You are on page 1of 5

Studiul performanţelor

termodinamice ale unui


schimbător de căldură ţeavă în
ţeavă
1.1 Scopul lucrării
Scopul lucrării este de a studia funcţionarea din punct de vedere termic a unui schimbător de căldură
ţeavă în ţeavă, prin determinarea performanţelor sale şi compararea acestora cu cele rezultate din
calculul care a stat la baza proiectării aparatului.

1.2 Descrierea instalaţiei de lucru


Schema de principiu a instalaţiei este prezentată în Figura 1, curgerea celor două fluide fiind în
echicurent sau contracurent (funcţie de circuitul realizat). Apare caldă curge prin ţeava interioară, iar
apa rece prin spaţiul inelar format între cele două ţevi.

Figura 1. Schema de principiu a instalaţiei


Schimbătorul de căldură ţeavă în ţeavă are următoarele caracteristici:

Diametrul interior al ţevii interioare di 0,0083 m


Diametrul exterior al ţevii interioare de 0,0095 m
di + de
Diametrul mediu al ţevii interioare dm = 0,0089 m
2
Grosimea peretelui ţevii interioare di 0,0006 m
2
Secţiunea de curgere prin ţeava interioară π ⋅d i 5,411E-05 m2
Si =
4
Diametrul interior al ţevii exterioare Di 0,012 m
Diametrul exterior al ţevii interioare De 0,016 m
Grosimea peretelui ţevii interioare δe 0,002 m
π
Secţiunea de curgere prin spaţiul inelar Se =
4
(
⋅ Di2 − d e2 ) 4,222E-05 m2
Diametrul hidraulic (echivalent) al spaţiului
d h 2 = Di − d e 0,0025 m
inelar
Lungimea totală L 0,66 m
Suprafaţa de schimb de căldură S = π ⋅ dm ⋅ L 1,8454E-02 m2
Conductivitatea termică a ţevii interioare (inox) λi 16,2 W/m/K
Conductivitatea termică a ţevii exterioare
λe 0,19 W/m/K
(plexiglas)

1.3 Modul de lucru


Măsurătorile se efectuează în trei regimuri de funcţionare determinate prin stabilirea unor valori
diferite pentru cele două debite de apă. Se recomandă stabilirea debitului de apă pentru ambele
fluide în domeniul 1 - 5 litri/min.
După stabilizarea regimului de temperaturi se începe înregistrarea parametrilor prin urmărirea
valorilor corespunzătoare pe schema lucrării:
- Debit apă caldă: m1 (litri/min);
- Debit apă rece: m2 (litri/min);
- Temperatură apă caldă intrare: T1 (°C);
- Temperatură apă caldă între treceri: T1 (°C);
- Temperatură apă caldă ieşire: T3 (°C);
- Temperatură apă rece intrare: T4 (°C);
- Temperatură apă rece între treceri: T5 (°C);
- Temperatură apă rece ieşire: T6 (°C).

Notaţiile prezentate mai sus corespund curgerii în contracurent, în cazul curgerii în echicurent se
inverseasă temperaturile de intrare şi ieşire pentru apa caldă.
Măsurările pentru fiecare regim de funcţionare la intervale 2 - 3 minute, sunt stocate în tabelul
2.1. Numărul de citiri pentru fiecare regim se stabileşte în funcţie de timpul total afectat lucrării.

1.4 Prelucrarea datelor rezultate din măsurători


În cadrul fiecărui regim de funcţionare, în cazul în care valoarea unei temperaturi diferă de
celelalte cu cel mult 2 °C, se exclude întregul set de măsurări, aceasta indicând fie apariţia unui
regim tranzitoriu, fie o eroare grosolană făcută la citirea aparatelor. Pentru celelalte valori se
face media aritmetică, obţinându-se cele patru temperaturi care se folosesc în continuare în
calcule.

Tabelul 1. Mărimi măsurate

T1 T2 T3 T4 T5 T6 m1 m2
Regimul
[ºC] [ºC] [ºC] [ºC] [ºC] [ºC] [litri/min] [litri/min]

Se calculează fluxurile termice cedat de fluidul primar Q1 şi primit de agentul secundar Q2 cu


relaţiile:

m1
Q1 = ⋅ ρ1 ⋅ cp1 ⋅ (T1 − T3 ) [kW ]
1000 ⋅ 60 (1)
T1 + T3
în care cp1 este căldura specifică a apei la temperatura medie Tm1 = , în [kJ/(kg.K)];
2

m2
Q2 = ⋅ ρ 2 ⋅ cp 2 ⋅ (T6 − T4 ) [kW ]
1000 ⋅ 60 (2)
T4 + T6
în care cp2 este căldura specifică a apei la temperatura medie Tm 2 = , în [kJ/(kg.K) ].
2
Coeficientul de reţinere a căldurii rezultă din relaţia:
Q2
ηr = . (3)
Q1
Valorile obţinute pentru ηr trebuie să se încadreze în intervalul 0,9 – 0,999. În caz contrar
măsurările efectuate nu sunt corecte şi nu pot fi luate în considerare în calculele ulterioare.
Dacă ηr se încadrează în gama recomandată calculele se continuă cu determinarea coeficientului
global de schimb de căldură real de suprafaţă (experimental), din ecuaţia de transfer de
căldură:
Q2 ⋅ 10 3  W 
kS = , , (4)
S ⋅ ∆Tmed  m 2 ⋅ K 
în care ∆Tmed este diferenţa medie logaritmică de temperatură, în contracurent sau echicurent,
funcţie de circuitul termic realizat, şi se determină cu relaţia:

CC (T1 − T6 ) − (T3 − T4 ) [ ]
∆Tmed = , °C , (5)
T − T6
ln 1
T3 − T4

EC (T3 − T4 ) − (T1 − T6 ) [ ]
∆Tmed = , °C (6)
T − T4
ln 3
T1 − T6
Coeficientul global de schimb de căldură de suprafaţă teoretic, corespunzător regimului
realizat se va calcula cu relaţia:

1 1  W 
k St = ⋅ ,  2 , (7)
π ⋅ dm 1
+
1 d
⋅ ln e +
1  m ⋅ K 
π ⋅ d i ⋅ α 1 2 ⋅ π ⋅ λi di π ⋅ de ⋅α 2
unde: α1 şi α2 sunt coeficienţii de schimb de căldură prin convecţie pentru fiecare fluid, în
W/(m2.K) şi se determină cu relaţiile lui Miheev:

Nr. Crt. Relaţia Domeniul de valabilitate


10 < Re < 2000
5
0, 4 dh
 d  Re⋅ ⋅ Pr 6 > 15
1 Nu = 1,4 ⋅  Re⋅ h  ⋅ Pr 0,33 L
 L
L
> 10
dh
2000 < Re < 10000
5
Nu = K 0 ⋅ Pr 0, 43 dh
Re⋅ ⋅ Pr 6 > 15
2 L
K 0 = −2 ⋅ 10 −7 ⋅ Re 2 + 0,0061 ⋅ Re− 9,461
L
> 10
dh
10 4 < Re < 5 ⋅ 10 6
0,6 < Pr < 2500
3 Nu = 0,021 ⋅ Re 0,8 ⋅ Pr 0, 43
L
> 50
dh

unde:
α ⋅ dh
• Nu este numărul Nusselt, Nu = ;
λ
w ⋅ dh
• Re - numărul Reynolds, Re = ;
ν
• dh - diametrul hidraulic (sau echivalent), în [m]; d h1 = d i pentru apa caldă şi
d h 2 = Di − d e pentru apa rece;
m1 m2
• w - viteza apei, în [m/s]; w1 = 1000 ⋅ 60 pentru apa caldă şi w2 = 1000 ⋅ 60 pentru
Si Se
apa rece;
• Pr - criteriul Prandtl pentru apă la temperatura medie;
• λ - conductivitatea termică a apei la temperatura medie, în [W/(m2.K)];
• ν - vâscozitate cinematică a apei la temperatura medie, în [m2/s];
• η- vâscozitate dinamică a apei la temperatura medie, în [Pa·s];

Dacă în relaţiile de calcul pentru numărul Nusselt, se aplică în relaţii şi corecţia pentru
0 , 25
 Pr 
variaţia temperaturii în stratul limită ε T =   , atunci calculul se derulează iterativ,
 Pr 
 p 
Tm1 + Tm 2
plecându-se iniţial cu temperatura peretelui T p = pentru determinarea coeficienţilor
2
α ⋅ T + α 2 ⋅ Tm 2
de convecţie α1, α2 şi se revine cu valoarea T p* = 1 m1 , până când eroarea între
α1 + α 2
doi paşi succesivi ε = T p − T p* ≤ 0,1°C .

Se vor compara valorile obţinute pentru kS şi kSt şi se vor trage concluziile necesare.

Tabelul 2. Proprietăţile apei

T ρ cp λ 105⋅η 106.ν Pr
[°C] [kg/m3] [kJ/(kg·K)] [W/(m·K)] [Pa·s] [m2/s] -
10 999 4,19 0,577 129,6 1,3 9,5
20 998 4,18 0,597 99,3 1,0 7,0
30 996 4,18 0,615 72,2 0,8 5,4
40 992 4,175 0,633 65,8 0,66 4,3
50 988 4,18 0,647 55,5 0,56 3,55
60 983 4,18 0,658 47,1 0,48 3,0
70 978 4,19 0,668 40,4 0,41 2,55
80 982 4,19 0,673 35,2 0,36 2,25
90 965 4,20 0,678 30,9 0,33 1,95

You might also like