1

2
3
4
 5

Avem multe de fãcut împreunã!

6
 7

Despre Noi
Incã de la infiinþarea Grupului de Iniþiativã al Romanilor din Basarabia – organizaþie
civicã, social-culturalã ºi de tineret, din care, dupã cum o spune chiar denumirea sa, fac parte
persoane provenite din Basarabia, mai ales studenþi, care, prin originea ºi atitudinea asumatã,
se situeazã ca fãcand parte din naþiunea romanã – am rãmas plãcut surprins de implicarea
membrilor sãi in activitãþi culturale, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava avandu-i
chiar colaboratori la unele manifestãri organizate pe parcursul acestui an. Este cu adevãrat
ceva deosebit sã vezi, in ziua de astãzi, o manã de studenþi inimoºi care se implicã in diverse
acþiuni, mai ales culturale ºi/sau de tineret, acþiuni prin care comemoreazã sau participã activ
la comemorarea unor evenimente cheie ale istoriei poporului roman, care se preocupã de
editarea ºi tipãrirea pe cont propriu a unei reviste, º.a.m.d. Din punctul nostru de vedere este
apreciat efortul acestor tineri, iar exemplul lor ar trebui urmat ºi de alte organizaþii.
FELICITÃRI ºi SUCCES pe mai departe!

Dr. Gabriel CÃRÃBUª

Director al Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava

Implicã-te!
Stresat, extenuat, confuz ºi NEAJUTORAT-
aºa eram eu în primele zile ale aflãrii mele în
Suceava (încât am reuºit sã slãbesc cu 6 kg). M-
am bucurat cã am fost admis la studii în România
ºi anume aici – în oraºul istoric al Cetãþii de Scaun
a lui ªtefan cel Mare. Ajuns la faþa locului am fost
nevoit sã mã descurc de unul singur : cazare,
facultate, permis de ºedere ºi restul problemelor
care acum îmi par a fi nesemnificative. Dupã 2
sãptãmâni am aflat de existenþa Grupului de
Iniþiativã al Românilor din Basarabia. Erau niºte
persoane foarte binevoitoare. Am aflat de la ei cã
se ocupã cu problemele pe care eu le rezolvasem
deja ºi nu numai…
Sã vã spun de ce am aflat atât de târziu de
ei, cãci în mare parte e vina mea! Rãspunsul e unul în decursul a unui an ºi 2 luni deja (perioada de când
foarte scurt ºi clar : Nu m-am informat despre sunt eu în organizaþie) sã facem lucruri frumoase:
r e z o l v a r e a p r o b l e m e l o r b a s a r a b e n i l o r,
existenþa unei asocia?ii studen?e?ti ºi idee nu
reprezentarea Republicii Moldova în România,
aveam cã ar putea exista o astfel de organizaþie stabilirea ºi menþinerea unor relaþii foarte bune cu
aici, în Suceava! Nu m-am lãsat dezamãgit ºi universitatea si autoritãþile locale ºi naþionale,
aºteptat încât am rugat sa fiu înscris în organizaþie. proiecte, traininguri, excursii, petreceri ºi multe
Am fãcut asta ca pe viitor sã putem evita sã se altele.
întîmple cu alte persoane nou-venite ceea ce mi s-a
Relatând pe scurt, ONG-urile:
întâmplat mie. Ne-am pus pe treabã ºi am reuºit ca
© Promoveazã coeziunea socialã.
© Acþioneazã împotriva izolãrii. ©Mobilizeazã resursele locale pentru
© Pregãtesc viitori conducãtori. rezolvarea nevoilor comunitãþii.
© Dezvoltã aptitudini © Oferã alternativã la serviciile
organizatorice. prestate de instituþiile statului.
© Ridicã gradul de încredere a © Cresc participarea la viaþa socialã.
membrilor în ei înºiºi. © Oferã posibilitatea de expresie ºi
© Oferã posibilitatea afirmãrii. creºterea conºtiinþei sociale ºi
© Rezolvã problemele sociale. naþionale a membrilor.
Grupul de Iniþiativã al Românilor din Basarabia
Alexandru CEBAN
8
„ Un popor nu poate fi
Interviu cu Ilie Ilaºcu
Unul din fondatorii Miºcãrii de Eliberare
Naþionalã din Basarabia (1988-1992).
Preºedinte al Frontului Popular din Moldova -
Filiala Tiraspol (1989-1992) - an când a fost
lichidatã de forþele separatiste. Participant la
luptele armate de pe Nistru (1992) în conflictul
pentru Independenþa Moldovei. Fost deþinut
politic al regimului de la Tiraspol (1992-2001)
ºi condamnat la moarte. Deputat în
Parlamentul Republicii Moldova ( 1994-1998,
1998-2000). Senator în Parlamentul României
( 2000-2004, 2004-2008 ).
Membru al Delegaþiei Parlamentului
României la Adunarea Parlamentarã a
Consiliului Europei.
În 1993, Primãria oraºului Suceava i-a
acordat lui Ilie Ilaºcu titlul de ”Cetãþean de
Onoare” (acelaºi titlu l-a primit din partea
altor 32 primãrii din România). Din acelaºi an,
în oraºul Suceava existã o stradã ( nu departe
de Mãnãstirea Zamca) ce-i poartã numele.
Aþi fost senator în Parlamentul României,
apoi membru al Adunãrii Parlamentare a
Consiliului Europei. Bucureºtiul ºi capitalele
europene v-au dat ceea ce nu era în stare sã vã
ofere Chiºinãul ?
În anul 2000 la propunerea Partidului România
Mare (PRM) ºi datoritã solidaritãþii alegãtorilor
din judeþul Bacãu am fost ales senator în
Parlamentul României. Aceste evenimente se
întâmplau încã atunci când mã aflam în temniþele
separatiste de la Tiraspol. La propunerea PRM,
Parlamentul României m-a delegat membru
titular la Adunarea Parlamentarã a Consiliului
Europei de la Strasbourg.
Timp de 8 ani (2000-2008), având acces la
tribuna din Parlamentul României, dar ºi cea a
Consiliului Europei, am avut ocazia sã aduc în
vizor, chiar sã rezolv mai multe probleme legate
de Republica Moldova, în special ce þine de
raioanele de Est (Transnistria).
Situaþia camarazilor de luptã în toþi aceºti ani a
fost la ordinea zilei la APCE. Am depus 8 moþiuni
întru susþinerea eliberãrii lor. Sã nu uitãm cã în
anul 2004 am câºtigat la CEDO procesul itentat de
noi împotriva Federaþiei Ruse. Pentru prima datã
cea mai înaltã instanþã judiciarã din Europa a
declarat cã „Federaþia Rusã a efectuat în 1992
o agresiune militarã împotriva tânãrului stat
Republica Moldova ocupând raioanele de est”.
Oficial a fost recunoscut faptul cã Federaþia Rusã a
declanºat rãzboiul împotriva R. Moldova.
În condiþiile schimbãrilor actuale din Chiºinãu,
v-ar tenta o reîntoarcere pe arena politicã din
R.Moldova ?
Chiar dacã am plecat la Bucureºti, nu m-am
desprins niciodatã de Chiºinãu. Am fost ºi sunt în
permanenþã la curent cu evenimentele ºi
schimbãrile politice din Basarabia ºi-am luat
totdeauna poziþie. Plecând din Chiºinãu, am rãmas
acolo. Mã simt acasã ºi la Chiºinãu, ºi la Bucureºti.
Pentru mine hotarul de la Prut este unul artificial.
Un popor nu poate fi divizat de hotare arbitrare
impuse pe nedrept de imperii în destrãmare.
Am fost ºi sunt prezent în politica de la Bucureºti,
dar ºi de la Chiºinãu. Un sucevean nu poate fi în
afarã politicii de la Bucureºti. De ce un chiºinãuian
ar fi ?
Aþi fost martorul evenimentelor din aprilie din
Chiºinãu. Dupã pãrerea dumneavoastrã, ce-a
fost totuºi în Piaþa Marii Adunãri Naþionale pe 7
ºi 8 aprilie ?
Nemulþumirea alegãtorilor faþã de fraudele
electorale din 5 aprilie i-a scos pe tineri în stradã.
Din pãcate comuniºtii au fãcut tot posibilul sã
discrediteze aceste proteste, sã schimbe accentele
în opinia publicã localã, cât ºi (sau îndeosebi) a
celei internaþionale.
Printre protestatarii paºnici au fost „implantaþi”
provocatori care instigau tinerii la violenþã. Au avut
„misiunea” sã distrugã clãdirile celor douã
instituþii ale statului – Parlamentul ºi Preºedinþia.
Comuniºtii au suferit eºec în acest scenariu.
 9

“Din ‘93 în Suceava existã o stradã ( nu departe de Mãnãstirea Zamca) ce-i

poartã numele.”
10
11
12
13
14
15
16

Poezia este un fel de muzicã, trebuie

Din amintiri
Imi amintesc linistea, norii
Care incingeau o hora pe cer –
Spre ieri, spre azi, mai vad cocorii
Diana Cuibari Dansand fantastic prin eter.

Imi amintesc acum si marea

Care ma saluta printr-un joc de unde.
Râdeam ºi-mi plãcea chemarea
In largul ei, spre nu stiu unde.

E toamnã …
E toamnã cu belºug de frunze pe jos,
Tipat auster de dorinti prafuite,
Zile cu ceata, mototolite
In cumpana vremii, netacticos.
O durere se-ncheaga atat de duios
Cu urme in palme si-n obraji adancite;
Turlele de plang si din plin viscolite
Cu frunze uscate, tumultuos.
Crez lanete
Imi amintesc si taina verii
Si-un vis ce se scalda in roua
e,
t a n t e de p de destin La ceas de limpede aurora
s ,
La di i – lumina mne, Cand ma gandeam la Inviere.
de an l Tau, Doa ine. Din amintiri ma recompun
ochiu flecta pe m Si-un tarait de clipe ma infioara.
ma re Pe drum de nori pornesc întâia oarã –
Îmi amintesc...eram pe-atunci mai buni...

E toamna in ceasul acest plicticos

Condiþional
Talazuri vajaie, nepotolite,
Crengele sure tresar, ciufulite M-as duce, m-as plange
Cu gandul la pasarea ce nu s-a intors. La cine si cui ?
Si-as curge ca raul
*** Aidoma lui.
Visãtorilor li se interzice tãcerea –
Modul lor desavarsit de traire, Si-as scrie, si-as sterge
Ca si cum li s-ar interzice aerul De cred inutil
Cu care ar trebui sa respire Si-as ninge, si-as cerne
Si li se ofera gratuit durerea. Dogmatic, febril.

Visãtorilor le este interzis de a se bucura – M-as tine, m-as crede

Cineva-i admira sau poate viceversa ? O parte de veac,
In aceasta lume plina de conditii M-as face tacere
Sa existe atatea interdictii ? Cuvantul sa-l tac.

Si-as fi un mister
*** Cu lumi siderale,
Noapte ne curprinde în mrejele sale; As duce prin mine
Au un farmec aparte clipele ce curg peste noi Diagonale.
Ca un suvoi de roua si petale –
Ne visam in lutpa mari eroi. Aº vrea, aº dispare
Putea-voi sã fierb,
Aproape contaminati de-un sentiment nelumesc M-as modela in floare,
Demascam raul in nume de bine ; M-as colora in verb.
Ascultã : sunã izvoarele line
Si toata fiinta ne-o primenesc. M-as modela, m-as plange
La cine si cui? –
Noapte de dor, adorata si draga, Un Abel e-n mine,
Tu ne tii de urat si partasa ne esti – Ucis de fratele lui.
Stim cat de mult ne iubesti cand apari linistita si larga
Si-ntr-un fel anume ne linistesti.
 17

sã o auzi ca sã o apreciezi.

Ne desparte marea
ns,
De cate ori in noapte-am pla
Cã tu era-i departe.
Erai strãin in ochii mei,
Chiar de-mi stãteai aproape...
t
Cum ai fãcut,cum de-ai putu
Sã mã faci sã sufãr.
Suntem strãini acuma noi
Ca douã flori de nufãr.
m,
Când singurã mã simt pe dru ACASÃ
In parc sau pe alei,
Mã rog in noapte pe ascuns Deºi pãmântul se-nvârte
S-aducã ochii tãi. Eu m-am nãscut acasã,
Aici ºi soarele-i mai cald
Suflarea vantului de mai ªi zarea-i mai albastrã.
Când bate fin ºi lent
Era la fel ca braþul tãu, Aici, pe-un petic de pãmânt
Cand mã strangeai la piept. Încape-o lume întreagã,
Aici ºi vântul e mai blând
Acum paºii tãi sunt nori ªi noaptea e mai albã.
ªi picurã ca ploaia.
Suntem ca douã maluri noi Aici mi-e dragã valea morii
Ne desparte marea. ªi rãsãritul zorilor în mai,
Aici se-ntorc cu drag cocorii
ªi lanurile roagã sã mai stai.
Viaþa Aici doineºte floarea tinereþii
Pustie trãs ªi horele sunt vesele în sat,
ur
Este viaþa. ã cu cai veseli grãbiþi Aici renaºte roua dimineþii,
Te urci ºi a Iar grâul este verde ºi curat.
ler
Nu priveºt gi dupã vise mãreþe,
i înapoi cât Aici pãdurea-i creastã de ogoare
Dar unde t eº
e grãbeºti, ti tânãr, ªi apele se varsã în fântâni,
cãlãreþule?
Te strecori Aici mã doare orice floare
du
ªi joci rolu pã strãine cortine Cãci ramura se þine-n rãdãcini.
ri
Imbraci str cu strãine destine.
ãine costum Aici ºi soarele mai sus luceºte,
Dar le croie e,
ºti mereu d Iar viaþa-mi pare dulce ºi frumoasã
upã tine.
Eºti un rob Cu toate cã pãmântul se-nvârte
a
Nu cetate s l eternitãþii, omule, Ce bine e sã ne naºtem ACASÃ.
au
Eºti acelaº zid reconstruit.
i ca ºi acum
Doar cã pu c
þin mai grã âteva secole,
bit.
18
19
20
21
22
De prin cãmin adunate…Studenþii despre viaþa din cãmin…
23
24
 25

cu noi forþe

Grupul de Initiativa al Romanilor din Basarabia a comemorat

impreuna cu romanii de pe ambele maluri ale Prutului, tragicele
evenimente care au urmat zilei de 7 aprilie 2009.
Miercuri, 7 octombrie, ora 20:00, în faþa Casei de Culturã din
Suceava, am ieºit pentru a ne manifesta recunoºtinþa pentru toþi cei
care au protestat împotriva regimului dictatorial comunist ºi care i-
au fãcut pe oameni sã priveascã astãzi cu mai multã încredere în
viitor.
Noi, membrii GIRB, am aprins zeci de lumânãri pentru
veºnica lor amintire, evocând zilele negre din aprilie 2009. Ne-am
amintit ºi de cei trei tineri, care ºi-au pierdut viaþa în urma loviturilor
aplicate de poliþiºti, luptându-se pentru a aduce schimbarea,
libertatea, democraþia: Valeriu Boboc, Eugen Þapu ºi Ion
Þâbuleac.
Unii din cei care au aprins cate o luminare n-au ezitat sa spuna de ce au ales sa vina in piata, in loc sa
stea acasa.
Cebanu Irina, studentã la Facultatea de Litere ºi ªtiinþe ale Comunicãrii ne-a mãrturisit: „Curajul,
perseverenþa ºi speranþa de a schimba ceva sunt niºte calitãþi pe care ºi le-ar dori fiecare cetãþean. Aceºti trei
bãieþi au dat dovadã de aceste alitãþi, ceea ce i-a facut demni de a ramâne în memoria noastrã… “
Alexei Munteanu, masterand,
a mãrturisit: „Aprinzând lumânarea în
seara de 7 octombrie mi-am readus
aminte de teroarea comunistã
exercitatã în mod „legal”, fãrã pic de
jenã ºi fãrã remuºcãri de cãtre cei care
astãzi îºi zic „patrioþi” ai Moldovei,
care astãzi se lupta pentru:
- „independenþa” presei (pe care tot
ei au cenzurat-o);
- pentru neimplicarea în reformarea
atât de necesarã a Codului
Audiovizualului;
- pentru nereformarea sistemului
educaþional, în special revenirea la
Istoria Românilor - adevarata istorie a
neamului românesc de pretutindeni;
-pentru respectarea Constituþiei
Moldovei, în special art. 13 cu privire la
Limba de stat, care reprezintã o nostalgie a stalinismului.
M-au trecut fiori, m-a cuprins o fricã pe care o simteau tinerii fugariti si batuti de ofiteri operativi, de
tati ai caror feciori posibil tot erau in Piata Marii Adunari Nationale… E groaznic…
Am aprins o lumanarea pentru pomenirea celor care si-au dat viata pentru o speranta de dreptate, de
civilizatie la noi acasa, pentru speranta unui viitor mai liber, mai corect, mai respectuos, mai viu…”
Alaturi de membrii GIRB au fost si sucevenii, care au tinut impreuna cu noi un moment de
reculegere si au aprins cate o lumanare. Alaturi de noi au mai comemorat si tinerii basarabeni din Chisinau,
Iasi, Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Galati, Pitesti, Ploiesti, Sibiu, Vaslui, Timisoara, Tulcea.

Materiale realizate de Ludmila GÎRJÃU,

26

Orheiul vechi – loc mirific

Deºi nu avem munþi ºi ieºire la mare, noi, cei
din Republica Moldova, avem cu ce ne mândri,
deoarece avem extraordinar de multe locuri pitoreºti,
care te farmecã cu priveliºti uimitor de frumoase.
Datoritã reliefului scãldat de cele mai blânde raze de
luminã.
Turismul în Republica Moldova e încã în
stadiul de dezvoltare ºi totuºi înregistrãm un numãr
extrem de mare de doritori – turiºti atât din þarã cât ºi din
strãinatate, care viziteazã Republica Moldova ºi care rãmân încântaþi de peisajele frumoase de aici.
Un mare interes deosebit prezintã complexul arheologic „Orheiul Vechi”, din care fac parte
douã promotorii mari, peºterile Trebujeni ºi Butuceni, la care li se mai adaugã douã promotorii
adiacente mai mici. Aici se aflã ruinele unor fortificaþii, locuinþe, bãi, lãcaºuri de cult ºi mãnãstiri
rupestre, atât în perioda tataro-mongolã (sec XIII- XIV) cât ºi din cea moldoveneascã (sec XV-
XVI).
Peisajul stâncos scãldat de apele Rãutului evocã înãlþimea monumentului în timp, peisaje
ce redau sentimente de mãreþie ºi dragoste pentru istorie. Stâncile ce numai la o simplã privire te
farmecã prin felul lor de a rezista în pofida scurgerii timpului ºi care te încãlzesc chiar dacã sunt
reci. Statornicia întãritã prin credinþã, credinþa prin tãrie,
iar lângã clopotniþã, deasupra mãnãstirii din Butuceni,
exact la marginea prãpãstioasã a promotorului e instalatã o
cruce masivã din piatrã datatã cu secolul XIII, care se
îmbinã armonios cu peisajul sacru al mãnãstirii, ca un
simbol al fundamentãrii veºnice a locaºului subteran
sfânt.
Aceste priveliºti vorbesc ºi redau impresii,
impresii ºi rãscoliri de sentimente, sentimente ce nasc noi
impresii, cã o datã ce þi-a înãlþat privirea spre crucea ce
dominã împrejurimile sau spre relieful stâncos scãldat de
apele line ale Rãutului, sã nu mai fii în stare sã le poþi lua
de acolo, sã sim?i cum te cheamã spre ele, sã le citeºti
istoria ºi evoluþia.
Tot privindu-le aºa pãnã spre orizont se pare cã
timpul se opreºte în loc, ºi le poþi savura la infinit
frumuseþea. Din pãcate apa pe Rãut îºi continuã cursul ºi
noi în zadar încercãm sã descriem acele meleaguri
deoarece e imposibil sã le rupi din frumuseþea lor ºi sã le
înºiri pe o filã de hârtie. Numai ochilor ?i mai ales sufletului le este dat sã aprecieze frumuseþea ºi
unicitatea acestui defileu stâncos. Orheiul Vechi e un sat cu importante obiective turistice, istorice
ºi arheologice din Republica Moldova ºi meritã sã vezi un apus de soarede pe stâncile contopite cu
zarea albastrã ?i cu sufletul ?ãranului.
Vino ºi convinge-te ºi tu de asta!

Viorica NAGAVCIUC,
27
28

Orbecãind cu bobocii basarabeni

29
30
31
32