Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software

http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. Test 1 – 2008

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:

1. Decebal are primele confruntări militare cu împăratul:

a) Diocleţian; b) Constantin cel Mare; c) Domiţian; d) Justinian.

2. Primele campanii militare ale statului roman la Dunărea de Jos au fost iniţiate în secolul:
a) II î.Hr.; b) I î.Hr.; c) I d.Hr.; d) II d.Hr..

3. Spaţiul din dreapta Dunării Inferioare este integrat în Imperiul Roman în secolul:
a) II î.Hr.; b) I î.Hr.; c) I d.Hr.; d) II d.Hr.

4. Spaţiul daco-moesian a intrat în orbita civilizaţiei romane în secolul:

a) II î.Hr.; b) III î.Hr.; c) I î.Hr.; d) I d.Hr.

5. Hidronim transilvan, care atestă continuitatea geto-dacă în epoca romană:

a) Siret; b) Bistriţa; c) Mureş; d) Ialomiţa.

6. Factor al romanizării cu acţiune decisivă în etapa desăvârşirii acestui proces în stânga Dunării de Jos:
a) colonizarea; b) marile migraţii; c) creştinismul; d) normele juridice.

7. An decisiv pentru destinul romanităţii orientale din dreapta Dunării:

a) 106; b) 275; c) 313; d) 602.

8. Fenomen demografic declanşat, în zonele din stânga Dunării de Jos, de retragerea aureliană şi accentuat de marile migraţii:
a) reconversia rurală; b) etnogeneza; c) formarea limbii române; d) desăvârşirea romanizării.

9. Elementul comun pentru coloniştii din Dacia Traiană:

a) nu vorbesc latina populară; b) sunt latinofoni; c) sunt elinofoni; d) provin doar din provinciile vecine.

10. Centrul puterii geto-dace, începând cu secolul I î.Hr.:

a) Câmpia Munteniei; b) spaţiul istro-pontic; c) sudul Moldovei; d) sud-vestul Transilvaniei.

II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.

11. Progresele economico-sociale înregistrate de societatea geto-dacă, dar şi ameninţările externe, explică apariţia, în secolul I î.Hr., a edificiului
politic condus de Burebista; construit prin forţa armelor, acesta se va prăbuşi imediat după moartea marelui rege geto-dac, divizându-se în
patru, apoi în cinci formaţiuni.

12. Burebista realizează cea dintâi unificare politică a geto-dacilor în primul secol al erei precreştine; el reuneşte sub autoritatea sa teritoriile dintre
Munţii Haemus, Carpaţii Păduroşi, Dunărea Mijlocie, gurile Bugului şi litoralul vestic al Pontului Euxin.

13. În privinţa stadiului de dezvoltare, statul lui Decebal este superior celui condus de Burebista; domnia lui Decebal reprezintă perioada de apogeu
a procesului istoric pe care N. Iorga îl consideră „prima sinteză” autohtonă - „Regatul dacilor”.

14. Instalat pe tronul Imperiului Roman în anul 98, Marcus Ulpius Traianus îşi manifestă ostilitatea faţă de statul lui Burebista; el va declanşa un
nou război împotriva dacilor în anul 101.

15. Trecerea sau aşezarea temporară a unor migratori în Dacia nu a însemnat distrugerea romanităţii; noii veniţi rămâneau separaţi de băştinaşi
prin limbă, norme juridice, uneori prin religie.

16. Procesul de romanizare a geto-dacilor este elementul fundamental pentru formarea limbii şi a poporului român; în provincia Dacia, romanizarea
a avut un caracter spontan, factorii ei fiind: armata, administraţia, coloniştii, veteranii, urbanizarea, economia etc.

17. Prima structură politică unitară a daco-geţilor a fost realizată de Burebista, în secolul I î.Hr.; concomitent se constată o sporire evidentă a
interesului Romei pentru zona Dunării de Jos.

18. După moartea lui Burebista, formaţiunea cu centrul de greutate în zona Munţilor Şureanu se va impune ca cea mai însemnată entitate politică a dacilor;
în jurul acestui nucleu, cu capitala la Sarmizegetusa Basileion, Deceneu reuneşte celelalte formaţiuni politice din teritoriile neocupate încă de romani.

19. După ce au străpuns limesul dunărean, slavii au trecut masiv la sud de fluviu; populaţia sedentară din dreapta Dunării a fost treptat asimilată.

20. Stratul lingvistic latin cuprinde cea mai mare parte din vocabularul limbii române; substratul şi adstratul reprezintă, fiecare, aproximativ 20%
din lexicul românesc.
 Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Software
http://www.foxitsoftware.com For evaluation only.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

21. A. Războaiele dacice iniţiate de Traian

B. Spaţiul istro-pontic este integrat Imperiului Roman
C. Începutul fazei preliminare (iniţiale) a romanizării spaţiului daco-moesian
a) CBA; b) BCA; c) ACB; d) CAB.

22. A. Retragerea aureliană.

B. Începe a doua etapă a romanizării.
C. Războaiele „dacice” iniţiate de Domiţian.
a) BAC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.

23. A. Primele campanii militare ale statului roman la Dunărea de Jos.

B. Prima unificare politică a geto-dacilor, sub conducerea lui Burebista.
C. Începutul erei creştine.
a) BAC; b) ACB; c) ABC; d) CBA.

24. A. Apariţia primelor basilici pe linia Dunării.

B. Descoperirea unor obiecte paleo-creştine, care dovedesc răspândirea creştinismului în limba latină.
C. Abandonarea Daciei de către autorităţile administrative şi militare romane.
a) ACB; b) CAB; c) CBA; d) ABC.

25. A. În urma unei păci de compromis, Decebal se recunoaşte client al Imperiului Roman.
B. După moartea lui Burebista, statul său se divide în mai multe formaţiuni.
C. Spaţiul daco-moesian intră în orbita civilizaţiei romane.
a) ACB; b) CBA; c) CAB; d) ABC.

26. A. Armata şi administraţia romană realizează opera de romanizare oficială a Daciei.

B. Desăvârşirea romanizării teritoriilor din stânga Dunării.
C. Împăratul Traian transformă o parte a Daciei în provincie romană.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.

27. A. Se încheie asimilarea slavilor de către autohtonii nord-dunăreni.

B. Căderea limesului danubian permite stabilirea masivă a slavilor la sud de Dunăre.
C. Primele contacte ale romanicilor nord-dunăreni cu slavii.
a) ABC; b) BAC; c) CBA; d) BCA.

28. A. În provincia Dacia se produce fenomenul cunoscut sub numele de interpretatio romana.
B. În provincia Dacia sunt aduşi colonişti din toată lumea romană.
C. Monumentele funerare cu însemne paleocreştine de la Potaissa, Apulum, Micia şi Căşeiu.
a) CAB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.

29. A. Abandonarea Daciei de către autorităţile romane.

B. Creştinarea masivă a daco-romanilor.
C. Începe ultima etapă a romanizării în stânga Dunării.
a) ACB; b) ABC; c) BAC; d) CAB.

30. A. Aşezarea masivă a slavilor la sud de Dunăre.

B. Încheierea procesului de formare a limbii române.
C. Cristalizarea unei organizări social-politice specifice atestă încheierea etnogenezei.
a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) ACB.