�n cautarea energiei �ntunecate Imprimare E-mail

Scris sau tradus de Liviu-Andrei Troaca-Luchici

21 iulie 2007

Ce este acest lucru care umple vidul din spa?iu, accelereaza expansiunea
Universului, ?i reprezinta aproximativ 70% din tot ce exista? Mai mult de doua
duzini de experimente se �ntreprind pentru a descoperi aceasta. Universul se
extinde din ce �n ce mai repede, dar nimeni nu ?tie de ce.

Acum, cercetatorii propun o gama de experimente ambi?ioase pentru a masura energia

intunecata, misteriosul fenomen care se crede a fi responsabil de acceasta
accelerare a expansiunii Universului. Vor cauta indicii �n stelele care
explodeaza; unde sonore vechi ?i �nghe?ate; ?i �n modul �n care obiectele masive
din spa?iu curbeaza?i distorsioneaza lumina.

Cercetatorii vor sa ?tie exact c�ta energie �ntunecata exista ?i cum evolueaza
efectele sale �n timp. Pentru aceasta exista aproape 30 de experimente propuse sau
�n desfa?urare, potrivit Dark Energy Task Force (Echipa de Interven?ie pentru
Energia �ntunecata), un comitet �nfiin?at de Funda?ia Na?ionala de ?tiin?a a
Statelor Unite, Departamentul de Energie al USA ?i NASA.

�Fiecare dintre aceste proiecte are pote?ialul de a avansa dramatic �n domeniu�,

spune cosmologistul Andreas Albrecht de la Universitatea din California Davis.
�Nu trebuie sa stam ?i sa a?teptam dupa o noua tehnologie sau inven?ie sa apara.
A?adar putem sa ne punem pe treaba ?i sa �ncepem studiile chiar acum. Este chiar
foarte incitant ?i este grozav sa iei parte la aceste cautari.�

O descoperire uimitoare

Pana acum 10 ani, cercetatorii credeau ca expasiunea Universului, care a �nceput

odata cu Big-Bang-ul, �ncetine?te mereu. Apoi observa?ii asupra stelelor
�ndepartate �n timp ce explodau, cunoscute sub denumirea de Supernove de tipul Ia,
a dezvaluit existen?a energiei �ntunecate. Astronomii au fost ?oca?i.

�Aceasta determina accelerarea expansiunii Universului. E o descoperire

uimitoare�, spune Roger Blandford, astrofizician la Institutul Kavli pentru
Astrofizic Particulelor ?i Cosmologie (KIPAC) aflat la Universitatea Stanford ?i
la Centrul de Accelerator Linear Stanford (SLAC).

�ntre timp, informa?ia extrasa din radia?ia cosmica de fond, care con?ine ecouri
ale Big-Bang-ului, a aratat ca Universul trebuie sa con?ina o anumita cantitate de
energie ?i materie. Suma toatala a tuturor galaxiilor ?i stelelor vizibile,
�mpreuna cu materia intunecata care nu este direct observabila, reprezinta totu?i
doar aproximativ 30% din cantitatea prevazuta. Cea care trebuie atunci sa
reprezinte 70% din Univers este energia �ntunecata.

Fizicienii au cateva idei despre ce ar putea fi cu adevarat energia intunecata,

iar una dintre ele are legatura cu ceea ce Einstein considera ca fiind cea mai
mare greseala a sa, anume costanta cosmologica. La inceput un termen pe care
Einstein l-a introdus �n ecua?iile sale pentru ca acestea sa reflecte no?iunea de
Univers static, constanta cosmologica moderna este o energie omniprezenta care
ram�ne constanta �n timp ?i spa?iu. Blandford o nume?te un c�mp de energie
veritabil. �Aproape ca ridica �ntrebari metafizice �n genul de ce trebuie sa fie
a?a,� spune el. Denumita de asemenea ?i energie a vidului, aceasta este energia
spa?iului gol, cauzata probabil de efectele cuantice.

Pe de alta parte, energia �ntunecata ar putea fi ceva mult mai complicat, anume un
c�mp exotic de energie numit �quintessence� (esen?a) care variaza de-a lungul
spa?iului ?i timpului. O alta posibilitate este ca energia �ntunecata sa nu fie
deloc un tip de energie, ci doar rezultatul unui comportament ciudat al
gravita?iei la scala Universului aflat �n cre?tere. Daca aceasta este adevarat,
fizicienii ar trebui sa modifice una dintre emblemele ?tiin?ei moderne, anume
teoria generalaa relativita?ii a lui Einstein.

O gramada de experimente

Unele dintre v�natorile propuse �n cautarea energiei �ntunecate ar putea sa aduca

date noi �nca �n anul 2010. De exemplu, experimentul Dark Energy Survey (DES,
Supravegerea Energiei I�ntunecate), va scana cerul cu o noua camera, de pe deja
existentul telescop Blanco, de 4 m, de la Observatorul Cerro Tololo Inter-American
�n Chile. De?i cercetatorii �?i propun sa construiasca telescoape �nca ?i mai
puternice �n urmatorii 10 ani, DES este important deoarece poate sa �nceapa sa
colecteze date �n doar c�?iva ani.

�C�nd va �ncepe sa func?ioneze, va fi cel mai puternic experiment ce va studia

energia intunecata�, spune James Annis, astrofizician la Fermilab care este
implicat �n proiect. �Intervalul de timpul �n care vom aduna date experimentale
este cam acela?i cu al unei teze de doctorat, iar nu cu cariera unui profesor.�
Cercetatorii spera ca expertiza acumulata la experimetul DES, preucum noi tehnici
de analiza a datelor, sa �mbunata?easca urmatoarele faze ale experimentelor.
�Suntem o piatra de hotar�, spune Annis. � O sa continuam sa �mpingem ?tiin?a
�nainte �n timp ce vom a?tepta alte proiecte mai mari sa apara.�

"At�t, at�t de mici!", desen de Roz Chast.

Cum se masoara distan?e cosmice

O modalitate de a masura expansiunea �n timp a Universului este aceea de a observa

supernove de tip Ia. Sunt ca farurile de pe mare, lumin�nd calea spre trecutului
Cosmosului ?i oferind astronomilor cele mai bune tehnici de a �ntelege cum a
crescut Universul. Supernovele de tip la sunt stele care explodeaza de fiecare
data cu aceea?i energie, fiind a?adar ca ?i ni?te lum�nari standard. Calcule
teoretice prezic c�t de luminoase ar trebui sa fie, iar masuratori experimentale
determina c�t de luminoase sunt �n realitate. Compar�nd cele doua, astronomii pot
deduce c�t de departe de noi se afla supernova. Telescopul Dark Energy Space, sau
Destiny, va cauta mii de supernove noi. Acesta este unul din cei trei candida?i
pentru Misiunea Comuna de Cautare a Energiei �ntunecate (Joint Dark Energy
Mission- JDEM) propusa de NASA ?i Departamentul de Energie al SUA.

Un alt candidat, Telescopul Avansant pentru Cercetarea Fizicii Enerigiei

�ntunecate (Advanced Dark Energy Physics Telescope- ADEPT), ar putea observa de
asemenea ?i supernove, dar obiectivul sau principal ar fi sa masoare bubuitul
ini?ial numit oscila?ie acustica a barionilor. Aproximativ 300 000 de ani dupa
Big-Bang, Universul era o supa de ioni care vibrau produc�nd ?i unde sonore. O
data ce supa s-a marit ?i con?inutul sau s-a separat �n atomi neutri, urma acestor
unde sonore a inghe?at �n radia?ia cosmica de fond ?i �n materia care se acumula ?
i care p�na la urma s-a unit form�nd stele ?i galaxii. Caut�nd ?i filrt�nd prin
radia?ia cosmica de fond ?i prin distribu?ia galaxiilor, astronomii pot sa
gaseasca tiparul acestei unde antice, iar marimea lor ar aduce �nca o masuratoare
a distan?elor cosmice.

Gravita?ia ?i cre?terea Universului

O a doua cale de investiga?ie este sa se analizeze cum au crescut structurile din

Univers. O data ce Universul a evoluat, gravita?ia a adunat por?iuni mici de
materie, form�ndu-se astfel stelele ?i galaxiile observabate �n zilele noastre.
Energia intunecata se opunea gravita?iei ?i acest efect limita cre?terea
Universului, las�nd indicii asupra proprieta?ilor sale. Masur�nd direct structura
materiei la scala mare, cercetatorii spera sa gaseasca daca energia �ntunecata
este �ntr-adevar o forma de energie sau este o manifestare a gravita?iei pe care
nu o �n?elegem complet.

Unele dintre aceste studii vor folosi fenomenul de lentila gravita?ionala, care
apara c�nd materia curbeaza lumina. Exista doua tipuri de lentile, anume puternice
?i slabe. �n cazul lentilei puternice, o galaxie sau un alt obiect masiv situate
�n fa?a sursei de lumina poate curba lumina a?a de mult �nc�t sa o distorsioneze
total, uneori cre�ndu-se mai multe imagini ale luminii ini?iale. �n cazul lentilei
slabe, obiectele cu o distribu?ie mult mai uniforma a masei distorsioneaza doar
subtil lumina. E a?adar nevoie de analiza statistica pentru a detectata acest
fenomen. C�t de mare este distorsiunea ne arata c�t de multa materie �ntunecata
exista acolo. Aceasta metoda le da cercetatorilor posibilitatea sa cartografieze
materia neagra din Univers ?i sa stabileasca daca structura materiei �ntunecate s-
a modificat �n timp.

Deoarece poate scana por?iuni vaste din Univers, experimentul propus Large
Synoptic Survey Telescope (LSST) va fi capabil sa masoare �n special efecte
cauzate de lentile gravita?ionale slabe. O versiune mai mare a lui DES, LSST va fi
un telescop de 8.4 metri bazat pe Terra, la Cerro Pachon �n Chile. �narmat cu o
camera puternica, va face mii de fotografii fiecarei regiuni din spa?iu, acoperind
jumatate de cer ?n doar c�teva zile.

O alta metoda de a cartografia distribu?ia materiei este sa se identifice

grupurile de galaxii unite de gravita?ie. Clusterele de galaxii sunt cele mai mari
structuri din Univers ?i astronomii pot detecta ace?ti mon?tri �n diverse feluri,
inclusiv cu ajutorul observa?iilor facute cu raze X sau pe cale optica.
Observatorul Constellation-X, o misiune spatiala propusa, ar fi alcatuita din 4
telescoape pe o singura nava spa?iala. Aproximativ de 100 de ori mai puternice
dec�t telescoapele actuale, chiar dec�t cele de la Observatorul �n raze X Chandra,
aceasta ar investiga cum a reu?it energia intunecaaa sa influen?eze formarea
grupurilor de galaxii ?i cum a condus accelerarea Universului.

Mai multe puncte de vedere

Cercetatorii spun ca este nevoie de o combinare a celor patrumetode, anume

observarea supernovelor, a undelor sonore �nghe�ate, a lentilelor gravita?ionale ?
i a clusterelor, pentru a putea rezolva problema energiei �ntunecate.

�Cea mai interesanta parte din acest domeniu nu este doar energia �ntunecata, ci
combinarea acestor teste�, spune Steven Kahn, astrofizician la KIPAC. Combinarea
tehnicilor independente nu doar ar mari �ncrederea �n rezultat, dar le-ar oferi
cercetatorilor o mai buna �n?elegere a tehnicilor �n sine ?i duc�nd la mic?orarea
erorilor experimentele. Aceasta ar conduce la masuratori mult mai precise �n
viitor ?i o mai buna interpretare a datelor.

�ntr-adevar, multe dintre experimentele propuse vor folosi mai mult dec�t o
singura metoda. De exemplu, cea de-a treia candidata pentru JDEM, numita
Supernova/Acceleration Probe, este destinata observarii supernovelor aflate la
mari departari, dar va cauta sa faca observa?ii ?i ale efectelor de lentila
gravita?ionala slaba ?i a undelor sonore inghe?ate. Square Kilometre Array, un
radio telescop propus, va �nregistra at�t undele sonore �nghe?ate c�t ?i
clusterele de galaxii. �n una din descoperirile sale esen?iale, Dark Energy Task
Force a conchis aa aceasta diversitate de metode este esen?iala. Dar cu at�t de
multe propuneri pe masa ?i fonduri limitate, este o treaba dificila sa decizi care
dintre experimente sa fie urmate.
"Unde naiba este neutrino asta?", desen de Roz Chast.

Calea spre viitor

La fel de importanta ca problema energiei intunecate poate sa fie ?i capacitatea

acestor experimente propuse de a se adresa ?i altor �ntrebari. Proiecte ca LSST,
Constellation-X, ?i Square Kilometerr Array pot studia multe aspecte ale
Universului, inclusiv fizica gaurilor negre ?i formarea planetelor.

At�t JDEM c�t ?i Constellation-X sunt op?iuni pentru programul NASA Beyond
Einstein (Dincolo de Einstein), o ini?iativa �ndraznea?a de a studia capitole
importante din astrofizica, inclusiv cosmologie, gravita?ie ?i gauri negre. Un alt
candidat la proiectul Beyond Einstein, Laser Interferometer Space Antena, sau
LISA, va studia ondularilele din spa?iu ?i timp, numite unde gravita?ionale. De
asemenea are poten?ialul de a masura energia �ntunecata. �Fiecare dintre aceste
proiecte contribuie �n felul sau unic, dar sunt net dominate de JDEM, al carui
scop este sa detecteze energia �ntunecata�, spune Michael Salamon, unul dintre
cercetatorii de la NASA care supervizeaza programul Beyond Einstein. NASA va
decide �n urmatoarele luni care dintre aceste proiecte va merge mai departe, o
decizie care ar putea influen?a ?i selectarea altor proiecte.

De?i JDEM are trei candida?i specifica?i, este �nca o competi?ie deschisa. Orice
alt cercetator poate propune un alt proiect daca JDEM este �ntr-adevar urmatoarea
misiune a programului Beyond Einstein. �Vrem sa fim siguri ca exista un numar de
echipe concurente�, spune Salamon.

�n majoritatea cazurilor, experimentele propuse ataca subiectul energiei

�ntunecate �n moduri complementare de a privi lucrurile, fiecare cu diferite
slabiciuni sau puncte forte. De exemplu, observatoare de pe Pam�nt pot fi mai
largi ?i mai puternice, dar telescoapele spa?iale nu se lovesec de efectul de
�nce?o?are dat de atmosfera.

Traducerea textului �n paragraful urmator. Desen de Roz Chast.

�n ciuda deciziilor grele ce urmeaza a fi luate, cercetatorii sunt mai mult dec�t
�nc�nta?i de viitor. �Am �ncredere deplina ca vor fi facute alegerile bune�,
declara Albrecht. �Iata ce �nseamna de fapt ?tiin?a: natura i?i arunca o minge ?i
tu o urmare?ti sa vezi de unde provine. Exista multa expertiza deja angrenata �n
cautarile acestea ?i sunt sigur ca vom avea parte de un succes rasunator�.

(Tradus de Liviu-Andrei Troaca-Luchici din revista "Symmetry", din mai 2007,

originalul put�nd fi gasit aici, autorul acestui articol fiind Marcus Woo.)
Ultima actualizare ( 19 noiembrie 2007 )