UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SPECIALIZARE: ASISTENŢĂ SOCIALĂ
MODUL: PROBAŢIUNE
ANUL II, GRUPA III

Proiect

Metodologia cercetării în ştiinţele socioumane

Coordonator:Asist. Dr. Cristea Darie

Studentă: Vlad Anca

Bucureşti
2010
 Consumul de tutun.Dependenţa de nicotina

1. Fixarea temei de cercetare

Mi-am propus a studia acesta temă deoarece este un fenomen de actualitate cu care se
confrunta întreaga societate încă din cele mai vechi timpuri ( cu 1000 de ani înainte de Hristos, în
America de Sud se foloseau pipele).Astfel combaterea şi prevenirea acestuia reprezintă o
problemă a tuturor ţărilor.

2. Fixarea obiectivelor cercetării

• stabilirea unor informaţii corecte cu privire la consumul de tutun
• evaluarea şi identificarea motivelor şi cauzelor acestui fenomen
• evaluarea riscurilor şi relatarea consecinţelor pe care diverse niveluri de consum le are
asupra stării de sănătate şi a abilităţilor sociale
• identificarea unor soluţii în stabilirea unor strategii de acţiune

3. Documentarea prealabilă
Sursele de informare folosite sunt atât din literatura de specialitate precum rapoartele
unor cercetări anterioare, dar şi site-uri oficiale împotriva consumului de tutun pentru o mai bună
înţelegere a fenomenului.

4. Delimitarea universului cercetării

Universul cercetării pe acestă tema este delimitat de populaţia adultă şi cea tânără.
Intervalul de vârsta fiind de la 18 la 60 de ani. De asemenea am ales a studia efectele acestui
fenomen atât la nivel local cât şi naţional.

5. Cadrul teoretic al cercetării

În cursul ultimelor decenii, tutunul nu mai este privit ca un produs ce dăunează sănătăţii,
ci ca unul ce curma viaţa. Este estimat faptul că din Regiunea europeană 1,2 milioane de
locuitori mor în fiecare an de boli legate de tabagism.( Iovu, M., Droguri legale, Editura
Monitorul Oficial, Bucureşti, 2003, p.54)
Cu toate că tutunul din punct de vedere medical este un drog toxic, consumul lui a rămas
legal, fiind asociat cultural cu plăcerile vieţii. Acest lucru reprezintă un paradox care complica
acţiunile de combatere a tabagismului cu toate efectele sale nefaste.
 Preşedintele Franţei Jacques Chiriac afirma într-un discurs ţinut la a 23- a sesiune a
Centrului Naţional al profesiunilor de sănătate la 14.02.2002: “ O ţigaretă fumata înseamnă 11
minute de speranţă de viaţă mai puţin.Acesta dă de gândit...”( idem, p.55)
De asemenea s-a afirmat că tutunul este singurul produs de larg consum ce vă poate
omorî dacă este folosit aşa cum îşi doreşte consumatorul, jumătate din bărbaţii şi femeile ce
fumează murind ca urmare a tabagismului lor.(ibidem)
Oricare ar reprezenta modul de consum al tutunului nicotina pătrunde în organism prin
difuzie.
” Fumatul inhalat ajunge în alveolele pulmonare şi toţi constituientii sunt absorbiţi.
Nivelul concentraţiei nicotinei în sânge este atins rapid şi are un vârf de nicotimie la fiecare
ţigareta fumată.80% din nicotina este distrusă la un nivel hepatic, iar restul se fixează pe
receptorii nicotinici prin intermediu cărora ecercita efectele sale multiple, cele mai importante
fiind asupra creierului. Ea stimulează neuronii care fac parte din sistemul plăcerii şi
recompensei.”(idem,p.82)
Riscurile fumatului
“Un sfert din fumători şi fumătoare mor chiar prematur între 35- 69 ani pierzând astfel o
medie de 20-25 ani de viaţă.Nivelul mortalităţii datorită tutunului în anumite ţări este aşa de
ridicat ca el eclipsează complet numărul de decese imputabile altor factori exteriori că alcoolul,
sinuciderile şi accidentele rutiere. La efectele tabagismului trebuie să adăugăm pierderea de zile
de lucru prin absenţe datorate afecţiunilor provocate de fumat şi încărcarea excesivă a serviciilor
medicale care se îngrijesc de sănătate.
Mortalitatea crescută a fumătorilor depinde de numărul de ţigarete fumate, de vârsta la
care începe fumatul şi volumul inhalat. Dacă riscul de deces este 1 la un nefumător, riscul poate
fi multiplicat cu 3 la marii fumători.
Statistic, după OMS, tabagismul seceră în fiecare oră vieţi omeneşti în lume (134 000 pe
zi, 4,9 pe an). Acesta gravă epidemie atinge toate ţările fără excepţie. Un nou fumător va muri de
o boală legată de tabagism.” (ibidem)
Că orice drog tutunul da dependenţă iar intoxicaţia tabagica este cea mai răspândită dintre
toate toxicomaniile cunoscute.Nicotina fiind cea ce poate produce o dependentă de 6-8 ori mai
mare decât alcoolul.,ea producând o dependentă la fel de mare cu cea a cocainei, 95% -100% din
fumători sunt dependenţi că în cazul cocainei.( idem, p.56)
În mod general tutunul este folosit în ţigarete, ţigări de pipă sau foi, fiind apoi transformat
în fum, mai rare fiind cazurile în care el este mestecat ( că în India, Suedia).
Prevalenta tabagismului
Conform unor statistici în comunităţile ce au nivel igienic, economic, cultural şi financiar
redus se înregistrează un număr mare de fumători.
 Unele studii efectuate în diferite ţări arata ca în majoritatea cazurilor , fumatul apare în
timpul adolescenţei iar uneori chiar înainte datorat influientei anturajului şi lipsei de informare
asupra efectelor sale.
Fumatul devine astfel o programare psihică de care nu se poate scăpa deoarece nicotina
provoacă dependentă.”Acesta constatare l-a determinat pe dr. David Kessler, comisar al Food
and Drug Administration din SUA să declare că nicodependenta începe foarte adesea din
adolescenţă şi se poate vorbi întradevăr de o amladie pediatrică.”( idem, p.44)
În România odată cu schimbările ce au avut loc în plan politic, social şi economic după
1989 a avut loc o creştere a consumului de tutun, deschinzandu-se graniţele pentru companiile
multinaţionale ale tutunului ce au găsit o piaţă nouă pentru a-şi comercializa produsele.
Scăderea numărului de fumători odată cu vârsta se poate datora cunosterii pericolelor
fumatului, înţelepciunii sau mai ales îmbolnăvirilor datorate fumatului care duc la renunţarea la
fumat.(idem, p.153)
Sănătate şi tutun
Principalele organe atinse de constituientii fumului sunt:
• aparatul respirator
• aparatul cardio vascular şi sângele
• sfera O.R.L.
• Aparatul uro-genital
• creierul şi sistemul nervos
• pielea
• tubul digestiv
Efectele negative pe care le poate avea sunt multiple:creşterea ritmului inimii, creşterea
tensiunii arteriale, reducerea rezistenţei la infecţii respiratorii, creşterea sensibilităţii la boală,
iritarea mucoasei naso-faringiene, cu diminuarea sau modificarea selectivă a mirosului, apariţia
prematură a ridurilor faciale,apariţia cancerului( pulmonar, al laringelui, al limbii, al gâtului, al
pancreasului, de esofac, gastric, renal, vezical, de san, de prostată, de colon),etc. (idem, p.60)
De asemenea sportul şi tutunul nu se împacă, iar la un effort fizic muşchii “epuizează
rapid resursele lor şi ajung mai repede la anaerobioza: obosesc precoce. Producerea acidului
lactic, favorizată de efectul nicotinei asupra hormonilor şi intensificată de monoxidul de carbon,
este mai mare şi duce la crampe. Aptitudinea la eforturi scade, iar recuperarea eforturilor devine
dificilă. Riscul de tromboza este crescut.”(idem, p.76)

Prevenirea tabagismului
Pentru combaterea tabagismului parlamentul european a dat o Declaraţie Scrisă la 13
martie 2001 privind promovarea anuală a zilelor de tutun în Uniunea Europeană.(idem, p.116)
 “Sărbătorită în fiecare a treia joi din luna noiembrie, Ziua Naţională fără Tutun a ajuns
acum la a noua aniversare. Ea marchează lupta anti-fumat şi atrage atenţia tuturor asupra
riscurile expunerii la fumul de ţigară atât a fumătorilor cât şi a celor din jurul lor.
Această zi este şi un bun motiv pentru desfăşurarea de diferite evenimente care să
sensibilizeze pe consumatorii de tutun. La nivelul ţării Direcţiile de Sănătate Publică au lansat
iniţiativa că, măcar în această zi, “fumătorii să renunţe la ţigări”. Acestea au luat diferite
forme, prin proiecte în şcoli, având ca grup ţinta elevi şi părinţi începând cu clasele I-IV până la
liceu, distribuire de materiale informative prin cabinete medicale, farmacii, puncte stradale,
consiliere .”(Stop Fumatul, http://www.stopfumatul.ro/pagini/ziua-nationala-fara-tutun.php)

“La 1 martie 2005, Comisia Europeană a lansat o importantă campanie mass-media

destinată prevenirii consumului de tutun şi renunţării la fumat, în cele 25 de ţări membre pe care
le număra Uniunea Europeană în acel moment. În prezent, în toate cele 27 de ţări membre ale
Uniunii, „HELP - Pentru o viaţă fără tutun” este cea mai mare campanie de sănătate publică
organizată vreodată în lume, destinată conştientizării acestui pericol. Campania vizează în
principal tinerii (cu vârsta între 15 şi 25 de ani) şi abordează cele trei subiecte principale în lupta
împotriva tutunului - Prevenirea, Renunţarea şi pericolele Fumatului Pasiv - prin intermediul
unui program integrat de comunicare: campanii media televizate şi pe internet, comunicate de
presă, evenimente publice şi un site web disponibil în 22 de limbi”( http://ro-ro.help-
eu.com/pages/Spre-o-Europ%C4%83-far%C4%83-fumat-cu-ajutorul-programulu-newsdetail-
1151-22.html)

De asemenea potrivit Art. 1. - Prezenţa lege stabileşte unele măsuri privind prevenirea şi
combaterea consumului produselor din tutun, prin restrângerea fumatului în spaţiile publice
închise, prin inscripţionarea pachetelor cu produse din tutun, prin desfăşurarea de campanii de
informare şi educare a populaţiei, având ca scop protejarea sănătăţii persoanelor fumătoare şi
nefumătoare de efectele dăunătoare ale fumatului. (LEGE nr.349 din 6 iunie 2002
pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun,
Text publicat în Monitorul Oficial nr. 435/21 din iunie 2002 )

Astfel conform Art. 9. - Posturile de radio şi de televiziune naţionale pun la dispoziţie

Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Ministerului Tineretului
şi Sportului un spaţiu de emisie de minimum 30 de minute săptămânal, din care 50% la ore de
maximă audienţă, pentru difuzarea de materiale promoţionale de prevenire şi combatere a
consumului produselor din tutun.(LEGE nr.349 din 6 iunie 2002
pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, Text publicat în
Monitorul Oficial nr. 435/21 din iunie 2002)

6. Definirea unităţilor de analiză şi cercetare

 Pentru cercetarea Consumul de tutun unitatea de analiza sunt persoanele fumătoare.
Subiectul analizei se raportându-se la persone adulte şi tinere. Unitatea de înregistrare o
reprezintă consumatorii de tutun.
7. Elaborarea ipotezelor
Tutunul reprezintă un produs de larg consum cu efecte nefaste în rândul persoanelor
adulte şi tinere atât la nivel naţional cât şi mondial.
Comunităţile ce au o situaţie economică, culturală, financiară redusă au şi un număr mare
de fumători datorită lipsei de informaţie asupra consecinţelor fumatului.
În România numărul mare de fumători a crescut şi datorită pătrunderii, după anul 1989, a
companiilor multinaţionale ce au găsit aici o piaţă nouă, ei având o motivaţie extrinseca.
Consumul de tutun poate avea efecte negative asupra sănătăţii nostre,în timp facilitând
apariţia multiplelor boli, dar şi scăderea randamentului activităţilor în plan sportiv.
Pentru împiedicarea tabagismului s-au adoptat o serie de legi şi modificări cu privire la
combaterea şi prevenirea fumatului dar şi adoptarea unor programe ce lupta împotriva cosumului
acestuia.
8. Stabilirea tipului cercetării
Cercetarea are ca tema “Consumul de tutun” iar tipul de cercetare utilizată este cea
explicativa deoarece are ca scop verficarea relaţiei dintre fenomene şi anume influienta
consumului de tutun în rândul oamenilor, fiind astfel evindentiata relaţia cauza efect.Cercetătorul
nu are control asupra subiectului deci este o cercetare neexperimentala. De asemenea are loc
verificarea unor cunosecintelor consumului de tutun, pornind de la obiective precise ceea ce
relevă o cercetare evaluativa.
9. Selectarea surselor de informare
În cercetarea “Consumul de tutun” se face apel la documente şi informaţii ce au ca sursa
realitatea socială , ele fiind reprezentate de evenimente încă în desfăşurare.
10. Specificarea unităţilor studiate
Ca unitate de studiu am facut referire la consumul de tutun din cadrul României cât şi la
nivelul altor ţări, fenomenul dezbătut fiind de circulaţie internaţională el combaterea lui
repretentând o ţintă internaţională.
11. Construcţia variabilelor şi elaborarea schemei descriptive de cercetare.
Această cercetare utilizează concepte precum : fumător, tabagism, nicotina, efectele
tabagismului (boli) ce trebuie a fi tratate nominal şi operational.
Fumător este cel ce consumă tutun sub orice formă ( fie ea a tigaretelor, tigarilor de pipă
sau foi) şi care şi care dispune da un anumit grad de dependenţa şi obişnuinţa asupra acestora.
Acesta poate fi activ sau pasiv.
Tabagism reprezintă dependenţa de tutun a persoanelor consumatoare.
 Nicotina este un drog ce produce dependenţă prin consumul de tutun si exercită efecte
multiple asupra sănătăţii.
Efectele tabagismului se răsfrang atât asupra stării de sănătate ducând la aparitia unor
boli ce pot avea ca finalitate moartea, cât şi asupra vieţii sociale.

12. Alegerea metodei de cercetare

Ca metodă de cercetare am ales analiza documentară prin consultarea unor materiale ce
au ca temă consumul de tutun. Tehnica folosită este cea a analizei prin statistici. De asemenea ea
este concretă datorită utilizării unor date din site-uri oficiale impotriva fumatului.

Chestionar-Consumul de tutun

1.Sunteţi fumător:
• da
• nu

2.La ce vârstă aţi inceput să fumaţi?

...............................................................
3.Care este marca de ţigări preferată?
...............................................................
4. Ce tip sunt ţigaretele pe care le fumaţi în mod normal?
• Fara filtru
• Cu filtru
• Indiferent
5.Câte ţigări fumaţi în medie pe zi?
• Mai putin de 4 ţigari pe zi
• Între 5 şi 10 ţigări pe zi
• Mai mult de 11 ţigări pe zi
6.Câţi bani cheltuiţi pentru ţigari săptamânal?
• 10-50 lei
• 51-100 lei
• peste 100 lei
7. Ce categorie de tigari fumati?
• Normal
• Lights
• Ultra lights
• Mentolate
8. Cat de informat sunteti cu privire la efectele daunatoare ale tutunului?
• Foarte informat
• Informat
• Putin informat
• Deloc informat
• Nu ma interesează
9. De unde aţi fost informat?
• Mass-media
• Internet
• Campanii
• Alte locuri
10. Acordati promovarii tigarilor o atentie:
• Mare
• Medie
• Mică
• Deloc
11. Vi s-a intâmplat să fumaţi in locuri unde fumatul este interzis?
• Da
• Nu
12.Din ce motive aţi inceput să fumaţi?
• Influienţat de prieteni
• dorinta de a ma integra mai bine in colectiv
• Curiozitate
• Alte motive
13.Doriti sa va lasati de fumat?
• Da
• Nu
• Am renunţat
14. Ce v-ar motiva să vă lasaţi de fumat?
• Starea de sanatate
• Diminuarea venitului
• Rugamintea unei persoane dragi
• Campanii anti-fumat
• Nimic
15. Credeti ca ati putea renunta la fumat daca ati dori?
• Da
• Nu
• Nu ştiu
16. Care este venitul dumneavostră?
• Sub 400 RON
• 500-999 RON
• 1000-1499 RON
• Peste 1500 RON
17. Sex:
• Feminin
• Masculin
18.Vârsa
…………………
19.Reşedinţa
………………….
20.Ocupaţia
………………….
 Bibliografie

• Iovu, M., Droguri legale, Editura Monitorul Oficial,

Bucureşti, 2003

• http://ro-ro.help-eu.com , Noutăţi

• http://www.stopfumatul.ro, Ziua-nationala-fara tutun