Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Nanotehnologie in Electronic A

Nanotehnologie in Electronic A

Ratings: (0)|Views: 30|Likes:
Published by C0colino

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: C0colino on Jan 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2011

pdf

text

original

 
Cococi Alin-Gabriel © 2010
NANOTEHNOLOGIE IN ELECTRONICAPrezentare generala:
 Nanotehnologia este acea ramură a ştiinţei care permite crearea de materiale, de dispozitiveşi de sisteme la scară nanometrică (1-100 nm), prin manipularea materiei la această scară, precum şi prin exploatarea noilor proprietăţi ce rezultă la scară nanometrică, având un puternicimpact asupra numeroaselor aplicaţii in electronica.În cele ce urmează va fi prezentao descriere de ansamblu al conceptului denanotehnologie, pe baza unor exemple menite să ajute la înţelegerea conceptului legat defabricarea, caracteristicile, aplicaţiile şi comercializarea produselor din aceasta categorie.Conceptul de nanotehnologie se caracterizează prin faptul că toate procesele care sestudiază şi se produc, au ca unitate de referinţă nanometrul, ce reprezintă a miliarda parte dintr-un metru (3 - 4 atomi).Pornind de la definirea acestei dimensiuni, se poate uşor deduce nanotehnologiareprezintă practic un procedeu de asamblare la nivel molecular. Noua tehnologie are menirea de a transforma produsele de fiecare zi şi modul în careacestea sunt fabricate prin manipularea atomilor, astfel încât materialele să poată fi micşorate şiîmbunătăţite în acelaşi timp.Deşi produsele actuale bazate pe nanotehnologie sunt modeste - precum ţesături rezistentela pete şi ambalaje pentru alimente proaspete, care au intrat deja pe piaţă, unii oameni de ştiinţăestimează că nanotehnologia va juca un rol deosebit de important în viitor.Datorită unor îmbunătăţiri a microscoapelor, oamenii de ştiinţă pot acum plasa pentru prima dată atomi singulari acolo unde doresc. Aplicaţiile potenţiale sunt numeroase: computeremicroscopice, nanoparticule pentru tratarea cancerului, motoare nepoluante, etc.Utilizând binecunoscutele proprietăţi chimice ale atomilor şi moleculelor (care vizeazămodul de “
lipire
” a acestora), nanotehnologia propune construirea de dispozitive moleculareinovatoare, cu caracteristici extraordinare. Secretul constă în a manipula atomii individual şi dea-i plasa exact acolo unde este nevoie, astfel încât să producă structura dorită.
 Nanotehnologia
se poate defini şi ca fiind
abilitatea de a transforma materia ordonând cu precizie atom după atom şi moleculă după moleculă, pentru ca în final se producă nanostructuri din care să se poată forma nanoproduse, adică dispozitive şi maşini.
La nivel mondial, cele dodomenii care ar putea câştiga poteial de pe urmananotehnologiei, sunt electronica şi biotehnologia.
 
Cococi Alin-Gabriel © 2010
Proprietatile nanomaterialelor:
Mediu condensat este starea lichidă şi cristalină a substantei. Sistemele molecularecomplicate pot fi transformate în stare condensată ca o trecere din starea gazoasa în starecondensată.În stare cristalină se întilnesc toate corpurile solide. Cu studierea diferitor structuricristaline se ocupă cristalografia. Fără ideile de bază formate în cristalografie, nu se poate întelegece reprezinta un corp solid. Meritele cristalografiei au fost atât de convingatoare, că în maremăsură au influenţat dezvoltarea de mai departe a ideilor noastre despre fizica corpului solid. Aşacă simetria translativă a cristalelor a determinat celulă elementară a cristalului. Fiecarui tip decristal îi corespunde o singura celulă elementară. Unirea celulelor elementare formează structuracristalină. Fiecare structură cristalină are proprietăţile sale geometrice. Pentru descriereadiferitelor direcţii în cristal se introduc indici de direcţie. Toate acestea împreună permit sădescriem corect structura cristalină.Corpurile cristaline au proprietăţi de simetrie. Se numesc simetrice acele corpuri, care sîntformate din parţi identice. Elementele simetriei sunt suprafaţa de simetrie şi axa de simetrie. Laaxele de simetrie se adaugă şirul simetrei. Toate cristalele sunt simetrice, şi aceasta înseamnă, căîn fiecare cristal se pot defini suprafaţa de simetrie şi axa de simetrie de diferite ordine.Dupa simetria formei exterioare cristalele se împart în 32 de clase, unite în şapte sisteme:cubică, hexagonală, tetragonală, trigonală, rombică. Fiecare sistem se caracterizeaza printr-unansamblu determinat de elemente ale simetriei. În cristalele sistemului cubic sunt prezente trei axede ordinul patru; în sistemul hexagonal – axe de ordinul şase; în cel trigonal – axe de ordinul trei;în sistemul rombic sunt prezente trei axe perpendiculare una pe alta de ordinul doi; în cristalelesistem monopana se conţine numai o singură axa de ordinul doi şi în sfîrşit în sistemul tripanălipsesc total suprafeţele de simetrie şi axele de simetrie.Multe material constructive, ca metalele, au structuri cristaline simple. Dintre cele mairăspîndite este structura hexagonală compactă (SHC.) şi structura cubică cu feţe centrate (SCFC). Numărul de atomi în celula elementară a SHC este 5, iar în SCFC este 4. Structura cubică centratăintern (SCCI) se întâlneşte mai rar, iar structura cubică simplă (SCS) are un singur element. Numărul de atomi în celula elementară a acestor structuri este doi sau unu.În structura cubică simplă atomii sunt distribuiţi numai în colţurile cubului, şi se atingreciproc de-a lungul laturilor cubului.Structura centrată intern se întâlneşte la toate metalele alcaline şi alte metale, iar unele auo structura centrată intern numai într-o gamă de temperaturi. celula elementară în SCCI reprezintăun cub cu atomii în fiecare colţ şi în centru. Aşa cum numărul de atomi în SCI este de numai doişi aceasta structura nu are ambalare compactă. Totalitatea atomilor în SCI sunt aranjaţi în lunguldiagonalei cubului. Fiecare atom în această structură este înconjurat de 8 atomi.Structura cubică cu feţe centrate este destul de densa. Celula elementară conţine patruatomi, care ocupă toate colţurile cubului şi centru fiecărei feţe. Această structură are simetrie, care permite rotirea la 90
0
a fiecărei laturi a cubului. Fiecare atom din acesta structura este înconjuratde 12 vecini. Atomii se ating unul cu altul în lungul feţei pe diagonala.Structura hexagonală compactă în cristale se întîlneste destul de des. Aceasta structura seformeaza prin asezarea suprafetelor compacte în consecutivitate (şir) simplă: doua suprafeţe
 
Cococi Alin-Gabriel © 2010
compacte se ating uşor una cu alta, aşa ca, fiecare atom a unei suprafeţe cade între trei atomi asuprafeţei vecine. Fiecare atom in asa structura este inconjurat de 12 vecini apropiati.Piramida tetragonală. Această structură are 6 atomi, iar în stratul doi de coordonare se află8 atomi, care sunt ecranaţi de 6 vecini apropiaţi. În natură se găsesc structuri şi mai compacte, cade exemplu diamantul.În colţurile cubului de bază, având structura cu feţe centrate, sunt adaugaţi atomi, careîmpart cubul de bază în 8 părţi egale. De aceea o parte din atomi se aseaza în vârfuri şi centrelefeţelor unui cub, iar alta – în vârfuri şi centrele feţei altui cub. Prima sfera de coordonate a reţeleidiamantului conţine 4 atomi, distanţa dintre ei este de . A doua sfera de coordonate se află ladistanţa şi conţine 4 atomi. A treia sfera de coordonate conţine de asemenea 4 atomi, care suntasezaţi la distanţa , şi în sfârşit sfera patru de coordonate se află la distanţa de şi are 4 atomi. Încalculele energetice ale straturilor cristaline esta necesar să se analizeze cristalul din diferitedirectii în spatiu. În legatură cu aceasta în cristalografie se studiaza câteva metode descriere a proprităţilor substanţei.
Proprietăţile mecanice ale nanomaterialelor:
Mecanica solidului rigid deformabil, se studiază în momentul actual la nivel micro, mezo şimacro. Mult timp, deformarea solidului rigid se studia prin metoda determinarii cantitative a proprietăţilor de deformare la nivel micro, cu trecerea la nivel macro, prin introducereacaracteristicilor integrale ale comportării solidului rigid în condiţiile diferitor influenţe mecanice,trecând pragul interfazal spre formarea nanoparticulelor sub forma de clustere cu compozitia lor interioară şi influenţa intercluster. Acest gol l-a umplut mezomecanica.Rezultatele obţinute la acest nivel de studiere a proprietăţilor solidelor rigide, a permiscunoaşterea dinamicii solidului rigid deformabil şi în special a proprietăţilor plastice alediferitelor materiale compozite.Însă în mezomecanica nu studiază mecanica formării particulelor relativ mari la nivelmicro şi interacţiunea lor la nivel mezo.În continuare se studiaaceastă probledin perspectiva modelului paialcuantomecanic al deformării solidului rigid, aplicabil la proprietăţile mecanice ale materialelor.Solicitările mecanice asupra solidului rigid sunt: compresiunea, răsucirea, încovoierea.Proprietăţile electrice, magnetice şi altele vor fi studiate aparte.Construcţia de maşini din secolul XXI pune mari probleme şi noi cerinţe în faţa diferitelor materialelor. Materialele trebuie să lucreze în condiţii deosebite: să reziste la temperaturi joase şiînalte, stări de tensiune prelungite, să aibă rigiditate înaltă şi oboseală joasă. Cu toate acestea,caracteristicile masice trebuie să fie minime. Pentru a asigura astfel de proprietăţi, este necesar săse formuleze clar modelul fizic a reacţionii solidului rigid la diferite solicitări mecanice având învedere ultimele descoperiri în acest domeniu.În momentul actual s-au propus următoarele modele de teorii asupra solidului rigid:1. Teoria inelară a lui Frenkel;

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->