Professional Documents
Culture Documents
Introducere.
Bibliografie.
Anexe:
Bilanţul contabil
INTRODUCERE
Analiza economico-financiară este o necesitate stringentă, iar prin metodele şi tehnicile utilizate
duce la stabilirea unui diagnostic privind activitatea firmei şi pe baza acesteia se pot elabora programe
si strategii care duc la îmbunătăţirea activităţii societăţii în viitor.
Se poate spune că, pentru un agent economic, analiza situaţiei financiare se întinde asupra
tuturor elementelor patrimoniale şi a rezultatelor financiare ale acestora. Echilibrul financiar exprimă
egalitatea sau coincidenţa între sursele financiare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor
şi posibilităţilor de constituire a acestor resurse din rezultatele economice proprii, iar analiza acestuia
poate fi realizată utilizând metode de analiză clasice şi moderne.
Primul capitol conţine aspecte legate de prezentarea societăţii comerciale, oferind informatii
despre obiect de activitate, clienţi, furnizori, gama de produse si servicii oferite şi nu în ultimul rând
structura organizatorică şi personalul societăţii..
Apoi sunt prezentate modelele de analiză financiară complexe care ilustrează, printr-o abordare
globală, situaţia financiară a agentului economic sub două aspecte : sunt prezentate modelele de analiză
statică şi dinamică a bilanţului contabil şi e arătat modul în care s-a realizat şi consecinţele în planul
lichidităţii, solvabilităţii şi capacităţii de plată. Prin analiza statică a bilanţului financiar şi funcţional
( modele obţinute prin tratarea prealabilă a posturilor de activ şi pasiv ale bilanţului contabil) sunt
determinaţi principalii indicatori ai echilibrului financiar, respectiv fondul de rulment, necesarul de
fond de rulment şi trezoreria netă şi sunt puse în evidenţă relaţiile dintre aceştia. Analiza dinamică a
bilanţului contabil foloseşte ca instrumente tablourile de flux ( tabloul de finanţare nevoi-resurse şi
tabloul fluxurilor de trezorerie) prin care se urmăreşte reconstituirea mişcărilor şi transformărilor
patrimoniului imputabile unei anumite perioade.
CAPITOLUL I.
PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE
– Condensatoare de putere pentru joasă, medie şi înaltă tensiune utilizate pentru compensarea
energiei reactive, cuptoare cu inducţie, filtre armonici poluante, motoare şi lămpi, electronică de
putere. Sunt ecologice, complet biodegradabile şi nu sunt toxice.
1.1. Piaţa societăţii comerciale
1.1.1. Furnizorii
Principalii furnizori sunt: subunităţi ale Electrica SA, Termoelectrica SA, Hidroelectrica
SA. Precum si furnizori externi cum ar fi: ROEDERSTEIN – Germania; BENEDIKT&JAGER,
GENERAL ELECTRIC, CHAUVIN - ARNOUX – Franţa; BENEDIKT & JÄGER – Austria;
CARLO GAVAZZI – Italia; F.C. MISURE by UNIDATA – Italia; VEMER – Italia.
S.C. Electrica S.A. este o societate cu capital integral de stat, aflată în subordinea AVAS2.
Obiectul de activitate3 îl constituie distribuţia şi furnizarea energiei electrice şi asigurarea
infrastructurii de comunicaţii şi informatică, care să permită utilizarea unui management performant
în condiţiile deschiderii pieţei şi prezentei competiţii în aceste domenii.
Activităţile importante sunt cele de exploatare şi dezvoltare a sistemelor de distribuţie,
comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi cele aferente furnizării de energie electrică către
clienţii noştrii.
Chauvin de ARNOUX Group4 este organizat în activitate pe bază de domenii de expertiză:
– portabil pentru instrumente de testare, măsurări electrice şi de parametrii de mediu;
– 2 - Power Measurement & Control instruments (ENERDIS & RADIO-CONTROLE
brandnames) for measurement, metering and supervision of electrical networks,putere de
măsurare şi instrumente de control pentru măsurare, de dozare şi de supraveghere a reţelelor
electrice,
– 3 - PYRO-CONTROLE thermosensors and temperature measurement, control and
supervision instruments.Serviciul de divizare MANUMESURE oferă o gamă largă de
servicii pentru profesionişti şi de producători, inclusiv service post-vânzare pentru a
Grupului de produse, precum şi de reparaţie, metrologice, de testare şi de calibrare pentru
dispozitive electronice.
Vemer Spa a fost fondată în 1980 cu numele de Vemer Electronics S.R.L. şi acum este în
partea de sus a pieţei italiene ca un producător de soluţii de măsurare şi gestionare a problemelor de
mediu şi electrice civile şi industriale. In 2001 ia naştere grupul industrial european Viber Siber.
Our Quality Contract , which aims to develop reliable and safe products, is backed by ISO
9001:2000 certification .1.4.2. Clienţii
Categoria clienţilor potenţiali este avută în vedere cu prilejul târgurilor şi expoziţiilor,
conferinţelor şi a altor manifestări specifice, ocazie cu care, prin metode de marketing, se testează
reacţiile clienţilor şi se culeg informaţii de feed-back, utile pentru ajustarea cerinţelor, astfel încât să
se răspundă aşteptărilor clienţilor.
Printre clienţii firmei sunt enumeraţi: SC Amifidel SRL, SC Perom SA Bacău, Institutul
Naţional de Cercetare - Dezvoltare şi Incercări pentru Electrotehnica - ICMET Craiova.
SC Amifidel SRL înfiinţată în anul 1997, Amifidel Com S.R.L îşi propune să ofere
potenţialilor clienţi achiziţionarea unor produse de calitate la cele mai bune preţuri. Compania
Amifidel Com S.R.L vă pune la dispoziţie servicii de calitate privind instalaţiile de compensare
energie reactivă. Firma noastră are un personal de 3 angajaţi. Avem o experienţă îndelungată pe
piaţa din România.
Furnizorii noştri sunt VISHAY - SUA, diviziile ROEDERSTEIN, ESTA - GERMANIA şi
BENEDIKT &JAGGER-AUSTRIA.
SC Perom SA Bacău obiectul principal de activitate al societăţii îl constituie proiectarea,
producerea, comercializarea şi montarea de echipamente electrice pe joasă şi medie tensiune,
destinate distribuţiei enrgiei electrice, comenzii şi controlului maşinilor unelte, şi automatizărilor
industriale. Pornind de la acest obiect principal de activitate, ca nucleu de bază, societatea are o
ofertă comercială complexă destinată în final contractării de lucrări complexe inclusiv cu punere in
funcţiune.
ICMET Craiova 6are în prezent aproape 300 de angajaţi. Activitatea sa a demarat încă din
1974 în calitate de Departament Central de Cercetare Dezvoltare al Companiei Electroputere
Craiova, cel mai important producător în domeniu.
Experienţa ICMET:
5 Noul CEO, Enzo Brignoli, în cadrul companiei din 1983, a luat act de Divizia civilă şi de Electronică industrială pentru
confort şi securitate pentru acasă, precum şi de măsurare a temperaturii.
6ICMET Craiova - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică Craiova
• Electronică de putere
1.4.3. Concurenţi
Directorul economic:
1.6. Organigrama
Figure 1
CAPITOLUL II.
DIAGNOSTICUL VIABILITĂŢII ECONOMICO FINANCIARE
Table 2 dinamica %
Table 4 dinamica %
Figure 3
A. Analiza ACTIVULUI:
Figure 4
În anul 2007 activele circulante înregistrează un procent de 72,23%, o creştere cu 5,42% faţă
de anul 2006, activele imobilizate deţin un procent de 27,38%, o scădere faţă de anul 2006 cu 5,81%,
iar cheltuielile în avans înregistrează o creştere cu 0,37 de procente deţinând un procent de 0,38% din
totalul activelor din 2007, un total de 1270995 în mărime absolută.
În anul 2008 activele circulante deţin un procent de 30,11%, o scădere cu 42,12 puncte
procentuale faţă de anul 2007, activele imobilizate înregistrează un procent de 69,67%, evidenţiind o
creştere faţă de anul 2007 cu 42,29 de procente.
B. Analiza PASIVULUI:
Table 6
Figure 5
Figure 6
Situaţia netă prezintă o creştere în timp, fapt ce semnifică o îmbogăţire a întreprinderii (o
creştere a capitalurilor proprii), această situaţie marchează atingerea obiectivului major al gestiunii
În anul 2006 se înregistrează o valoare de 608361, spre deosebire de anul 2007 care
înregistrează o scădere nesemnificativă de 1 punct procentual, ajungând la valoare absolută de 605022
iar în anul 2008 se înregistrează o creştere majoră, aproape dublă faţă de anii precedenţi ajungând la o
valoare absolută de 1199759.
În toată perioada se observă o creştere a situaţiei nete acest lucru arătând o îmbogăţire a
patrimoniului, fiind rezultatul unei gestiuni sănătoase a firmei.
B. FONDUL DE RULMENT = (CAPITALURI PROPRII + DATORII PE TERMEN LUNG) -
IMOBILIZĂRI NETE
Figure 7
surselor temporare (datorii pe termen scurt).Cu cât sursele permanente sunt mai mari
Astfel se observă că în anul 2006 fondul de rulment are o valoare absolută de 296884, în anul
2007 se înregistrează o creştere cu 11 puncte procentuale ajungând la 328159 în mărime absolută, însă
anul 2008 evidenţiază o scădere majoră cu 66 puncte procentuale însă rămânând la o valoare pozitivă
de 100105, în mărime absolută.
D. TREZORERIA NETĂ:
Figure 9
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi echilibrate şi
eficiente. Ea relevă calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen lung cât şi pe termen
scurt.
Trezoreria netă este pozitivă în toţi aceşti ani evidenţiind că exerciţiile financiare s-au încheiat
cu un surplus monetar, expresia concretă a profitului net din pasivul bilanţier şi a altor
acumulări bănesti.
Creşterea în anul 2007 faţă de 2006 şi respectiv 2008 faţă de 2006 reprezintă cash- flow- ul ce
revine acţionarilor sub formă de dividende de încasat şi/sau profit de reinvestit.
CAPITOLUL III.
ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII COMERCIALE
Marja comercială reprezintă diferenţa dintre valoarea vânzărilor (cifra de afaceri) şi costul
direct al acestor vânzări (costul bunurilor şi serviciilor vândute).
Conform Table 20 şi 21 se observă o evoluţie descrescătoare a marjei comerciale astfel că în
anul 2006 se înregistrează cu o valoare absolută de 157916, în anul 2007 se observă o scădere faţă de
2006 până la 118513 în valoare absolută respectiv cu 25 de puncte procentuale, iar anul 2008
deasemeni evidenţiază o scădere până la 107539, respectiv 32 de puncte procentuale faţă de anul 2006,
şi 19 puncte procentuale faţă de anul 2007.
B. PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI = PRODUCŢIA VÂNDUTĂ +/- PRODUCŢIA STOCATĂ
+ VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
Figure 12
Valoarea adăugată reprezintă valoarea creată în plus de întreprindere peste valoarea produselor
achiziţionate de ea din mediul extern, pentru producţie (materii prime, materiale, energie, utilităţi,
servicii, ambalaje ş. a.).
În tabelele 25 şi 26 observăm o scădere a valorii adăugate astfel în anul 2006 valoarea adăugată
se înregistrează cu 637790, în anul 2007 se evidenţiază o scădere cu 25 de procente faţă de anul 2006
ajungând la o valoare absolută de 475969, deasemeni în anul în anul 2008 se observă o scădere cu 28
de procente faţă de anul 2007 şi cu 46 de procente faţă de 2006.
D. EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE = VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ + SUBVENŢII
DIN EXPLOATARE – CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE ŞI VĂRSĂMINTELE ASIMILATE –
CHELTUIELI DE PERSONAL
• D.1. VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ (VAB) = marja comercială + marja activităţii de leasing +
producţia exerciţiului – cheltuieli externe
D.1.1. MARJA ACTIVITĂŢII DE LEASING (MAL) = venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al
căror obiect de activitate îl constituie leasingul (ct. 766)8 – cheltuieli privind dobânzile de
refinanţare înregistrate de entităţile al căror obiect de activitate îl constituie leasingul (ct. 666)9
Anul 2006
MAL = 0
VAB = 157916 + 0 + 1102441 -180947 = 1079410
Anul 2007
MAL = 0
VAB = 118513 + 0 + 2319024 – 765027 = 1672510
Anul 2008
MAL = 0
VAB = 107539 + 0 + 957165 – 249431 = 815273
Figure 13
Prin excedentul brut din exploatare, se întelege ceea ce rămâne întreprinderii pentru finanţarea
activităţii şi finanţarea investiţiilor,iar dacă rămân şi disponibilităţi acestea sunt folosite pentru
remunerarea asociaţiilor şi acţionarilor. Excedentul brut de exploatare studiază impactul cheltuielilor cu
personalul şi al impozitelor şi taxelor asupra acestui sold intermediar de gestiune.
Din tabelele de mai sus se observă o oscilaţie a execedentului brut din exploatare astfel că:
În anul 2006 se înregistrează o valoare absolută de 888937, în anul 2007 faţă de 2006 se
observă o creştere semnificativă de 62 de procente, însă anul 2008 se incheie cu o scădere a
excedentului brut din exploatare, o scădere de 40 de procente faţă de anul 2006, respectiv 63 de
procente faţă de 2007 ajungând la o valoare absolută si pozitivă de 529021. Această scădere se
datorează creşterii cheltuielior cu personalul şi a cheltuielilor cu impozite şi taxe.
Figure 14
Din analiza tabelelor 29 şi 30 putem observa oscilaţia rezultatului exploatării astfel că:
Anul 2006 se înregistrează cu 34775, anul 2007 faţă de 2006 evidenţiază o dublare a valorii
înregistrate în 2006, respectiv o creştere importantă de 1,09 procente, ajungând la o valoare
absolută de 72708, însă anul 2008 se încheie cu înregistrarea unei valori negative a rezultatului
exploatării, ajungând la valoarea de -177820 ceea ce înseamnă că s+au înregistrat cheltuieli mai
mari decât încasări.
B. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI = REZULTATUL CURENT + REZULTATUL
EXCEPTIONAL – CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT
• F.1. REZULTATUL CURENT (RC) = Rezultatul din exploatare + venituri financiare (cont 76) +
venituri financiare din provizioane (cont 786) - cheltuieli financiare (cont 66) - cheltuieli
financiare privind amortizările şi provizioanele (cont 686)
• F.2. REZULTATUL EXCEPŢIONAL (RE) = venituri excepţionale (cont 77) + venituri excepţionale
din provizioane (cont 787) - cheltuieli excepţionale (cont 67) - cheltuieli excepţionale privind
amortizările şi provizioanele (cont 687)
Anul 2006
RC = 34775 + 11067 + 0 – 17610 – 0 = 28232
RE = 0
Anul 2007
RC = 72708 + 7936 + 0 – 19220 – 0 = 61424
RE = 0
Anul 2008
RC = -177820 + 3085 + 0 – 39852 – 0 = -214587
Table 31 -date comparabile- -ron-
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Rezultatul curent 28232 61424 -214587
Rezultatul excepţional 0 0 0
C heltuieli cu impozitul pe profit 5868 18209 0
REZ ULTA T UL NET A L EXERCIŢIULUI 22364 43215 -214587
Table 32 - dinamica - -% -
Partea din profitul neimpozabil obţinut de către agentul economic şi care revine
întreprinzătorului. Asfel observăm oscilaţia rezultatului net al exerciţiului în sensul că anul 2006 se
încheie cu o valoare pozitivă de 22364, deasemeni anul 2007 evidenţiază o valoare pozitivă şi chiar mai
mare comparativ cu anul 2006 ajungându-se la 43215 ceea ce arată o evoluţie bună însă valoarea
negativă din anul 2008 arată faptul că întreprinderea ar putea tinde spre faliment.
Figure 15
Table 36 - dinamica - -% -
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Active circulante 587142 918098 500815
Stocuri 304503 255094 233729
Datorii pe termen scurt 270520 592782 404349
LIC HIDITATEA PARŢIALĂ 1,04 1,12 0,66
Table 37 - dinamica - -% -
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Active de trezorerie 27830 15130 12383
datorii pe termen scurt 270520 592782 404349
LIC HIDITATEA IM EDIATĂ 0,10 0,03 0,03
Table 38 - dinamica - -%-
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Lichiditatea generală 2,17 1,55 1,24
Lichiditatea parţială 1,04 1,12 0,66
Lichiditatea imediată 0,10 0,03 0,03
Din analiza datelor evidenţiate în tabelul 35 observăm că lichiditatea generală deţine o pondere
foarte bună în anul 2006, de 2,17 procente arătând faptul că datoriile curente ar fi acoperite chiar dacă
valoarea activelor curente ar scădea cu 50%. În anul 2007 situaţia începe să tindă către declin ajungând
la o pondere de 1,55 puncte procentuale, iar în anul 2008 lichiditatea generală mai pierde câteva
procente ajungând la 1,24 puncte procentuale, însă aceste valori se încadrează în valoarea minimă
admisă care poate varia între 1,2 – 1,8.
Lichiditatea parţială indică posibilitatea de acoperire imediată, cu activele cele mai lichide, a
obligaţiilor pe termen scurt, adică situaţia în care societatea s-ar afla, dacă ar fi obligată, să-şi înceteze
activitatea imediat şi să-şi plătească datoriile cu scadenţa sub 1 an. Literatura de specialitate apreciza ca
o buna lichiditate partial trebuie sa fie mai mare sau egala cu 1.
Astfel din analiza tabelului 36 putem observa oscilaţia acestui indicator, întrucât anul 2006 se
înregistrează cu o pondere de 1,04 procente, în anul 2007 se observă o creştere cu câteva procente
ajungând la 1,12 puncte procentuale, insă anul 2008 scoate în evidenţă o scădere a lichidităţii reduse
întrucât se înregistrează cu o pondere de 0,66 puncte procentuale.
Lichiditatea imediată este cea mai bună măsură a capacităţii companiei de a plăti datoriile
imediat exigibile. Astfel, unii autori consideră că procentul recomandat se situeaza intre 0,2 – 0,3, în
timp ce alţii afirmă că o valoare a lichidităţii imediate cât mai apropiată de 1 este dezirabilă, făcând
dovada unui bun grad de lichiditate al companiei.
Table 39 - dinamica - -% -
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Active totale 878881 1270995 1663185
Datorii totale 270520 665973 463427
Solvabilitatea generală 3,25 1,91 3,59
Solvabilitatea general reprezintă rata dintre datoriile totale şi activele totale şi masoara
capacitatea entitatii de a face fata tuturor datoriilor inregistrate in bilant. Solvabilitatea generală este
considerată bună, când rezultatul obţinut depăşeşte 30%, indicând ponderea surselor proprii în totalul
pasivului firmei. Din analiza tabelului 39 se poate observa faptul ca valorile inregistrate in perioada
2006 – 2008 depaseste valoarea minima admisa de 30%, ceea ce inseamna ca firma este solvabila.
CAPITOLUL IV.
PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI
Cunoaşterea condiţiilor în care se desfăşoară activitatea economică şi iniţierea unor acţiuni bine
definite pentru realizarea cât mai eficientă a scopului propus sunt premise ale unei conduceri ştiinţifice
performante în orice domeniu al activităţilor umane incluse în categoria fenomenelor economice
respective: producţia, consumul, schimbul şi utilizarea bunurilor şi a serviciilor.
În urma analizei diagnosticului viabilităţii economico financiare si a rezultatelor financiare a
societăţii comeriale, redate în această lucrare se pot formula un set de propuneri şi recomandări în
vederea îmbunătăţirii activităţii firmei.
Fondul de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia
la realizarea echilibrului finanţãrii pe termen scurt. Din datele tabelelor 10, 11, 12 se observă o valoare
pozitivă dar in scădere a fondului de rulment ceea ce evidenţiaza scăderea capitalurilor permanente
pentru finanţarea activelor circulante nete. Un fond de rulment propriu pozitiv arată faptul ca starea de
echilibru pe termen lung este asigurată pe baza resurselor proprii, adică această stare va fi mentinută si
dupa plata eventualelor datorii pe termen lung.
Teoretic, Fondul de Rulment trebuie să fie pozitiv, ceea ce nu înseamnă că în anumite situaţii nu
poate exista un fond de rulment negativ fără a compromite buna funcţionare a întreprinderii.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizări nete) constituie marja de
securitate a întreprinderii pentru exploatarea sa cotidiană, permiţându-i să-şi asigure un nivel minim al
unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime, fond de casă minim), activul
circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarmă pentru întreprindere, care va fi
lipsită de capitaluri permanente suficiente să-i asigure finanţarea imobilizărilor (Capitaluri permanente
< Imobilizări nete), sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care
nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an).
Această situaţie se întâlneşte mai frecvent în sectorul de distribuţie, unde viteza de rotaţie a
stocurilor este foarte rapidă (sub o lună) şi unde există credite-furnizori însemnate.
Trezoreria netă este pozitivã în toti aceşti ani evidenţiind cã exercitiile financiare s-au încheiat
cu un surplus monetar, expresia concretã a profitului net din pasivul bilanţier şi a altor acumulãri
bãnesti. Creşterea în 2007 faţă de 2006 reprezintã cash- flow- ul ce revine acţionarilor sub formã de
dividende de încasat şi/sau profit de reinvestit.
Excedentul brut din exploatare reprezintă acel rezultat care permite finanţarea investiţiilor,
remunerarea surselor externe, remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea. Ca indicator care evidenţiază
performanţele economice ale unei întreprinderi legate de activitatea de exploatare (operaţii legate de
producţie, de activitatea comercială sau prestări de servicii), excedentul brut al exploatării este resursa
principală a întreprinderii care influenţează atât indicatorii de eficienţă cât şi capacitatea de
autofinanţare a întreprinderii. Din aceast motiv se consideră că excedentul brut al exploatării reflectă
contribuţia capitalului la crearea bogăţiei întreprinderii.
Pe de altă parte, se consideră că indicatorul constituie un rezultat parţial, în sensul că nu ţine
cont de toate cheltuielile suportate de întreprindere în activitatea sa de exploatare.
Rezultatul net al exerciţiului Se observă că rezultatul net al exercitiului este pozitiv în anii
2006 şi 2007, observând chiar şi o creştere în anul 2007 faţă de 2006 cu 93 de puncte procentuale, ceea
ce înseamnă că întreprinderea este rentabilă în anul 2006, iar această rentabilitate se va menţine şi
pentru 2007. Rezultatul net pozitv al exercitiului reflectă rentabilitatea generală a întreprinderii, adică
ceea ce îi rămâne întreprinderii după achitarea tuturor cheltuielilor din anul respectiv. Profitul obţinut
va fi utilizat fie pentru autofinanţare, fie pentru remunerarea asociaţilor sau acţionarilor.
Determinantele autofinanţării.
Mărimea autofinanţării este determinată de factori a căror influenţă poate fi pusă în evidenţă în diferite
etape ale formării sale. Aceste etape pot fi reprezentate astfel:
Valoarea admisă a lichidităţii imediate se situează între 0,2 – 0,3, în timp ce alţii afirmă că o
valoare a lichidităţii imediate cât mai apropiată de 1 este dezirabilă, însă din analiza tabelului 37 se
poate observa că firma nu are capacitatea de a acoperi cheltuielile imediat exigibile datorită scăderii
activelor de trezorerie din anul 2007 şi 2008 faţă de 2006, inclusiv datorită creşterii datoriilor pe termen
scurt.
Bibliografie