CURS DE ASISTENTA

MEDICALA DE URGENTA
 RESUSCITAREA CARDIO
-PULMONARA (RCP)
LA NOU-NASCUT, SUGAR, COPIL
 RESUSCITAREA CARDIO-
RESPIRATORIE
• A – AIRWAY – ELIBERAREA C.A.S.
• B – BREATHING – ASIGURAREA RESPIRATIEI
• C – CIRCULATION–ASIGURAREA CIRCULATIEI
• D – DRUGS – ADMINISTRAREA MEDICATIEI

A + B + C = BLS
A + B + C + D = PALS
 RESUSCITAREA CARDIO-
RESPIRATORIE
• BLS – oricine si oriunde.

• PALS – mediu specializat

- personal specializat
- necesita organizare complexa
- necesita roluri precise
- gesturi precise si repetate permanent in
cadrul unor exercitii sau simulari
periodice
RCP - SCOP
• STABILIZAREA PACIENTULUI tinand cont ca
tratamentul definitiv e posibil numai daca pacientul
este stabilizat complet
• 2 PRINCIPII :
- copilul nu trebuie considerat un adult in
miniatura
- la copil STOPUL CARDIORESPIRATOR
≠ EVENIMENT SUBIT (marea majoritate a
cazurilor)
= consecinta DETERIORARII PROGRESIVE A
FUNCTIILOR RESPIRATORII SI CIRCULATORII
 EVALUAREA PACIENTULUI CRITIC
A. EVALUAREA PRIMARA
- evaluarea initiala si recunoasterea conditiilor si situatiilor
amenintatoare de viata
B. EVALUAREA SECUNDARA
- examenul obiectiv in detaliu (“din cap → picioare”)
- ANAMNEZA DETALIATA – formule mnemotehnice
ex : AMPLE - A – Allergie
- M – Medications
- P – Post illness
- L – Last meal
- E – Events
- Evaluare biologica si Rx
- Reevaluare finala
 A – EVALUAREA PRIMARA
• A . AIRWAY – evaluarea starii si
permeabilitatii cailor aeriene
• B . BREATHING – evaluarea functiei
respiratorii
• C . CIRCULATION – evaluarea functiei
circulatorii
• D . DISABILITY (INCAPACITATE) –
evaluarea statusului neurologic
• E . EXPOSURE (EXPUNERE) – masurarea
temperaturii
A . AIRWAY – Evaluarea starii si permeabilitatii
cailor respiratorii
→ recunoasterea obstructiei CA
→ prevenirea aspiratiei continutului gastric
→ asigurarea schimburilor gazoase adecvate

B . BREATHING – Evaluarea respiratiei,

recunoasterea semnelor de insuficienta
respiratorie
→ frecventa respiratorie
→ mecanica respiratorie
→ culoarea tegumentelor si mucoaselor
C . CIRCULATION – Evaluarea functiei circulatorii
→ frecventa cardiaca
→ puls periferic
→ tensiunea arteriala
→ perfuzia tisulara – culoarea tegumentului
- temperatura
- timp de recolorare capilara
D . DISABILITY – Evaluarea starii neurologice
→ Aprecierea nivelului de constienta
• GLASGOW • ADELAIDE • REED
→ Postura
→ Pupile
E . EXPOSURE - TEMPERATURA
→ extremitati (+dezbracare)
→ termometrizare
A+B+C+D+E

APRECIEREA STARII BOLNAVULUI
↙
↘
STABIL INSTABIL
 
EVALUARE SITUATIE AMENINTATOARE
SECUNDARA DE VIATA
- Insuf. Resp./Circ. Potentiala
- Insuf. Resp./Circ. Instalata
- Insuficienta cardiorespiratorie
 RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE
CAUZE DE STOP CARDIO-RESPIRATOR
• Traumatice
 accidente rutiere
 accidente de bicicleta
 accidente prin arme de foc
• Non-traumatice
 SIDS (sudden infant death syndrome - la sugari)
 inecul
 bolile pulmonare
 asfixia
 aspiratia
 bolile cardiace congenitale
 arsuri
 SITUATIILE CU RISC CRESCUT
PENTRU STOP CARDIORESPIRATOR
• 1. HIPOXIA
- Insuficienta respiratorie datorata:
• leziunilor SNC
• obstructiei CAS
• pneumotorax, hemotorax

2. SOCUL rezultat al:

• leziunilor organelor parenchimatoase
• hemotorax
• fracturi multiple: extremitati si pelvis
• hemoragie intracraniana
• 3 . ARSURI – necesita IOT prompta pentru protejarea
CAS inainte ca edemul determinat de arsura
inhalatorie sa distorsioneze anatomia regiunii
- Insuficienta respiratorie rezultat al:
• inhalatiei de fum (incendii)
- Insuficienta circulatorie rezultat al:
• pierderii masive la nivelul zonei
de arsura
• extravazare in spatiul extravascular

!!! Copii arsi ≤ 2 ani sunt predispusi la complicatii

postresuscitare si terapie de umplere a patului vascular
 URGENTA ATI ARSI
• 3 . GASTROENTERITELE

- pot produce deshidratare, iar pierderea masiva de lichide poate

provoca soc hipovolemic
- gastroenterita cu deshidratare este cauza principala de soc in toata
lumea
- semne de deshidratare
 scaderea in greutate
 iritabilitate
 absenta lacrimilor
 uscaciunea mucoaselor
 deprimarea fontanelei
 pliu cutanat cu aspect de “coca”/”carpa uda”
- semne de soc
 tahicardie
 diminuarea pulsului periferic
 oligurie
 iritabilitate/letargie
 acidoza
• 4 . EPIGLOTITA – URGENTA RESPIRATORIE

= inflamatia epiglotei, corzilor vocale si plicilor

ariteno-epiglotice
- clinic – febra
- odinofagie
- sialoree
- voce vatuita
- stridor inspirator
- pozitie de “adulmecare”
- Stop respirator rezultat al :
• obstructiei totale a cailor aeriene
• obstructie partiala+epuizare
• 5 . TRAHEOSTOMIE
- Insuficienta respiratorie( risc  )
• dop de mucus care obstrueaza canula
!!! POATE RAMANE NEDETECTATA – Copilul
traheostomizat nu poate vorbi sau plange.
- Daca apar cele mai mici semne :
→ inlocuieste canula
→ introducerea unei sonde endotraheale prin
orificiul traheostomei pana la inlocuire
• 6 . CONVULSIILE
- Insuficienta respiratorie rezultat al :
• depresiei centrului respirator
• obstructiei C.A. cu secretii
• 7 . COMA
AIRWAY
 EVALUARE SI EXAMINARE
Informatiile cele mai importante ce trebuie obtinute la
pacient cu CAS compromise(semne de obstructie a
CRS)
1. Simptomele au aparut in legatura alimentatia
(fistula,aspiratie,stenoza subglotica)
2. Au legatura cu pozitia – in decubit ventral se
accentueaza(proces supraglotic, epiglotita,limba mare)
3. Se asociaza cu febra – crup,epiglotita, abces,
retrofaringian
4. Exista o stare preexistenta –hidrocefalie, ECI
(pneumonie de aspiratie)
5. Pacientul poate sa manance/bea sau sa-si inghita
secretiile
DISFAGIE = EPIGLOTITA ; ABCES RETROFARINGIAN
 EVALUARE SI EXAMINARE
Semne si simptome ale obstructiei CAS
1. Miscari paradoxale
- depresia toracelui in timpul inspirului si bombarea
abdomenului(balans toraco-abdominal)
- f. sever : pectus excavatum
2.Utilizarea mm. respiratori accesori
- tiraj intercostal, suprasternal
- batai ale aripilor nazale
3. Stridor
- inspirator: obstructie deasupra laringelui
4. Tuse
- latratoare - crup laringian
(nu se asociaza cu epiglotita).

5. Semne nespecifice
- respiratie superficiala
- cianoza/paloare
- somnolenta !!! epuizare
nu ameliorare
BREATHING
 BREATHING
Definitia → criterii clinice
 totalitatea modificarilor clinice ale functiei
respiratorii.

Se urrmareste frecventa respiratiilor

n.-n.: 40-60/min.
sugar : 40/min.
copil : 20/min.
adolescent : 16-18/min.
EVALUARE
I. Examenul clinic – cel mai important
 tahipnee
 batai de aripioare nazale
 utilizarea intensa a musculaturii accesorii
 tiraj
 retractia peretelui toracic
 MV diminuat
 cianoza
 letargie, somnolenta
 puls paradoxal

II. Monitorizare neinvaziva - pulsoximetria

sao2 - nu furnizeaza date despre ventilatie.
!!! SaO2 > 90% nu exclude insuficienta respiratorie acuta.
- nu este utila in intoxicatia cu CO si nitriti .
CIRCULATION
 CIRCULATION
Evaluarea functiei circulatorii → frecventa
cardiaca
veghe medie somn
n.-n.- 3 l. 85-200 140-160 80-160
3 l. – 2 a. 100-180 120-130 75-160
2 a. – 10 a. 60-140 80 60-90
> 10 a. 60-100 75 50-90
!!! Tahicardia sinusala
- raspuns comun/obisnuit la • stress
• anxietate • febra • hipoxie • hipercapnie
• hipovolemie
 CIRCULATION
→ Pulsul central
• carotida
• femurala/brahiala

→ Tensiunea arteriala
- medie 90+2V
- limita inf. 70+2V
(< = hTA)
 CIRCULATION
→ Perfuzia tisulara
- Culoarea tegumentelor - N : mucoasele,
pat unghial, palme, plante = ROZ
In caz de :- hipoxemie
- perfuzie tisulara scazuta
• marmorare
• paloare/cianoza extremitatilo(palme,plante)
• extremitati reci
- Timp de recolorare capilara
DISABILITY
 DISABILITY

Evaluarea statusului neurologic :

SCALA GLASGOW – COPIL SI SUGAR

TOTAL 3 – 15 pct.

SCALA ADELAIDE – COPIL SI SUGAR

TOTAL 3 – 14 pct.
 PEDIATRIC GLASGOW COMA SCALE

0 - 12 L >12 L SCOR
Spontan Spontan 4
Deschidere La strigat La voce 3
ochi La durere La durere 2
Nu raspunde Nu raspunde 1
PEDIATRIC GLASGOW COMA SCALE
0 -12 L >12 L SCOR
Miscari spontane, Miscari spontane, 6
naturale naturale
Localizeaza durerea Localizeaza durerea 5
Flexie la durere Flexie la durere 4
Raspuns Flexie anormala Flexie anormala 3
(rigiditate de (rigiditate de
motor
decorticare) decorticare)
Extensie anormala Extensie anormala 2
(rigiditate de (rigiditate de
decerebrare) decerebrare)
Nu raspunde Nu raspunde 1
PEDIATRIC GLASGOW COMA SCALE
0- 23 L 24 – 60 L > 60 L SCOR
Zambet, Cuvinte si Orientat 5
gangurit, propozitii
plans la potrivite
durere
Plans Cuvinte Dezorientat 4
Raspuns
nepotrivite
verbal
Plans/tipat Plans/tipat Cuvinte 3
nepotrivit nepotrivit nepotrivite
Geamat Geamat Sunete 2
neinteligibile
Nu raspunde Nu raspunde Nu raspunde 1
BASIC LIFE SUPPORT BLS
CLASIFICARE GRUPE DE VARSTA
IN FUNCTIE DE PROTOCOL BLS

• NOU-NASCUT :
- PRIMELE 24 DE ORE (NEWBORN)
- PRIMELE 28 DE ZILE (NEONATE )
• SUGAR : PRIMUL AN DE VIATA
• COPIL : 1-8 ANI
• >8 ANI : BLS ASEMANATOR ADULTULUI
STOPUL CARDIAC LA POPULATIA
PEDIATRICA , SPRE DEOSEBIRE DE
ADULTI, ESTE IN MAJORITATEA
CAZURILOR SECUNDAR STOPULUI
RESPIRATOR DETERMINAT DE O
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
PROGRESIVA.
 SUPORTUL DE BAZA AL VIETII
(BLS)

• Se aplica in prespital de catre 1-2 persoane cu

sau fara pregatire in acest domeniu care nu au
in dotare materialul necesar.

• Regula = “PHONE FAST”

nu “PHONE FIRST” adica RCP
timp de 1 minut inainte de a chema ajutoare.
 SECVENTA RCP

PUNEREA IN SIGURANTA A VICTIMEI SI

SALVATORULUI:

• - NU se incepe resuscitarea inecatului in apa !

• - izolarea zonei incidentului
• - scoaterea din mediul toxic
• - semnalizare luminoasa, sonora
• - intreruperea sursei de curent electric
• - stingerea focului sau izolare
 SECVENTA RCP

• EVALUAREA STARII DE CONSTIENTA

(5-10 SEC.)
STIMULI VERBALI, DUREROSI

• CONSTIENT : Evaluare, acordare prim ajutor

eventuale leziuni
 SECVENTA RCP
• INCONSTIENT : Evaluarea RESPIRATIEI

* RESPIRA – POZITIA DE SIGURANTA (se evita

aspirarea secretiilor, varsaturilor, mentine calea aeriana
libera).
EXCEPTIE: suspiciunea unei leziuni de coloana
cervicala
 politraumatism
 TCC
 inecat imobilizare cu guler cervical
 electrocutat
 spanzurat

* NU RESPIRA – A B C -ul
POZITIA DE SIGURANTA
POZITIA DE SIGURANTA
 A : AIRWAYS
Permeabilizarea cailor respiratorii superioare
• Curatare, aspiratie
• Extensia usoara a capului si ridicarea mandibulei
(head tilt-chin lift) – daca NU exista suspiciunea de
leziune de coloana cervicala
• Subluxatia mandibulei + guler cervical in caz de :
politraumatism, TCC, inec, electrocutare, spanzurare.
• Pipa Guedel
• Punctia intercricotiroidiana in caz de : edem
glotic,corpi straini ce nu pot fi indepartati,
traumatism forte de masiv facial
 SUBLUXATIA MANDIBULEI
Se plaseaza 2/3 degete sub fiecare parte a
mandibulei, la nivelul unghiului sau si se ridica
mandibula in sus si in afara
 HEAD TILT-CHIN LIFT

• Cu o mana pe fruntea copilului se basculeaza

cu blandete capul pe spate pana ajunge in
pozitie neutra. Gatul va fi discret in extensie.
• Degetele de la cealalta mana (cu exceptia
policelui se plaseaza sub barbie si se ridica
mandibula in sus si in afara (atentie la
tesuturile moi de sub barbie)
HEAD TILT-CHIN LIFT
 ASPIRAREA DE CORPI STRAINI
In caz de ASPIRAREA DE CORPI STRAINI :
• Nou-nascut : doar aspiratie
• Sugar : sprijinit pe antebratul stang,cu fata in jos si
capul usor decliv,sustinand ferm mandibula.Se
efectueaza 5 lovituri interscapulovertebrale si se
intoarce cu fata in sus pe celalalt antebrat si se
efectueaza 5 compresii toracice(la fel ca si pt. masajul
cardiac) cu frecventa de 1/sec.
• Copil mic : compresii subdiafragmatice (manevra
Heimlich), lovituri interscapulovertebrale sau compresii
toracice
• Dupa fiecare serie de manevre se reevalueaza
cazul.daca nu s-a obtinut dezobstructia,
protocolul se reia.
 B : BREATHING – RESPIRA?
– asigurarea ventilatiei
PRIVESTE,ASCULTA,SIMTE
• Initial 2 insuflatii(cu durata de 1-1½sec.) apoi 1
insuflatie la 3 secunde.
- gura la gura (cu pensarea foselor nazale)
- gura la nas ; gura la nas+gura (la sugar)
- gura la pipa Guedel
- gura la traheostoma
- masca Ambou + balon Ruben
- masca laringiana + balon Ruben
Volumul si presiunea eficiente sunt cele care
produc miscarea toracelui.
 C : CIRCULATION
– Asigurarea circulatiei

• Evaluarea rapida ( 5-10 sec.) a pulsului central

nou-nascut – a. ombilicala
sugar – a. brahiala
copil mic – a. carotida , a. femurala

• PULS PREZENT
– verificarea pulsului la fiecare 5 min.
- se continua ventilatia : n-n=40-60/min
sugar=40/min
copil mic=20/min.
adolescent=16-18/min.
 CIRCULATION
• PULS CENTRAL ABSENT / BRADICARDIE<60/MIN.
MCE (MASAJ CARDIAC EXTERN )
+
INSUFLATII in raport de :
nou-nascut = 3:1
sugar =5:1
copil = 5:1
adolescent= 15:2
• TIMP DE 30 SEC. ( 10 CICLURI)

APOI APEL TELEFONIC(961/112)

 CIRCULATION
MASAJUL CARDIAC EXTERN
• SUGAR - la un lat de deget sub linia intermamelonara
- cu 2 degete(II si III) sau tehnica
bimanuala(se prinde toracele cu ambele maini si se
efectueaza compresii cu cele doua police)
- depresia toracelui cu aprox. 1,5-2,5 cm
- frecventa=100/min
• COPIL MIC – cu podul palmei pe stern la 2 degete de
apendicele xifoid
-depresia toracelui cu aprox. 2,5-3,5cm
- frecventa=100/min
MCE - Sugar
MCE – Copil mare
Secventa Copil>8 A Copil 1-8 A Sugar NN

Verifica Stimulare blanda, Stimulare blanda, Ciupeste bland, Usuca

raspunsul striga, vorbeste striga, vorbeste vorbeste, striga tegumentele,
tapoteaza
Airway Head tilt-Chin lift Head tilt-Chin lift Head tilt-Chin lift Head tilt-Chin
lift
Daca este trauma – subluxatia mandibulei
Verifica LOOK,LISTEN, FEEL
respiratia
Breathing Gura-gura, 2 Gura-gura, 2 Gura-gura+nas, 2 Gura-gura+nas,
respiratii eficiente respiratii respiratii eficiente 5 respiratii
in 2’’ eficiente in 1,5’’ in 1,5’’ eficiente in 1’’
FR 12/min 20/min 20/min 30-60/min
Verificare Carotida Carotida Brahiala Ombilicala
puls
Locul MCE ½ inf stern la 2 ½ inf stern la 2 la un lat de la un lat de
degete de degete de deget sub linia deget sub linia
apendicele xifoid apendicele xifoid mamelonara mamelonara
Tehnica 2 maini O singura mana 2 degete-o mana cuprinde tor.– 2
MCE (palma) cuprinde tor.– 2 police
police
Profunzime Adancimea-1/3- Adancimea-1/3- Adancimea-1/3- Adancimea-1/3
1/2 din cea a 1/2 din cea a 1/2 din cea a din cea a
toracelui toracelui toracelui toracelui

Frecventa 100/min 100/min 100/min 120/min

MCE
Raport MCE
/Ventilatie 15/2 5/1 5/1 3/1
CAZURI PARTICULARE
 INTOXICATII

• In eventualitatea SCR se aplica BLS si PALS standard

• Examinarea pacientului poate sa va dea indicii: halena, marci
de punctie venoasa, tablete sau blistere reziduale, urme de
eroziuni pe tegumente si mucoase
• Pe parcursul resuscitarii incercati sa identificati substanta toxica
• A se evita respiratia “gura la gura” in intoxicatiile cu: cianuri,
hidrogen sulfurat, corozive si organofosforice
• Nu dati sirop de ipeca pt. a induce varsatura; nu provocati
varsatura la ingestia de substante corozive
• Apelati TOXAPEL ( 2106183 / 2106282 ) si 112
• Lavaj gastric + carbune activat utile pana intr-o ora de la
ingestie (IN SPITAL )
• Antidoturi specifice (IN SPITAL )
 INECUL
• Cea mai importanta consecinta a inecului e hipoxia, a carei
durata determina prognosticul resuscitarii
• Scoateti cat mai repede si in siguranta victima din apa
• RCP imediat dupa punerea in siguranta a victimei si
resuscitatorului
• Ori de cate ori e posibil incercati sa salvati victima fara a intra
in apa
• !!! La cei cu posibila leziune de coloana cervicala in
circumstantele: semne de trauma, intoxicatie cu alcool, surferi
- guler cervical
• Pe cat posibil scoaterea victimei din apa in pozitie orizontala
( pt. a scadea riscul hipotensiunii arteriale postimersie )
• Nu e necesara curatarea CAS de apa (este cant. scazuta si se
absoarbe repede in circulatia centrala)
• NU compresii abdominale(pot determina regurgitarea
continutului gastric si aspiratia)
• Regurgitare + leziuni col. cerv. – se intoarce corpul cu totul cu
mentinerea capului si coloanei cervicale in ax
 ARSURI
• ! Edem CAS in urma arsurilor la nivelul extremitatii cefalice sau
in urma inhalarii de aer supraincalzit in spatiu inchis
• Arsurile circumferentiale in special torace pot limita miscarile
respiratorii → insuficienta respiratorie ⇒ ! IOT rapida la acesti
pacienti
• Daca nu se poate IOT , atunci cricotiroidotomie
• Obtinere acces i.v. + terapie lichidiana
• Arsura chimica: indepartare haine contaminate si spalare cu
cantitati mari de apa
• Indepartarea cu grija a hainelor si materialelor aderente de
acestea , a obiectelor metalice
• Contactare Centrul de Arsi
• Prevenirea pierderii de caldura
• A nu se folosi detergenti , dezinfectanti chimici sau unguente
topice
• Se pot aplica pe zonele arse comprese cu ser
ELECTROCUTIA

• ! Asigurati-va ca sursa de curent este oprita

• Incepeti BLS si PALS fara intarziere
• FV e frecventa – Defibrilare prompta
• Arsuri extremitatea cefalica - IOT
• ! Leziuni coloana cervicala - imobilizare guler cervical
• Indepartati hainele si pantofii care mai ard pt. a
preveni noi leziuni
• Terapie lichidiana i.v.
 FRACTURI - IMOBILIZARI
• Indepartare bijuterii, haine stramte
• Atelele sunt folosite pt. a stabiliza fractura, diminua durerea
si evita producerea de noi leziuni
• Atelare in pozitia gasita la cei cu fracturi deschise sau
deformari mari
• Atelele temporare (in prespital ) trebuie sa stabilizeze
articulatia proximala si cea distala de sediul posibilei fracturi
(‘’ splint it as it lies ‘’)
• Se aplica atele dupa alinierea fracturii angulate si corectarea
deformarii
• Reevaluare status neuro-vascular al membrului dupa orice
procedura de reducere si atelare
• Folosirea gipsului circular nu e indicata ( tumefiere tesuturi
moi datorita fracturii )
PLAGI SI HEMORAGII

• Hemoragie externa – compresie direct pe leziune

sau pe artera proximala

• Niciodata nu pensati in “orb” intr-o plaga
• Aplicare garou deasupra leziunii cand sangerarea
are origine arteriala si sub leziune cand e venoasa
– nu se tine mai mult de 10-15 min.(leziuni
ischemice) – se prefera compresia
• Suport lichidian pt. a preveni socul hipovolemic
• NU se extrag corpurile straine care produc plagi
prin penetrare (risc de hemoragii)
 HIPOTERMIA
• Cand T< 35ºC , clasificare : usoara ( 35º - 32ºC)
moderata( 32º- 30ºC)
severa (< 30ºC )
• Riscul hipotermiei e crescut la intoxicati, etilici, trauma, boli cronice,
varstele extreme
• Hipotermia protejeaza creierul si organele vitale
• ! Hipotermie primara sau secundara ( deces de alta cauza)
• Nu se declara decesul pana cand nu se incalzeste pacientul ,
resuscitarea prelungita e necesara
• Drogurile resuscitarii trebuie folosite la T > 30ºC, altfel sunt inactive
• Masuri generale: scoaterea din mediul rece, prevenirea pierderii de
caldura si transportul rapid la spital.Indepartati hainele ude sau
inghetate si acoperiti-l cu paturi, feriti-l de vant
• Incalzirea poate fi – externa : pasiva si activa
- interna ( activa ): perfuzii si lavaje cu solutii calde
PEDIATRIC ADVANCED LIFE SUPPORT
SUPORTUL AVANSAT AL VIETII
( PALS )
Se aplica in spital sau in ambulanta dotata
(antisoc:medic si asistent)

Necesita personal specializat si dotare cu

materialele necesare pentru asigurarea
avansata a cailor respiratorii superioare,
ventilatiei mecanice si circulatiei si lucru in
echipa bine coordonat.
 RESUSCITAREA CARDIO-
RESPIRATORIE
PALS - ECHIPA
• leader team: controleaza ventilatia si conduce
resuscitarea
• al 2-lea membru: MCE + defibrilare
• al 3-lea membru: drugs
• al 4-lea membru: ajuta la managementul CAS
• al 5-lea membru: asigura monitorizarea
completa
 PALS = A+B+C+D
PARTICULARITATI

• Intubatia oro-traheala (IOT)

• Intubatia nazo-traheala (INT)
• Masca laringiana
• Ventilatie mecanica cu balon Ruben sau cu
ventilator mecanic pe sonda de intubatie .
• D : drugs
administrarea solutiilor perfuzabile si a medicatiei
– intravenos (iv)
- intraosos (io)
- endotraheal (et)
IOT
 TEHNICA SI ECHIPAMENTUL
VENTILATIE-INTUBATIE

• DIMENSIUNEA PIPEI OROFARINGIENE

(GUEDEL) = distanta buze - unghi mandibular

• DIAMETRUL SONDEI ENDOTRAHEALE > 2 ani

V/4 + 4 SAU ( V+16 )/4

• ADANCIMEA V/2 +12 SAU 3 X D.I.

Varsta Marime Diametrul Adancime Sonda
laringo- intern (cm) aspiratie
scop (mm) (fr)
prematur 0 2,5-3 7-9 5

n.-n. 0 3,5 9-11 6

1 1 4 12 8

2 2 4,5 13 10

4 2 5 14 10

6 2 5,5 15 10

8 2-3 6 16 10
 IOT – verificare pozitiei sondei
Semne relative
 MV simetric
 lipsa distensiei si a zgomotelor in epigastru
 expansiunea simetrica a toracelui
 jet de aer la extremitatea sondei
 aburirea peretilor sondei
 tuse la introducerea sondei

Semne de certitudine
 observarea sondei intre corzile vocale
 observarea inelelor traheale la fifroscofia bronsica
 capnometrie
 monitorizare SaO2
 Rg
 DRUGS
COPIL < 5 ANI

- SE-NCEPE CU ABORD VENOS PERIFERIC (vena periferica cea mai

mare, vizibila si accesibila – cele de la plica cotului; se-ncearca
timp de 90 sec., max. 3 incercari)

- CALEA INTRAOSOASA (e echivalenta unei cai venoase periferice

mari,permite recoltarea de sange pt. analize, utilizabila 24 de ore,
usor de realizat, sigura);
- dezinfectie locala, se punctioneaza cu ac de punctie osoasa
perpendicular pe planul osos,prin rasucire si apasare
concomitenta(o rotatie pana la contactul cu periostul , a 2-a rotatie
pt. plasarea in pozitie).
- repere: - fata antero-mediala a tibiei la 1-2 cm sub
protuberanta tibiala
- alternative: extremitatea distala a tibiei la 1-2 cm
deasupra maleolei mediale; extremitatea distala a femurului la 1-2
cm deasupra rotulei.
 DRUGS
Calea de administrare intraosoasa

• Droguri permise
-toate drogurile resuscitarii
- sange,plasma,sol.perfuzabile hipo-
sau normotone

• Droguri interzise
- bicarbonat de sodiu
- calciu
- solutii hipertone
- medicatie cu efect sclerozant:
tetraciclina,eritromicina, diazepam
 DRUGS

Contraindicatiile accesului intraosos

• infectia zonei de electie pt. punctie

• suspiciune de fractura la acelasi nivel
• punctii recente la acelasi nivel
• osteogeneza imperfecta
CALEA INTRAOSOASA
 DRUGS
COPIL > 5 ANI
- Se incepe cu abord venos periferic(asemanator ca la < 5 ani)
- Daca nu se reuseste atunci :
• cateter venos central (CVC) pe venele subclavie,
jugulara sau femurala
• denudare
- Nu calea intraosoasa

- Alternativa la orice varsta : administrarea endotraheala a

medicatiei
∙ adrenalina – doze de 10x mai mari
∙ atropina 
∙ lidocaina doze de 2-3x mai mari
∙ naloxon 
 ADMINISTRAREA FLUIDELOR IN TIMPUL
RESUSCITARII

• Scop - restabilirea volumului circulant in

starile de soc hipovolemic
- restabilirea oxigenarii periferice in
starile de soc hemoragic
- corectarea tulburarilor metabolice

• Calea de administrare
- vena periferica
- vena centrala
- cale intraosoasa ( < 5 ani )
 PRODUSE FOLOSITE

• 1. Solutii cristaloide isotone

∙ ser fiziologic 9‰
∙ ringer lactat
avantaje - refac rapid spatiul intravascular
- ieftine
- nu dau reactii alergice
- corecteaza deficitele metabolice
dezavantaj – efect tranzitoriu – doar ¼ raman in
spatiul intravascular, pentru cateva minute

• Se prefera solutiilor coloidale ( albumina 5% , plasma,

dextran, haes ) care dau reactii alergice si sunt scumpe.
 MOD DE ADMINISTRARE
• - in bolus ( nu perfuzie continua ; exceptie
socul septic )
• prim bolus – imediat dupa obtinerea abordului :
20 ml/kg/20 min.
 reevaluare ⇒ persista semnele de soc
al 2-lea bolus = 20ml/kg/20min.
 reevaluare ⇒persista semnele de soc
al 3-lea bolus = 20ml/kg/20min.
• ⇒ in prima ora de resuscitare :40-60 ml/kg
in primele ore de tratament : 200ml/kg
socul septic – in prima ora 60-80 ml/kg
 FLUIDE IN TIMPUL RESUSCITARII
• Nu se foloseste glucoza 5% in timpul resuscitarii
- cantitatile mari care trebuie administrate
⇒ hiperglicemie - diureza osmotica
- induce/agraveaza hipoK
- agraveaza ischemia cerebrala
Alternativa
• 2. solutii coloidale : albumina, plasma, dextran, haes
- s-a renuntat – r.alergice severe
• 3. sange izogrup – izoRh
- ideal in socul hemoragic
- inlocuieste rapid solutiile cristaloide
dezavantaj – adm. rapida si in cant. mare
⇒ reactii adverse severe
 ADMINISTRAREA FLUIDELOR DUPA
RESUSCITARE

• Pev continua
• Ritm redus la 2/3 din cel initial
pt. a preveni - edemul cerebral
- supraincarcare volemica
• Se foloseste glucoza isotona
( 5% + 33% ) + electroliti
• Se reevalueaza permanent - existand riscul
reaparitie hipovolemiei
 ADMINISTRAREA MEDICATIEI IN
TIMPUL RESUSCITARII
SCOP

∙ cresterea presiunii de perfuzie in timpul

compresiei toracice
∙ stimularea contractilitatii miocardice
∙ cresterea frecventei cardiace
∙ corectarea acidozei metabolice
 ADRENALINA
INDICATII – puls central absent

DOZE(1 fiola=1ml=1mg)

– DOZA INITIALA _ I.V./I.O.= 0,01 mg/kg (0,1ml/kg)

(solutia 1:10.000 = 1ml Adrenalina+9ml SF → 0,1mg/ml )
_ E.T.= 0,1 mg/kg(o,1ml/kg)
(solutia 1:1.000 )
- DOZELE URMATOARE _ I.V./I.O./E.T.=0,1mg/kg
(solutia 1:1.000, se adm. 0,1ml/kg)
• Se repeta la 3-5 min.
 ATROPINA

Indicatii
1. bradicardia simptomatica (asociata cu perfuzia
tisulara  si hTA)
2. prevenirea si tratamentul bradicardiei vagale
ce poate aparea
3. bradicardia simptomatica cu BAV ( la copil
volum-bataie cardiaca este dependent de AV ⇒
bradicardia<60/min.,trebuie tratata chiar daca
TA= normala )
 ATROPINA
Doze
• !!! doza suficienta pt. a aparea efectele
parasimpaticolitice si a nu aparea bradicardia
paradoxala .
• - i.v./i.o. : 0,02 mg/kg – minimum 0,1 mg
- maximum 1 doza unica
(0,5mg copil, 1mg adol.)
• - ET : de 2-3 x mai mare
• Preparat -atropina sulfat f 1 ml (1mg/ml)
 BICARBONATUL DE SODIU
Mecanism de actiune
• - corectarea acidozei metabolice conform
reactiei HCO₃‫ ־‬+ H  H2CO3  H2o + CO2
Indicatii (limitate)
1. hiper k-emie
2. acidoza metabolica preexistenta (soc septic )
3. intoxicatia cu ADTC

Doza – formula : 0,3 x G x BE (1 mEq/kg , max.

3mEq/kg/doza)
 BICARBONATUL DE SODIU

Reactii adverse ( numeroase )

1. hiper Na-emie
2. hiperosmolaritate
3. depresie miocardica
4. acidoza intracelulara in special SNC ( CO ₂
rezultat patrunde rapid si usor cu ajutorul
pompei de H+ in neuron ⇒leziuni severe ale
acestuia )
 CALCIUL
• Clorura de calciu
• Gluconatul de calciu

Mecanism de actiune
- esential in mecanismul excitatie/contractie la
nivelul fibrei miocardice ⇒ efectul major: 
contractilitatea miocardica
 automatismul ventricular in timpul
asistolei
 CALCIUL
Indicatii (foarte limitate si foarte stricte)

- hipo Ca-emia documentata (hipoparatiroidism,

insuficienta renala )
-  calciului ionic (dupa transfuzie)
- hiper K-emie
- hiper Mg-emie
- intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
 CALCIUL
Doza ( 1f=10 ml, 10% )
20mg/kg = 0,2ml/kg din sol. 10%
Cale de administrare
- calciu gluconic – vena periferica
- clorura de calciu –vena centrala
se adm. i.v. f. lent  risc de oprire a
cordului in diastola
Reactii adverse
- vasoconstrictie in ariile ischemice prezente din
creier si cord.
 NALOXON - NALORFINA
• Nalorfina – agonist-antagonist opiaceu
- activeaza k1 si k3
• Naloxonul – activeaza numai r. k3
Doza
- ≤ 5 ani si <20 kg : 0,1 mg/kg
- > 5 ani si >20 kg : 2 mg

fiole 2 ml = 10 mg ( 5mg/ml )
+ 8 ml SF → 10mg/10ml → 1mg/ml
 FLUIDE SI MEDICATIE UTILIZATA
POSTRESUSCITARE
I. Administrarea fluidelor postresuscitare
• - perfuzie continua
• - ritm redus la 2/3 din cel initial pt. a preveni :
∙ edemul cerebral ∙ supraincarcarea volemica
• - se foloseste glucoza isotona ∙ 5%+33%
∙ electroliti NaCl 5,85% ; KCl 7,48%
Ca gluconic 10%
• 50 - 100 ml/kg/zi
• se reevalueaza permanent  risc de
reaparitie a hipovolemiei.
 II. ADMINISTRAREA MEDICATIEI
POSTRESUSCITARE
1. Adrenalina

Indicatii
- mentinerea semnelor de hipoperfuzie sau
hTA la pacientul stabil : ritm cardiac stabil,
volum circulant normal
- bradicardia simptomatica postresuscitare
- asistolie persistenta (dupa terapia in bolus)
 ADRENALINA
Doza
- doza mica : ≤ 0,3 μg/kg/min. = efect β adren.
(  contractilitatea miocardica, AV si TAS)
- doza > 0,3 μg/kg/min. = efect α adrenergic
( presiunea sistolica si diastolica)

Cum se calculeaza
regula 0,6
0,6 x G(kg) = mg de adrenalina in 100ml SF
a.i. : 1ml/h = 0,1 μg /kg/min.
 ADRENALINA
Reactii adverse
- TV/TPSV
- dozele mari ⇒ vasoconstrictie
> 0,5-0,6 μg/kg/min. vasoconstrictie
profunda
-  flux renal si hepatic ( chiar la doze mici )
- paravenos  ischemie locala si necroza tisulara
 DOPAMINA
Mecanism de actiune
- catecolamina endogena cu efecte cardiace si
vasculare complexe – dependente de doza
Doze si efecte
doze mici = doze renale : 2-5 μg/kg/min.
- efecte minime cardiace
-  fluxul sanguin : renal, splanhnic, coronar,
cerebral
- vase : vasodilatatie
 DOPAMINA

Doze mari=doze cardiace :5-20 μg/kg/min

5 – 10μg/kg/min - contractilitatea miocardica

fara efecte detectabile asupra

AV si TA
10 – 20 μg/kg/min - vasoconstrictie   TA
- tahicardie
 DOPAMINA
Indicatii
- tratamentul hTA si hipoperfuziei periferice la
copilul cu – volum circulant normal si stabil
(dupa umplerea patului vascular)
Efecte adverse
- tahicardie
- aritmii
- HTA
- extravazare  necroza tisulara
fiole :∙5ml(50 mg)∙10 ml (50mg)∙5ml(250mg)
 DOPAMINA
Calcularea dozelor - regula 6
6 x G = mg dopamina in 100 ml
a.i. 1ml/h = 1 μg/kg/min
dopamina clorhidrat
f : 10ml/5ml = 50mg = 50.000 μg
1f=10ml+40ml G5  50ml=50.000 μg
1f= 5ml+45ml G5 ↗  1ml=1000 μg
dopamin awd
f = 5ml/50mg (10mg/ml) ; 10ml/200mg
dopmin f= 5ml/50mg ; 5ml/200mg(45mg/ml)
 DOBUTAMINA
Indicatii
- hipoperfuzie cu rezistenta periferica crescuta
 in tratamentul insuficientei cardiace
congestive sau socului cardiogen in special din:
- cardiomiopatii
- miocardite
doza : 2 -20 μg/kg/min.
regula 6
fl : 50 mg/10ml
 DOBUTAMINA
Reactii adverse
- tahicardie , tahiaritmii
- greata, varsaturi
- hta
- extravazare  necroza tisulara
fiole : - 250mg –pulbere injectabila
- flacon injectabil 250mg
1 flacon = 250 mg + 20 ml g5
 2 ml = 25 mg + 23ml G5
 25 ml = 25 mg  1ml=1mg
 LIDOCAINA
Mecanism de actiune
- antiaritmic cls. I b
-  automatism cardiac (inhiba panta ascendenta
a depolarizarii diastolice )
Indicatii
- aritmii ventriculare : TV, FV
!!! la copil – sunt extrem de rare si apar ca
rezultat al - intoxicatiilor medic.
- tulburari metabolice
- miocardita
- anomalii str. cardiace
 LIDOCAINA
Indicatii
- in intoxicatii si tulburari metabolice – nu se foloseste ci
se trateaza cauza
- infuzia de lidocaina–postresuscitare
∙ TV, FV de cauza necunoscuta aparute dupa
resuscitare
∙ TV, FV aparute dupa resuscitare la copiii cu :
miocardita , anomalii structurale cardiace.
doza : initial bolus : 1mg/kg
apoi : doza de intretinere : 20-50 μg/kg/min.
fiola xilina 10ml solutie 1%
 EXPOSURE
E – Monitorizare EKG

Ritmurile ce se pot intalni in SCR :

• Fibrilatie ventriculara (FV)

• Tahicardie ventriculara fara puls (TV)
• Asistola
• Disociatie electro-mecanica (DEM)
 PROTOCOL FV/TV FARA PULS
DEFIBRILAREA

- marimea electrozilor:se aleg electrozi cu diametru 8 cm

la copil si 4,5 cm la sugar.
- mediul dintre electrozi si piele: patch-uri speciale.
- se aseaza padelele pe toracele pacientului cu electrodul
negativ latero-sternal drept si cel pozitiv in dreptul
apexului pe linia axilara anterioara.
- se administreaza 2 J/kg ,doza care se repeta o singura
data in caz de esec. Urmatoarele socuri vor fi de
4J/kg. Socurile se dau in grupuri de cate trei.
- inainte de administrarea fiecarui soc este obligatorie
luarea masurilor de precautie (anuntarea ca se va
administra soc electric ) pt. a evita accidentele.
 PROTOCOL FV/TV FARA PULS
• DEFIBRILARE - 2 J/kg
- 2 J/kg
- 4 J/kg

• ADRENALINA - O,01 mg/kg

• CPR - 1 MIN

• DEFIBRILARE - 4 J/kg
- 4 J/kg
- 4J/kg

• ADRENALINA - 0,1 mg/kg

 PROTOCOL ASISTOLA/DEM
• ADRENALINA - 0,01 mg/kg

• CPR 3 MIN.

• ADRENALINA - 0,1 mg/kg

Atentie la tratarea cauzelor

Hipoxemie Trombembolism
Hipovolemie Tension pneumothorax
Hipotermie Tamponada cardiaca
Hipo/Hiperpotasemie Toxine/otravuri/drugs
 PALS

• G (gauging): precizarea si tratarea

cauzelor

• H (human mentation): resuscitare

cerebrala

• I (intensive care): terapie intensiva