Şcoala Creştină FILADELFIA, Suceava

Anul şcolar 2009 – 2010

LIMBA Franceză

Frecvenţă redusă

- cl. a XI-a –

- semestrul al II-lea –

prof. Tudoreanu Monica

 Cuprins
1. Articolul partitiv
2. Adjectivul
3. Verbul şi timpurile verbale
4. Numeralul cardinal
5. Numeralul ordinal
6. Pronumele interogative
 Legenda Turnului Babel ne spune că a existat o vreme în care oamenii vorbeau
aceeaşi limbă şi se înŃelegeau foarte bine. La un moment dat, câŃiva au hotărât să construiască un
turn care, în trufia lor, trebuia să ajungă la Divinitate. Aceasta s-a supărat pe oameni şi i-a pedepsit
făcându-i să nu se mai înŃeleagă între ei.
Aşa, se spune, că au apărut mulŃimea de limbi vorbite pe glob.
În Uniunea Europeană se vorbesc 23 de limbi printre ele fiind: limbile română,
franceză, engleză germană, italiană, spaniolă.
Din anul 2001 se sărbătoreşte Ziua limbilor europene prin manifestări dintre cele mai
diverse.Comisarul pentru plurilingvism, românul Leonard Orban, a militat pentru încurajarea
învăŃării limbilor străine şi înŃelelegere interculturală.
În România şi în şcolile noastre se studiază mult limbile engleză şi franceză.

Franceza (français) este o limbă romanică vorbită de 80 de milioane de oameni ca

limbă maternă, 190 de milioane ca limbă secundară şi de încă aproximativ 200 de milioane ca
limbă străină, cu un număr semnificant de vorbitori în 57 de Ńări. Cei mai mulŃi vorbitori nativi
locuiesc în FranŃa, unde limba a originat. Restul trăiesc în mare parte în Camerun Canada (în
special Quebec, şi mai puŃin în Ontario şi New Brunswick), Belgia, ElveŃia, Africa,
Luxemburg şi Monaco. Cei mai mulŃi oameni care vorbesc franceza ca limbă secundară
trăiesc în Africa francofonică, posibil depăşind numărul de vorbitori nativi. Republica
Democrată Congo este Ńara francofonă cu cea mai numeroasă populaŃie.

Limba franceză este descendentă a limbii latine, cum sunt şi limbile naŃionale:
italiana,spaniola, româna şi portugheza, şi minoritare: catalana, occitana, neopolitana şi multe
altele. Dezvoltarea limbii a fost influenŃată de asemenea şi de limbile celtice a Galiei romane
şi limbile germanice ale invadatorilor franci.

Răspândire în lume

Este o limbă oficială în 29 de Ńări, majoritatea formând cea ce se numeşte, în franceză, La

Francophonie, comunitatea Ńărilor vorbitoare de limba franceză. Este o limbă oficială în toate
agenŃiile ONU şi un număr mare de organizaŃii internaŃionale. Potrivit Uniunii Europene, 129
de milioane (26% din cei 497,198,740) de oameni în cele 27 state membre vorbesc franceza,
dintre care 65 milioane(12%) sunt vorbitori nativi şi 69 milioane (14%) fie o vorbesc ca limbă
secundară sau limbă străină, ceea ce o face a 3-a cea mai vorbită limbă secundară din Uniune,
după germană şi engleză. Înainte de mijlocul sec. XX, franceza servea ca limbă principală în
relaŃiile dintre puterile europene şi coloniale şi de asemenea ca lingua franca printre clasesele
educate din Europa.
 Nivelul de cunoaştere a limbii franceze în Uniunea Europeană

Limba oficială în 29 de Ńări

Vorbită în FranŃa, Africa francofonă, Belgia (Regiunea Capitalei Bruxelles, Valonia şi câteva
oraşe ale Flandrei), Canada (majoritar în Québec şi Acadia), ElveŃia (Romandia), Italia (Valle
d'Aosta), Haiti şi alte, în total 51 de Ńări din întreaga lume Regiuni Europa Occidentală, Asia,
Africa, America, Oceania Număr de vorbitori 265 de milioane (locul 9) Limbă-mamă latină
Sistem de scriere alfabetul latin (variantă franceză)

1. L’ARTICLE PARTITIF (ACUZATIV)

Du, de la, de l’, des – pentru cantitati nedeterminate

Tu achétes du sucre de la farine (faina)
du beurre (unt) de la confiture (dulceata)
du pain de l’eau minérale
du lait de l’huile (ulei)
 du riz (orez)

des fruits
des légumes
des pâtes

Ex:
Il mange de la soupe, du rôti (friptura), des frites (cartofi), de la salade
Nous buvons du café, du thé, du vin, de la biérre, du champagne

Inlocuirea articolului partitiv prin prepozitia DE

1. Cand in propozitie se afla cuvinte ce exprima CANTITATEA

La assiette (farfurie) Le litre Le morceau (bucata) Beaucoup
La tasse Le paquet La tranche (felie) Peu
Le verre (pahar) La bouteille Le bouquet Assez (destul)
kilo Un tas (un teanc) La boîte (cutie) Trop (prea)

2. In propozitii NEGATIVE

3. Cand substantivul e PRECEDAT DE UN ADJECTIV CALIFICATIV

Ex:
Il offre des fleures à son amie.
Il offre un bouquet de fleurs a son ami
Il n’offre pas de fleurs à son pére.
Il offre de belles fleures (petitres fleures, grandes fleures).
Il offre des fleures fraîches (rouges).

Genitiv (a, al, ale cui?)

+ subst. Proprii fara articol (nume persoane, orase)
De + adj. Pronominal + substantiv
+ articol nehotarat singular + substantiv

In rest du, de la , de l’, des

Ex:
Les parents de Victor sont partir pour le Canada.
Les parents de ce garçon sont sevérès.
La mère d’une fille est dure.

Dativ (cui?)
+ subst. Proprii fara articol (nume persoane, orase)
à + adj. Pronominal + substantiv
+ articol nehotarat singular + substantiv

In rest au, à la , à l’, aux

Ex:
J’offre une livre a Jaques.
J’ouvre la porte à mon ami.
À cette amie (cet ami).
À l’ami de Victor.

Acuzativ (pe, cu, la, despre, langa, de la cine, ce, unde, cand?)
+ subst. Proprii fara articol (nume persoane, orase)
à + adj. Pronominal + substantiv + substantiv, exprima
+ articol nehotarat singular + substantiv directia in care se merge
In rest au, à la , à l’, aux

Ex:
Je vais au magasin pour acheter quelque chose.
Je vais à ce magasin.

Vous allez
Au marché À la campagne (la tara)
Au théatre À la mountagne
Au cinema À la mere
Au stade À l’ecole
Au Canada Aux Etats Unis.

Chez = la pentru persoane (chez les parents)

Chez moi Chez nous
Chez toi Chez vous
Chez lui Chez eux
Chez elle Chez elles

+ subst. Proprii fara articol (nume persoane, orase)

de + adj. Pronominal + substantiv + substantiv, exprima
+ articol nehotarat singular + substantiv directia de unde se vine

In rest du, de la , de l’, des

Ex:
Je viens
Du magasin De la campagne
Du marché De la mountagne
Du théatre De la mer
Du stade De l’école
Du Canada Des Etats Unis
L’article

L’article - défini - le , la , les

- indéfini – un , une , des

L’article contracte
de + le = du Le livre du ( de le ) professeur
à + le = au au ( à le ) professeur
de + les = des
à + les = aux

L’article partitif - employé pour exprimer une quantité qui n’est pas précisée.
Forme = du , de la , de l’ ,des
Je bois de l’eau Je bois un verre de lait
Je bois du lait J’achète un Kilo de pommes
Je mange de la soupe
 2.(L’adjectif) ADJECTIVUL
FORMAREA FEMININULUI ADJECTIVELOR CALIFICATIVE
(Formation du feminin des adjectifs qualicatifs)
MASCULIN FEMININ REGULA
NaŃional Nationale Masculin +e mut
Roumain Roumaine
Naturel Naturelle Dublarea consoanei
Bon Bonne finale + e mut
Premier Première er → ère
Heureux Heureuse x → se
EXCEPłII :
Doux Douce
Neuf Neuve f→ve
EXCEPłII :
Blanc Blanche
Sec Sèche
Lonq Lonque

3.LE VERBE
Les verbes se divisent en trois grands groupes :
Ier groupe = "er"
IIème groupe = "ir"
IIIème groupe = "oir", "re", "ir"
LES TEMPS VERBAUX
1.LE PRÉSENT: I-er:-e,-es,-e,-ons,-ez,-ent

II-ir:-is,-is,-it,-issons,-issez,-issent

III-re,-oir,-ir:-s,-s,-t,-ons,-ez,-ent
2. LE PASSÉ:
A) LE PASSÉ COMPOSÉ :le présent de l’auxiliaire AVOIR ou ÊTRE + le participe passé du
verbe à conjuguer
!!! le participe passé :I-é ; II-i ; III-i,-u,-s,-t

B) L’IMPARFAIT : le radical (racine de la première personne du pluriel de l’indicatif présent)

+ les terminaisons :-ais,-ais,-ait,-ions,-iez,-aient.
3.LE FUTUR
A) PROCHE : le verbe ALLER au présent + l’infinitif du verbe à conjuguer
B) SIMPLE : l’infinitif du verbe + les terminaisons :-ai,-as,-a,-ons,-ez,-ont
*** LE CONDITIONNEL PRÉSENT : l’infinitif +
-ais,-ais,-ait,-ions,-iez,-aient (les terminaisons de l’imparfait).Pour les verbes irréguliers, le
radical est le même que celui du futur.

SI CONDITIONNEL

Proposition principale si proposition subordonnée conditionnelle

I.
L’indicatif présent
Futur si L’indicatif présent
L’impératif

II. Le conditionnel présent si l’imperfait.

III. Le conditionnel passé si le plus que parfait

Exemple:

I.
Je vais à la bibliotyèque si j’ai besoin de ce livre.
J’irai à la bibliotyèque si j’ai besoin de ce livre.
Vas-y à la bibliotyèque si tu as besoin de ce livre.

II.
Tu achèterais cette maison si tu avais assez d’argent.
(Tu ai cumpara aceasta casa daca ai avea destui bani).

III.
Vous seriez allés à la montagne si vous aviez eu plusieurs jours libres.
As fi mers la munte daca ati fi avut mai multe zile libere.

Si = daca propozitie conditionala

Propozitie completiva ? Nu stiu daca intelegeti
Si = ba da la o intrebare negativa
Si + adj = atat de si beau = atat de frumos

4.LE NUMÉRAL CARDINAL – LES NUMÉRAUX

CARDINAUX
Les numéraux ordineaux=le/la + numéral cardinal+ième
Numero Le numéral cardinal Le numéral ordinal
1 Un Le premier/ la première
2 Deux Le/la deuxième
3 Troi
4 Quatre Le/la quatrième
5 Cinq Le/la cinquième
6 Six (sis, siz –urmat de vocala sau h mut, si cand urmeaza o
consoana)
7 Sept
8 Huit Le/la huitième
9 Neuf
 10 Dix (dis, diz –urmat de vocala sau h mut, di cand urmeaza o
consoana)
11 Onze
12 Douze
13 Treize
14 Quatorze
15 Quinze
16 Seize
17 Dix-sept Le/la dix-septième
18 Dix-huit
19 Dix-neuf
20 Vingt
21 Vingt et un Le/la vingt-et-unième
22 Vingt deux
29 Vingt neuf
30 Trente
40 Quarante
50 Cinquante
60 Soixante
70 Soixante-dix
71 Soixante et onze
72 Soixante douze
79 Soixante dix-neuf
80 Quatre vingts numai aici
90 Quatre vingt dix
91 Quatre vingt onze
100 Cent
200 Deux cents
210 Deux cent dix
1000 Mille
1.000.000 Million,-s
1.000.000.000 Milliard,-s

Ex:
Je suis née le quinzieme octombre mille neuf cent soixante sept.
Je suis né le premier novembre mille neuf cent soixante huit.

5. NUMERALUL ORDINAL
(L’adjectif numéral ordinal)
Articolul LE(LA) + numeralul cardinal + IEME

1 (le second, la seconde)

2 le(la) dixième
10 le(la) dixième
81 le(la) quatre-vingt-unième
91 le(la) quatre-vingt-onzième
201 le(la) deux cent unième
 6.PRONUMELE INTEROGATIVE
(Les pronoms interrogatifs)
Qui Que Quoi ?
Qui est-ce qui ? Qu’est-ce qui ? Quoi de neuf ?

Qui est-ce que ? Qu’est-ce que ?

Qui est-ce là ? Que dis-tu ?

Subiect Qui parle ? Qui est-ce qui parle ?

Que se passe-t-il ? Qu’est-ce qui se passe ?
Qui attendez-vous ? Qui st-ce que vous
Compleme Que regardes-tu ? attendez ?
nt A quoi penses-tu ? Qu’est-ce que tu regardes ?
A quoi est-ce que tu
penses ?