Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
14Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Zodia Cancerului Mihail Sadoveanu ( Referat ) - Comentariu

Zodia Cancerului Mihail Sadoveanu ( Referat ) - Comentariu

Ratings: (0)|Views: 734 |Likes:
Published by Daniel Radasanu

More info:

Published by: Daniel Radasanu on Jan 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/09/2013

pdf

text

original

 
 
Prezentare generală
 
Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi
-
Vodă" a apărut în anul 1929 şi constituie culmea prozeisadoveniene ce evocă perioada istorică de suferinţă şi de decădere a Moldovei, urmând volumelor"Neamul Şoimăreştilor" ş
i "Vremuri de bejenie".
Surse de inspiraţie:
 
Mihail Sadoveanu porneşte în crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar şi din literaturapopulară care reţine în creaţiile folclorice cele mai importante evenimente ale neamului românesc.
 
"Letopiseţul Moldovei de la Dabija
-
vodă până la loan
-
vodă Mavrocordat" de Ion Neculce menţioneazădezastrul economic şi taxele nemiloase din timpul celei de a treia domnii a Iui Duca
-
Vodă: "Şi au dus pe
Duca-
Vodă în Ţara Leşească şi acolo au murit. Când îl ducea pe drum, îl pusâse într
-
o sanie cu doi cai,unul alb şi unul murg, şi cu hamuri de tei, ca vai de dânsul. Ocări şi sudălmi, de auzea cu urechile. Şiajungând spre Suceava la un sat, au poftit lapte să mănânce, iar femeia gazdă i
-
au răspuns: «N
-avem
lapte să
-
ţi dăm, că au mâncat Duca
-
Vodă vacile din ţară. De l
-
ar mânca viermii iadului cei nedormiţi!".
 
Cântecul popular exprimă suferinţele moldovenilor, provocate de un domn hain:"Frunză verde foi uscate,/ în Moldova nu
-
i dreptate,/ Foc şi pară
-
n lung şi
-
n lat/
Pentr-
un câneblestemat,/ Pentru vodă cel hain,/ Duca
-
vodă cel fieros,/ Cu cei mari prietenos,/ Cu cei mititei cânos" oricântecul, sub forma blestemului popular, confirmă starea jalnică în care fusese adusă ţara de acestdomnilor cumplit: "Doamne, du
-
1 şi
-
1 du departe,/ S
-
aibă dracul de el poarte;/ Doamne du
-
1 şi
-
1 dumereu,/ Să pot răsufla şi eu!".
 
Tema romanului evocă imaginea Moldovei, aflată în decădere economică şi sărăcie cruntă în care sezbate poporul în vremea domniei Iui Duca
-
Vodă, precum şi lupta acestuia pentru a
-
şi păstra tronul la ceace a treia domnie, prin lăcomia de "dăjdii" puse în spatele moldovenilor, pentru ca ci să
-
şi poată plăti
birurile care-
l ţineau domn.
 
Semnificaţia titlului: Cuvântul "cancer" înseamnă în limbajul popular "rac" şi sugerează aici o întreagăepocă ("zodie"), văzută ca o predestinare, de regres, decădere şi suferinţe de nesuportat de cătremoldoveni, împovăraţi de năvălirile turcilor, de agitatele şi nesfârşitele lupte pentru putere, ceea ce adus la o sărăcie fără precedent, a ţarii. Titlul este completat cu identificarea exactă a acelor timpurinefaste, "Vremea Ducai
-
Vodă", ca adevărate mărturii ale unei istorii vitregite de conducători haini.
 
Structura romanului:Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi
-
Vodă" este structurat în XXXIII de capitole, fiecare dintre
 
 
ele purtând titluri explicative ori sugestive pentru conţinutul evenimentelor relatate. Romanul începe cuun titlu explicativ pentru conţinutul primului capitol: "în care se vede cum intra în Moldova un călător
dintr-
o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu
-
i numai căpitan de steag, ci şi cetitor de stele", undeaccentul cade asupra calităţilor deosebite ale personajului Ilie Turculeţ. Alte capitole au titluri sinteză,aşa cum este capitolul IX, "Drum spre Iaşi" ori capitolul XI, intitulat "Popas la Iaşi". Capitolul XXXIIIsugerează sentimentele sfâşietoare ale iubirii neîmplinite: "Cei din urmă, în care domniţa Catrina maivede o dată pe beizade Alecu".
 
Romanul are ca principală modalitate literară de creaţie motivul străinului, care era frecvent în secolul alXVIII
-
lea, mai ales în literatura
-
franceză. Montesquieu în "Scrisorile persane" şi Voltaire în "Naivul"folosesc drept pretext, pentru a realiza o imagine mai sugestivă a societăţii franceze a timpului, vizitaunor străini; care observă mult mai profund şi mai adevărat aspectele sociale şi istorice decât oameniilocului, obişnuiţi deja cu imaginile respective, devenite banale pentru ei. în literatura română, întâlnimmotivul străinului în proza "Balta
 
Albă" a lui Vasile Alecsandri, unde, prin ochii unui francez, esteprezentată Moldova secolului al XlX
-
lea, printr
-
o scrie de elemente primitive şi altele de civilizaţieavansată, imagine năucitoare pentru vizitatorul european.
 
In "Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi
-
Vodă" motivul străinului este ilustrat de abatele de Marenne,care călătorea "din Apus spre Răsărit", cu o misiune secretă, ce
-
i fusese încredinţată de marchizul deCroissy, secretar şi ministru de externe "al Regelui Soare" din Franţa.
 Subiect
ul romanului nu are un fir epic, o acţiune narativă, ci este numai o ilustrare monografică aMoldovei din secolul al XVII
-
lea, în care străinul este impresionat de frumuseţea plaiurilor, de obiceiurileşi credinţele strămoşeşti, de locuitorii ce
-
1 surprind
 
prin ştiinţa "cetirii" semnelor vremii şi ale naturii.
 
Mihail Sadoveanu precizează încă de la începutul romanului timpul şi locul începerii acţiunii, "la sfârşitullunii septemvrie, care, în Moldova, se chiamă brumarel, (...) de la Hristos, 1679. Abatele de Marenneeste însoţit, în trecerea sa prin Moldova, de beizade Alecu Ruset, fiul fostului domnitor Antonie Ruset,care fusese înlăturat de la domnie prin intrigile lui Duca, actualul vodă al ţării. Călăuza era un oşteanmoldovean, care se alia acum în slujba leşilor şi care cunoştea bine meleagurile şi potecile sigure pentruca străinul să ajungă cu bine la Istanbul, vestit şi pentru priceperea lui de a dezlega tainele naturii,IlieTurculeţ.
 
Alecu Ruset, care vizitase Franţa studiase în Polonia şi trăise
 
o vreme la Isambul, "între urmaşi aiBizanţului", era îndrăgostit de domniţa Catrina, fiica duşmanului său, vodă Georgie Duca, dar prigonit deacesta pentru că deţinea secretul unor scrisori compromiţătoare pentru domnitor, pe care le păstra însiguranţă la nişte prieteni în Polonia. Deci şi beizade Ruset avea interes sa fie ocrotit de abatele deMarenne, caruia
-
i fusese recomandat de un prieten comun, polonezul Vladislav; pentru ca Alecu sa sepoată întoarce la laşi, apoi să
-
l însoţească până la lstanbul,
 
unde avea, de asemenea, prieteni printredemnitarii turci. Domnitorul Duca vrea sa o căsătorească pe fiica sa, Catrina, cu Ştefan beizade, din
 
 
considerente politice. Alecu Ruset îl răpeşte pe mire chiar în ziua nunţii, dar este prins de oamenii luivodă şi ucis de acesta cu buzduganul "în frunte, între ochi". Catrina, îmbrăcată mireasă, cutremurata deimaginea însângerată a iubitului ei, "îşi încovoie fruntea pe genunchi, lăsându
-
şi mâinile albe să atârne într
-
o parte, ca şi cura ar fi fost străine de dânsa". Povestea de dragoste tragică se află sub semnul"zodiei racului", dar constituie totuşi numai un pretext pentru realizarea unui tablou impresionant deepocă, în care accentul cade pe aspectele sociale şi istorice ale Ţării Moldovei.
 
Interesul lui Mihail Sadoveanu nu este, aşadar, să prezinte o naraţiune complexa, ci se manifestă îndirecţia evocării unui moment din istoria Moldovei secolului al XVII
-lea.
Abatele de Marenne, pe măsura ce înaintează dinspre Ţara Leşeasca spre răsărit, observă cu interes că"oamenii sunt mai aproape de natură şi de Dumnezeu", referindu
-
se la ţăranii neştiutori de carte, darcare puteau prezice cu exactitate schimbarea vremii, după seninele naturii. Francezul este încântat defrumuseţile unei naturi feerice, care
-
l extazia:
 
"Era o fantasmagorie de vis de nespusa frumuseţe, ca unpământ feciorelnic descoperit întâi". Aceeaşi impresie puternică o au străinii la vederea imaginii de osălbăticie dumnezeiască a poienii cu zimbri, care
-
i trezeşte abatelui "un simţământ de evlavie". ŢaraMoldovei este blagoslovita de Dumnezeu, minunea divina existând mai ales în chipurile naturii, decât înlăcaşurile sfinte: "Dumnezeu se vădeşte acolo mai mult în podgorii decât în biserici", constată AlecuRuset despre Cotnari.
 
Ca şi în "Balta Albă" a lui Vasile Alecsandri, în care francezul era uimit de primitivismul naturii, de câiniivagabonzi şi de condiţiile sărăcăcioase ale locuinţelor în contrast cu oamenii pe care
-
i întâlneşte întâmplător, vorbind o francezii impecabilă, tot aşa esle abatele
 
Marenne de surprins de contrastuldintre Alecu Ruset, care vorbea limba franceză şi faptul că starea naturală primitivă se răsfrângeputernic în viaţa aceloraşi oamenii prin absenţa podurilor, prin neştiinţa de carte etc.
 Dar cea mai mare nedumerire a str
ăinilor este contradicţia dintre natura feerică şi soarta nefericita amoldovenilor, care sunt mereu alungaţi
 
din casele lor, hăituiţi de
-
năvălirile tătare sau de oamenii domnitorului veniţi să încaseze biruri, exodulpopulaţiei spre munţi, nesiguranţa
 dru
murilor şi a sufletelor, într
-
o epocă de comploturi, de uri hrănite din nemulţumiri străvechi întredomni şi boieri, creează cu o sugestivă putere
 
evocatoare sinteza unei epoci istorice. Păduri nesfârşite, vegetaţie sălbatică, bogăţia vânatului formează
 
o imagine contrastantă izbitoare cu
 
sărăcia aşezărilor. Impresionat de toate acestea, abatele de Marenne crede că numai
 

Activity (14)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Elena Aura liked this
Coman Liuba liked this
Anitei Cosmin liked this
Colceriu Catalin liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->