care:
R:ll este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune
axiala, parale1 cu fibrele, stabilita conform relatiei (2. l), in
functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a
lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de
constructie, in ~ l r n m ~ ;
- aria sectiunii de calcul a tuturor elementelor componen-
te ale barei; se recomanda ca aria slabirilor sa fie maxim
25 % din aria bruta a barei;
q, - coeficientul de flambaj, calculat conform indicafiilor din
paragraful4.3.3, in raport cu axa x-x;
mr- coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in
tabelul 4.1 .
 I b) Capacitatea de rezistentii a barelor pachet in raport CLI axa
-v-y,paralela cu rostiirile, C,.,,,in N (v. fig. 5.1, o), se stabileste ci]
'iiì relatia:

C , . = R:;, A,,,'.,,, .<p,:, . r n , ,

in care:
R:',,,A,,,iL.,,lsi au acelea~isemnificatii ca in relatia (5.1);
q':,;este coeficientul . de flambaj, calculat conform indicati ilor
din paragraful 4.3.3. in raport cu axa v-.v. iii functie de
coeficientul de zveltete transformat al barei h",' . care se
stabileste ci1 relatia:

p este coeficientul de majorare a zveltetii barei compuse, care

se stabileste cu relatia:

in care:
k este coeficientul de calcul. cu valorile din tabelul 5.1 ;
b - dimensiiiiiea sec~iiiiiii transversale a barei parale12 cu
rosturile, in inin;
h - diinensiunea sectiunii in sens perpendic~ilarpe rostiiri. in
mm;
r - numarul de rosturi de-a lungul carora eleinentele de
im binare deformindu-se pot permite lunecarea reciproca a
elemeiitelor componente ale barei;
,l/- lungiinea de flambaj a barei, in mm;
n, - numarul efectiv de sectiuni de forfecare, distribuite pe 1.00
m lungime de bara.
Fig. 5.1. Tipuri de bare solicitate la compresiune
 Tabelul5.1. Luiigimea de incastrare a cuielor va fi de minim 3a/4, in care cr
Valorile coeficientului k este grosimea celei mai siibtiri piese din pachet.

5.3.2.2.Bare cufururi lungi $i bare cu eclise continue

a) Capacitatea de rezistentà a barelor cu fururi lungi (v. fig. 5.1.
b) si a barelor cu eclise continue (v. fig. 5.1, C), in raport ci1 axa x-x
normala pe rosturi se stabileste cu relatia (5.4), in care A,,,,I,,,ll= A, (aria
elementelor principale), gi se determina cu relaria (4.5). in care:

Observafie: deste diametrul tijei, in mm. h .I =-i,

. 7 (5.8)
.r

C) Dispozitii constructive in care:

Tijele cilindrice se dispun in rinduri transversale, respectaiid
distantele prevazute in capitolul 6.
. Distanta maxim8 intre doua rinduri traiisversale de tije nii
trebuie sa depaseascà de 6 ori grosimea element~iluice1 mai subtire I,, este momentul de inertie al elementelor principale in raport
din pachet; se dispun minim douà giruri de cuie in sectiune transver- cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa x-x, in inmJ;
sala (fig. 5.2). I,, - momentul de ineqie al elementelor secundare, in raport cu
I
: 1 i? centrul de greutate al sectiunii dupà axa x-x, in mm4.
V \J \j 1; ;,j' S E ~ ~ W J E1-1
A

b) Capacitatea de rezistenta a barelor cu fururi lungi (v. fig. 5.1,

b) si a barelor cu eclise continue (v. fig. 5.1, C), in raport ci1 axa -v-y,
paralela cu rosturile se stabilegte cu relatia (5.5), in care A,,llc,,l= A,
(aria elementelor principale) si q,:, se determina cu relatia (4.5). in
care:
h';, = p.h , (5.1 O)

I; à 3a/4 p - coeficient de majorare a zvelteiii barei compuse conforin

dacd b s3a mini-
relaiiei (5.7)
&uti 3iruri
de cuie. h =-i,
i,.
Fig. 5.2. ~olidarizareabarelor compuse tip pachet, cu cuie
 n - iiuin5rul de elemente principale componente;
h , - coeficieiitul de zveltcte al uiiiii elemeiit izolat. dat de
relalia:
in care:
I,,, este inoinentul de ineqie al elementelor principale. i11raport
cu centri11de greutate al sectiuiiii, dupa axa y-y, in inin';
I,, - momeiitul de itiertie al elementelor secuiidare. in raport cu I, - diseanta iiitre doua fururi scurte;
centrul de greotate al sectiuiiii, dopa axa y-y. iii min 3 . i l - raza de giratie, in raport cu axay-y, a iinui element izolat.

Observ@ie: h cazul in care sectiunea coinpusa realizata cu

5.3.2.3.Buve cu fururi scurfe
a) Capacitatea de rezistenta a barelor cu furori scurte (v. fig.
5.1. d), in raport ci1 axa x--x normala pe rosturi se stabileste ci1 relatia
(5.4), in care A,,L,i,,,,l
= A,, iar q,,.,se determina ci1 relatia (4.5) iii care:
fiiriiri scurte are un nuinar redus de legituri sau daci legaturile ai1 o
Iiiiigime redusa, se va determina atiit coeficientul de zveltete h,, ciit si
coeficientiil de zveltete h, (~ietiniindseaina de legaturi si acceptind
ipoteza ca tiecare element lucreaza independent, 1, = I,).

1,
h . =-,
' i., 5.4. Bare compuse solicitate la compresiune si
111 care:
incovoiere (compresiune excentricii)
i, se deteriniiiifi conform relatiei (5.9).
5.4.1. Barele compuse realizate din elemente diii lenin inasiv,
b) Capacitatea de rezistenta a barelor cu fiiruri scui-te (v. fig. solicitate la cornpresiune cu incovoiere in raport cu axa -v--y. se
5.1. 4. in raport ci1 axa y-y paraleli cu rostiirile se stabileste coiiform verifica:
paragrafuliii 5.3.2.1, b), cu precizarea ca A,,,l,,,l = A,,. iar v,, se
a) La conditia de rezistentà In planul de actiune al nioineiitiilui
determina in fiinciie de coeficientul de zveltete echivalent h", , care se incovoietor, cu relatia:
calculeazil cu relatia:
r

in care:
in care: O

C,/ este incarcarea axiala de calcul in bara, in N;

p este coeficient de majorare a zveltetei barei compuse. care se C,.- capacitatea de rezistenta a barei la compresiune, stabilita cu
stabileste cu relafia (5.7); relafia (4.4), in N, in care = A, (aria eleinentelor
h , - coeficientul de zveltete al barei i11 raport cu axa y-y, principale);
conform relatiei (5.1 1).
 M',; - momentul incovoietor maxim final. stabilit in raport cu
axa y-y perpendiculara pe directia de actiune a fortelor, in
Nmm, calculat conform indicatiilor din paragraful 4.10.2;
M : - capacitatea de rezistenta corectata a barei la incovoiere.
in raport cu axay-y, in Nmm. stabilita cu relatia:
M,: = k , .Rf -WL,,,
.m,., (5.1 6)
in care:
k,. este coeficientul de reducere a moduliilui de rezistentii, ce
tine seama de deforniatiile inibiiiarilor, cu valori le:
k,. = 0,90 pentru barele cu un rost de lunecare;
k, = 0,80 pentru barele cu doua sau mai multe rosturi
de lunecare;
Rf - rezistenta de calcul a lemnului masiv la incovoiere statica,
stabilita cu relatia (2.1) in functie de specia de materia1
lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de
exploatare a elementelor de constructie, in ~ / m m ' ;
W J' - modulul de rezistenta in raport cu axa y-y, pentru
cult rrl
sectiunea cea mai solicitata a elementului compus, iii mm3;
m l . - coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in
tabelul 4.1.
b) La lunecare de-a lungul unui rost, forra de lunecare totalii,
L, in N, de la extremitatea barei pinil la sectiunea de moment maxim,
stabilindu-se cu relatia:
S-A;
L,. =- 2 L,.,
I
in care:
S este oinomentul static al sectiiinii in raport cu axa neutra,
perpendiculara pe planul de actiune al solicitiirilor, in mm3;
I - momentul de ineflie brut al sectiunii iii raport cu axa
principalil de inecie perpendiculara pe planiil de actiune al
solicitarilor, in mm4;
A,' - suprafata diagramei focei teietoare de la reazemol barei
si pina la tnijlocul deschiderii. stabilita pe baza fortei
taiietoare finale, determinate conform indicati i lor de la
paragraful 4.1 0.3;
L,., - capacitatea de rezistenta a elementelor de iinbiiiare dispiise
pe juinatate din lungiinea eleinentiilui, in N, calculatà cii
relalia:
L,., . n -L '
L/ (5.18)
in care:
este factorul de distributie al foflei de lunecare la inijloacele
de imbinare, egal cu 1 1 1,5 daca mijloacele de iinbiiiare se
distribuie uniform pe lungiinea grinzii si egal cu 1 ,O dac8
distri butia elementelor de iin binare se face iinp8rtind
suprafata diagramei de forta taietoare in parti egale si
dispunind cite un element de iinbinare la extreinitatea
dinspre reazem a fiecarei fracti uni de suprafata;
n - numiirul de elemente de imbinare dispuse pe jumatate din
lungimea elementului;
L , - capacitatea de rezistentii a iinui element de imbinare
conform capitolului 6, in N.
C) La conditia de stabilitate a barei in raport cu axa x-x (flambaj
in afara planului de incovoiere), capacitatea de rezistenta a barei
coinpuse in raport cu aceasta axa se stabileste cu relatia (5.4), cu
observatia C& Ac~,l,,il= Ari (aria barelor principale), iar coeficientul de
flambaj q,, se va determina in functie de coeficientiil de zveltete h,,
calculat cu relatiile (5.8) pentru bare cu fururi lungi si pentru bare cii
eclise continue si (5.10) pentru bare cu fururi scurte.
5.4.2. Barele compuse solicitate la compresiune si incovoiere in
raport cu axa x-x se verifica:
a) La conditia de rezistentà in planul de actiune al momentului
incovoietor, cu relatia:
 longitudinal (fig. 4.2, h) sau transversal (fig. 4.2. e) fata de fibrele
elementului, pene inelare netede sau dintate realizate din otel (fig. 5.3,
b), buloane etc.
PII care:
C;., este incarcarea axialii de calcul in baril, i11N;
C,, - capacitatea de rezistenta a barei la compresiline. stabiliti
cu relatia (4.4). in N, luand = A, (aria elemeiitelor
principale) si coeficientul de flambaj <p, calculat cu coefi-
cientul de zveltefe h,. stabilit cu relatia (5.9);
M,!, , - momeiitul incovoietor inaxim final, stabilit in raport cu I

axa x-x, perpendicular5 pe directia de actiune a fortei de I

l I
incovoiere si pe directia rosturilor. in Nmm, calculat 7
I
T
1 1
7 1 -
conform indicatiilor din paragraful 4.10.2; a b
M,, - capacitatea de rezistentii a barei la incovoiere in raport Fig. 5.3. Elemente compuse incovoiate solidarizate cu pene elastice
cu axa x-.x, stabiliti cu rela~ia('4.12), in Nmm. (a) si cu pene inetalice inelare (b)

h) La conditia de stabilitate in raport cu axa y-y, conform
paragrafelor 5.3.2.1, b, pentru bare pachet. 5.3.2.2, b, pentru bare cu
fururi lungi si pentru bare cu eclise continue si 5.3.2.3, b, peiitru bare
cu fiiruri scurte.
5.5.2. Calculul grinzilor compuse solicitate la incovoiere
5.5.2.1. Capacitatea de rezistenti a griiizilor compuse solicitate
la incovoiere, M , in Nmm, tinind cont de deforinabilitatea imbinari-
lor, se stabileste cu relatia:

M r = R: W( ,, , m,.,
5.5. Bare compuse solicitate la incovoiere
in care:
5.5.1. Alciituirea barelor compuse incovoiate XF este rezistenta de calcul a leiniiului masiv la incovoiere
l
statici, stabilita cu relatia (2.1 .) in fiinctie de specia de
Grinzile compuse solicitate la incovoiere se pot realiza din doui I
materia1 lemnos. clasa de calitate a lemnului si coiiditiile
sau mai multe piese din lemn suprapuse, imbinate longitiidinal cu I
de exploatare a elementelor de construc~ie,in ~ l r n m ? ;
niijloace de imbinare ce pot prelua eficieiit fortele de lunecare dintre WC>,,,, - modulul de rezistenti corectat pentro sectiunea cea
piesele imbinate, astfel ca grinda sii se comporte cat mai aproape de o
grindi cu sectiune unitari. mai solicitata a grinzii, in mm', stabilit ci1 relatia:
in mod obisnuit se folosesc ca elemente de imbinare: pene
W,,,,, =kW W,?'!,;
elastice (fig. 5.3), pene de lemn prismatice cu fibrele amplasate
 k,, - coeficient de reducere ce tine seama de deformabilitatea
imbiiiarilor si care are valorile:
k,. = 0,8, respectiv 0,9 pentru grinzi din douà, respectiv trei
elemente dispuse far8 interspatiu intre ele;
k,. = 0,8, respectiv 0,6 pentru grinzi din do~ia,respectiv trei
elemente dispuse cu interspati~iintre ele;
W,,,, - modulul de rezistent8 al secti~iniinete a barei, consideratà
ca o grindii uiiitar2, iinbinarile fiind considerate indefor-
inabile;
/n7.- coeficient de tratare a lemii~il~ii cu valorile specificate in
tabelul 4.1.
5.5.2.2. Verificarea rigiditàtii (sàgetii) la grinzile coiiipiise
incovoiate se face cu relatia (4.14), cu observatia ca la deteriiiinarea
deformatiei maxiine finale se ia in calcul moinentul de inertie corectat,
stabilit cu relatia:
= k l Ih,.,,,
* 7
(5.22)
in care:
k, este coeficientul de reducere al moinent~iluide inertie care
tine cont de deformabilitatea iinbiiiiirilor, avind valoarea
0,7;
Ihrir/
- inomentul de inelie al sectiunii brute in raport cci axa
neutra. considerind intreaga sectiune a barei.
5.5.2.3. Verificarea la fortà taietoare, luind in considerare foca
de lunecare la care trebuie s8 reziste fiecare element de iinbiiiare se
S - rnoment~ilstatic al jumàtiltii de sectiiine in raport cu axa
ne~itri,perpendicularà pe plan~ilde actiune al solicitàrilor.
in mm 3 :
I - inomentul de inecie brut al sectiunii in raport cu axa centrali
principala de inertie perpendiciilara pe planul de actiune al
solicitàrilor. iii mm4;
A,. - suprafata diapramei de foca taietoare de la extreniitatea
barei si pinà la mijlocul acesteia, in Nmin; in caz~il
grinzilor actionate de sarcini mobile, reprezinta infasiir-2-
toarea focelor taietoare maxime pe o jumatate de grind8;
L,., - capacitatea de rezistenta la lunecare a mijloacelor de
imbinare, distribuite pe jumatate din lungimea grinzii,
stabilita cu relatia (5.18).
Cap. 6. CALCULUL $1 EXECUTIA ~MBINARILOR
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE
DIN LEMN
imbiiiarile elemeiitelor din leinii masiv apar necesare datorita
sortimentiilui liinitat atit ca lungime, ciit si ca sectiune, care nu
corespund intotdeauna CLI deschiderile necesare si cu solicitarile diii
elementele de constructie.
La constructiile din lemn, iinbinàrile se folosesc pentru:
- realizarea unor sectiuni compuse, cind sortimentul existeiit

face cu relatia: este insuficient pentru preluarea solicitilrilor (v. fig. 5.1 si 5.3);
L, 5 L,., , (5.23) - imbinarea in lung a pieselor din lemn - iinbinari de

in care: D
prelungire (fig. 6.1. a si b);
- imbinari intre piese la noduri sau la intersectii, executate
L, este foca de lunecare totalil pe jumatate din lungimea grinzii,
in N, calculatil cu relatia: atunci cind doua sau mai multe piese fac un unghi q intre ele
(fig. 6.1, C si 4.
S . A,.
L, =-,
I
 6.1.2. Dupii rolul pe care il au, imbinàrile pot fi:
- de solidarizare. care se prevàd in vederea asiguriirii
stabilitàtii relative a eleinentelor, transmit eforturi de care, in
genera], nu se tine seama 711 calcul si care se executi pe criterii
constructive, de exemplu solidarizarea cu scoabe, dornuri sau
buloane la imbiiiarea de preluiigire a barelor comprimate din
figura 6.1, b, sau solidarizarea cu scoabe la imbinarea din figura
6.1, C;
- de rezistenta, dimensionate pe bazà de calcul la eforturile
pe care le transmit.

6.1.3. Din punctul de vedere al deformatiilor initiale si in

timp case se produc in imbinare, pot fi:
- imbinàri prin pàsuire, la care efortul se transmite direct,
farà piese de legiturà, elementul principal al imbinàrii fiind
suprafata de contact; la aceste tipuri de imbinàri deformariile
iniriale sunt mari datorità asezirii pieselor in imbinare, iar in
timp deformariile cresc foarte purin;
- imbinàri nepàsuite (cuie, buloane, plàcute elastice) la
care deformariile sunt foarte mici in prima etapà si cresc mult in
Fig. tiinp.

a - de prelungire la piese tensionate;

b - de prelungire la piese comprimate; 6.1.4. in functie de mijloacele de imbinare utilizate gi de
C - imbinare pop-contrafisa; natura solicitiirilor la care sunt supuse, pot fi:
d - imbinarea montantului $i a diagonalei la o grinda cu zabrele; - imbinàri prin chertare, solicitate la strivire si forfecare (v.
1 - buloane; paragrafu l 6.3);
2 - scoabe; - imbinari cu pene prismatice si pene inelare netede, cu
3 - dorn; dinti sau cu gheare, solicitate la strivire si forfecare (v. para-
4 - cuie. graful 6.4);
- imbiniri cu tije cilindrice si cu pene lamelare, flexibile,
solicitate in principal la incovoiere, iar elementele imbinate
6.1. Clasificarea imbinairilor solicitate la strivire (v. paragraful 6.5);
6.1.1. Dup5 modul de executie, imbinàrile pot fi demontabile - imbiniiri cu cuie si suruburi pentru lemn, solicitate la
sau nedemontabile, executate pe santier sau in ateliere specializate, pe smulgere (v. paragraful 6.6);
baza unor tehnologii moderne.
 - imbiniri cu asamblaje mecanice care preiau diferite
solicitiri - juguri, tiranti, elernente de reazem, piese pentru
articulatii etc. (v. paragrafi116.7);
- imbiniri incleiate, care lucreazi in principal la forfecare
(v. paragrafi1l 6.8).
6.2. Conditiile pe care trebuie s i le indeplineasc5
im biniirile
Pentru a satisface exigentele de performanti impuse, imbinarile
trebuie si3 indeplineasca urmàtoarele conditii:
- prin mijloacele de imbinare utilizate. trebuie s i se asigure
o repartizare uniformi a eforturilor in elementele coinponeiite
ale barelor compuse; suprasolicitarea unor elemente apare
datoriti inexactititilor de executie a iinbinirilor si a prezentei
unor deforinatii initiale inegale;
- s i se realizeze, pe ciit posibil, fractionarea elementelor de
transmitere a efortiirilor (tije cilindrice sau lamelare, pene
prismatice sau inelare etc.), asigurindu-se astfel iin nuinir mai
mare de sectiuni de lucru si prin urinare o rezistenti si o
siguranti sporiti a imbinirilor cliiar in cazul prezentei iinor
defecte (noduri, cripaturi medulare etc.);
- imbinirile trebuie astfel realizate inciit sa se evite efecte-
le defavorabile ale contractiei si iimflirii si s i iiu faciliteze
aparitia fenomenului de biodegradare (prin stagnarea apei sau
impiedicarea aerisirii imbinirii);
- tipul de imbinare ales trebuie sa se potriveascà cu mate-
rialul lemnos folosit si cu solicitirile din piese, de exemplu:
imbinirile incleiate nu se pot utiliza deciit la lemn ecarisat sub
formi de sciinduri sau dulapi, aviind umiditatea de echilibru
maxim 18%; imbinirile prin chertare transmit numai eforturi de
compresiune la piese din lemn rotund sau din lemn ecarisat de
tip grinzi sau rigle; imbinirile ci1 inele necesiti materia1 ecarisat
de calitate superioari; n u se pot realiza constructii exterioare
imbinate cu cuie, cliiar in cazul protejirii acestora, intrucit
ruginesc di11caiiza uinidititii relative mari a aerului exterior;
- imbingrile trebuie astfel realizate inciìt s i nu reduci
sensibil capacitatea de rezistenti a pieselor imbinate; slibirea
sectiunii trebuie s i fie miniina;
- imbinirile trebuie astfel concepute incit s i fie usor de
executat si intretinut; se recomandi ca la realizarea construc-
tiilor din leinn s i se aleagi tipuri de imbiniri ce se pot realiza
industrializat si se pot asambla usor pe santier (de exemplu:
iinbinari incleiate, imbiniri cu plicute multi-cuie, asambla.je
metalice), sau care necesiti inanoperi mai putin calificati (de
exemplu: iinbinari cu cuie sau buloane);
- imbinirile trebuie astfel concepute inciit s i se inentin8
axialitatea eforturilor in bare; exceiitricititile prezente la noduri
miresc sectiunile barelor datoriti faptului c i acestea lucreazi la
solicitiri coinpuse (intindere sau coinpresiune excentrici);
- la calculul iinbinirilor iiu se iau in considerare fortete de
frecare favorabile pentru comportarea elementelor de construc-
tie in iinbiiiiri, datorate legiturilor de stringere (buloane sau
cuie), deoarece acestea sunt in genera1 de scurta durata;
- efectiil favorabil al fortelor de frecare se ia in considerare
in conditiile previzute in paragrafi113.2.8.;
- datoriti inodului de lucru diferit al diverselor tipuri de
iinbiniri (diferente mari de deformatii initiale si in timp) nu este
permisi pentru transiniterea aceluiasi efort folosirea iinbinirilor
de diferite tipuri: se permite transiniterea eforturilor prin diferite
mijloace de iinbinare, dar integra1 si succesiv.
I Comentariul C. 6.2.1
 6.3. imbiniiri prin ehertare 6.3.2.3. Verificarea capacitatii de rezistent8 a iinbingrii este
satisfàcutii apriori intrlicat = R:,, .
6.3.1. Elemente generale

6.3.1.1. iinbinirile prin cliertare asiguri traiisinitei-ea eforti.irilor 6.3.2.3. Dacii imbinarea este supus3 si la inoinerit iiicovoietor,
de la o piesi la alta, direct pe suprafata de contact corespunz5tor legaturile cu rbaiitiiri sati buloane se verifica la actiunea acelui
pasuita. moment.
d/2

6.3.1.2. in~binarile prin chnrare se caracteiizeaz5 priii

deforinatii mari in prima fazi a solicitirii, paria la realizarea i ~ i i ~ ~ i
contact direct intre siiprafetele care transinit efortul $i deformati i inai
inici in faza a doua a solicitai.ii, dupi realizarea contactului dintre
piese.

6.3.1.3. Piesele unci iinbinàri prin chertare se fixeazi intre ele

prin buloane, scoabe sau tiranti, care au roliil de a mentine contactiil
intre suprafetele care transniit efortul si de a iinpiedica deplasirile
relative iiitre piese. in calculul de rezistenti al imbiiiirilor prin
chertare n u se fine seaiila de eforturile pe care ar piitea eveiitual s i le a) eclise; b) buloane;
preia elenientele de prindere, dar se tine seairia de slibirile de sectiune Fig. 6.2. iinbinari de prelungire prin chertare solidarizate
pe care acestea le produc.

6.3.3. imbiniiri prin chertare la piese dispuse perpendicular

6.3.2. imbiniiri prin chertare la piese amplasate
in prelungire
6.3.2.1. La realizarea imbin8rilor de prelungire la piesele
coinprimate se recoinaiidi respectarea datelor coiistri~ctiveprevizute
in figura 6.2.
6.3.3.1. iinbiniirile transversale prin cliertare pentru solidarizare
se utilizeazi la rezemarea grinzilor pe stilpi, a stilpilor sau popilor pe
tiilpi, a subgrinzilor de la nodurile fermelor cu zibrele pe cosoroabe
etc. La realizarea acestor imbiniri trebuie sii se respecte datele
constructive prezentate in figura 6.3.

6.3.3.2. Peiitru asigurarea stabilititii la deplasiri laterale,

6.3.2.2. Nu se recomandi imbiniri prin cliertare nesimetrice
imbinarea se rigidizeaz8 cu cepuri (fig. 6.3, a, c si e) sau scoabe
deoarece produc momente in bare datoriti dezaxarii eforturilor.
(fig. 6.3, b sif). Pentru a se transmite efortul pe suprafata de contact,
adincimea loca$ului va depisi cu 5 . . . 10 mm iniltiinea cepuliii.
 6.3.3.3. Transmiterea efortului pe suprafata de contact diiitre
cele doui elemente se face prin strivire normali pe fibre la grindfi,
talpi, subgrindi, cosoroaba si in lungul fibrelor la stilpi si popi. in
cazul utilizirii imbinarilor cu cep, la calculul suprafetei de contact se
va scade suprafata cepului.

6.3.3.4. in cazul iitilizirii lemnului rotund, rezemarea griiizii pe

stilp se realizeazi prin chertarea cu tesitura a grinzii (v. fig. 6.3, C); nu
se recomandi cliertarea fàra tesirea grinzii (v. fig. 6.3, a').

6.3.3.5. Capacitatea de rezistenta a iinbinarilor la piese ainpla-

sate perpendic~ilarse stabileste cu relatia:
Q,., = R:i . A , . . n I 7 -.m,., (6.1)
in care:

R L este rezistenta de calcul a leinnului inasiv la coinpresiune

(strivire) perpen'dicular pe fibre. stabilita coiiforrn relatiei
(2.1) in fiinctie de specia de inaterial leinnos, clasa de
calitate a lemnului si conditiile de exploatare a eleinentelor
de constructie, in ~ l r n m ' ;
A,. - aria de contact dintre cele doua eleinente (aria reazemului),
in mm', stabilita conform indicatiei din paragraful 6.3.3.3.;
mi.- coeficient de tratare a leinnului ci1 valorile specificate iii
tabelul 4.1 ;
m, - coeficient de reazem, ci1 valoarea 1,60, daca sunt
indeplinite conditiile constructive prevfizute i11figura 6.3.
Fig. 6.3. Tipuri de bare compuse solicitate la compresiune
perpendiculari pe fibre:
I - grinda; 6 - saboti; 1 I - cosoroaba;
2 - stilp; 7 - cutie inetalica; 12 - bulon;
3 - cep; 8 - talpi superioara ferma; 13 - cuie.
4 - scoabe; 9 - talpa inferioara ferma;
5 - talpa; 10 - subgrindi?;
 63.3.6. La rezemarea popilor pe talpi, dac2 Q,.; < Q,, , pentru a b. Tesirea pragurilor se realizeazi:
nii mari diineiisiuiiile eleinentiilui vertical, talpa se poate realiza diii - perpendicular pe eleinentiil coinpriinat. la iingliiiiri
leinn de foioase (fag, stejar, salcain), sau se poate inari aria de contact a < 30" (fig. 6.4,a si C);
prin dispuiierea iinor saboti (fig. 6.3,g) sau a iinor cutii inetalice (fig. - la bisectoarea iinghiultii exterior dintre cele doiii piese, la
6.3, h). in cazul iitilizirii sabotilor, acestia se fixeazi impotriva unghiuri a 2 30" (fig. 6.4,h si 4.
deplasarii laterale prin buloane dispuse in giuri ovalizate, astfel incàt
transmiterea efortuliii s i se faca pe suprafetele de strivire si nii priii
buloane.

c. La imbinirile frontale cu prag siniplu se vor avea in vedere

urmitoarele date constructive (fig. 6.5.a):
iniltiineri pragi~lui(adài~ciineacliertirii) h, trebuie s i fie
iniiiiin 2 cm la grinzi ecarisate. respectiv 3 cm la cele rotunde (ji
maxim h13 la nodurile de reazem ale grinzilor cii zabrele,
respectik h14 la nodurile intermediare ale griiizilor cu ~ a b r e l e
sali la elementele cu o grosime inai mici de 8 cm;
* lungimea pragiilui I,, trebuie sa fie: l,, 2 10 h, ; l,, 2 2h;
l,, 2 20 cm;
u pentru calculul imbinirii la forfecare, lungiiiiea pragului
se ia: I, 5 1 Oh,: 1, I 2h;
* buloanele de solidarizare se amplaseazi perpendicular pe
talpa superioari, la valori ale iinghiului a < 30°, si perpen-
dicular pe tesitiira, la valori a r 30" si se pozitioneazi la
Fig. 6.4. Posibiliteti de tesire a pragiirilor siinple (a si b) inijlocul tesiturii;
si diible (C si d) subgrinda va fi astfel alciitiiita incat buloanele s i treaci
siinetric fata de tesitiira ei;
in cazul in care din calcul rezulti diainetre mai mici,
6.3.4. imbiniir-i prin chertare la piese amplasate buloanele se vor lua ci1 diametriil ininiin 1/25 diil lungiinea lor si
sub unghiul a ce1 putin 12 inin.

d. imbiniirile prin chertare ortogonal8 cu prag dublu se folosesc

a. i11fiirictie de iniriinea solicitirilor si de diniensiuiiile pieselor in cazul in care efortiil din imbinare 1111poate fi preluat de uii siiigiir
componente, iinbinerile cu chertare frontala se realizeaza cu iiniil sau prag, adanciinea de chertare rezultati diii calcul depisiiid adhiicimea
d o u i praguri. inaxima admisa (hl3, respectiv hl4). La o asemenea iinbiiiare se
impuiie conditia ca cele doui pragiiri s i lucreze concomitent. ceea ce
se poate obtine nuinai printr-o executie extrem de ingri.jita.
La proiectarea iinbinirilor frontale cti prag dublu se vor avea in
vedere iirm5toarele date constructive (fig. 6.5, h):
iniltiinea priiniilui prag (adànciinea cliertirii) h, ,, trebuie
s i fie iiiiniin 2 cm la grinzile ecarisate, respectiv 3 cin la cele
rotiinde:
iiiiltiinea celui de al doilea prag. h,?, trebuie sii fie ci1 ce1
piitin 2 cin mai mare decàt iniiltimea primului prag si s i fie
limitata superior in raport ci1 inaltiinea grinzii cliertate la inaxiiii
h13 la noduriie de reazetn ale grinzilor cu zabrele, respectiv 1114
la nodurile interinediare ale grinzilor c ~ izibrele, sail la Fig. 6.5. iinbin~riprin cliertare frontala:
eleinentele ci1 o grosiine inai inici de 8 cm; a - cu prag siniplu; b -- ci1 prag dublu;
liingiinea pragurilor l,,, si l,,?trebuie s i tie 2 10 h,,;
I,,, 2 2h; l,,? r 10 h,,; 1 - talpa superioara; 5 - cosoroaba:
2 - talpa inferioara; 6 - cuie;
peiitru calculul iinbinirilor la forfecare, lungimea 3 - buloane de siguranp; 7 - foaie de carton bitiimat
pragiirilor se ia: I/, I 10 h,,; I,, I 2h; In I 10 h,?; 4 - subgrinda;
la iinghiiiri de inclinare a _< 45'. este obligatorie
montarea buloanelor de siguranti si a subgriiizilor: in acest caz e. La nodurile interinediare ale griiizilor cu zabrele se adniite c i
se respecti aceleasi conditii ca la irnbinarea prin cliertare transiniterea eforturilor din zabrelele comprimate s i se facii prin
frontala CLI prag simplu; iiiterinediul iinui calcai (fig. 6.6).
avand iii vedere eforturile relativ mari care actioneaza in
inibinare, se recoinanda ca ceiitrarea iiodului s i se faca dup5
axa neti a tàlpii inferioare.

ibi
Fig. 6.6. iinbinare cu cBlcii la nodul interinediar al unei grinzi cu zabrele
 6.3.4.7. C'~rlczrlt(1
in~binnrilorprin cherture,frontcrlii
a. Capacitatea de rezistenfi la strivire sub unghi~ila a unei
imbinari prin cliertare frontali cu prag siinplu se stabileste cu relatia:
C,. .Q,.
N,., = (6.2)
C,. . s i n 2 a + Q , . . c o s ' a l
in care:
C,. este capacitatea de rezistenti a zonei coinpriinate (strivite),
parale1 cu directia fibrelor: in N, stabiliti c ~ relatia:
i
C,. = R c ~ , l . A , , I I . n ~ , . ; (6.3)
Q,. - capacitatea de' rezistenti a zonei coinprimate (strivite)
perpendicular pe directia fibrelor, in N, stabilita cu relatia:
Q,. = R> .A,, . m , . .m,.;
a - ungliiul pe care il face pragul c ~ i directia fibrelor
element~iluicare se striveste;
X,',I si R:, - rezistentele de calcul aie lemnului niasiv la
compresiune paraleli cu directia fibrelor, respectiv
perpendiculari pe directia fibrelor, stabilite conform
relatiei (2.1), in functie de specia de material lemnos, clasa
de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a
elementelor de constructie, in ~ l m m ' ;
API,- proiectia suprafetei prag~iluipe directie paraleli cu fibrele
piesei care se striveste, in mm2;
A,, - proiectia suprafetei pragului pe directie perpendic~ilaricu
fibrele piesei care se striveste, in mm';
n11,- coeficieiitul de tratare a leinnului cu valorile specificate in
tabelul 4.1;
m,. - coeficient de reazem CLI valoarea 1,60, conforin indicatiilor
din paragrafi114.4.2.
b. La imbinirile frontale cu prag dublu, capacitatea de rezisten-
t i total5 de strivire se stabileste ca sum8 a capacitifilor de rezistenta
ale fiecirui prag i11parte, determinate cu relatia (6.2):
C.La iinbinarea frontalii cu prag simplu, capacitatea de rezisten-
t i a pragului la forfecare se stabileste CL] relafia:
in care:
R .. : este rezistenta de calcul la forfecare paralela cu fibrele.
,,
stabiliti cu relafia (2.1), in f~iiicfiede specia de material
lemnos, clasa de calitate a leinnului si conditiile de
exploatare a elementelor de constructie;
,
A,, - aria pragului la forfecare, in mm'; A = h . l , :
nzl. - coeficient de tratare a lemnului cu valoarea specificati in
tabelul 4.1 ;
mf - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre
lungimea pragului de forfecare $i excentricitatea de
aplicare a foqei fati de directia praguliii, precum si inodul
de producere al forfecirii (unilaterali sau bilaterali),
stabilit cu relatia (4.1 1).
d. La inibinarea frontali cu prag dublu, capacitatea de rezistenta
a pragurilor la forfecare se stabileste peiitru fiecare prag in parte,
astfel:
pentru priinul prag, cu relatia:
F,.,,= 0 , 7 R : l l . A , , .m, / m , ,, (6.7)
pentru al doilea prag, cu relalia:
l ~ n , ,,,
F,.,7 = R i I I. A , .m,. (6.8)
in care: dacà eleinentul este solicitat la tensiiine excentricà (nodul se axeazi
prin centri11 de greutate al sec[iiinii brute. tig. 6.7, h ) .
R;',;, nill si inl? au seiniiificatiile di11relatia (6.6);
,,
Ali - aria de forfecare a priinului prag, in min' ( A = h . l ); ,,
- aria de forfecare al celui de al doilea prag, i11 inin'

( A , ' = h . / ,?).

e. Fortele efective de forfecare care actioneazà asupra pragurilor

se stabilesc ca proiectii ale fortelor de strivire pe directia pragiirilor de
forfecare, astfel:
la iinbinarea frontali cu prag siinplii. cLirelatia: Fig. 6.7. Centrarea nodului dupa axa neti a talpii inferioare (a)
$i dupa asa bruta a talpii inferioare (b)

la iinbinarea frontali cu prag dublu, cii relatiile: g. Verificarea buloanelor de solidarizare se face cu relatia:
- peiitrii priinul prag:
Fc.II= N L.L' I . c o s a . (6.1 O) N e / hiiloii Ncal> hiiloii ' . (6.13)
111care:
- pentru pragiil al doilea: N,,/ /,,,/,,,, este efortul axial diil bulonul de solidarizare, care se
determin3 CLI relatia:
,,,
F,, I = N < . c o s a . (6.1 1)
in care: N,., ,),,
I,,,, = N C .tg(6O0-U); (6.14)
N, ,,, incàrcarea efectivà de calcul, care actioneazà perpeiidic~i-
-
p - capacitatea de rezistenla a bulonului de solidarizare.
N C aI>~,IOII
lar pe prag;
N, ,./ I -incàrcarea efectivi de calcul aferenti priniului prag, care se stabileste cu relatia:
stabilità cu relatia:

N, - efortiil axial efectiv de compresiune di11imbiilare. in N:

a - iinghiul diiitre cele doui bare ale ìinbinàrii:
A V I-aria de strivire a primiiliii prag. iii in11.i';
A,,?' aria de strivire a celui de-al doilea prag, in inin'
f. Capacitatea de rezistenti a tilpii intinse se stabileste cu relatia
(4.2) dacà eleinentul este solicitat la tensiiine centricà (ilodul se axeazà
prin centriil de greutate al sectiunii nete, fig. 6.7, a ) si cu relatia (4.19),
a - iiiighiiil diiitre piesele care se imbini;
A,,,,- aria netà a bulonului de solidarizare, care se stabileste prin
scàderea
7 slàbirii date de filet di11 aria bruti a bulonului, in
mm-;
Ro, - rezistenta de calcul a o~eluluila intindere, stabilità conforin
STAS 10 10810-78, i11~ l m i n ' ;
 m(,- coeficient de lucru al bulonului in imbinare. ci1 valoarea
0,6. care tine cont de actiunea dinamici a incarcirii si de
deforinatia bulonului in imbinare.
n,, - numirul de buloane.
h. Verificarea la strivire a suprafetei de contact dintre subgrindi
si piesa de reazem (cosoroabi) se face cu relatia:
Ve, Qr, 3 (6.16) prelungire a iinor piese tensionate sau la crearea de gririzi coinpuse,
in care:
V,, este reactiunea verticali? in imbinare. in N;
Q,., - capacitatea de rezistenta la strivire perpendicular pe fibre
a suprafetei de contact dintre subgrindi si cosoroabi.
stabiliti cii relatia (4.7).
i. Numirul de cuie, n, necesar prinderii subgrinzii de talpa
inferioari se determini cu relafia:
r
incare:
L este compoiienta orizontali a efortului din bulonul de solida-
rizare, in N, stabilità cu relatia:
L = N biiloi, . sin a ;
,f
(6.1 8) se imbina pot fi in contact (fig. 6.8, h si d),sau ci1 interspatii intre ele
L,, - capacitatea de rezistentà ininimà a unei tije, in N, stabiliti
conform indicariilor din paragrafi116.5.
IComentariul C. 6.3.4.2.)
6.4. imbingri cu pene prismatice din lemn ?i cu
pene inelare metalice
6.4.1. imbinari cu pene prismatice din lemn
6.4.1.I . Dule consfrucfive
a. Penele prismatice din lemn se folosesc la iinbin8rile de
realizate din eleinente suprapuse; aceste tipuri de pene iiu se folosesc
la nodurile fermelor.
b. imbiiiirile c ~ ipene prismatice din leinn se caracterizeaz8
prin:
- deformatii inari in prima fazi a incircirii, pani la realiza-
rea contactiilui direct intre suprafefele intre care se transmit
eforturile;
- deformatii mici in timp.
C. imbinirile cu pene din lemn impiiy o executie ingrijiti a
lucririi, cu abateri dimensionale minime.
d. La imbinirile cu pene prisinatice din lemn. elementele care
(fig. 6.8, u si C), asigiirindu-se ventilarea pieselor.
e. in functie de directia fibrelor penelor fati de directia fibrelor
pieselor care se imbinà, pot fi:
- pene prismatice transversale reglabile (fig. 6.8, a);
- pene prismatice longitiidinale drepte (fig. 6.8, h si C ) ;
- pene prisrnatice longitudinale oblice (fig. 6.8, d).

d.
Fig. 6.8. imbinari cu pene prisniatice din leinn:
a - imbinare cu pene transversale la grinzi cu interspa~iiintre
elementele componente;
b - imbinare cii pene longitudinale la piese in contact;
C - imbinare cu pene longitudinale la piese cu iriteispatii iiitre
elementele componente;
d - imbinari cu pene oblice.
Penele prisn~aticetransversale se real izeazi d in leinn di
foioase (stejar sau fag impregnate cu substante antiseptice) si su111
reglabile pentru a se asigura impinarea, chiar diipi ce lemnul a suferii
contractii. Fiecare pani transversali este alcitiiiti di11 doui piesi
avand fiecare cite o fateta tiiati oblic (cu inclinare 116...1/10) (v. fig,
6.8. n). Peiltrii a se asigura reglarea lor, penele transversale se fac mai
lungi decit piesele de iinbinat cu 2...3 cm.
a Penele prisrnatice longitudinale drepte se executi din lemn de
risinoase fari noduri si alte defecte, avind fibrele drepte si paralele cu
fibrele pieselor de imbinat.
Penele yrisniatice longitudinale oblice se executi similar
celor drepte si prezinti avantajul c i nefiind solicitate la forfecare au o
siguranti mai mare in exploatare, dar n u vor fi folosite decit in cazul
in care preiau eforturi de u n singur sens.
f. Buloanele de stringere care iinpiedici risucirea penelor se
dispun in genera1 la mijlocul distantelor dintre pene.
g. La iinbinirile realizate cu pene prisinatice diil lemn se vor
respecta urmitoarele date constructive:
o raportul dintre lungimea penei, I,,. si adincimea chertirii in
grindi, h,, se recoinandi s i fie mai mare sail egal cu 5;
adincimea chertirii h, in grindi va fi:
- ininim 2 cm la grinzile ecarisate si 3 cm la cele rotunde;
- maxim h15 la grinzile ecarisate si d14 la cele rotunde;
iniltimea interspatiului C la grinzile compuse distantate (v. fig.
6.8, u si C), va fi 3...4 cm;
. la penele transversale reglabile trebuie ca fetele comune unei
perechi de pene s i fie inclinate cu 116...1/10 fati de directia normali la
grindi;
o capetele penelor longitudinale trebuie t8iate norma1 pe dir cfia
,e
fibrelor, iar penele vor fi astfel dispuse incit fibrele lor s i aibi ac easi
directie cu cele ale pieselor de imbinat;
Iiiinina intre pene, in toate cazurile, trebuie s i fie ce1 putin
egali cu lungimea penei;
o lungimea de forfecare a pragurilor pieselor imbìnate, a, se ia
in calcul egali cu lumina intre pene (v. fig. 6.8, a, b si C), cu exceptia
imbinirilor cu pene oblice, la care se ia egali ci1 distanta de la capatul
unei pene p i n i la mijlocul penei urmatoare (v. fig. 6.8, 4; in calcul,
lungimea de forfecare a pragurilor pieselor iinbinate se limiteazi la
maximum 1 Oh,.
6.4.1.2.Calczrlul imbiniirilor cu pene prismutice di17 letnn
Calculul iinbin5rilor cu pene prisinatice din lemn consti in:
- verificarea penelor la strivire pe suprafetele de contact:
- verificarea penelor la forfecare:
- verificarea grinzii pe portiunea dintre doui pene la
forfecare;
- dimensionarea buloanelor de stringere a pieselor.
a. VeylJicurea inibiniirilor cu pene din lemn la strivire (fig. 6.9)
se face cu relatia:
L,/ p l Lmps 7
(6.19)
in care:
L,/,, - efortul de lunecare care actioiieazi asupra unei pene, in N;
Fig.,6.9. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la strivire
L,,, , - capacitatea de rezistenta a unei peiìe determinata din
conditia de strivire a acesteia, cu relatia:
in care:
R: este rezistenta de calcul la compresiune (strivire) paralelà
cu fibrele (la pene dispuse longitudiilal), sali perpendicu-
lari pe fibre (la pene disp~isetransversal), stabilite cu
relatia (2.1), in functie de specia materialului lemnos, clasa
de calitate a lemnlilui si conditiile de exploatare a
eleinentelor de constructie, in ~ l m i n ' :
A . - siiprafata de strivire a penei. iii mm2 ( A , = h . h' );
ni7.- coeqcient de tratare a lemiiului, cu valoarea specificata in
tabelul 4.1;
m,. - coeficient de reazem, cu valoarea 1,00 pentru penele
longitudinale si cu valoarea 1,60 pentru penele prismatice
transversale.
La penele dispuse oblic, capacitatea de rezistenti la strivire a
unei pene se stabileste cu relatia:
in care:
L!,,, este capacitatea de rezistentà a penei la strivire parale1 cu
fibrele, in N, stabilita cu relatia (6.20), in care R: = R:,,;
L:,,, - capacitatea de rezistenti a penei la strivire perpendicu-
lar pe fibre, in N, stabiliti cu relatia (6.20), in care
R; = R:, ;
p - unghiul de inclinare a laturii scurte a penei (v. fig. 6.8, d).
I
l
b. Verzjkarea la forfecare a penelor (fig. 6.10) se face cu
I relatia:
in care: aplicare a foqei fata de directia pragului, precum $i modul
L,,, este efortul de lunecare care actioneaza asupra unei pene, de producere a forfecàrii (bilaterala in acest caz), avind
in N; valoarea stabiliti cu relatia (4.1 1);
plan de forfecare Al- suprafata de forfecare a penei: A , = I , . b , ;
I, - lungimea penei, in mm;
b,, - Iitiinea suprafefei de forfecare, in mm.

. . C. Verlficarea pieselor inzbinate la forfecare pe portitmeu dintre

loca$urilepenelor (fig. 6.1 I ) se face cu relatia:

' 9 (6.24)
in care:
L,,, ,este efortul de lunecare care actioneazi pe portiunea
respectiva de grinda, in N;
Fig. 6.10. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la forfecare:
- capacitatea de rezistentà a grinzii pe poqiunea dintre
a - schema imbinarii;
b - diagrama eforturilor Re[ pe lungimea penei doua pene, determinata din conditia de forfecare cu relatia:
L,, = R I I I. A , : .ni,. / m , , (6.25)
L,, - capacitatea de rezistentà a unei pene, in N, determinata .
in care:
din conditia de forfecare a acesteia, cu relalia: R I I Ieste rezistenta la forfecare paralel cu fibrele, stabilità cu
L,, = R ; . A , .m,.ltn,, (6.23) relatia (2.1) in functie de specia materialului leinnos, clasa
. de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a
in care:
elementelor de constructie, in ~ l m m ' ;
R'J este rezistenta la forfecare paralel cu fibrele (la pene A,: - suprafata de forfecare a grinzii intre doui pene, in mm2
dispuse longitudinal) sau perpendicular pe fibre (la pene
dispuse transversal), stabilite cu relatia (2.1), in funcfie de ( A ; =a.b);
specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului $i m.!.si m , , au aceleasi semnificatii ca in relatia (6.23), cu
conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in observatia cii in acest caz forfecarea este unilaterala;
N/mm2; a - lungimea dintre doui locasuri consecutive ale pieselor
m,,-coeficient de tratare a lemnului, ci1 valoarea specificata in imbinate, cu exceptia imbinàrilor cu pene oblice, unde se ia
tabelu14.1; egali cu distanta de la capàtul unei piese panii la mijlocul
m, - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre penei urmàtoare, in inm;
lungimea pragului de forfecare $i excentricitatea de b - Iatimea grinzii, in mm.
 lan de forf~are h, - adinciinea de chertare, in min;
a. C - interspatiiil dintre elemeiitele imbinate, in inm;
I,, - lunginiea penei, in min.

Comentariul C. 6.4.1.2. I

Fig. 6.1 1. Solicitarea grinzii de lemn la forfecare

intre locasurile a dou%pene:
a - schema imbinarii;
b - diagrama eforturilor Ref pe lungimea de forfecare a grinzii
Fig. 6.12. Schema de calcul a efortului din buloanele de stringere
la imbinarile cu pene din lemn
d. Aria bruta a bzrloanelor de stringere se stabileste cu relatia:

6.4.1.3. Stabilirea numiirulz~inecesur de pene $i distriht~irerr

/or pe Iungimeu elementului
in care:
kVleste coeficientiil ce fine cont de sliibirile ce apar in zona a. Numarul necesar de pene se stabileste cu relafia:
filetati a bulonului, ci1 valoarea 1,25;
ncc - Llorul
I?,, - ILfaplnln (6.28)
Rz, - rezistenta de calcul la intindere a otelului, stabiliti
in care:
conform STAS 1010810-78 ,,Constructii civile, industriale Ltolal
- lunecarea din incovoiere pe iiitreaga luiigiine a elemen-
si agricole. Calculul elementelor din ofel", in ~ l i n m ' ; telor care se imbini, in N;
m0 - coeficient de lucru al bulonului in imbinare, cu valoarea
0,9; 'apitiin - efortulminim capabil al iinei pene, stabilit cu cea mai
Q h - efortul diil bulon (fig. 6.12), in N, care se determini cu mici valoare rezultati diii relatiile (6.20) si (6.23).
'relatia:
Qh = Lei p ( h , + )/l,, (6.27)
in care: b. Penele se distribuie in lungiil grinzii astfel:
L,,, - efortul de lunecare efectiv care actioneazi asupra uiiei - uniform pe iiitreaga lungime a griiizii coinpuse; in acest
pene, in N; caz incarcarea penelor este inegali, ele preluind un efort mai
 mare sau mai inic in funcfie de pozitia pe care o au pe lungimea locaquri create in elementele de imbinat, cu dispozitive mecanice.
grinzii coinpuse qi de variatia diagramei de lunecàri pe lungi- Sortimeiitul de pene inelare, netede, utilizate la imbinarea elementelor
mea elementului; pentru a se evita supraiiic8rcarea unor pene de coristruct.ie din lemn este prezentat in tabelul 6.1.
peste efortul capabil, num2rul de pene rezultat din calcul se
majoreazà cu 50 %;
- la distante variabile, stabilite prin impaqirea diagramei Tabelul 6.1.
de lunecari in suprafefe egale cu numarul de pene rezultat din Tipuri de pene inelare netede
calcul; fiecare pani3 se aqazi pe grind5, inaintea diagramei de
lunecari aferentii, pe care trebuie sa o preia;
- la distante egale pe o lungime de 2 x 0,4 din deschiderea
griiizii, catre reazeme; pe distanta centrale de 0,2 din deschide-
rea grinzii, unde eforturile de lunecare sunt reduse, i i i i se dispun
pene; in acest caz, numarul de pene rezultat din calcul se
majoreaza ci1 20 %.

6.4.2. imbinari cu pene inelare netede, dintate sau cu gheare

6.4.2.1. Date constructive

a. Penele inelare netede, dintate sau cu gheare se folosesc la

executarea unor imbinari de piese ce se intilnesc sub diferite unghiuri
(la nodurile grinzilor ci1 zabrele sau la nodurile de cadr'u), la imbinari
de prelungire ale barelor tensionate sau comprimate, precum qi la
realizarea unor grinzi compuse incovoiate.

b. imbinarile cu pene inelare necesità materia1 lemnos uscat,

ferit de variatii de umiditate (pentru a nu apare fenomene accentuate d. Peifele inelare dznlate (fig. 6.14) se executa dintr-o banda de
de contragere, deci se pot folosi numai la constructii acoperite) qi se ofel in care se taie qi se ascut dinlii penei pentru a se iiqura p8trunderea
executa in 'ateliere sail fabrici dotate corespunzator realizirii iinor in lemn; aceste tipiiri de pene se monteazg pT'iii presare in elementele
operatiuni cu precizie ridicata. de imbinat, utilizind prese speciale; ele sunt autoreglabile.

C. Penele inelare netede se executi din otel laminat sub forma

unor inele taiate dupi generatoare (fig. 6.1 3) si se monteazi in
 f. La realizarea imbinirilor cu pene inetalice trebuie s i se
respecte urmitoarele date constructive:
penele inelare netede reglabile ali fanta tiiati dupa genera-
toare, z = ( 0 , 0 5...0 , l O ) d , ; fanta penei ine,lare netede
trebuie s i se dispuni pe diametr~ilperpendicular pe directia
efortului transmis in imbinare (v. fig. 6.13, b);
penele inetalice inelare netede trebuie s i pitrundi siinetric
pe aceeasi adincime in cele doui elemente care se iinbina;
penele inelare cu dinti $i penele cu glieare patrund prin
presare in elementele care se imbini, in fiinctie de specia de
lemn folosit;
Iitimea b a elementelor care se imbini cu pene inetalice
trebuie s i fie mai mare cu ce1 putin 40 inm decit diametriil
Fig. 6.13. Pene inelare netede reglabile: interior al penelor (v. fig. 6.1 3, b);
a - detaliu pan2; b - elevalie imbinare; grosiinea minimi a a dulapilor iitilizati in imbinirile cu pene
C - secfiune imbinare metalice trebuie s i fie ce1 p~itin58 min sail b,, + 30 mm
(v. fig. 6.13, C):
penele metalice se vor amplasa astfel Incit sa se respecte
urmitoarele distante (fig. 6.15):
- intre centrele a doui pene consecutive s, 2 2d,, ;
- intre centrul penei si capitul elementului de iinbinat, taiat
drept:
- s2 2 1,s d ,la elementele intinse;
- s 2 2 d ,la eleinentele comprimate;
- intre centrul penei $i capitul elementului de iinbinat, tiiat
oblic:
- s, 2 1,25 d , la elementele intinse;
a.
- s, 2 0 , 7 5 d , la elementele comprimate;
Fig. 6.14. Pani3 inelara cu dinfi
la imbinarea unui element de constructie se vor folosi pene
metalice de acelasi tip, diametru $i inaltime.
e. imbinirile. cu pene metalice se solidarizeaza cu buloane
prevlzute ci1 saibe, dispuse in centrul fiecirei pene, pentru a mentine
contactul dintre suprafetele pieselor imbinate.
 i tije $i cu pene lamelare flexibile
6.5. i m b i n ~ r cu
Valorile coejcientulzli k,
i tije cilindrice - prevederi generale
6.5.1. i m b i n ~ r cu

6.5.1.1. Tijele cilindrice (cuie, dornuri, vuruburi pentru lemn,

buloane) sunt piese metalice sau din leinn, de formi cilindrici,
introduse in elementele de imbinat in sens transversal directiei
'i
efortului pe care il transmit de la un element la altul (fig. 6.16).

b. Capacitatea de rezistenti a penelor inelare dintate $i a penelor

cu gheare se stabileste de citre producitor, pe bazi de experimentiri
standardizate.

C.Numirul necesar de pene inelare se determini ci1 relatia:

n IlL!L -
- N /oro/ p
lLcapinin (6.33)
pl!riL'

in care:
~ ' o t a l-
este efortul axial total din bara intinsi sau comprimatii,
respectiv lunecarea totali pe lungimea barei incovoiate,
in N;
P
'cap tnln de rezistenti a iinei pene, in N, stabiliti ca
- capacitatea
valoare minimi din relatiile (6.30) si (6.3 1).

d. La barele intinse este obligatorie verificarea capacitiitii de

rezistenti a barei in sectiunea cea mai slibiti, cu relatia (4.2), in care
A,,, se calculeazi in ipoteza c i toate sliibirile (determinate de locasul
penelor si de gaura pentru bulonul de stringere) sunt concentrate in
aceeasi sectiyne transversalà.

I Fig. 6.16. Tije cilindrice elastice folosite in imbinari:

a - cuie; d - surub cu cap inecat; 2 - tija propriu-zisa;
b - domuri; e - bulon; 3 - piulita.
C - surub cu cap patrat; 1 - capul tijei;
 6.5.1.2.Ìmhinàrile cu tije cilindrice se caracterizeazi prin:
- deformalii initiale mici, contactui dintre suprafetele de
transmitere a eforturilor fiind perfect la inceput;
- deforinafii finale mari, datorita contragerii lemnului la
uscare.

6.5.I .3. Claszficnrca imbiniirilor cu tije si face !n firnc:lie de

diferite criterii:
a. dupa modul de execulie al imbinarilor, tijele pot fi:
- introduse in locasuri pregatite in prealabil (buloane,
dornuri, stifturi);
- introduse prin batere sau insurubare, fira pregitire prea-
labili a locasurilor (cuie cu d I 6 mm, suruburi cu d I 4 mm,
unde deste diametrul tijei);
- introduse prin batere sau insurubare in giuri pregitite pe
o parte din adancimea de pitrundere (I,,,,,,, E 0,75 l,,,,) si cu
diametrul mai mic cu I mni decit diametrul tijei (cuie cu d >
> 6 mm, suruburi cu d > 4 mm).
Gi~irilein care se introduc buloanele se realizeazi cu
d.s',,ru = dl!/, + 1 mm 3
Fig. 6.17. Tipuri de imbinari cu tije cilindrice:

iar giurile in care se introduc dornurile si stifturile se realizeaza cu I. imbingri simetrice: 11. imbinari nesimetrice:
a - cu doua sectiuni de C - cu o sectiune de forfecare;
dsiuro=d,,l,, -(0,8...I,O)mm. forfecare; d - cu trei sectiuni de
b - cu patru sectiuni de forfecare.
b. in functie de modul de solicitare. imbinirile cu tije cilindrice forfecare.
pot fi simetrice (fig. 6.17, I) sau nesimetrice (fig. 6.17, Il).

C.Dup2 numirul planurilor in care se poate produce deplasarea
elementelor imbinate, se deosebesc imbiniri cu o singuri sectiune de
forfecare (fig. 6.17, C), cu doui sectiuni de forfecare (fig. 6.1 7, a ) sau
cu mai multe sectiuni de forfecare (fig. 6.17, b si 4.
Comentariul C. 6.5.1.3.
6.5.1.4. La imbinirile cu cuie sau dornuri se monteaza buloane
de strtingere (circa 25 % din numirul total de tije) necesare pentru
stringerea etansi a pachetului de elemente, in timpul executirii
lucririlor si peiitru a preveni desfacerea rosturilor in procesul
exploatirii din cauza deformirii datorate contractiei lemnului.
 6.5.2. Tipurì de tije ciliridrice
6.5.2.1. Cuiele pentrn construclii din lemn (STAS 2 1 1 1-90) au
diametrul cuprins intre 1,8...8,O 111111 si lungiinea intre 30 ...250 min.
Grosimea minimi3 a celei mai subtiri piese care ce imbini? cu
cuie trebuie sa fie ce1 putin 4 4 ppetru a nu crapa piesele in mor.iientu1
in care se bat cuiele.
La batere, cuiele pot avea lungimea egalà cu grosimea pache-
tului de straiis, pot depi3yi grosimea pachetului (deci ies pe partea
opusa), sau pot rlmane inecate (fig. 6.18).
Fig. 6.18. Posibilitati de piitrundere a cuielor in pachetul de imbinat.
a - pe intreaga grosime a pachetului;
b - depgsind grosimea pachetului;
C - iiiecat
Pentru a lua in considerare sectiunea de forfecare, cuiul trebuie
sa patrunda in piesa respectiva cu ce1 putin 3,5d (lungime efectivi,
fàri3 varful cuiului de 1,5d, care se considera ca nu lucreaza la
transmiterea eforturilor, fig. 6.18, C ) .
La stabilirea lungimii necesare a cuielor (vezi fig.*6.18) se ia in
calcul grosimea pieselor care se imbini, eventualele rosturi ce pot
apare intre piesele care se imbini (cu Ià!imea de aproximativ 2 mm),
virful cuiului si adancimea minimi de pitrundere in ultima piesa:
A
in care:
n - numarul de piese dili pachet;
C -- grosimea pieselor;
d - diametrul tijei.
In cazul in care lungimea efectivi3 a cuielor depi3seyte grosimea
pachetului de strans (v. fig. 6.18, b), la calculul capacitatii de
rezistenta a tijelor se ia in considerare grosiinea ultimei piese care se
imbin8, redusa cu 1.5d, intrucat fibrele se rup la iesirea cuiului din
piesa respectivl.
6.5.2.2. Buloanele se executa din otel-beton OB 37, cu cap si
piulig de strangere, cu diametrele ofelului beton neted folosit iri
constructii ( d = 12...25 mrn ). Diametrul bulonului se alege in inod
obisnuit (1 130...1140).1 , unde l este grosimea pachetului care se
striinge, dar miiiimum 12 inm.
6.5.2.3. Surubui-ile pentru lemn pot fi: cu cap bombat crestat
(STAS 145 1-SO), cu cap inecat crestat (STAS 1452-SO), cu cap semi-
inecat (STAS 1453-80), cu cap hexagonal (STAS 1454-80) sau cu cap
patrat (STAS 1455-80).
6.5.2.4. Dornurile ali diametrele ofelului beton si varfiil ascutit
pentru a patrunde usor in piesele din lemn. .
6.5.3. Date constructive privind irnbinarile cu tije
cilindrice elastice
6.5.3. I. Buloanele, suruburile si dornurile se dispun pe un
numar par de randuri longit~dinale,pentru a evita amplasarea unui
rind de tije in zona centrali3 slaba a inimii lemnului.
 6.5.3.2.Cuiele se dispun atit pe un num8r par, cit si impar, pe Tabelul 6.3.
rinduri, drept, in zig-zag sau pe diagonal8 (fig. 6.19). Distante minime de anzplasare a huloanelor,
suruburilorpentru lemn si dornurilor

Distante Intre axele tijelor S3 3,5d 3d 3d 2,5d

Din axa tijei
transversal extremela s4 3d 2,5d 2,5d 2,5d
pe fibre marginea piesei
Fig. 6.19. Dispunerea cuielor intr-o imbinare de prelungire:
a - in randuri drepte; .
b - in zigzag;
C - in randuri diagonale 6.5.3.4. La prinderile in noduri ale barelor grinzilor cu z8brele
respectarea regulilor de distributie a tijelor este obligatorie pentru
fiecare piesa in parte (fig. 6.20).
6.5.3.3. Distantele minime de asezare a tijelor (stabilite prin
incerciiri pe modele, astfel incit piesele din lemn sii nu se despice la
batere sau in exploatare) sunt date in tabelele 6.3 si 6.4, in care:
sl este distanta intre axele tijelor in lungul fibrelor elementului
in care se bat cuiele (pe direcfia efortului);
sz - distanta de la tue pin8 la cap8tul elementului din lemn, in
sensul longitudinal al fibrelor;
s3- distanta intre tije pe direcfia transversalii fibrelor;
s4 - distanfa intre ultimul rind de tije si marginea elementului
din lemn, pe directia transversali fibrelor. I

P
i+
Fig. 6.20. Amplasarea tijelor ia nodurile unei grinzi cu zabrele
 Observa/ii:
Tabela16.4. Pentru valorile lui C cuprinse intre 4d si IO4 valorile l u i
s, se interpoleazi liniar.
Distanfe minime de amplasare a cuielor 0 Distantele trecute in parantezà sunt pentru lemnul de fag

si stejar.

6.5.3.5. in cazul baterii iiicrucisate a cuielor, daci capetele lor

Cuie bahte In: patrund in piesa centrali din ambele parti pe o adiìncime mai mica
decat 2c/3 (fig. 6.2 1 , a), distantele intre cuie se stabilesc independent,
iar data p5trund pe o adancime mai mare sau egalà cu 2 ~ 1 3distanfele
,
se stabilesc tiniìnd cont de cuiele de pe ambele parti ale pachetului de
imbinat (fig. 6.2 1, b).

a. b.
Fig. 6.21. Distantele de amplasare a cuielor fn cazul baterii fncrucisate:
a - daca adiincimea de patrundere in piesa centrala este mai
mica decat 2 ~ 1 3 ;
b - daca adiincimea de patrundere in piesa centrala este mai
mare decit 2cI3

6.5.3.6. La imbinarile cu cuie, pentru fixarea unei piese trebuie

prevazute ce1 putin patru cuie, iar in nodurile in care prinderea
pieselor se face cu ajutorul cuielor trebuie prevazut ce1 putin un bulon
de striìngere cu diametrul d = 12 inm.
 6.5.3.7. iinbinarile de prelungire la piese intinse nu se admit a fi
realizate cu cuie.
Valori ale coeJicientului y

6.5.4. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije

6.5.4.1. Capacitatea de rezistenti a unei imbinari cu tije, LCapi,

in N, se stabileste cu relatia:

L cap I- = Y . L , , ~ ,.~n , .n,,. .m,..m,,

.n?,, ._(6.35)
A

in care:
y este coeficientul partial de siguranta stabilit conform paragra-
fiilui 6.5.4.2.;
L,,,,, , - capacitatea de rezistenfi minima a unei tije, intr-o
sectiune de forfecare, in N, stabilita conform paragrafului
6.5.4.3;
n, - numarul sectiunilor de forfecare in care lucreazi tijele;
n, - numarul de tije;
mi. - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate in
tabelul 4.1 ;
m,, - coeficientul conditiilor de lucru, definit in functie de
conditiile de microclimat in care functioneaza imbinarea cu
tije, cu valoarea 1,00 pentru clasa 1 de exploatare a
constriictiei, 0,85 pentru clasa 2 de exploatare a construc-
tiei si cu valoarea 0,75 pentru clasa 3 de exploatare a
constructiei;
m,?- coeficientul care introduce i11 calcul repartitia neuniformi
a incircarilor la tije, cu valorile stabilite in paragraful
6.5.4.5.
6.5.4.2. Coeficientul paqial de siguranfa y are valorile din
tabelul 6.5, stabilite in functie de tipul ti'jelor si de clasa de durati a.
incircarilor.
6.5.4.3.Capacitatea de rezistenya a unei tije, L,,, ,, in N, intr-o
sectiune de forfecare, pentru lenin de piil, molid si brad, cind efortul
actioneazi parale1 cu direcfia fibrelor, se stabileste in fiinctie de tipul
si diametrul tijei, inodul de lucrii al imbiiiirilor (simetrice sau
asimetrice), posibilitatea de cedare a imbinirii (prin strivirea lemnului
sau prin incovoierea tijei), dimensiunea pieselor de lemn din imbinare,
conform relatiilor din tabelul 6.6.
6.5.4.4. Valorile din tabelul 6.6 sunt valabile pentru leinnul de
pin, molid si brad. Pentru, alte specii de lemn, valorile din tabelul 6.6
se vor multiplica cu coeficientul k, pentru solicitarile L,.,,,,. si L,,l,,,,,, si
cu coeficientul (k,)'!' pentru solicitarea L,,,,, ,,,., dat in tabelul 6.8.
6.5.4.5. Coeficientul m/(introduce in calcul posibilitatea reparti-
tiei neuniforme a incircirilor in tije si are valoarea:
m~ = 0,90 pentru imbiniri cu cuie si suruburi pentru lemn;
pentru imbiniri cu dornuri si buloane dispiise pe doui
rinduri, cu minimum doui buloane pe iin rind;
~ 0,80 pentru imbiniri ci1 dornuri si buloane dispuse pe
r n =
patru rinduri, cu minimum trei buloane pe un rind.
 - coeficientul ka din tabelul 6.7 pentru eforturile L,, ,si
Capacifatea de rezistet> a unei tije cilindrice
I
Lcop m;
pentru o seeliune de forfecare - coeficientul (ka)"'pentru efortul L,, ;,I,..

Tabelul6.7.
Valorile coejìcientului k,

Valorile coejìcientului k,
I Notarii:
c - grosimea celei mai subtiri piese centrale, in mm;
a - grosimea celei mai subtiri piese marginale, in mm;
d- diametrul tijei cilindrice, in mm.

1. in relatia (6.35) se va introduce valoarea minimi? a capacitiitii 6.5.4.6. La barele tensionate este obligatorie verificarea
de rezistenti? a tijei, stabilita ca minimum intre L,,,,, L,,,,, capacitritii de rezistenti? in sectiunea cu sliibiri maxime, utiliziìnd
relatia (4.2) pentru bare cu sectiunea simpli? si relatia (5.1) pentru bare
L a p inc.
cu sectiunea compusa.
2. in cazul in care directia efortului din tije face un unghi a cu
directia fibrelor elementelor asamblate, valorile eforturilor
din tabelu16.6 se vor inmulti cu:
 6.5.5. imbinairi cu pene lamelare flexibile - prevederi
generale
6.5.5.1.Penele lamelare flexibile (fig. 6.22) sunt piese din otel
sau lemn de esenta tare (stejar), de forma lainelar8, care se introduc
transversal in piesele imbinate pentru a impiedica deplasarea relativi
longitudinali a pieselor in contact; se folosesc la realizarea grinzilor
cu secfiune compusi solicitate la incovoiere, precum si la unele tipuri
de grinzi cu zabrele, pentru alcgtuirea sectiunii compuse a tilpii
comprimate.
Fig. 6.22. imbinari Cu pene lamelare flexibile:
a - detaliu pana;
b - cu pene dispuse pe intreaga latime a grinzii;
C - cu pene dispuse alternativ pe fetele grinzii
6.5.5.2. imbinarile cu pene flexibile se executi mecanizat,
locasurile fiind realizate cu o masin8 elettrici de daltuit.
6.5.5.3. in cazul folosirii penelor flexibile din lemn, acestea
trebuie s i aiba umiditatea in timpul asamblirii de 8...10 % si trebuie
astfel confectionate si montate inciit s i fie solicitate la forfecare
transversal pe fibre. Etanseitatea contactului dintre plicuta di11lemn si
peretii loca~uluitrebuie sa fie asigurata prin confectionarea inecani-
zati a penelor de dimensiuni tip, prin calibrarea majinii elettrice care
realizeaza locasurile, precum si prin utilizarea proprietàtii lemnului
uscat de a se umfla norma1 pe fibre in cazul umezirii ulterioare.
6.5.6. Date constructive privind imbinairile cu pene
lamelare flexibile
6.5.6.1. Adanciinea locasului h,. i n fiecare grinda trebuie si5 fie
cu 1 min mai mare deciit jumitate din iniltimea lamelei si maxim 115
din iniltimea fiecirei grinzi componente.
6.5.6.2.La penele flexibile din lemn se vor respecta ~irmaltoarele
date constructive:
10 I t, < 15 inm; se recomandi 1, = 12 mm;
h, s 4,5 t,;
* b,, = b, pentru pene care striibat complet inilfimea grinzii,
folosite in cazul in care Iatimea b a grinzii este mai mica de 150
mm (fig. 6.22, b);
b, = 0,5b + 0,3hp, pentru pene care se dispun pe o parte si
pe alta a grinzii (fig. 6.22, e), folosite i n cazul i n care Iàtimea
b a grinzii este mai mare de 150 mm;
a 2 9 t,,.
6.5.6.3. La penele flexibile din otel se vor respecta urmitoarele
date constructive:
t P = 4...6 min;
h,, = ( l 0 ...12) t,,;
b, = b;
a s (25 ...30) t,,.

6.5.7. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu pene
lamelare flexibile
6.5.7.1. Capacitatea de rezistentà a unei pene lamelare flexibile
din lemn, LCapmi, , in N, se determina ca valoare minima din conditia
de strivire a lemnului si din conditia de incovoiere a penei, stabilite cu
relatiile:
din conditia de strivire a lemnului:
LCaps= R,zl bp . h p m, . m,, ;
,in. care:
Rc?,leste rezistenp de calcul la compresiune (strivire) paralelà
cu fibrele pentru esenta de lemn din care sunt realizate
elementele care se iinbinà, stabilità cu relatia (2. I);.
b,, hp $i m7 - au aceleasi semnificafii ca in relatiile (6.36) $i
(6.37);
m , 11 - coeficientul de variafie pe inàltimea penei a distributiei
eforturilor de strivire parale1 cu fibrele elementelor care se
imbinà, cu valoarea 0,3.
(6.36)

m din conditia de incovoiere a penei 6.6. imbiniiri cu tije solicitate la smulgere

6.6.1. Date constructive
in care:
6.6.1.I . fmbinàrile cu cuie si suruburi pentru lemn solicitate
R.:, :,i R,' sunt rezistentele de calcul la compresiune la smulgere (fig. 6.23) se utilizeazà, in special, pentru sustinerea
perpendicular pe fibre, respectiv la incovoiere staticà elementelor de tavan suspendat. Nu se admit aceste tipuri de imbinàri
pentru lemnul de stejar, stabilite cu relatia (2. l), in ~ l m r n ' ; h cazul in care tijele necesità gàurire prealabilà, sau in cazul aplicàrii
b, - Iàtimea penei, in mm; dinamice a inciirciirilor.
h, - inàltimea penei, in mm;
t, - grosimea penei, in mm;
mi. - coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in
tabelu14.1;
m , ,-
~ coeficient de variatie a distributiei eforturilor de strivire
pe inàltimea penei, cu valoarea 0,6;
m, - coeficient de variatie al eforturilor unitare din incovoiere,
cu valoarea 0,5.

6.5.7.2: Capacitatea de rezistentà a unei pene lamelare flexibile

din otel se stabileqte din conditia de strivire a lemnului din elementele
imbinate, cu relatia:
(6.3 8) Fig. 6.23. imbinari cu tije solicitate la smulgere:
cll . b p . h p .m,. .m,yll,
L c a p s = R"
a - cuie; b - suruburi pentru lemn
 6.6.1.2. La alcàtuirea imbiri5rilor cu ti.je cilindrice solicitate la in care:
smulgere trebuie respectate urmàtoarele date constructive: d' este diametrul cuiului, in inm; pentru cuie cu diainetrul iiiai
r lungiinea de Incastrare a cuiului, l,. in min. far5 a tine seania mare de 5 inm se ia L/, = 5 inin;
de varf (1 3 4 , trebuie s i fie: I , - lungimea de incastrare a cuiiilui, i11inin. stabiliti conforin
paragrafului 6.6.1.2;
l\ 2 104 1, 2 2 4 (6.39)
R: - rezisteilta la sinulgere a u i i ~ i icui, in ~linin'. cu valoarea
d fiind diametrul cuiului, in mm, iar a grosimea elenientului care se speciticat2 iii tabelul 6.9;
sustine, in mm; 1 7 1 ~ - coeficient de tratare a leinnului cu valoarea specificati in
tabelul 4. I .
e lungimea de incastrare a suruburilor, I,, in mm, trebuie s i fie:
l,sz 0,6 l, (6.40)
6.6.3.7. La inibinàrile ci1 siiriiburi peiitrii lemn solicitate la
I fiirid lungimea tijei ~urubului,in mm; sinulgere, capacitatea de rezistenti a ~iiieiti-je, N,,,/,,. iii N, se stabileste
cu relatia:
e prosimea a a elementului sustiiiut trebuie s i fie ce1 piitin 4 4 = n . d , . I , . R : .n?,,
Nc;ipr (6.42)
pentru o grosirne mai mici a lui a, strivirea sub capul ~urubului in care:
trebuie preintampinat5 cu ajutorul saibelor; d, - diametrul s~irubului,in inin;
e cuiele si suruburile se dispun astfel incgt s i se evite despicarea I, - lungiinea de incastrare a surubul~ii,in inm, care se ia in
lemnului, respectandu-se distanfele minime prevazute in paragraful considerare numai pe portiunea filetati, conforni recoinan-
6.5.3.3; darilor diii paragraful 6.6.1.2;
R: si m, - au aceleasi semnificatii ca in relatia (4.2).
e in cazul utilizirii unui singur raiid de tije, se recomanda ca
acestea si3 se amplaseze, respectand distantele minime, descentrat fafi
de axul elementului in care isi transmit efortul pentru a se evita zona
I ~omentariulC. 6.6.
centrali, medulara, cu fisuri si crap5turi de crestere (v. fig. 6.23). Tabelul 6.9.
Vulorile rezistenfei Iu smulgere. R,'

6.6.2. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije

solicitate la smulgere

6.6.2.1. La imbinarile cu cuie solicitate la smulgere capacitatea

de rezistenfg a unei tije, N,.,,, in N, se stabileste cu relatia:
N ,,,, = n d , .l,. .Rf . m , . , (6.4 1)
 6.7. imibiniiri cu asarnblaje metalice
6.7.1. Piesele metalice (tiranfi, zbanturi, rulouri de reazem,
buloane pentril arliculafii si aricoraje, placi de repartitie si de distri-
butie) utilizate in constructiile din lemn servesc atat pentru realizarea
unor eleinente intiiise la ferme, arce, cadre (zàbrele, talpi inferioare,
tirant;i pentru preluarea imyingerilor), ciit si pentru asamblarea pieselor
din lenin intre ele.
6.7.2. intinderea tirantilor se realizeaza prin stràngerea piulitelor
prevazute de obicei la ambele capete. Pentru a evita desurubarea
piulitelor, la piesele intinse care preiau solicitàri importante se previtl
contrapiulite. Pentru a miri suprafala de strivire dintre piulite si piesa
din lemn se dispun saibe a càror suprafata se calculeaza astfcl incat sà
nu se depaseasci rezistenta la strivire a leinnului.
6.7.3. Datoriti actiunii corosive pe care o au agentii atmosferici
asupra otelului, grosiinea minima a pieselor confecfionate diii otel
trebuie s i fie de 6 mm, iar diametrul ininim al pieselor rotunde de
12 mm.
6.7.4. Nu se recomanda folosirea unor cutii de reazem incliise
deoarece favorizeaza putrezirea lemnului; se recomand~realizarea
unor asamblaje mecanice cu d o 6 fete paralele libere pentru a permite
ventilarea pieselor din lemn.
6.7.5. Solicitarile care apar in piesele metalice utilizate la
constructiile din lemn se stabilesc pe baza teoriei staticii constructiei si
a rezistentei materialelor, iar verificarea eleinentelor mecanice si
stabilirea capacitatii de rezistenta a acestora se face conform STAS
1O 10810-78.
6.8.1. Elemente generale
. 6.8.1.I . imbinarile prin incleiere asigurà coinportarea nionolita
a tuturor elementelor care se imbiiia, inlàturiind posibilitatea oric5rei
deforinatii i.ndepei.identea elementelor componente.
6.8.1.2. Pentru realizarea imbinarilor incleiate se folosesc:
- cleiuri naturale;
- cleiuri sintetice - rasini termoactive sau ternioplastice.
in functie de starea de agregare fizicg, cleiurile pot fi sub forma
de solutii (fluide), prafuri cau pelicule (filine).
. Dupa temperatura de incleiere, cleiurile pot fi:
- cu priza la temperatiiri inalte (1 00 ... 150)OC;
- cu priza la cald (50 ...70)"C;
- cu prizi la rece (1 5...25)"C.
in functie de rezistenta la apa a peliculelor se deosebesc:
- cleiuri foarte rezistente la ap8, cu o rezistentii minima de
1,5 ~ / m m dupi~ o ora de fierbere sau dupa o in-iersie de 48 .ore
iii apa;
- cleiuri rezistente la api, cu o rezistenta minima de
0,7 ~ / m m dupa
' o or2 de fierbere sau 24 ore imersie in api;
- cleiuri nerezistente la api.
Din punctul de vedere al durabilitatii peliculei, cleiurile se
impart in iirmatoarele patru grupe:
grupa I - cleiuri rezistente la intemperii (cu pelicula mai
durabilà decat lemnul), avànd o rezistenta deosebita la
acfiunea apei (calda sali rece), a inicroorganismelor si a
variatiilor mari de umiditate; in aceasti grupa se incadreaza
cleiurile pe bazi de fenol, rezorcini, si melomino-
formaldehida si cleiuri epoxidice;
 grzcpu rtr II-LI- cleiuri rezistente la a p i si iiitemperii pe tiinp
limitat; in aceasti grupà se includ clei~irileureoforinalde-
liidice:
grtpn u III-u - clei~irisemirezistente (cu rezistenta limitati la
actiunea apei si la bacterii); iii aceasti grupi se incadreazi
cleiurile de albumini si cazeiiii;
grzrptr ( 1 /V-CI - cleiuri de interior. care ilu sunt rezistente la
acti~ineaiiinidititii si la atacul ci~ipercilor:in aceasti grupà
se incadreazg cleiurile de gelatina si eiiiulsiile polivinilice.
6.8.2. Date constructive $i particularitiiti privind realizarea
elementelor incleiate
6.8.2.l . Pentru realizarea elenientelor de coiistructie incleiate se
utilizeazi nuinai piese din leinn ecarisat, care nLi trebuie sà depàseasci
5 cin grosiine in cazul elemeiitelor drepte si 1/300 di11raza de curburà,
in caziil eleineiitelor curbe.
6.8.7.3. iinbinirile scàndurilor si dulapilor la piesele iiicleiate se
pot face cap la cap, pe suprafata tesiti sau ci1 dinti pani (fig. 6.24).

6.8.1.3. Rezistentele iniiiiine de rupere ale imbinirilor incleiate

supuse la iiicerc?iri de forfecare suiit date i11 tabelul 6.10. (L.
-
N

M M
Tabelul 6.10.

Rezistentele minime de rupere ale ìmbinarilor ìncleiute

solicitate 10 forfecure

imersia lor in api 24 de

I Fig. 6.24. imbinarea pieselor din lemn i n elemente $i strutturi incleiate:

a - cap la cap; b - pe suprafete tesite;
6.8.1.1. N u se admit iinbiniri incleiate solicitate la intindere C - dinti-pana.
perpendicular pe directia fibrelor.
Imbiiiirile cap la cap se folosesc la eleineiitele coinpriinate si la
elementele incovoiate drepte sati curbe, in zona coinpriinati, precuin
$i in zona centrali slab solicitati.
 iinbinirile pe suprafefe tesite si in dinti pani se folosesc la
elementele intinse si in zonele intinse, puternic solicitate ale pieselor
supuse la incovoiere sau compresiune excentrica.
Distanta intre imbinirile cap la cap invecinate trebuie s i fie de
niinimum 20a (a fiind grosimea sciindurii sau dulapului), iar intre
imbinirile
. tesite (lumina intre capetele tesiturilor) de miniinum 10a.
Intr-o sectiiine transversalii se poate admite intreruperea a
maximum 114 din numiirul total al sciindurilor sau dulapilor.
6.8.2.3. Leinnul folosii pentru realizarea elementelor de rezis-
tenta incleiate trebuie sii fie din risinoase, aviind umiditatea de inaxim
18 %; lemn~ilde foioase se admite nuinai in cazul in care se iau
misuri de protectie impotriva biodegradirii si se creeazii un regim
special de incleiere.
6.8.2.3. Elementele incleiate se alcituiesc din piese de lemii de
diferite categorii, in fi~nctiede destinatia eleinentelor si in raport cu
natura si mirimea solicitirii, conform indicatiilor din fig. 6.25.
------
Categoria n1
- Categoria
- - I1
d.
Fig. 6.25. Categorii de materia1 lemnos utilizate la elementele incleiate
in functie de solicitari
6.8.2.5. Piesele din lemn se amplaseazi in ansamblul elemen-
tului de constructie cu inelele anuale convergente, astfel inciit in rostul
incleiat sa apara eforturi de lunecare, mai usor de preluat de catre
pelicula de clei (fig. 6.26, h); in cazul asezirii alternative a inelelor
anuale, pe rostul incleiat apar eforturi de intindere, care sunt greu de
preluat de &tre pelicula de clei (fig. 6.26, a).
Fig. 6.26. Modul de iealizare a pachetelor de scanduri incleiate
cu asezarea alternanta (incorecta) a inelelor anuale si
asezarea convergenta (corecta) a inelelor anuale
6.8.2.6. Executarea eleinentelor incleiate se face in fabrici sau
ateliere echipate cu utilaje necesare prelucrgrii lemnului, cu spatii
speciale pentru uscarea lemnului $i inciiperi incilzite pentru a se crea
conditiile de microclimat optiine (miniin 12OC, in cazul intrebuintirii
cleiului de cazeinii si 16"C, in cazul intrebuintarii adezivilor sintetici
si umiditatea interioari <p, = 55 ...65 %).
Suprafetele incleiate trebuie s i fie rindeluite si curitate de praf,
pete de ulei, lac etc., cu ce1 putin 12 ore inainte de incleiere.
Cleiul se aplici manual cu pensula sau cu ajutoriil unor valturi;
grosimea peliculei de clei trebuie s i fie 0.1 ...0,3 mm.
Suprafetele date cu clei se tin descoperite 5... 10 min., dup3 care
se asambleaza si se preseazi.
Presarea pieselor se realizeazi cu prese manuale, pneumatice
sau hidraulice. in mod obisnuit, presiunea la incleiere variazii intre 0,3
si 0,5 ~ l m m ' .
Cap. 7. PREZERVAREA ELEMENTELOR, 7.4. f i i privinta iinpregiiabilitàtii elementelor, subansamblelor si is
constructiilor diii leinn suilt iitilizate patr~iniveluri de clasificare: I
SUBANSAMBLELOR $1 A
CONSTRUCTIILOR DIN LEMN Clasa 1 - ti,sor t/. trtrtut: leinniil debitat poate fi penetrat CLI iin

~MPOTRIVABIODEGRADARII $I tratainent sub presiune. far8 dificultiiyi;

A FOCULUI
7.1. Leinnul inasiv utilizat i17 constructii civile, industriale $i
agrozootehnice poate fi expus actiuiiii iinor:
- agenti biologici xilofagi (ciuperci, insecte):
- agenti termici (foc).
Clasa a Il-a - destul c/c usor tke rrultrr: in inod obi(jnuit o
penetrare completà nLi este posibilà. dar dupà un interval de 2-3 ore c ~ i
un tratainent sub presiune, este posibilà atingerea iinei penetràri
laterale de peste 6 inin;
Clasa a 111-a - dijicil cke trutnt: cu un tratainent de 3-4 ore sub
presi iine se obtin inasim (3 ..6) inni de penetrare laterali; !I
Il
1

7.2. Din piinctiil de vedere al durabilitàtii la alterarea biologicà,
speciile de leinn seclasificii in:
- .speciipzi/in hirubile: fag, plop, inesteacàn;
- .specii d e ~/z~r~rhilitute
r~ornlcllci:brad, molid, pin, salcam;
- sj~ec'ii
fitrrtc. c/zrrubile: stejar.
7.3. Clasele de durabilitate ale principalelor specii de leinn
iiidustrializabile siint:
fata de atacul ciupercilor silofage:
- clasa I -,fi>nr~e c/tirohile: cire$. stejar (durainen);
- clasa a Il-a - tltwuhile: frasin. salciin;
- clasa a 111-a - mijlociu dzrrcrhile: pii1 (durainen), larice,
cer;
- clasa a IV-a - ptrlii? durcrbile: molid, brad, carpeii, paltiii,
ulin;
- clasa a V-a - nedtwcrbile: fag, inesteaciii, tei. anin, plop,
salcie.
fatà de atacul iiisectelor xilofage:
D - dzntrhil;
M - dzir~rhiliratea~edie;
S - seluihil.
Clasa a IV-a - il1 nlod iiirtzrr~lrtilj~o.sihi1(/e trcitcr~: o cantitate
mica din produsul de protectie este absorbit cliiar dupà 3-4 ore de
i
tratainent siib presiune. Se obtin peiietrari laterale $i loiigitiidinale
miiiiine.
,I
:l
7.5. La proiectarea. executia si in esploatarea constructiilor din
leinn trebuie sà se respecte iirniàtoarele norine tehiiice care
reglemeiiteazà inàsurile de protectie biologici $i inipotriva focului a
eleinentelor de coiistructie din lemn:
- ,,Normativ privind prevenirea si combaterea biiretelui de casà
la materialele leinnoase folosite in constructii" - C46-86;
- ,,Norme tehnice privind ignifiigarea materialelor combustibile
din lemii si textile iitilizate iii construc~ii"- C58-86;
- ,,Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor
privind protectia la actiiinea focului" - PI 18-83;
- ,.Hotàràre privind uiiele inasuri pentru iinbiiiiàtitirea activitàtii
de prevenire $i stingere a incendiilor" - H.G. nr. 5 111992.
7.6. La aplicarea iniisurilor de protectie chimic8 a leinnului
trebuie sà se tini seaina de clasele de risc, care definesc conditiile de

utilizare aie acestuia si exigentele tratamentului de protectie aplicat.
Clasele de risc pentru domeniile de utilizare ale leiniiului se consideri
conforin tabelului 7.1.
Tabelul 7.1
Clase de risc pentru domeniile de utilizare ale lemnului
7.7. Lemnul utilizat in construcfii este expus la patru grade de
risc de biodegradare:
Gradul 1 - lemiiul utilizat in interiorul constructiilor, unde nu
existi pericolul de umezire care s i favorizeze instalarea si dezvoltarea
ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari interioare, sciri
interioare, grinzi si sthlpi sparenti, parchet);
Gradul 2 - lemiiul utilizat in coiistructii acolo unde sunt
conditii minime de degradare sub atacul ciupercilor xilofage (lemn
utilizat la elemente situate sub acoperis: cipriori, grinzi, stalpi,
astereali, sipci, pereti interiori);
I
l
Gradul 3 - lemnul utilizat in constructii cu risc de biodegradare
de cgtre ciupercile xilofage, in situatii in care umiditatea acestuia poate
atinge valoarea de 30 % - altemarea ~imeziriicu lisca-ea (lemn utilizat la
elementele de constructie exterioare: lambriuri exterioare, rame, traverse
si montanfi pentru panourile de pereti exteriori, pereti diil lemn rotund sau
ecarisat, balcoane, sci3ri exterioare, balustrade etc.);
Gradul 4 - lemnul utilizat in conditii favorabile de biodegra-
dare,. care este in permanent contact cu solul (piloti pentru fundafii,
tilpi inferioare pe pi3mint sau pe socluri de zidsrie, grinzi, traverse si
rame di11 panouri de pardoseali3) sau care este permanent expus la
intemperii fari a fi finisat peliculogen (site si sindrile la acoperisuri).
7.8. La alegerea produselor si tehnologiilor de protectie a
lemnului trebuie s i se Fin2 seama de conditile si locul de utilizare ale
acestuia, respectiv de riscul mai mare sau inai mic de biodegradare pe
perioada de exploatare a constructiei. La proiectarea construcfiilor di11 Jj
!a
lemn se vor lua in considerare cerinfele impuse de beneficiar in
functie de destinatia viitoare a constructiei, precuin si de eventuala
schimbare de destinatie pe timpul exploatarii acesteia.
7.9. Telinologiile de aplicare ale substaiitelor de protectie
insectofungicidi3 si ignifugi pot fi: prin bii calde-reci, imersie, pulve-
, 1
!$
1; I
rizare, pensulare sau vid. 1
4
11
7.10. Produsele pentru prezervarea biologici3 si impotriva 1
focului vor avea atestarea producitorului.
7.11. Piesele metalice folosite la imbiniri se protejeaza prin
grunduire cu vopsea preparati3 cu ulei de in dublu fiert si miniu de
plumb, care trebuie s i acopere intreaga suprafagi a elementului
metalic. hainte de aplicarea stratului de protectie anticoroziva,
suprafafa metalului trebuie curitatii de pojghita de laminare (tunderi)
$i de alte impurititi (praf, oxizi, grisimi) si si3 fie perfect uscata.
COMENTARII
 C.2.1.4.2. Clase de calitate la lemn

Valorile caracteristice ale rezistentelor mecanice ale diferitelor

specii de lemn, in EN 338 ,,Structural Timber-Strength Clasess" sunt
specificate pe trei clase, prin determinare vizuala silsau mecanica.
in ASTM-D 245-86 ,,Standard Methods for Establishing
Structural Grades and Related Allowable Properties For Visually
Graded Lumber" corectia rezistentelor pentru lemnul de diferite clase
de calitate, pentru solicitarile de incovoiere si de compresiune se
aplica prin introducerea unui coeficient de reducere a rezistentei
lemnului fari defecte, care variaza in funcfie de marimea nodurilor, de
pozilia nodurilor fa@ de starea de efort din fibrele lemnului si de
dimensiunea elementului.
in norma canadiana CANICSA-086.1-M 91 ,,Engineering
Design in Wood (Limit States Design)" rezistentele mecanice ale
diferitelor specii de lemn la diverse solicitari sunt grupate in trei grade
(SS, No. 1 si No. 2) daca incadrarea se face prin exaininare vizuali $i
in 14 grade ~ 2 n dtestarea se face mecanic.

Masa volumicii variazii in functie de specie, de conditiile de

crestere a arborelui, de pozitia in arbore si de umiditatea lemnului.
Aviind in vedere influenta mare a umiditatii lemnului asupra valorilor
masei volumice, in norme raportarea se face pentru umiditatea de
12 %.
Masa volumica a diferitelor specii de materia1 lemnos s-a
stabilit plecind de la: +

- media valorilor pe fari, determinati in cadrul lucriirilor

de cercetare, elaborata de I.C.B., I.N.L. si INCERC Bucurevti;
- coeficientul de variatie maxim admis, cu valoare de 10 %,
conform STAS 2682-83 "Lemn. Luarea probelor $i debitarea
epruvetelor pentru incercari fizico-mecanice", coeficient verifi-
cat in cadrul cercetiirilor experimentale efectuate.
 Valorile caracteristice ale inasei voliimice s-au determinat
apliciind fiiiictia de distributie normali si s-au calculat cu expresiile:
Diii analiza efectuati iii studiul de cercetare a rezultat c i
difereiitele intre valorile caracteristice aie masei volumice stabilite
prin cele trei tipiiri de distributii analizate (normala, logiiorinali si
Weibull) suiit sub 2 ?'o.
Variatia inasei voluinice a lemnului influenteazi si proprietatile
inecaiiice ale acestuia. Astfel. i11caziil sciderii inasei volumice carac-
teristice peiitru ri~inoasede la 500 la 400 kg/m7, rezistenta la
coinpresiui~ese reduce cu aproxiniativ 30 %. Din aceasti cauzi. in
practici se liiniteaza folosirea Iemiiiili~icare are pOoisub 400 kg/~ii',
pei~trurealizarea eleiiieiitelor de rezistenti.
C.2.3.1. Rezistentele caracteristice ale lemnului natural
Rezistenfele caracteristice ale lemnului natural s-au determinat
pe baza rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal (tab. C.2.1.)
stabilite i11 lucrarea 1341, corectate cu coeficienfi care introduc
influenta defectelor.
Tabelul C.2.1.
Rezisienlele caracteristice ale lemnultli ideal ( ~ / m r n ~ )
Natura solicitaril
I I I I
Natura solicitini
La stabilirea rezistenfelor caracteristice (normate) pentru lemnul
ideal (fari defecte) s-au luat in calcul:
- mediile rezistentelor pe !ara, pentru diferite solicitari si
specii de materia1 lemnos, determinate in cadrul lucrarii 1341;
- coeficienfii de variatie maximi admisi cu valori de l I %
pentru solicitarea de forfecare in plan normal pe direcfia fibre-
lor, 13 % pentru solicitarea de compresiune paralela cu fibrele,
15 % pentru solicitarea de incovoiere statici si 20 % pentru
solicit8rile de intindere in lungul fibrelor, compresiune in plan
normal pe directia fibrelor si forfecare in lungul fibrelor,
conform STAS 2682-83 ,,Lemn. Luarea probelor si debitarea
epruvetelor pentru incercari fizico-mecanice", coeficienfi verifi-
cati in cadrul cercetirilor experimentale efectuate in lucrarea
1341.
Valorile rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal (far2
defecte) s-au determinat aplicind functia de distributie normala si s-au
calculat cu relafia:
R,,,, = m ,( l -1,645.V, ) (C.2.2.)
Din analiza efectuata in studiul I341 a rezultat c5 diferenfele
intre valorile caracteristice ale rezistentelor la diferite solicitari
stabilite cu cele trei tipuri de distributii analizate (normala,
lognormali, Weibull) sunt sub 2 %.
Y
 Coeficienfii care introduc influenp defectelor s-au luat in e Influenta defectelor - a nodurilor si a slàbirilor locale -
considerare cu valorile: este mai redusa la compresiune decat la intindere, datoriti
- 0,3 - pentru solicitarea de intindere in lungul fibrelor; comportarii mai plastice la compresiune, care contribuie la
- 0,5 - pentru solicitarea de incovoiere statici; uni formizarea supraincirclrilor locale. Experienta arata ci, in
- Q,6- peiitru solicitarea'de compresiune in lungul fibrelor; cazul mirimii nodurilor de 113 din latura sectiunii elementului,
- 0,8 - pentru solicit5rile de compresiune in plan normal rezistenp la compresiune este 0,6 ...0,7 din rezistenp epruve-
pe directia fibrelor, forfecare in lungul fibrelor si forfecare in telor far5 noduri, cu aceleasi dimensiuni.
plan normal pe directia fibrelor.
Tabelul C.2.2.
Aceqti coeficienti s-au aplicat rezistentelor caracteristice ale
lemnului ideal date in tabelul C.2.1., stabilindu-se rezistentele Rezultatele incerc6rilor la intindere a pieselor din pin /15/
caracteristice pentru lemnul natural din clasa I.
Pentru lemnul din clasa I1 qi 111, reducerile rezistentelor
mecanice fa@ de cele ale lem~iuluidin clasa I sunt cu 10...40 %,
respectiv 60...70 %, in functie de solicitari.
Coeficientii conditiilor de lucru care introduc influenta defecte-
lor aplicati in cadrul acestei norme se incadreazl in valorile date in
literatura de specialitate si in valorile obfinute la cercetirile efectuate
in Wri. Astfel:
Prezenp nodurilor influenteazà rezistenta la intindere a
lemnului natural in functie de pozitia si dimensiunile lor (tab.
C.2.2.).
Fibra torsà, la care directia fibrelor nu coincide cu
directia foqei micsoreazi rezistenta din cauza aparitiei unor
componente perpendiculare pe directia fibrelor, de aceea, cu cit
fibra torsà este mai inclinatà, cu atat rezistenta elementelor din
lemn natural este mai redusi (fig. C.2.1.) 1151.
Influenp defectelor principale - a nodurilor si a fibrei
torse - la incovoiere este foarte mare, in special in cazul
prezentei lor in zona intins:. Experimentirile arat5 cà, pentru
cea mai periculoas8 pozitie a nodurilor - la muchie, in zona
intinsa - qi pentru màrimea lor de 113 din latura sectiunii
elementului, rezistenw la rupere este 0,50...0,45 din rezistenla
lemnului ideal.
 Reducerile rezistentei de rupere la incovoiere static8 in cazul
prezentei nodurilor variaz5 in functie de:
- pozitia nodurilor in sectiunea transversali a
elementelor, cu valori mult sporite (pan5 la 40 %) in cazul in
care nodurile sunt amplasate in zona tensionata a elemente-
lor, fata de cazul in care sunt amplasate in zona comprimata;
- pozitia nodurilor pe lungimea elementului, stabilindu-se
ca prezenfa nodurilor in zona centra15 a elementelor conduce
la reduceri cu peste 30 % mai mari decst in cazurile in care
nodurile sunt amplasate in zona marginali a elementului
incovoiat;
- raportul dintre diametrul nodului si dimensiunea piesei,
cu reduceri de 3...35 % cind d l h = 10...20 % si 40 ...55 %
cAnd d l h = 90 %.

in cazul prezentei fibrelor inclinate, proprietatile mecanice

sunt putin modificate pentru o inclinare a fibrei de pani la
9 %, valorile fiind apropiate de cele ale probelor martor;
cand inclinarea fibrei depaseste 9 %, rezistentele la incovoie-
re static5 si la compresiune parale15 cu fibrele scad ci1
6...32 % in functie de specie si de solicitare.

I ,
C.2.3.2. Rezistentele caracteristice ale lemnului rotund

Majorarea rezistentelor caracteristice ale lemnului natura!

rotund se datoreaza faptului ci3 la experimentàri s-au obtinut rezultate
UNGHiUL OINTRE FORTA mai bune, raportul dintre rezistenta de rupere a elementelor cu defecte
SI FIBRE $i rezistenta de rupere a epruvetelor din lemn ideal (farà defecte)
variind intre 0,6 si 0,8. Influenfa defectelor la lemnul rotund, in cazul
Fig. C.2.1. Influenta fibrei torse asupra rezistentei lemnului 1151
in care elementele sunt supuse la incovoiere sau la compresiune, este
i n genera1 mai redusa decAt la piesele ecarisate, deoarece la lemnul
in norma ASTM D 245186 reducerea rezistentei lemnului la rotund lipsesc iesirile pe muchii ale fibrelor taiate in timpul debitarii si
incovoiere statica in cazul prezentei nodurilor pe fata desprinderile de fibre taiate din fibra torsa in apropierea nodurilor,
tensionata este 15...55 % pentru valori d l h = 0,15 ...0,50 care se observa la elementele din lemn ecarisate.
(d - diametrul nodului si h - dimensiunea piesei).

C.2.3.3. Valorile modulului de elasticitate
Valorile modulului de elasticitate paralel cu direcfia fibrelor
Eli, la limita de propoqionalitate, sunt definite in prezenta norma
ca valori medii ale acestei caracteristici mecanice, obtinute prin
prelucrarea statisticà a datelor experimentale prezentate in lucràrile
181, 1191 si 1341.
Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate paralel cu
directia fibrelor E;!,, s-au stabilit in cadrul lucriirilor I81 $i 1341 pe
baza:
- mediei valorilor pe tarà pentru diferite specii de materia1
lemnos, E 'l ;
- coeficienfilor de variatie, cu valori intre 8...13 %, stabiliti
in cadrul lucràrii 181.
Aceste valori s-au determinat aplicand functia de distributie
normala si s-au calculat cu expresia:
E!,,, = E " (1-1,645.V, ) (C.2.3.)
S-a apreciat c i valoarea de 20 % a coeficientului de varialie
maxim admis in STAS 2683-82 ,,Lemn. Luarea probelor si debita-
rea epruvetelor pentru incercgri fizico-mecanice" este prea mare,
neatingindu-se la diferite serii de experimentàri efectuate in $ara
noastra de-a lungul anilor.
Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate transversal
G,,,, s-au stabilit pe baza datelor din lucrarea 1191, considerate ca
valori medii si aplicand aceeaqi relatie de calcul.
C.2.4.1. Rezistentele de calcul ale lemnului natura1
Abordarea rezistentelor de calcul sub forma relatiei (2.4.1 .) s-a
fracut conform Eurocode nr. 5 ,,Design of Timber Structures" si a
normei canadiene CANICSA 086.1-M 91 ,,Engineering Design in
Wood (Limit States Design)".
in Eurocode 5 rezistentele de proiectare ale materialului, Xd,
sunt definite astfel:
X d = k 0 d .A,,IYM (C.2.4.),
unde:
kmodeste factorul de modificare a rezistenplor materialului in
functie de durata de actiune a incarcàrilor si de umiditatea
de echilibru a materialului lemnos;
Xk - rezistentele caracteristice ale diverselor specii de materia1
lemnos;
y~ - factorul paflial de sigurantà pentru diferitele proprie-
tàti mecanice ale materialului, cu valori supraunitare
(1,O ... 1,3).
!n norma canadianà, relatia de calcul pentru determinarea
rezistentelor de proiectare ale diferitelor specii de lemn la diverse
solicitiri este similarà cu observatia cà factorul de rezistentg f este
introdus explicit in relatia de stabilire a capacitàtii de rezistenlà si are
valori subunitare (0,s ...0,9), iar valorile coeficientilor m, si m,,apar
separat explicitate, asa cum s-au introdus $i in prezenta normà.
C.2.4.2. Coeficienti ai conditiilor de lucru mUi
Valorile coeficientilor conditiilor de lucru m,,, care introduc in
calcul influenta umiditqii de echilibru a materialului lemnos asupra
caracteristicilor mecanice s-au stabilit luhnd in consideratie specifica-
tiile din urmàtoarele norme si referinte bibbografice:
a) in norma canadiana CANICSA-086.1-M 9 1 ,,Engineering
Design in Wood (Limit States Design)" factorul de exploatare k,,
avind semnificatia coeficientului m,, din prezenta normà, pentru lemn
masiv, in functie de solicitari, are valorile:
- 1,00, dacg este utilizat in mediu uscat;

- 0.67 ...0,94, daci este ~itilizatin mediu umed si dimensiu-
nea piesei este mai mica de 89 mm;
- 0,67 ...1,00, daci este utilizat in mediu umed si diinensiu-
nea pieselbr depaseste 89 inm.
b) in Eurocode 5 coeficientul care introduce influenta umiditgii
de echilibru a materialului lemnos asupra caracteristicilor mecanice
este inclus in coeficientul global k,,,,~ cu valori 0,60 ...1,10 pentru
clasele 1 si 2 de serviciu, si valori 0,50 ...0,90 pentru clasa 3 de
serviciu, in funcfie de durata de actiune a iiic~rcarilor.
C) in lucrilrile 1151 si I191 relatia de recurenfi intre rezistenp
lemnului la o umiditate oarecare o,,si cea la umiditatea standardizati
de 12 % ( ~ 3 , este:
~)
O,, = O , [l-c.(u-12)], (C.2.5.)
in care:
u este umiditatea materialului lemnos;
C este coeficientul de corectie a rezistentei pentru 1 % diferenti
de umiditate cu valorile:
- 0,04 pentru solicitarea de incovoiere statica;
- 0,03 pentru solicitarea de forfecare i n lungul fibrelor;
- 0,05 pentru solicitarea de compresiune in lungul
fibrelor la lemn de pin si larice, si 0,04 pentru molid, brad si
stejar.
C.2.4.3. Coeficienti ai conditiilor de lucru mdi
incircarile s-au incadrat in clase de durata in conformitate cu
standardele de acfiuni din Romania, luand in considerare si indicatile
din Eurocode 1 qi 5 si din norma canadiana CANICSA 086.1-M 89
astfel:
- inciirciiripermanente, ce se aplici i n mod continuu, cu o
intensitate practic constanti in raport cu timpul, cu durata de
actionare asupra elementelor de constructie intre 10 si 50 de ani
(la limita pe intreaga durata de viala a constructiei);
- incarcari de lunga durata, cu durata cumulata de actio-
nare asupra elementelor de constructie intre 7 zile si 10 ani (de
exemplu, incarcarea din zapada, din vint, din ~~~~~~~~i utile);
- incarcari de sctrrta durata, ce actioneazi asupra elemente-
lor de constructie mai putin de 7 zile consecutive sau cumulate
pe durata de viati a constructiei (de exemplu, incircari din vant
sau zapadi cu intensi@ de virf, din seisme, socuri etc.).
Intensitatile incircàrilor considerate in prezenta clasificare se
vor corela cu stirile limiti si gruparile de incarciri la care se face
verificarea.
Valorile coeficientilor de durati mili, care reprezinta raportul
dintre ~ezistentade durata si rezistenta la solicitare instantanee s-au
stabilit calculindu-se pe baza ecuatiei curbei logaritmice:
m, = R, lm,, .
R,, = a . lgt + b '
in care:
R,, este rezistenfa teoretici de durati, stabilita ca asimptota a
curbei logaritmice, luand in considerare durata de functio-
nare a constructiei din lemn - 50 de ani;
m/<,- media rezistentelor la rupere instantanee;
t - timpul ;
a si b - coeficienti care depind de material, specie si solicitare.
Comparatii cu date din normele tehnice europene, americane si
canadiene, precuin $i cu cele din referinfele bibliografice, in ceea ce
priveqte valorile coeficientului de durati mdi releva C%:
a) in norma canadiana valorile coeficientilor de durati k , ~sunt:
- 0,65 pentru acfiuni cu durata continui (permanente);
- 1 ,O0 pentru actiuni cu durata normala (standard);
- 1,15 pentru actiuni de scurta durata.
in cazul unei combinatii de incàrciri, in respectiva norma
valoarea coeficientului de durati se calculeaz8 cu relatia:
in care:
D sunt inciircarile permanente, cvasipermanente si cele din
precom.primare;
L sunt incarcarile de exploatare; incarcari date de zapada,
gheata; impingerea pamintului; presiunea hidrostatici;
componentele orizontale ale incarcarilor statice.
b) in Eurocode 5, coeficientul ce introduce influenta incarcarilor
asupra caracteristicilor mecanice ale materialului lemnos este dat
global in cadrul coeficientului kmOd,care ia in considerare si influenta
umiditàtii, cu valori 0,60...1,10 pentru clasele 1 si 2 de serviciu si
valori 0,50 ...0,90 pentru clasa 3 de serviciu, in functie de durata de
actiune a incarcarilor, care sunt grupate in:
-permanente, care aclioneazà mai mult de 10 ani;
- de lunga' durata', care actioneaza intre 6 luni si 10 ani;
- de durata' medie, care actioneaza intre o siiptamgnà si
6 luni;
- de scurta' durata', care actioneaza mai putin de o
sàptamina;
- instantanee.
C) cercetarile efectuate de C. C. Gerhards si C. L. Link privind
efectul vitezei de aplicare a incarcarii asupra rezistentei la incovoiere
static5 pentru douà sortimente din lemn de brad pentru constructii,
prin intermediul unui mode1 ce merge pini3 la rupere, stabilind
l Ro - rezistenta de rupere la incovoiere static5 la solicitari rapide;
efectele incàrcàrii de durata, arata o dependentii liniara a mediei
rezistenpi cu logaritmul vitezei de inciircare. Rezultatele prelucrate in
urna experimentarii a 250 de elemente solicitate la incovoiere statici
cu 3 viteze diferite de incàrcare au condus la ecuatia generala:
SL=-asInT, + b , (C.2.8.)
baza testarilor numerice efectuate.
si la ecuaiiile particulare pentru cele doua specii de brad analizate:
pafliali de siguranta A care afecteaza capacitatea de rezistenfa a
in care:
SL (stress level) reprezintà nivelul foflei de rupere pentru
incarcarea de durata, in procente, fa@ de fo@ aplicatà
standardizat (cu viteza de cod);
t - timpul in minute.
Pentru durata de 50 de ani, normatl pentru constructiile din
lemn, aplichnd relatiile (C.2.9.) se obtine SL = 60,6 ...69,9 %, valori
comparabile cu rezultatele obfinute in urma experimentarilor prezenta-
te in lucrarea 181, care au fost preluate in prezenta norma (m,, =
= 0,56 ...0,64).
d) prof. dr. F. Ronai, in studiul privind influenta duratei de
incartare asupra unor proprietlti mecanice ale lemnului de constructii
indica ca durata normatà 50 de ani pentru constructiile din lemn, peste
aceasta limita rezistenp de rupere la incovoiere static5 ramgne practic
constanta. Pentru stabilirea rezistentei de durata la solicitarea de
incovoiere static5 se indica o ecuafie logaritmica similara celei din
prezenta norma:
R, = - b - l o g t + a , (C.2.1 O.)
in care:
a = Ro pentru t = 0,lh;
a si b - coeficienti ce depind de specia de materia1 lemnos.
Valorile coeficientilor pafliali de siguranp au fost stabilite pe
in normele striiine acegi coeficienti sunt definiti astfel:
a) in norma canadiana CANICSA 086.1-M 91 coeficientii
elementului din lemn sunt dispusi in relatia de calcul la numarator,
aviind urmatoarele valori pentru leinn,masiv:
- 0,9 - pentru solicitarile de incovoiere, de lunecare, de
compresiune oblica si de intindere in lungul fibrelor;
- 0,8 - pentru solicitarile de compresiline in lungul fibrelor
si de compresiune perpendicular pe directia fibrelor.
b) in Eurocode 5, coeficientii partiali de siguranta g~fintervin in
relatia de stabilire a capacitatii dè rezistenta, la numitor, ca si in
prezenta norma, si au valorile:
pentru starile limita ultime:
-in cazul combinatiilor fundamentale de incarc8ri - 1,3;
- in cazul combinatiilor accidentale de incarcfiri - 1,OO.
pentru starile limita aie exploatarii normale - 1,OO.
C.4.1.Relatii generale pentru calculul capacitiitii
de rezistentii a barelor din lemn
Relatia generala de determinare a capacitatii de rezistenta a
barelor simple din lemn la diferite solicitari (4.1) este similara celor
prevazute i n normele canadiene si americane 161,1361, cu deosebiri in
ceea ce priveste stabilirea rezistentelor de calcul (v. paragraful 2.4 si
comentariu), astfel:
a) in CANJCSA 086.1 M - 91 ,,Engineering Design in Wood
(Limit States Design)" relatia generala de stabilire a capacitatii de
rezistenta a barelor la solicitarea i este dati sub forma:
F, = f . R , . S , . k Z . k l ; k N . k , , (C.4. l .)
a
in care:
feste factorul partial de siguranta, cu valori subunitare;
R, = r, k,, k , .k , .k,. este rezistenfa de calcul la solicitarea i;
S, - caracteristica secfional8;
kz - coeficient de influenp al dimensiunilor;
kN - coeficient ce fine cont de slabiri;
kc.- coeficient de flambaj, 'in cazul barelor comprimate;
r, - rezistenta caracteristica a lemnului de diferite specii si clase
de calitate, la solicitarea i;
k,,- coeficient de durata;
kl, - coeficient de repartizare a inc5rciirilor, in cazul elementelor
compiise;
k,s- coeficientul conditiilor de exploatare;
k7.- coeficient de tratare.
b) in norma americana ,,Uniform Building Code11991 - cap.
Wood" relatiile generale de calcul sunt similare, variind in limite
reduse coeficientii si inàrimile rezistentelor caracteristice.
C)in Eurocode 5 relatiile de verificare sunt date sub forma:
SI < .fI, (C.4.2.)
in care:
s, este efortul unitar efectiv la solicitarea i;
J; este rezistenta caracteristica la solicitarea i.
C.4.3.3. Coeficientul de flambaj q,
Relafia de calcul (4.5) a coeficientului de flambaj introdusi in
norma revizuita este similara cu cea din norma actuala si corespunde
cu prevederile din normele pentru calculul celorlalte materiale de
constructie (de exemplu metalul).
C.4.5. Bare solicitate la strivire oblicii
Relatia (4.8) rezulta din compunerea geometrica a eforturilor
unitare de compresiune parale1 cu fibrele si perpendicular pe fibre, in
zona de comportare elastica a materialului.

C.4.7.1. Capacitatea de rezistentii a barelor solicitate
la incovoiere
in mod curent, calculul elementelor solicitate la incovoiere
se bazeaza pe o serie de ipoteze simplificatoare, admitindu-se ca se
poate aplica legea lui Hooke si ca lemnul are aceeasi caracteristica de
elasticitate la incovoiere, ca si in cazul solicitarii de intindere sau
de compresiune. Cercetarile experimentale mai recente arata insa ca
distributia eforturilor unitare normale pe sectiunea elementului
incovoiat poate fi considerata liniara numai in faza initiala a incarckii,
pozitia axei neutre coincizind cu centrul de greutate al sectiunii, iar
deformatiile liniare specifice din zona comprimata (e,) fiind aproxima-
tiv egale cu cele din zona intinsa (e,) (fig. C.4.2.a). Pe masura ce
solicitarea creste, axa neutra incepe sa se deplaseze spre zona intinsa,
ajungind la stadiul de rupere la valorile h, = (0,53 ...0,55) h, alura
diagramei eforturilor unitare normale in zona comprimata fiind
curbilinie, iar raportul dintre deformatii le lin iare specifice de compre-
siune si de intindere se reduce pinà la 0,75 ...0,80 la trepte de incartare
ce preced ruperea elementului (fig. C.4.2.b).
h1 = (053..0.55lh.
Fig. C.4.2. Comportarea lemnului la incovoiere statici3
h stadiul elastic (a) si in stadiul plastic (b)
Ruperea elementelor din lemn supuse la incovoiere incepe in
mod obisnuit cu fibrele extreme din zona comprimat5, unde se
formeazà ondulatii (care se explica prin aparitia deformatiilor plastice
in aceastà zona) ce se extind spre interiorul sectiunii, determinind
astfel deplasarea axei neutre spre zona intinsa si se termina prin
ruperea fibrelor din zona intinsa.
!n prezenta norma s-a considerat C% elementele incovoiate
lucreaza in domeniul elastic.
in cazul unor elemente cu deschideri foarte mari, utilizate la
constructii de importanta deosebita trebuie sa se considere c5 distribu-
tia eforturilor wnitare normale pe sectiune se realizeazii conforrn
teoriei mecanicii sistemelor elasto-visco-plastice, dupa o fùncfie
exponentiala in zona comprimata si dupa una lineara in zona intinsa
(fig. C.4.2.):
o , , = A ( l - e - 8' ) ; o , , = A . B . z . (C.4.3.)
Parametrii A si B sunt determinati din conditia de egalitate a
eforturilor rezultate din zona comprimata si intinsà, respectiv a
momentului exterior cu cuplul eforturilor unitare normale.
in aceste conditii, eforturile unitare normale in fibrele extreme
se pot stabili cu expresiile:
o,,= k . M I W ; o,, = k , . M I W (C.4.4.)
k, si k, fiind coeficienti de corectie ce depind de pozitia axei neutre.
Adoptiind pentru pozitia axei neutre valoarea determinata
experimental h, = 0,53 h, se obtin k, = 0,95 si k, = 1 ,lo.
La calculul elementelor meniionate se va introduce un coefi~i-
ent al conditiilor de lucru, care tine cont de comportarea in domeniul
post-elastic a materialului lemnos.
C.4.7.2. Verificarea grinzilor incovoiate la forfecare
Necesitatea verificarii la forfecare apare numai la grinzile foarte
scurte, a caror deschidere nu depaseste de cinci ori in5lfimea. O
exceptie o constituie cazurile amplasarii unor sarcini concentrate mari
in apropierea reazemului, ciind la momente incovoietoare' relativ mici
apar eforturi de forfecare mari.
 C.4.8. Bare solicitate la incovoiere oblicà
La solicitarea de incovoiere oblicà, in domeniul de comportare
elastica a materialului, eforturile finale rezulta din insumarea algebrica
a eforturilor unitare, stabilite in raport cu cele doua axe centrale
priiicipale de inerfie ale eleinentului, x-x si y-y, luand in calcul
proiectiile incircirii pe aceste axe (v. fig. 4.5).
C.4.9. Bare solicitate la intindere si incovoiere
(intindere excentricà)
I,a calculul barelor simple din lemn solicitate la intindere
excentrica nu se tine seama de efectui favorabii al solicifarii de
iiitiiidere asupra deformatici din incovoiere a barelor. Pentru zona
de comportare elastica a niaterialului, eforturile finale rezulta din
insumarea algebrica a eforturilor unitare normale rezultate din solici-
tarea de intindere, respectiv incovoiere (fig. C.4.3). Prin aplicarea
relatiei (4.19) se iau in considerare rezistentele de calcul diferite ale
materialului la cele doui solicitiiri (intindere, respectiv incovoiere).
Fig. C.4.3. Bara solicitata la intindere excentrica
C. 6.2. Conditiile pe care trebuie sà le indeplineascà
imbinàrile
La imbinarea din figura C.6.1, a o parte din efort se transmite
prin chertare (imbinare pisuiti), cealalti prin buloane (imbinare
nepiisuita); imbinarea este defect~ioasiiintrucit deformatiil'e celor doui
mijloace de imbinare sunt diferite - incepe sa lucreze iinbinarea mai
rigida (chertarea), pini aproape de rupere si apoi intra i11 lucru
imbinarea inai putin rigida (buloanele). in acest caz corect este ca tot
efortul sii se transinita prin chertare (fig. C.6.1, h ) sail prin buloane
(fig. C.6.1, C ) .
Fig. C.6.1. Transiniterea eforturilor la nodul unei grinzi cu zabrele:
a - concomitent prin chertare si buloane;
b - prin chertare;
C - prin buloane
C.6.3.4.1. Date constructive la imbinàri prin chertare
amplasate sub unghiul a
Modul de lucru sail capacitatea de rezistenti a unei imbinàri
prin chertare frontali3 depinde in foarte mare masliri de forma tiieturii
pragului.
In cazul chertirii ortogonale (fig. C.6.2, a ) pragul fiind tiiat
perpendicular pe directia foqei de compresiune N,., foGa de strivire N, este
identica cu cea de compresiune. Componenta verticali ( V = N,. sin a )
exerciti o apasare asupra praglilui in zona eforturilor inaxime de
forfecare, influentiiid favorabil comportarea pragului la forfecare,
determinati de coinponenta orizontala.

Fig. c.6.2. Sclieme privind transmiterea efortiirilor la imbinarile
prin chertare frontala cu prag simplu:
a - ortogonala; b - dupi bisectoare
h cnzzrl irnbinorii cu /fiiefurtr prtrgullri chrpfi hisectoclre (fig.
C.6.2, b ) foca de compresiune N, se descoinpline in coinponentele N, '
si N,'', respectiv N,' si N,," corespiinzitoare celor d o u i suprafete de
strivire (1-2 si 2-3). Strivirea N, care face iingliiiiri egale cu fibrele
celor doua eleinente, adic5 cele doua eleinente (talpa superioari si
inferioara) lucreaz5 cu rezistente egale la strivire. Descompunind pe
N,' intr-o componeiit5 orizontala N,' si una verticala V', se observa c i
in acest caz N,' este inai mare decat N,, iar V' < V. Rezulta c5 o
iinbinare ci1 tiietura pragului d u p i bisectoare este solicitati intotdeau-
na inai favorabil la forfecare decat o iinbinare cu cliertare ortogonali,
datoriti fortei de forfecare N,' mai inari, si a fortei de apisare V'inai
mici /l8/.
l pe o pani inelari
C.6.3.4.2. Calculisl irnbinirilor prin chertare frontalii
Uiighi~ila din relatia (6.2) este i~iigliiulpe care i1 face pragul cu
directia fibrelor eleiiientului care se striveyte. Valoarea acestiii iinghi
este egali ci1 valoarea unghiiilui a la praguri tiiiate ortogonal pe asa
piesei coinprimate (vezi fig. C.6.4, rr, C si d la prageil al doilea) si egali
c ~ valoarea
i ungliiului bl2 la pragliri taiate dupà bisectoarea ~iiighiiilui
exterior al pieselor.
La stabilirea adinciniii prag~irilorde chertare se vor respecta
conditiile constructive specificate in paragrafi116.3.4.1.
Coeficientul 0,7 din ielatia (6.7) introduce i11 calcul posibilitatea
siiprainc5rcarii priinului prag.
!
1
C.6.4.1.2. Calculull imbiniirilor cu pene prismatice din lernn
l
In calcul. pentru o siguranti sporita. se considera c i bulonul de
striìngere este dispus la marginea penei.
C.6.4.2.2. Calculul irnbinarilor cu pene rnetalice inelare
in iinbinirile ci1 pene inetalice inelare, transmiterea efortului se
face prin solicitarea leinnului la strivire, respectiv la forfecare, ca si in
cazul imbin5rilor ci1 pene diii leinii. Efort~irileunitare de strivire apar
radial, aviiid valori inaxiine pe diametri11 parale1 ci1 directia efortului
transmis si valoarea zero pe directia diaiiietrului perpendicular pe
aceasta directie (fig. C.6.3).
directia de
actionare
s
a efortului
exterior
Fig. C.6.3. Distributia eforturiloi ~initarenormale de strivire
 Rezulti c i strivirea lemnului se produce pe semilunginiea
cercului interior al peiiei inelare. ci1 valori variabile ale efortului unitar
de strivire (O ...max.). in calcul se adinite ipoteza distributiei uniforme
a eforturilor pe diametrul interior al penei.
Existenta tiieturii dupi generatoare asigiiri posibilitatea de
modificare a formei initiale a inelului metalic si intrarea in actiune a
ambelor jumititi ale acestuia (fig. C.6.4).
La forfecare se consideri c2 lucreazi portiunea di11 leinii din
interiorul inelului metalic. Comportarea la forfecare este influentati de
natura efortului diil iinbinare: la efortiiri de coinpresiune, diagraina
de distributie a eforturilor unitare pe planul de forfecare este mai
uniformi, intrucat scurgerea eforturilor se face diil doui sensuri, deci
comportarea este mai favorabili, spre deosebire de imbinirile la care
se transmit eforturi de tensiune, linde distributia eforturilor unitare de
forfecare este neuniformi (fig. C.6.4, h), deci coinportarea este mai
defavorabili.
Fig. C.6.4. Comportarea la strivire a unei pene inelare netede reglabile:
a - pozitia penei inainte de incarcarea grinzii;
b - pozitia deformata a penei dup2 incarcarea grinzii;
C - distributia eforturilor unitare de strivire pe pana.
C.6.5.1.3. Clasificarea imbinarilor cu tije
Notiuiiea de sectiune de forfecare este coiiveii~ional5deoarece
nu se poate produce forfecarea tijelor metalice; ruperea efectivi a
imbinirii cu tije se produce, de obicei, n u ca rezultat al forfecirii
directe a tijei de citre eleinentul diii leinii, ci ca rezultat al unor
solicitiri complexe: incovoierea tijei. strivirea neuniforini a leinnului
eleinentelor imbinate (sau a tijei daci este executati din lemn) si
forfecarea sau despicarea elementelor iinbinate.
C.6.5.3. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije
in iinbinirile cu tije cilindrice elastice. sub iiifluenta fortelor
care tind s i deplaseze piesele asainblate, apar eforturi de strivire atàt
in piesele asamblate, cit si in tiji. care se roteste putiii $i se incovoaie
(fig. C.6.5, h). in aceste tipuri de inibiniri n u apar eforturi de forfecare
a tijei datoriti rezistenfei sporite a inetalului la acest efort (se produce
strivirea leinnului) si nici rotiri mari ale tijei in iinbinare datoriti3
eforturilor de stringere care actioneazi intre tija si eleinentele
imbinate.
variatia variatia
presiunilor I I presiunilor
a. b
Fig. C.6.5. Deformatia unei imbinari cii tije $i diagrama eforturilor
de strivire in locas:
a - pentru o tija ripida; b - pentru o tija elastica
 Calciilul imbinarilor ci1 tije cilindrice presupiine verificarea
rezistentelor atit a tijelor (la incovoiere dacà sunt confectionate din
otel. sali la incovoiere si strivire norinal pe fibre dac5 suiit din lemn),
cat si a leinniilui (eleineiitelor iinbinate la eforturi de strivire,
forfecare, despicare si rupere in sectiiinea cea inai slàbita.
Evitarea forfecarii si despicarii lemnului intre tije se realizeazi?
prin respectarea distantelor ininiine intre tije si ìntre tije si inarginile
pieselor inibinate (conforiii paragrafiilui 6.5.3.3.).
Pentru calculul iinbiiiàrilor cu tije se ~itilizeazào serie de ineto-
de aproxiinative la baza carora stau diverse ipoteze siiiiplificatoare,
care coiiduc la relatii iisor aplicabile in calculele practice, se adinite
cà:
- efort~irilede strivire, iii sens transversal pe axa ti.jei, siiiit
distribuite ~iniformpe o suprafat5 diametrali si nu distribuite
iie~iniformpe suprafala cilindricii (ctim sunt in realitate);
- efortiirile de strivire sunt distribuite pe intreaga lungime
a tijei;
- diagrama de variatie a efoi-turilor de strivire in lungiil
tijei este liniara, ceea ce echivaleazi cu ipoteza ci3 axa tijei este
rectilinie pe toatà luiigiinea ei (fig. C.6.5, a).
Pornind de la aceste ipoteze siiiiplificatoare, capacitatea--de
rezistenta a iinei tije se stabileste di11coi~difiilede:
- strivirea elementiilui central, L,,, ,;
- strivirea elementului inarginal, L,,,,,,;
- incovoierea tijei, L,,, ,,,,.
Relatia de calcul (6.35) utilizat8 pentru deterininarea capacitiitii
de rezistenta a iiiiei iinbinàri cu tije se iiiscrie in inetodologia de
stabilire a capacit8tilor de rezistenta peiitrii barele din leinn si pentru
celelalte tip;iri de iinbinàri. Relatiile pentrii stabilirea capacitatilor de
rezisteiità ale diverselor tipuri de ti.je, la diferite solicit5ri, date in
tabelul 6.6, pastreaza iiietodologia de abordare diil norina reviziiita.
In norina canadiana CANICSA 086.1-M 91 capacitatea de
rezistentà a imbinarilor cu tije se stabileste printr-o relatie siinilari cu
(6.35). Capacitatea de rezistentà a unei tije la incarcàri paralele cu
fibrele eleinentelor iinbinate, respectiv perpendiculare pe fibrele
eleinentelor iinbinate, se dà intabulat in fiincfie de specia de niaterial
lernnos. dianietrul ti-jelor si diniensiunea pieselor diii leriin ce se
imbini.
In Eurocode 5, capacitatea de rezisteiita a tijelor se stabileste in
functie de:
- tipiil iinbingrii (cu una sau cu douà sectiiini de forfecare):
- - Iatimea elemeiit~ilui inibiiiat, respectiv adinciinea de
p8trundere a ti.jei in iiltiiiiul elemeiit imbiiiat:
- diaiiietrul tijei;
- tipul ecliselor di11iinbinare (din lemn sau metal);
- caracteristica de rezistenta a tijei.
C.6.6. irnbiniri cu tije solicitate la smulgere
Cuiele rezista la smiilgere datorità fortelor d e frecare care apar
intre siiprafata cilindricà a tijei cui~ilui si peretii locasiilui ìii care
acestea au fost iiitroduse. Fortele de frecare se niicsoreazà iniilt in
cazul aparitiei fisiirilor si cripaturilor in leinn, care reduc forta de
stringere a cuiului, de aceea pentrii cuie ce lucreazi la smiilgere este
obligatorie respectarea acelorasi norme de asezare ca si in caziil
cuielor care lucreazà la solicitàri obisnuite.
Pe baza de experiinentari s-a demonstrat ca rezisteiita la sinul-
gere a cuielor creste proportional CLI suprafata de frecare dintre leinn si
cui, dar numai peiitru cuiele cu diainetru sub 5 inm; pentru cuie cu
diametrul mai mare de 5 inin, din cauza devierii fibrelor in tiinp~il
baterii, rezistenta la smulgere ràinine aproxiiiiativ egal5i cu cea a
cuielor CLI diainetru de 5 inin, la aceeasi lungiine de 'incastrare. Din
acest motiv, se recoinanda folosirea cuielor cu diametru inaxini de
5 inin.
$uruburile rezisti la smiilgere datorità piitrunderii filetului in
sanfu1 pe care acesta il taie iii lemii in iiioinentul insiirubàrii. Diii acest
motiv, rezistenta la sinulgere a suruburilor depinde in mare in8sur2 de
inodul de insurubare. de aceea n i i se adinite baterea suruburilor cu
ciocanul. Totodati, pentrii a se asigura o stringere corecti a pieselor
asamblate si pentru a se evita despicarea leinnului este necesari
respectaiea distantelor ininiine dintre suruburi previzute in paragraful
6.5.3.3. BIBLIOGRAFIE
In norma caiiadiani CANICSA 086.1-M 91 capacitatea de
rezistenti a tijelor solicitate la sinulgere se stabileste pe baza unei
relatii similare cu relatiile (6.41) si (6.42), in care rezistenta tijei se d i 1. Darie in., Vicareani1 r. - Cod pentru culculul si ulciittiirea
intabulat, in ~ l i n m ' in functie de diametrul tijei si de specia de elementelor de coristruc/ii dili Ientn - N P 005-96.
materia1 lemnos ~itilizati.
in Eurocode 5 adinciinea de incastrare a tijelor este 12d pentru 2. Karlsen G.G.S.A. - ConstrucFii (/in Iemn, vol. 1 si 2, Editura de stat
cuie netede. si 8ti' pentru celelalte tipuri de tije. Capacitatea de pentru arliitectura si constructii, 1955.
rezistenti a tijelor se stabileste in functie de diainetru, adinciniea
de incastrare si inasa voluinici a leinnuliii. 3 . Marusceac D., - C'onstructii ii~o~i'erne
di11 Ieti111, Edit~iraTeliiiica,
Bucuresti, 1997.

4. Natterer J., Herzog Th., Volz M. - Constrzlire en hois, vol. 2.

Lausanne. 1994.

5. Zeller E. - Preformances des constructions en bois e/ niaintenance

in Aiinales de I'lnstitiit Tehnique du Batiinent et des Travaux
Publics, 199 1.

6. x x x Annua1 Book of ASTM St'nndard.~. Volutne 03.09. Wood,

American Society for Testing and Materials, 1990.

7. x x x Australiun Standard National Tiniher Framing Code, AS

1 68411992.

8. x x x CAN PER CAS 086.1-m89 Engineering Design in Wood

(LIMIT STATES DESIGN), Ontario, Canada, 199 1 .

9. x x x Eurocode 5 - Crrlcul des .structzrres en hois, Editions

Eyrolles, Paris, 1996.
I
 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI
10. x x x Wootf Engineering and Cnnstrzrction H~mdhook, third
edition, Mc Graw-Hill Inc., New York, 1999.
ORDINUL Nr. 302
din 16.09.2003
l I . x x x Stnrctzrres en bois LILI.Y e1at.s lirnites, vol. 1 Mciferi~iu.~
el
buses ci% ctrlctrl. Paris 1996. pentru aprobarea reglernentarii tehnice
,,Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabla
12. x x x Structtcrcs en hois u u . ~etcrts linlites, vol. 2 Ctrlcul u%
stnrcrzrres, Paris 1997. cutati-beton (revizuire P 134-93)", indicativ P 134-03

in conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 1011995,

13 . x x x UNIF0Rh.l BUILDING CODE-CAP. WOOD, 199 1. privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare,
In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din
14. x x x WOOD DESIGN MANIJ'AL, Cai~adiai~
Wood Coui~cil, Hotararea Guvernului nr. 740 I2003 privind organizarea si functionarea
Ottawa 1990. Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,
Avànd i n vedere avizul nr. 39108.07.2003 al Comitetului Tehnic
de Specialitate,
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul
ORDIN:
Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica ,,Nonativ privind
proiectarea planseelor cornpuse din tablii cutatii-beton (revizuire
P 134-93)", indicativ P 134-03, elaborata de INCERC, filiala Timisoara, si
prevszuta in anexa' care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al
Romanici, Partea I.
Art. 3. - La data publicarii prezentului ordin isi inceteazs
valabilitatea reglementarea tehnica Instruc(iuni tehnice pentru calculul si
alcatuirea placilor compuse din tabla cutata-beton, indicativ P 134-93,
aprobata prin ordin MLPAT nr. 22/N/07.07.1993.
Art. 4. - Directia Generala Tehnica va aduce la indeplinire
prevederile prezentului ordin.
MINISTRU,
MIRON TUDOR MITREA

'Anexa se public8 in Buletinul Constructiilor editat de Institutul National de Cercetare-

Dezvoltare i n Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti.