Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
2Activity
P. 1
Carlos Castaneda - Calatorie La Ixlan2

Carlos Castaneda - Calatorie La Ixlan2

Ratings: (0)|Views: 33|Likes:
Published by officeradcrete

More info:

Published by: officeradcrete on Jan 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2012

pdf

text

original

 
Carlos Castaneda
Călătorie la Ixtlan
 Journey to Ixtlan,
1972
,
INTRODUCERESâmbătă, 22 mai 1971, am plecat la Sonora, în Mexic, să mă întâlnesc cu don Juan Matus, un vrăjitor indian Yaqui, pe care îlcunoşteam din 1961. Mi-am spus că vizita din ziua aceea nu avea să sedeosebească în vreun fel de nenumăratele dăţi, în care mă dusesemsă-l văd în cei zece ani de când îi eram ucenic. Evenimentele care auavut loc în acea zi şi în cele următoare au fost totuşi importante pentrumine. Ucenicia mea a luat sfârşit cu acea ocazie. Nu a fost vorba de oretragere arbitrară din partea mea, ci de o încheiere hotărâtă cu bunăştiinţă.Am prezentat deja experienţa uceniciei mele în două lucrăriprecedente:
Învăţăturile lui don Juan
şi
Cealaltă realitate.
Ideea de bază în ambele cărţi era aceea că, în deprindereatainelor vrăjitoriei, elementele-cheie sunt stările de realitateneobişnuită produse prin ingestia unor plante psihotrope.În această privinţă, don Juan era un expert în utilizarea a treiasemenea plante:
Datura inoxia,
 îndeobşte cunoscută sub denumireade buruiana jimpson,
Lophorphora williamsii,
cunoscută ca peiotă, şi ociupercă halucinogenă din specia
Psilocybe.
Modul în care am perceput lumea ca efect al acestor plantepsihotrope a fost atât de ciudat şi de impresionant, încât m-am văzutnevoit să presupun că aceste stări reprezintă singura cale decomunicare şi de învăţare a lucrurilor pe care încerca să mi le spună.Această presupunere era greşită.Pentru a evita orice neînţelegeri în privinţa lucrului meu cu don Juan, aş dori ca, în acest stadiu, să lămuresc următoarele chestiuni.Până acum nu am încercat, în vreun fel sau altul, să-l plasez pedon Juan într-un context cultural. Faptul că el se consideră un indian Yaqui nu înseamnă că ştiinţa sa în materie de vrăjitorie este cunoscutăsau practicată de indienii Yaqui în general. Toate conversaţiile avute cu don Juan pe timpul uceniciei mele aufost purtate în limba spaniolă, iar faptul că am reuşit să obţin explicaţiicuprinzătoare în legătură cu sistemul lui filozofic se datorează înexclusivitate modului perfect în care stăpâneşte această limbă.Am păstrat obiceiul de a mă referi la acest sistem folosindtermenul de vrăjitorie şi la don Juan folosindu-l pe acela de vrăjitor,deoarece este vorba de termeni pe care îi folosea el.
 
Întrucât am fost în măsură să notez cea mai mare parte a celorspuse la începutul uceniciei şi toate conversaţiile din fazele ulterioare,am adunat o cantitate voluminoasă de notiţe. Pentru a le da o formăuşor de citit, păstrând totuşi caracterul uimitor de unitar al învăţăturilorlui don Juan, am fost nevoit să le redactez, dar ceea ce am eliminateste, după părerea meă, lipsit de importanţă pentru ideile pe caredoresc să le subliniez.În cazul muncii mele cu don Juan mi-am limitat eforturile doar laa-l considera drept vrăjitor şi la a obţine acces la cunoştinţele sale.În scopul prezentării punctului meu de vedere, trebuie să explic întâi condiţia de bază a vrăjitoriei, aşa cum mi-a prezentat-o don Juan.El spunea că pentru un vrăjitor lumea de zi cu zi nu e reală, aşa cumcredem noi că este. Pentru un vrăjitor, realitatea sau lumea pe care ocunoaştem e doar o descriere.În vederea validării acestei premise, don Juan şi-a concentrattoate eforturile pentru a mă conduce la o convingere clară că ceea ceam în minte ca lume este mai degrabă o descriere a lumii, o descrierece mi-a fost insuflată din momentul naşterii.Spunea că oricine vine în contact cu un copil e un profesor care îidescrie acestuia încontinuu lumea, până în momentul în care copilul ecapabil să o perceapă aşa cum îi este descrisă. După don Juan, nureţinem acest moment uimitor deoarece nici unul dintre noi n-ar puteaavea un punct de referinţă pentru a face vreo comparaţie. Totuşi, dinacel moment, copilul e un "membru". El cunoaşte descrierea lumii, iarapartenenţa sa devine deplină, bănuiesc, în momentul în care e capabilsă-şi traducă toate interpretările perceptuale proprii, pe care, conformdescrierii, le validează.Deci, pentru don Juan, realitatea vieţii noastre normale constădintr-un nesfârşit şir de interpretări perceptuale, pe care noi, indiviziicare ţinem de un grup specific, am învăţat să le facem în comun.Ideea că interpretările perceptuale care formează lumeaconstituie un flux este conformă cu faptul că ele se succed în modneîntrerupt şi sunt rareori puse sub semnul întrebării. De fapt,realitatea lumii pe care o cunoaştem e considerată atât de evidentă, încât premisa de bază a vrăjitoriei, potrivit căreia realitatea noastră edoar una formată din multe descrieri, poate fi considerată cu greudrept o presupunere serioasă.Din fericire, în cazul uceniciei mele, don Juan nu-şi puneaproblema dacă eu voi lua sau nu propunerea sa în serios, continuândsă-şi elucideze problemele în pofida opoziţiei mele, a neîncrederii meleşi a eşecului meu de a înţelege ceea ce spunea el. De aceea, caprofesor în vrăjitorie, don Juan s-a străduit să-mi descrie lumea dinprima clipă în care ne-am întâlnit. Dificultatea în a-i accepta concepteleşi metodele decurgea din faptul că unităţile descrierii sale mi-eraustrăine, fiind incompatibile cu ale mele.Controversa sa consta în faptul că el mă învăţa cum "să văd",
 
acţiune opusă noţiunii de "a privi" şi că "oprirea lumii" era primul pascare ducea la "vedere".Ani întregi am tratat ideea "opririi lumii" drept o simplă metaforă.Abia spre sfârşitul uceniciei mele, în timpul unei conversaţii iniţiatice,au început să se clarifice scopul şi importanţa acestei idei, ca fiind unadin afirmaţiile principale ale cunoştinţelor lui don Juan.Eu şi don Juan am discutat despre lucruri diferite într-o manierărelaxată. I-am povestit despre un prieten al meu şi dilema acestuia cucopilul său de nouă ani. Copilul, care trăise la mama sa în ultimii patruani, stătea acum cu prietenul meu, care-şi punea problema ce să facăcu el. Prietenul meu spunea că la şcoală copilul era slab, nu se puteaconcentra şi nu îl interesa nimic. Avea o comportare ciudată şi obişnuiasă fugă de acasă.— Prietenul tău are într-adevăr o problemă, a spus don Juanrâzând.Voiam să continuu să-i spun despre toate lucrurile "teribile" pecare le făcea copilul, dar el m-a întrerupt.— Nu mai trebuie să-mi spui nimic despre băieţelul acela. Nici tu,nici eu nu mai trebuie să-i urmărim acţiunile în gândurile noastre în niciun fel.Vorbea sec, cu tonul ferm, dar a zâmbit apoi.— Ce poate face prietenul meu?— Cel mai rău lucru pe care-l poate face e să-l pună pe copil să fiede acord cu el.— Ce vrei să spui?— Vreau să spun că acel copil nu trebuie lovit sau speriat de tatălsău, atunci când nu se poartă cum vrea el.— Dar cum îl poate învăţa ceva, dacă nu îl interesează nimic?— Prietenul tău ar trebui să lase pe altcineva să bată copilul.— Nu poate lăsa pe altcineva să se atingă de micuţ! am spus eusurprins de sugestia sa.Pe don Juan părea să-l fi bucurat reacţia mea şi a râs.— Prietenul tău nu e un luptător. Dacă ar fi fost, ar fi ştiut că celmai rău lucru pe care îl poate face cineva e să se confrunte cu fiinţeleumane într-un mod nepoliticos.— Ce ar face un luptător, don Juan?— Luptătorul procedează strategic.— Tot nu înţeleg ce vrei să spui.— Vreau să spun că, dacă prietenul tău ar fi fost un luptător, şi-arfi ajutat copilul să "oprească lumea".— Cum poate face asta?— Ar avea nevoie de putere personală. Ar trebui să fie un vrăjitor.— Da, dar nu este.— În acest caz, trebuie să folosească procedee obişnuite pentrua-şi ajuta fiul să-şi schimbe ideea despre lume. Nu e "oprirea lumii",dar acţionează în acelaşi mod.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->