Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
30Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dezvoltarea aptitudinilor matematice la elevi. Elaborarea unui plan de lectie

Dezvoltarea aptitudinilor matematice la elevi. Elaborarea unui plan de lectie

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 1,324|Likes:
Published by Cătălin
Dezvoltarea aptitudinilor matematice la elevi. Elaborarea unui plan de lectie. Elaborarea unui test
Dezvoltarea aptitudinilor matematice la elevi. Elaborarea unui plan de lectie. Elaborarea unui test

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Cătălin on Jan 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/03/2013

pdf

text

original

 
Dezvoltarea aptitudinilor matematice la elevi
Puterea de abstractizare, capacitatea de generalizare, imaginie spia,posibilitatea formulării concluziilor în la, urinţa operării cu simboluri, legareacunoştinţelor matematice de fenomenele vieţii.Gândirea matematică se manifestă prin faptul că elevul este bun la matematică, subtoate aspectele: pricepe repede, reţine uşor, reproduce teoremele învăţate, rezolvă singurmarea majoritate a problemelor care i se propun şi are iniţiativă de studiu şi creatoare.Următoarea listă ar contribui la sistematizarea acestor componente, prin educarealor conştientă, atât prin activităţi curente, cât şi prin unele speciale:
A. ÎNŢELEGERE 
a) Forme sau formulări echivalente pentru unele cunoştinţe acumulate.
Seutilizează cerinţa ca elevii să formuleze cu propriile cuvinte unele definiţii, să treacă înforme echivalente
nonP nonQQ P 
enunţarea unor teoreme, schimbe naturalimbajului folosit (natural, simbolic, formule).
Exemplificare: 
să se exprime vectorial şi prinnumere complexe proprietatea de înjumătăţire a diagonalelor unui paralelogram.
b) Contraexemple pentru noţiuni cunoscute.
După însuşirea unei noţiuni elevii suntadesea tentaţi să extindă şi asupra altora proprietăţile celei iniţiale. Înţelegerea presupuneşi delimitarea de celelalte asemănătoare.
Exemplificare: 
cu formula lui
Heron 
aria unuitriunghi este dată de
( )( )( )
c pb pa p p
=
3
; este posibilă o formulă analogă pentru unpatrulater:
( )( )( )( )
 pc pb pa p p
=
4
?
c) Exemple pentru noţiuni noi.
Profesorul ilustreael însi definiţiile nouintroduse. Pentru testarea şi antrenarea puterii de înţelegere este util câteodată să lăsămca elevii să găsească chiar de la început exemplele corespunzătoare.
Exemplificare: 
se poateutiliza ca o altă funcţie trigonometrică raportul dintre lungimea coardei corespunzătoareunui arc (unghi la centru) şi lungimea razei; notând cu
α 
c
această funcţie, faceţi tabelul devalori pentru unghiuri remarcabile.
B. CUNOŞTINŢE 
a) Întindere (cantitate, număr de definiţii, proprietăţi, teoreme de la o temă dată).
Se constată în învăţarea matematicii o risipă de timp: calculul aritmetic elementarocupă 4 ani, cunoştinţele de geometrie (noţiuni, formule, teoreme) se predau de 2-3 ori.Desigur că în acest sistem conciclic-spirală, respectarea particularităţilor de vârstă solicităunele reluări şi completări. În mod practic, aplicaţiile, solicită strângerea la un loc a maimultor proprietăţi învăţate separat. Posibilitatea pe care o au elevii să-şi adune la un loccunoştinţele organizate în jurul unei idei (noţiuni, figuri), acţiune care semnifică un începutde organizare, de structurare, este o componentă importantă a gândirii matematice, chiardacă pare a fi vorba doar de aspecte cantitative.
Exemplificare: 
funcţii trigonometriceperechi; definiţii, proprietăţi, legături.
 
b) Profunzime (şiruri de implicaţii formate din leme, teoreme, corolare, aplicaţii, generalizări, particularizări).
Structurarea acestor cunoştinţe este determinată şi de modullogic în care decurg unele din altele (lemă – teoremă – corolar). Reţinerea unor astfel delanţuri este un indicator de învăţare conştientă. În verificarea acestei componente nuprimează reproducerea demonstraţiilor respective, nefiind nici excluse.
Exemplificare: 
ceformule, relaţii, definiţii se utilizează pentru a se ajunge la formula medianei într-untriunghi:
( )
42
2222
acbm
a
+=
?
c) Calitatea (asociaţiile provocate de o noţiune, teoremă, metodă).
În rezolvareaproblemelor care nu au algoritmi tipici de rezolvare, greutatea constă în a veni ideea, dupăcare, restul este tehnică. Ideea apare după criterii eterogene din asociaţii variate: oproblemă cu text asemănător, o figură, o expresie sau o formulă. Diversitatea aplicaţiilorpropuse şi rezolvate la o anumită temă, este de natură să creeze un climat favorabilapariţiilor asociaţiilor.
Exemplificare: 
se dă un triunghi în care se duce o înălţime şi omediană; ce relaţii vă sugerează figura?
C. APLICAREA
a) Tehnică de calcul.
Calculul este o formă de activitate abstractă specificămatematicii. În funcţie de clasă, pretenţiile sunt diferite începând cu calculul aritmetic şiterminând cu optimizarea modului de rezolvare a unei integrale. Se pot antrena şi verificaviteza de efectuare, nivelul de corectitudine, varianta de optimizare, posibilitatea efectuăriiunor calcule orale ş.a. Din punct de vedere educativ, ducerea la bun sfârşit a unui calcul, fieel şi de rutină, pune în valoare calităţi ca: perseverenţa, puterea de concentrare, ordinea ş.a.
Exemplificare: 
să se aducă la forma cea mai simplă expresia:
( )( )
0000 0000
cos180ctg48sin222α180cos cos312sin90tg132α90sin E
+=
.
b) Tehnică matematică (raţionamente tipice, metode generale, procedee tehnice).
Metodele generale, raţionamentele tipice, algoritmii sau chiar unele metode de demonstraţieca inducţia matematică, fac parte din tehnică, prin care o intuiţie corectă este formalizatăşi ridicată la rangul de adevăr demonstrat, adică teoremă. Elevii învaţă, mai ales prinrepetarea unor situaţii, că există unele metode ca reducerea la absurd, altele specificegeometriei, algebrei sau analizei, uneori atragându-li-se atenţia asupra metodei, nu numaiasupra rezultatului demonstrat. Acest fapt (atenţia, conştientizarea metodei) ţine de oformă superioară de recepţionare a matematice.
Exemplificare: 
să se arate că valoareaexpresiei nu depinde de
α 
:
1αcosαsin 1αcosαsin E
6644
++=
.
c) Aplicaţii combinate (din capitole sau ramuri diferite, metode speciale, artificii).
Această componentă a gândirii matematice face legătura cu calităţile matematice dosebite.Rezolvarea problemelor prin mai multe metode vizează antrenarea acestei capacităţi.
Exemplificare: 
se demonstreze dala paralelogramul ABCD se construiesc
 
triunghiurile echilaterale
ACE şi
BDF, atunci EF este perpendiculară pe două laturi aleparalelogramului; precizaţi textul şi studiaţi cazurile.
D. APTITUDINI DEOSEBITE 
a) Puterea de analiză şi generalizare (cercetarea problemelor incorecte, cu date contradictorii, suplimentare, insuficiente, discuţii de cazuri particulare, generalizare).
Analiza unei probleme se face în mod curent încă din şcoala elementară (înţelegerea, planulde rezolvare, discuţia şi interpretarea rezultatelor). Cercetarea problemelor, generalizareatextului, particularizarea lui, variante, trecerea de la geometria plană la cea în spaţiu,reprezintă operaţii accesibile elevilor dotaţi. Această activitate este facilitată de faptul cătextul de bază este dat, iar efortul elevului constă în prelucrarea sa.
Exemplificare: 
ce felde funcţie este suma a două funcţii periodice? Precizaţi enunţul.
b) Imaginaţie (realizarea de probleme pe o temă dată).
Realizarea unei problemepe o temă dată este pasul următor în care se dă doar ideea şi se cere materializarea ei.Variantă: se dă ipoteza, iar elevul trebuie să găsească concluzia cea mai potrivită; se dă oanumită cerinţă, iar elevul trebuie să ataşeze, printr-o analiză retrospectivă, una dinipotezele posibile.
Exemplificare: 
se dă relaţia:
1sinCsinBsinBsinA
=     
2
; se cere ….
c) Creativitate (realizarea de probleme cu grad mai mare de originalitate, fără o comandă explicită; sau de note şi articole).
Creativitatea matematică este greu de definitdeoarece nu intră în măsurile comune; printre altele ar putea presupune: realizarea unorprobleme, note, lucrări personale care exprime microcerceri matematice.
Exemplificare: 
se solicită expunerea unui rezultat personal din trigonometrie (dacă acestaexistă).
 
ndirea matemativizeaatât caliţi ce pot fi dezvoltate, t şiinformaţie.

Activity (30)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Simona Iancau liked this
Coryna Radu liked this
rux_eln liked this
GabrielaCiliuta liked this
georgeta_stefan liked this
Marina Molodiuc liked this
George Dumitriu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->