Professional Documents
Culture Documents
ε cd ( t ) = β ds ( t − t s ) ⋅ k h ⋅ ε cd ,0 (4.3)
t − ts
unde β ds ( t − t s ) =
( t − t s ) − 0,04 h03 ( mm )
Deformaţia elastică
Modulul la rupere:
σ
E r = tgα r = max (4.5)
εr
Pentru betonul uşor E bu :
2
ρ
E bu = bu E b (4.6)
ρb
ρb is the bulk density of usual concrete;
ρu is the bulk density of lightweight concrete.
Coeficientul de deformaţie transversală (coeficientul lui Poisson)
se consideră:
µ(ν) = 0,2 pentru betonul nefisurat şi 0 pentru betonul fisurat.
Modulul de elasticitate transversală G este:
Eb
Gb =
2(1 + µ)
Şi pentru µ = 0,2 ⇒ G b = 0,4E b (4.7)
Pentru toate tipurile de beton.
Modulul secant E 'b
E 'b = tg α' (4.8)
E b = (1 − λ) E b
'
(4.9)
Coeficientul de plasticitate λ este raportul între deformaţia
plastică şi deformaţia totală. Pentru deformaţii de compresiune
λ=0,5…0,8. Pentru deformaţii de întindere λ=0,5.
Modulul de compresibilitate K, se poate detremina:
Eb
K= (4.10)
3(1 − 2µ)
Invrsul modulului de elasticitate defineşte deformabilitatea, D:
1
D= 10 6 (4.11)
Eb
Între modulul de elasticitate şi rezistenţa la compresiune este o
strânsă legătură şi toţi factorii care influenţează rezistenţa la
compresiune influenţează şi modulul de elasticitate.
Valoarea modulului de elasticitate poate fi determiantă cu relaţii
empirice:
1000000
Eb =
• Graff: 360 daN/cm 2 (4.12)
1.7 + P P
Rb
1/ 3
R + 8
• CEB-FIP: E b = 21500 ck N/mm 2 (4.13)
10
P P
E b = 9500 ( f ck + 8)
1/ 3
• EC2: N/mm 2 (4.14) P P
ε cc ( ∞ , t 0 ) = ϕ ( ∞ , t 0 ) ⋅ c
σ
Ec0
Simbolurile din figura 4.10 sunt :
t0-vârsta betonului
h0 =2Ac/u dimensiunea nominală
Ac aria secţiunii transversale de beton
u -perimetrul părţii care este expusă la uscare
S, N, R, - ciment cu întărire lentă, normală, respectiv rapidă
a) Condiţii de interior RH =50%
b) condiţii de exterior RH=80%
Fig. 4.10 Metodă pentru determinarea coeficientului φ(t,t0)