Valorificarea potenţialului turistic al judeţului

Dolj

1.Localizarea şi caracterizarea zonei

Judeţul Dolj este situat în zona de sud sud-vest a României. Teritoriul judeţului se
întinde între 43°43' şi 44°42' latitudine nordică şi, respectiv, 22° 50' şi 24° 16' longitudine
estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal şi un grad şi jumătate longitudinal. Doljul
este învecinat cu judeţele: Mehedinţi la vest, Gorj şi Vâlcea la nord, Olt la est şi fluviul
Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanţă ce constituie o parte din graniţa
naturală a României cu Bulgaria. Suprafaţa totală este de 7.414 kmp şi reprezintă 3,1%
din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile
administrativ-teritoriale ale României.
Ca şi infrastructură judeţul Dolj deţine un Aeroport Internaţional în Municipiul
Craiova, două porturi la Dunăre: Calafat şi Bechet, puncte de trecere a frontierei cu
Bulgaria. Reţeaua căilor de transport cuprinde 221 km cale ferată, 424 km drumuri
naţionale şi 1691 km drumuri judeţene şi comunale.
Populaţia judeţului Dolj la 1 iulie 2008 a fost de 708504 locuitori, cu 12050
persoane mai puşin decât la 1 iulie 2004.Densitatea populaţiei a scăzut în acest interval
de la 97,2locuitori/km2 în anul 2004, la 95,6locuitori/km2 în anul 2008.
Pentru a evalua nivelul de dezvoltare economică-socială a judeţului Dolj am luat
în considerare contextul social (forţa de muncă, şomajul, învăţământul) şi cel
economic(câştigul salarial mediu lunar brut, numărul agenţilor economici, cifra de
afaceri).
La finalul anului 2008, conform datelor din balanţa forţei de muncă, s-a constatat
o scădere a resurselor de muncă cu 2,5mii persoane faţă de anul 2004 (432,7mii persoane
în 2008, faţă de 435,2mii persoane în anul 2004).Numărul persoanelor ocupate în anul
2008 a fost de 276,6mii persoane (din care 127mii persoane femei), în creştere faţă de
anul 2004 cu 12,8mii persoane.
În prezent în judeţul Dolj funcţionează 412 unităţi, respectiv 148 grădiniţe, 211
şcoli primare şi gimnaziale, 46 licee, 3 şcoli postliceale şi de maiştri şi 4 instituţii de
învăţământ superior cu 27 facultăţi.
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului 2008 a fost de 24310 persoane
(faţă de 16176 persoane în anul 2004), reprezentând 8,1% din populaţia activă civilă.
Câştigul salarial mediu lunar brut al salariaţilor în 2008 a fost de 1644 RON,
comparativ cu anul 2004 creşterea în termeni reali a fost de 53,8%.
În anul 2008 s-au înmatriculat 2456 agenţi economici: 2439 societăţi cu
răspundere limitată (99,3%) şi 17 societăţi pe acţiuni (0,7%).
Cifra de afaceri a evoluat de la 10209813 mii RON în 2004 la 21685073 în anul
2008.
2.Prezentarea potenţialului turistic
Relieful este dominat de Câmpia Română, dar există şi zone deluroase în nord.
După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de
câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare
parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene.Reţeaua
hidrografică este reprezentată de Dunăre, care curge între Cetate şi Dăbuleni şi râul Jiu
care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval, cât şi de lacuri şi iazuri.
Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa în cadrul ţării şi
caracterul depresionar al regiunii pe care o ocupă în apropiere de curbura lanţului muntos
carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă în partea centrală şi nordică
a ţării.
O mare parte din sudul judeţului este acoperită de lanuri bogate, vegetaţia fiind
specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care
alternau cu tufărişuri. Influenţele climatice şi intervenţia omului au determinat
modificarea învelişului vegetal. În zona Ciuperceni şi Apele Vii se întind păduri de
salcâm, iar la Verbiţa, Murgaşi şi Branişte predomină pădurile întinse de stejar.
Fauna Judeţului este specifică zonei de stepă cu elemente de pădure şi baltă.În
linii generale repartiţia faunei urmăreşte mediul specific pădurilor, silvostepei şi
câmpului cultivat, luncilor, zonelor umede şi mediului acvatic propriu-zis. În ceea ce
priveşte speciile de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în cadrul Judeţului Dolj
există un număr de 75 de specii de plante şi un număr de 50 de animale rare şi în pericol
de dispariţie.
În judeţul Dolj se găsesc obiective istorice, monumente de arhitectură şi de artă
cum ar fi:
• Muzeul Olteniei din Craiova cu secţiile de istorie, etnografie şi ştiinţe ale naturii,
• Muzeul de Artă , depozitarul unor capodopere ale artei româneşti şi universale,
în al cărui salon "Constantin Brâncuşi" este expusă celebra lucrare "Sărutul".
• Biblioteca din Craiova , înfiinţată de Alexandru şi Aristia Aman, alături de
celelalte 400 de biblioteci existente în teritoriu, însufleţesc viaţa spirituală a
Doljului, în cadrul manifestarilor culturale ce au loc în aceste spaţii se prezintă
cărţile de valoare ale scriitorilor locali şi naţionali şi se vernisează numeroase
expoziţii de artă.
• Filarmonica de stat Oltenia , întemeiată în anul 1850, şi Teatrul de Operă şi
Operetă , fiinţând din anul 1861, asigură, prin repertoriu şi interpretare,
satisfacerea exigenţelor muzicale ale melomanilor.
• Teatrul de păpuşi , fondat în anul 1949, în pofida spaţiului restrâns în care îşi
desfăşoară activitatea, şi-a câştigat o notorietate naţională şi internaţională.
• Teatrul Naţional din Craiova , înfiinţat în anul 1850, a avut tot timpul o cotă de
exprimare artistică de cea mai înaltă clasă. Din anul 1992 a cucerit efectiv ţările
de pe toate continentele unde a dat spectacole, fiind laureatul a numeroase
festivaluri dramatice. Era normal ca Teatrul Naţional din Craiova să fie
organizatorul Festivalului internaţional de teatru "William Shakespeare".
• Casa Baniei - construita in 1699, la initiativa domnitorului Constantin
Brancoveanu reprezinta unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura de
acest gen din tara. Constructia acestui monument, a fost facuta pe locul unui
 edificiu mai vechi (ce dateaza din secolul al XV-lea), care apartinea marii familii
boieresti a Craiovestilor.
• Casa Glogoveanu - este o cladire construita pe plan dreptunghiular, cu elemente
traditionale specifice si o arhitectura sobra, apartinand boierilor Glogoveni. In
aceasta casa a locuit o vreme si Tudor Vladimirescu, care devenise omul de
afaceri al boierului Glogoveanu.
• Casa Jianu - a fost construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea (nu se cunoaste
anul), de familia Jianu.
• Fantana Popova - a fost ridicata lui Matei Basarab, acesta refacand-o, de unde
mai poarta si numele de Fantana Basarabestilor.
• Cula Poenaru - ridicata in satul Almaj, a fost modificata, incaperile fiind
decorate cu picturi in fresca, inspirate din fabulele lui Esop

Pe lângă acestea se găsesc şi rezervaţii naturale şi monumente ale naturii:

• Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervatie forestiera, cu
salcâmi bătrâni, apreciată pentru conţinutul lemnos şi dimensiunile arborilor,
unici în Europa. Rezervaţia forestieră se află pe partea dreaptă a drumului
naţional Calafat – Bechet – Cernavodă, la circa 5 km de comuna Poiana Mare.
Pădurea de salcâm care formează rezervaţia are o vechime de peste 90 de ani şi
se întinde pe o suprafaţă de 8 ha.
• Punctul fosilifer Bucovăţ - În comuna Bucovăţ se întinde pe o suprafaţă de 4 ha,
un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluşte, care
datează din Paleolitic, descoperit în anul 1949. Datorită cercetărilor şi studiilor
publicate despre fauna fosiliferă de moluşte existentă aici, zona este ocrotită de
lege.
• Rezervaţia ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În
apropiere de comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafaţă de 500 ha un colţ
de luncă care a fost declarată rezervaţie ornitologică în anul 1971. Aici traiesc
peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră,
egreta mică, raţa pestriţă, lişiţa, codobatura albă, stârcul roşu etc. Este singurul
loc din lunca Dunarii care a rămas neîndiguit.
• Rezervaţia de bujori sălbatici de la Pleniţa - Este unică în Romania.
• Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum sunt cele de la
Coşoveni (o zonă de vanatoare de căpriori şi fazani la 10 km de Craiova pe DN
6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Branişte (cu stejar brumăriu).
• Parcul Nicolae Romanescu din Craiova - Realizat după planurile arhitectului
francez E. Redont între anii 1900 – 1903, este unul dintre cele mai mari parcuri
din ţară (cu o suprafaţă de 90 ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule,
statui şi un frumos pod suspendat.

3.Analiza echipamentelor existente

În ceea ce priveşte distribuţia unităţilor de cazare turistică pe tipuri şi locaţii din
judeţul Dolj, trebuie remarcate următoarele:
-Peste jumătate din totalul unităţilor de cazare sunt hoteluri;
-aproape 70% din totalul unităţilor de cazare se află în municipiul Craiova;
 -dintre celelalte oraşe din judeţul Dolj , doar Calafat şi Filiaşi au o unitate de cazare
turistică (mai exact câte un hotel fiecare);
-în zonele rurale din Dolj, doar comunele Almăj, Bratovoeşti, Bucovăţ şi Işalniţa deţin
vreun fel de unitate de cazare turistică.
Din cele mai sus menţionate, se poate spune că judeţul Dolj are o capacitate de cazare
turistică relativ redusă

SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE

CAZARE TURISTICĂ,
PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
-Număr-
2009 2010
Tipuri de structuri de primire turistică
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

Total judeţ 2052 2333 2037 2070 2022 2121 2601 2500 2294 2401 2302 2253 2522
din care:
Hoteluri 1256 1393 1257 1209 1214 1246 1745 1616 1402 1504 1525 1404 1528
Moteluri 322 248 189 230 260 254 294 276 281 308 295 313 318
Vile turistice 164 174 174 191 208 203 208 176 168 154 142 121 157
Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -
Pensiuni turistice 109 188 142 107 132 130 112 162 200 201 124 162 222
Pensiuni agroturistice - - - - - - - - - - - 24 31
1
Tabel 3.1

INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE

%
2009 2010
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Total judeţ 10,7 12,0 10,0 11,8 11,6 13,1 12,6 11,7 10,6 11,0 10,1 9,4 11,0
2
Tabel 3.2
Analizând unităţile turistice din punct de vedere al numărului de camere, în
perioada 01.01.-30.09.2010 comparativ cu perioada 01.01.-30.09.2009, ponderea o deţin
hotelurile cu 74,3% (71,8% în perioada 01.01.-30.09.2009), urmate de moteluri cu 9,8%
(11,8% în perioada 01.01.-30.09.2009), vile turistice cu 6,5% (7,8% în perioada 01.01.-
30.09.2009), hosteluri cu 3,7% (4,4% în perioada 01.01.-30.09.2009), pensiuni turistice
urbane cu 4,3% (4,2% în perioada 01.01.-30.09.2009) şi pensiuni turistice rurale1,4%.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, în perioada 01.01.-30.09.2010 a
fost de 11,2% (15,0% în perioada 01.01.-30.09.2009) la total structuri de primire turistică
cu funcţiuni de cazare

1
www.insse.ro/cms/files/bsl/Dolj.doc
2
www.insse.ro/cms/files/bsl/Dolj.doc
CLASIFICAREA PRINCIPALELOR STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIE DE
GRADUL DE CONFORT

Tabel 3.33

4.Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare

NUMĂRUL SOSIRILOR
-număr-
2004 2005 2006 2007 2008
TOTAL 38698 41309 44392 56684 57279
Turişti din 31821 32909 35971 48502 48953
ţară

Tabel 4.14

NUMĂRUL ÎNNOPTĂRILOR ÎN UNITĂŢILE DE CAZARE TURISTICĂ

-număr-
2004 2005 2006 2007 2008
TOTAL 78370 84366 93500 125526 137874
Turişti din 62232 65334 73624 109060 116826
şară

Tabel 4.25
3
http://www.scribd.com/doc/37128920/Dolj-Studiu-Turism-Varianta-19-Noimebrie
4
Anuarul Statistic Al Judeţului Dolj, 2009
5
Anuarul Statistic Al Judeţului Dolj, 2009
Analiza circulaţiei turistice

2004 2005 2006 2007 2008

Înnoptări 78370 84366 93500 125526 137874
Sosiri 38698 41309 44392 56684 57279
Durata medie 2,025 2,042 2,106 2,214 2,407
a sejurului

Ani Ȋnnoptări % Indicatorii medii

în unităţile de cazare Valoare absolută Valoare relativă
turistică y(nr. Δ(nr.turişti) Ī R(%)
turişti)
2004 78370 15,0 103.921,2 14.876 1,1516 15,16
8
2005 84366 16,2
3
2006 93500 17,9
9
2007 125526 24,1
5
2008 137874 26,5
3
Total 519606

După analiza datelor din tabel putem afirma că numărul înnoptărilor a crescut în
medie cu 14.876, ceea ce înseamnă o creştere de 1,1516 ori având un spor mediu relativ
de 15,16%.

Previziunea indicatorului Înnoptări în unităţile de cazare turistică

Vom realiza previziunea pentru următorii 3 ani, prin 3 metode:

-metoda sporului mediu
-metoda indicelui mediu
-metoda trendului liniar

Metoda sporului mediu

Ani Ȋnnoptări ti ^ -- Abaterile
în unităţile de yi=y1+ ∆ti ^
cazare turistică ( yi - yi )²
-mii-
2004 78 0 78 0
 2005 84 1 92,8 77.44
2006 93 2 107,6 213,16
2007 125 3 122,4 6,76
2008 137 4 137,2 0,04
Total 297,4

A=

A=243,88 v=0,23%

Metoda indicelui mediu

Ani Ȋnnoptări ti Abaterile
în unităţile de ^ ^
cazare turistică yi= * ( yi - yi )²
-mii-
2004 78 0 78 0
2005 84 1 89,8 33,64
2006 93 2 103,4 108,16
2007 125 3 119,1 34,81
2008 137 4 137,1 0,01
176,62
A=

A=187,9 v=0,18%

Metoda trendului liniar

Ani Ȋnnoptări ti t i2 yi*ti b*ti ỹi= a+ b* ( yi - ỹi )²

în unităţile de ti
cazare turistică
-mii-
200 78 -2 4 -156 -31,8 72,1 34,81
4
200 84 -1 1 -84 -15,9 88 16
5
200 93 0 0 0 0 103,9 118,81
6
200 125 1 1 125 15,9 119,8 27,04
7
200 137 2 4 274 31,8 135,7 1,69
8
Total 0 10 159 198,35

= a + b* a=y = =103,.9; b = =15,9; A = =199,17

v=0,19

După utilizarea celor 3 metode am observat că metoda care ajustează cel mai bine
este metoda indicelui mediu.Astfel vom efectua previzionarea pentru următorii 3 ani cu
ajutorul acestei metode.

Ani Ȋnnoptări ti Abaterile

în unităţile de ^ ^
cazare turistică yi= * ( yi - yi )²
-mii-
2004 78 0 78 0
2005 84 1 89,8 33,64
2006 93 2 103,4 108,16
2007 125 3 119,1 34,81
2008 137 4 137,1 0,01

2009 5 157,8
2010 6 181,8
2011 7 209,3

Conform analiza datelor din table în urmîtorii 3 ani se va realiza o creştere a

înnoptărilor în unităţile de cazare turistică.

5.Soluţii valorificare a potentialului turistic

Judeţul Dolj are de promovat un potenţial turistic de o mare diversitate,care oferă

posibilitatea practicării unei largi game de forme de turism.În ceea ce priveşte turismul de
afaceri un obiectiv de investiţie determinant este Parcul Industrial Craiova.Această
investiţie majoră va avea ca prim impact atragerea investitorilor străini şi autohtoni,
formarea de capital în sectorul privat şi creşterea gradului de ocuparea a forţei de muncă.
 Potenţialul balneoclimateric al judeţului este foarte important, însă pentru
exploatarea lui sunt necesare investiţii mari.La Ghighera şi Urzicuţa există izvoare
minerale cu potenşial curative atstat prin studii hidrogeologice complexe.
O altă zonă cu potenţial turistic pentru judeţul Dolj este lunca Dunării.Pe malul
acesteia ar trebui amenajate porturi turistice şi pontoane cu acostamente pentru vaporaşe
şi alei de promenadă. O altă direcţie de dezvoltare a turismului dunărean ar fi organizarea
şi introducerea în circuitul turistic a programului de croaziere pe Dunăre. Acestea ar
include acostări în porturile doljene, Calafat, Bechet, Cetate şi Rast, precum şi cele
bulgăreşti, de la Vidin şi Oreahovo, pentru vizitarea unor obiective turistice, cum ar fi
castelul Baba Vida , oraşul Vidin, peştera Măgura şi stâncile de la Belogradchik .
Croazierele ar putea fi completate de circuitul dunărean internaţional.
Turismul rural si cel peisagistic ar putea fi dezvoltat pentru care avem următorul
traseu : Ciupercenii Noi - Desa - Poiana Mare - Băilești - Plenița - Bucovăț - Craiova -
Coșoveni - Bratovoiești - Geormani - Segarcea - Gighera – Bistreţ.
Bibliografie

1. Anuarul Statistic Al Judeţului Dolj, 2009

2. Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare,în anul 2009
3. http://www.judetuldolj.ro/dolj/servlet/portal?
action=ContentAction&actEvent=showRubric&id=monografie
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Dolj
5. http://www.cjdolj.ro/prezentaredolj.html
6. www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/comunicat-76.pdf?view=true
7. www.insse.ro/cms/files/bsl/Dolj.doc
8. http://www.scribd.com/doc/37128920/Dolj-Studiu-Turism-Varianta-19-Noimebrie