Professional Documents
Culture Documents
LITERATURA DE ANTICIPAŢIE
laborator s.f.
VEDERE IN
m
SPAŢIU
ipoteze extraordinare
BIOLASER
meridian s.f.
I. IPOTEZE EXTRAORDINARE
Constantin Cozmiuc şi Viorel Abrudan — Enigma
arderilor spontane
III. A L T E R N A T I V E
Mircea Crăciun — Utopie şi „utopic" 34
GyOrffy GyOrgy — Logica antipului 35
Daniel Viphi — înfăptuirile cosmice, temporale şi
terestre ale literaturii lui Mircea Oprită ... 36
Horia Aramă — Anticipaţia şi teatrul 39
Ştefan Buzărnescu — U n nou univers noetic ? ... 40
Votcu Da vid — Literatura ştlinţlfico-fantasticâ ro
manească — o reevaluare umanistă necesară 42
V. OPINII
Lucian Ionică — Antologii şi culegeri S.F 55
Lucian Vasile Szabâ — Aspecte 56
Elena Negură — Insolit şi paradoxal 57
Constantin Cozmiuc — Totul e posibil 59
GyOrffy GyOrgy — Un univers In armură 60
Cornel Secu — Două evenimente 60
I.P.B.T. — 1640/1987
CASA UNIVERSITARILOR TIMIŞOARA
magazin
al clubului
de anticipaţie
•*« •*« ••a
•*•> % • •*>
Timişoara
Iunie, 1 9 8 7
M« : : : : . OTES
IPOTEZE
C e l e mai vechi cazuri atestate pului uman fiind cu mult prea mare fie atinse d e „focul interior* . Se mai
4
datează din secolul t r e c u t I n 1860, pentru a putea p r o v e n i «le la citeva citează o serie de cazuri in Franţa,
la Cesene, Italia, este găsit corpul sute de g r a m e d e alcool. De fapt din care unul în care o f e m e i e este
2
III i . n i \ — magaziu al clubului de anticipaţie
Ipoteze extraordinare
P a r a d o x a l , a r d e r e a spontană r ă -
m î n e unul din cele mai puţin stu
diate f e n o m e n e . Singura observaţie,
c a r e Insă este departe d e a aduce o
e x p l i c a ţ i e plauzibilă, a p a r ţ i n e lui L i -
vingston Gearhart, c a r e a avut cu
riozitatea şi răbdarea să a d u n e d a t e
d» spre cimpul magnetic al p ă m i n t u -
lui (de la o b s e r v a t o a r e l e din întreaga
l u m e ) , a p l i r i n d u - i o scală d e la 0 la
2 (in c a r e 2 corespunde cu furtuna
m a g n e t i c ă ) şi a constatat că un nu
măr de şase cazuri de aprindere
spontană sint plasate î n puncte ca
racterizate printr-o creştere puter
nică a magnetismului terestru in
m o m e n t e l e respective. Singura c o n -
i luzie pe care o putem trage este că,
după Francis Hitching, schimbarea
l hapului magnetic p r o v o a c ă o d e z i n
tegrau- . lumi. ă cu efect t e r m i c loca
lizat
Prin p u l b e r e a d e aripi
ZIUA ininuit înaintea mea tija suplă a răzuitoarei a simţit
p o a t e ceva în aerul din p r e a j m a transformatoarelor. A
F r a t e l e mai m i c F e o d o r nu a v e a habar nici măcar lăsat, chiar la încheietura minerului î n g ă l b e n i t de su
despre musca Bu. A aflat cînd sub asprimea călduţă a d o a r e a m i i n i i , un semn ciudat cu care nu m i - a m bătut
p a l m e i cu care ar fi dorit să strivească vietatea şi-a capul nici măcar un minut întreg.
găsit perna obrazului sfîrtecată şi plină de singe. F r a t e l e mai nuc F e o d o r s-a o p r i t suspinind lingă
— F e d i , a m ris îngrijorat, eşti m a i nebun declt p l a t f o r m a d e bet^n a staţiei. Şedea crăcănai acolo şi
r e g e l e nostru I V i n o m a i a p r o a p e să-ţi vorbesc ! din cînd in cînd lovea cu capătul ascuţit a l răzuitoarei
Era un muscoi m a r e , bătrin, cu toracele strălucind bulgării multicolori de licheni şi cochilii g o a l e ce creş
v e r d e ca iarba. P a l m a fratelui m a i m i c F e o d o r a p r o a p e teau cu anii in carnea cenuşie a p i l o n i l o r . Capul îl l ă
câ-1 dăduse gata, biziia subţirel şi poticnit in v r e m e ce sase mult p e spate. C i n d a m ajuns lingă e l gifiiud, a m
se rotea bezmetic, fluturlnd j a l n i c o aripă strimbă. A r ridicat şi eu ochii. Cerul începuse să p r i n d ă scamă d e
m u r a minusculă, carapacea, pe care m a m a natură le-a nori.
m i g ă l i t - o tuturor celor din n e a m u l său, ii scăpase d e C r e d că erau cu totul v r e o suta. C e i care izbutiseră
data asta viaţa. Ca şi a r m e l e tăioase şi abia v i z i b i l e să se prindă bine de i z o l a t o r i i d e porţelan ori d e ieşi
cu ochiul liber. turile cu vei moţăiau ameţiţi dindu-şi ochii peste cap
— H e i , P e p e , a i n g ă i m a t F e d i , ce tot spui acolo ? uri d e ci te ori, Înghesuiţi d e v i e r m u i a l a celorlalţi, a co
A m ris din nou scurt şi c a m strimb căci nu a v e a m lor v e n i ţ i mai tirziu, reuşeau să fure o înghiţitură de
v r e m e de el. A m îngenuncheat in colbul drumului si- aer.
iindu-1 să facă la fel şi să tacă. După aproape o oră d e S p i n ă r i l e şi picioarele t r e m u r a u v i z i b i l sub p o v a r a
rugăminţi şi scuze, e x c e l e n ţ a sa şi-a luat zborul dis- s e m e n i l o r mai puţin norocoşi ce nu-şi pierduseră tncfl
preţuindu-ne din inalturi. îşi m a i venise in f i r e , ai lui speranţa că se v o r apropia m a i m u l t d e inima caldă
aveau să-1 pună de-a binelea p e picioare. E r a m bat a traiului. A c o l o se zuenguiau curenţi d e inducţie in
j o c o r i ţ i dar iertaţi şi o r i c u m ştiam că nu se Înălţase stare să trezească şi un m o r t şi lor tocmai asia le
bine deasupra capetelor n e v r e d n i c e şi ne şi uitase. A ş a trebuia. D e asta aveau n e v o i e .
atrat muştele v e r z i Bu. M a i slabii de inger, care nu se putuseră ţine ca
— Scumpule, a m spus într-o doară, era să dăm l u m e a in timpul nopţii, că fusese şi frig al dracului in
d e d r a c u ' ! Să nu mai faci asta niciodată i noaptea aia, ori care veniseră tirziu de lot, cind nu tiăâi
S o a r e l e era acum o j u m ă t a t e de fruct de l ă m i i . e r a loc să arunci o p r i v i r e , zăceau iniinşi p e betonul
M-ain aplecat şi a m apucat cu dreapta minerul side incâ j i l a v , ne/vintat de bălaia soarelui. Dinspre ei nu
fiu a l răzuitoarei m e l e . C u stingă î-am aruncat-o frate răzbătea nimic, nici m ă c a r o a d i e r e , un tremur, ceva,
lui mai mic F e o d o r p e a lui şi el a prins-o n e i n d e m i -
natic taman d e la capătul cu clrlig tăios. A m crezut n a r e l e şifermoarele
carcasele înţepeniseră de-a binelea şi dincolo de buzu
multifuncţionale p i i p i i a un i e i de
aură mortală. N i c i că ne-ani m a i aruncat p r i v i r i l e
că o să pleznesc de atita ris. F e d i se supără rareori.
A ris şi el. înăuntrul costumelor.
— H a i să ne a p u c ă m de treabă, hai să î n c e p e m „ I i d ă m drumul ? " m-a întrebat din p r i v i r i Fedi.
odată, zicea printre sughiţuri şi ochii ii străluceau. „ h dam d r u m u l " i-am răspuns pe p o t r i v ă .
A m pornit-o cu r ă z u i t o a r e l e pe umăr spre g i t u i - A m icnii amindoi săltind răzuitoarele de pe umăr
tura p e care o f a c e v a l e a puţin înainte de a pătrunde şi n e - a m apucat de treabă. Eu mă mişcăm binişo; p e n
In oraş. P l a t f o r m a sură d e beton a staţiei d e transior- tru Virata mea iar F e d i ae descurca şi e l cum p u t e a
m a r e aci sălta, aci cobora, aseun/indu-se p r i v i r i l o r Mi-1 dăduseră de ucenic abia cu o săplămlnă in urma.
noastre in spatele c o a m e l o r vei/;, p r e l u n g i , nenumă D e v o i n i c nu mă puieani p l i n g e ca nu e şi cu tonte
astea a obosit mai repede decit m i n e .
Fedi
rate. Părea că nu ne m a i a p r o p i e m odată d e ea.
P e la j u m ă t a t e a distanţei, s-a oprit şi m-a Ca să cureţi traful după o n o a p t e ca aia care tre
p r i v i t cu a d m i r a ţ i e . cuse iţi trebuie ceva fibră ori i n d e m i n u r e şi chestia asia
— A i a v u t dreptate, P e p e , cînd ai zis să mai aş nu o poţi căpăta decit odată cu scurgerea timpului.
teptăm o noapte. Acum ascultaţi:
Şi mi-a arătat cu v i r f u l răzuitoarei ciorchinele de Cind arunci tija p r e l u n g ă şi subţire a răzuitoarei
făpturi crescut p e barele de r ă c i r e a l e transformatoru ca să apuci cu capătul ascuut al clrligului o carapace,
lui. T r a f u l se vedea m i c de tot şi o a m e n i i d e acolo ca o lari la Început cu nepăsare, i n d i f e r e n t şi cam la î n
nişte Wobiţe, dar eu ştiam că o să a v e m d e trudit nu tâmplare căci In tahneş-balmcşul d e miini şi picioare
glumă. şi spinări de acolo a r trebui să fii o r b şi beat de al
coolul regelui nostru ca să nu nimereşti undeva. Cu
— H a i , i-am zis scurt.
ţ o a l e astea, c e v a in subconştientul tău veghează să
A m mai urcat şi a m coborit o dată. Şi atunci a m
apuci bine ce ai apucat, căci a l t f e l s-ar putea ca ră/.ui-
auzit răsuflarea prelungă şi sincronizată a celor de
toarea să scape pe alături şi să te pomeneşti p e spate,
acolo şi mi s-a părut, ca d e fiecare dată, că a r fi un
printre ceilalţi. Necazul n u e prea m a r e , insă te f a c e
iz In aer. Dar ştiam că nu e nimic. N u m a i cel care a
i l E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 4
L a b o r a t o r S. F.
să oboseşti mai repede. A s t a i s-a Intlmplat fratelui mai F e d i 1-a apucat d e un picior, dar m i e î m i venea
mic F e o d o r cu totul d e v r e o cinci sau şase o r i . să rid cînd m ă uitam c u m î l p r i v e ş t e tipul. M - a m a p l e
— H a i , băiatule, hai, i i spuneam fără să m ă uit cat şl a m v ă z u t că j o s p e p l a t f o r m ă începuse să alu
spre el, o să ne prindă a m i a z a ! nece noaptea. N u mal mişca n i m e n i acolo In afara răz
Şi el se ridica înjurlnd furios şi se repezea încă o boinicelor roiuri d e muşte v e r z i Bu. E x c e l e n ţ e l e lor b l -
dată ca un berbec. Era încă necopt. zîlau preocupate poposind In răstimpuri p e carapacele
După ce elrligul râzuitoarei şi-a făcut loc p r i n t r e obosite, ridieîndu-se Iarăşi. M i i . sute d e m i i , mişunau
plăcile v e r z i a l e costumului t r e b u i e să i m p r i m i tijei cu p e dinăuntrul lor, zăngănindu-si a r m u r i l e p e care ulti
a m b e l e miini o m i ş c a r e d e rotaţie foarte rapidă. Aşs m e l e r a z e d e lumină l e prefăcuseră In tot atîţia licurici
eşti sigur că acum n-o să m a i alunece. ncastîmpăraţl.
— O a r e cit să f i e v r e m e a ? a zis Fedi suflind greu. — N u poţi r ă m î n e aici, a m zis b l l n d . H a i . închide
C e poţi să-i spui ? D ă d u s e m j o s mai b i n e d e trei ochii şi fii băiat cuminte !
zeci d e carapace d e căciulă şi curgea apa p e noi ca
după ploaie. D r e p t e că si s o a r e l e se căţârase chiar d e a
supra capetelor noastre fără să dea s e m n e că ar avea D I M I N E A Ţ X
de gind să mai coboare d e a c o l o .
Oţelul strălucitor al tijei cîntă mal g r o z a v decît cea D e dimineaţă toate erau la f e l ca înainte. F r a t e l e
mai g r o z a v ă strună şerpuind m a i g r o z a v decît cel mai mal m i c F e o d o r ciştigase e x p e r i e n ţ ă d e o z i . Eu î m i
grozav arcuş cînd opintindu-1 în carapacea v e r d e II curăţăm m i z g a d e p e ghete cu capătul ascuţit al râzui
f • i să se arcuiască p r i m e j d i o s . P e urmă, după cum îţi toarei. Ş e d e a m amîndoi tolăniţi in Iarbă, la o a z v i r l i -
v i n e mai bine. îl tragi brusc sau 11 laşi să se destindă tură d e băţ d e p l a t f o r m a trafului. fiindcă musca v e r d e
In v o i a lui fără a părăsi o c l i p ă m î n e n d sidefiu care începuse să-şi orînduiască t r e b u r i l e p e acolo. îşi pu
tl se zvîrcoleşte în p a l m e . Dacă 1-al scăpat, te poţi a l e g e nea ouăle sub acoperămîntul sigur al celor mai bine
<u un ochi scos ori sl mai rău. V i b r a ţ i i l e puternice c a r e de o sută de carapace.
iau naştere în trupul m l ă d i o s al râzuitoarei se transmit P e cînd n e p r e g ă t e a m să desfacem m e r i n d e l e a ră
cnranacei străpunse f ă e î n d - o să alunece încet, apoi din sunat, la început încet d e tot, apoi din c e In c e mai
« e In ce mai r e p e d e . C e l c e trăieşte încă înăuntrul ei e tare, uruitul porcilor. A l a i u l s-a I v i t c e v a mai tlrziu,
de obicei nrea slăbit ca să se m a l poată î m p o t r i v i . . . defazat, mai Intii dublura i m a g i n i l o r , mai ştearsă, apoi
— M ă i . m ă i . a m zis înciudat. o r i g i n a l e l e . S e stirnise un nor uriaş, ca de c o l b , d a r nu
— Ce-l ? a făcut f r a t e l e mai m i c F e o d o r . era c o l b adevărat căci noaptea abia fugise, erau m i l i a r
Erau mai multl bătrini p r i n t r e cei p e care îi dă- d e l e d e aripi minuscule, s t r ă v e z i i , a l e sfintelor, n o b i
-'•îsem jos şl cîteva f e m e i . N u avuseseră destulă putere l e l o r muşte verzi Bu care-şi dăduseră gloriosul sfîrşit
ca să s e poată urca mai sus d e o l u n g i m e d e tijă, o r i in z i l e l e din urmă şi alte m i l i a r d e , a l e celor v i i ce-l î n
nu putuseră să răzbată d i n c o l o d e trupurile celor v e n i ţ i soţeau p e r e g e l e nostru nebun. F e d i rămăsese cu î m
mal d e v r e m e . A c u m suflau greu. sincronizat. în v r e m e bucătura In gură.
I carapaccle. lipsite d e adierea d e e n e r g i e ce î n v ă l u i a
tr.iful. mureau, erau p e j u m ă t a t e moarte, erau m o a r t e
de-a binelca, îşi p i e r d e a u elasticitatea v i e , sugru-
mlndu-i.
. . . p e urmă propteşti b i n e talpa cizmei şl răsuceşti
tija răzuitoanM in sen* i n v e r s . Dacă eşti v r e u n m o l î u
ori ai chef d e v o r b ă in v r e m e c e se răceşte carapacea.
•* d e rău. T i j a r ă m î n e prinsă a c o l o . î n t r e p l ă c i l e m o a r t e ,
• • î n ' r - o menghină, sl nu o dată se î n t i m p l ă ca l i n i i l e
fine d e sutură, c e dădeau carapacei, cit t i m p era încă
v i e . o m o b i l i t a t e e x t r a o r d i n a r ă , să se închidă hăcuind
oţelul.
— F i r - a r al dracului ! m i - a scăpat iarăşi.
F e d i s-a sprijinit în m i n e r u l a l b şi m-a p r i v i t Î n
trebător.
— Tl vezi p e ăla de sus d e tot ? O să a v e m d e l u
cru cu e l .
D a r pînă acolo a trebuit să d e s p r i n d e m tot m o r m a -
i u! d e indivizi care se uitau la noi înspăimîntaţi. fără
•»ă dea vreun semn că ar p r i c e p e c e se petrece. U m b r a
morţii îl umpluse d e întuneric. N e căţâram sl noi după
el r u m puteam. F r a t e l e mai m i c F e o d o r înjura din c e
in ce mal nrlt ori de cite ori trăgea cîte unul. Cădeau
ti t mai de sus p e p l a t f o r m ă , d a r n-aveau nici p e dracu*.
Carapacea moare atît d e r e p e d e că încă din a e r se p r e
face In ceva mai dur decît betonul.
Clnd soarele mai a v e a puţin pînă să asfinţească am
a j u n » sus d e tot.
Dumnezeu stie ce ş m e c h e r i i I n v î r t i s e ca să se r i
dice pln'i acolo. S e ţinea b i n e d e tot şi ştiam şi d e c c .
D« clnd luasem răzuitoarea în mină mal avusesem parte
de fTeo doi < i el, aşa că f u m a s e m trucul. Făcuse In aşa
fel Incit im (lle ce-l acopereau p i c i o a r e l e şl braţul sting
sa rigidizaseră separat lăstnd neatins t o t restul cârâ
ia i u za asta a v e a m să t r u d i m din greu ca să-1
de/liplm d e ţn» Izolatorul d e porţelan, din îmbrăţişarea
pentru c a r e se luptase atît.
Clnd nm ajuns a p r o a p e d e el m - a m dat fără v o i e
Înapoi. A v e n p r i v i r e a l i m p e d e ca şl a mea sau a f r a
telui mal m i c Feodor. A v e a braţul drept l i b e r şi s-ar
fi putut folosi el ea să-mi facă m i z e r i i .
— C e vreţi ? a întrebat cu v o c e scăzută. N u c e r n i
mic. Stăteam aici liniştit.
5 H E L I O N — magazin a l c l u b u l u i de a n t i c i p a ţ i e
Laborator SI.
— N u te teme. a m zis, ei nici nu ne v ă d . aşa sîn- s-ar fi sinchisit nimeni de noi. A m început deci să ni-1
tem de neînsemnaţi. pasăm unul altuia plescăind pofticioşi.
Şi aşa şi era. N u v e z i fiecare frunză, fiecare piatră — Hai să ne dăm mai a p r o a p e , să v e d e m şi noi c e
pe lingă care calci. si cum. m-a înghiontit F e d i .
Erau trei porci, trei rimători de stele şi ca la v r e o
treizeci de cai, la urmă. un m e l c uriaş v e n e a greoi, cu — Să v e d e m ce ? m - a m mirat.
cochilia plină ochi cu d e - a l e gurii şi tot ce mai t r e b u i e — C u m se î m b a t ă jumătatea de o m a regelui nos
pentru un popas. R e g e l e nostru ieşise la iarbă v e r d e tru şl apoi cealaltă, din stînga. aceea de muscă păroasă.
C u m aveau să treacă chiar p e sub nasul nostru, a m stat Cum se războiesc p e o tăviţă ase/ată dinaintea ochi
mal d e p a r t e tolăniţi. lor lui. numai unul omenesc, cohorte de muşte v e r z i Bu,
P o r c i i stelelor, care, zice-se. au adus cale de atîtia ca să-i facă plăcere regelui nostru nebun şl să-1 î n v e ţ e
ani lumină c o n t e i n e r e l e conţinînd sămînţa din r a r e din tainele frumoase ale luptei. Cum face semn r e g e l e
ne-am tras, au trecut scuturîndu-şl şuncile l o r metalice. nostru să fie aleşi d i n t r e curteni aceia care au greşit,
Făceau un z g o m o t d e groază, căci îşi pierduseră mai ori nu-1 mai sint p e plac. Şi cum li se stoarce v l a g a
b i n e de jumătate din ajutaje. S-au î n v î r t i t , grohăind în carapacelor v i i din care nu mai pot ieşi singuri.
jurul trafului, a p r o a p e un sfert d e ceas. Piloţii numărau P e m i n e m-a pufnit rîsul.
din spatele hublourilor carapacele p e care le aliniasem
eu şi cu F e d i încă d e cu seară. P e urmă .au trecut m a i — P ă i . dacă le ştii toate astea, ce n e v o i e mal ai
departe. N u l e convenea locul. N u putuseră asoliza. să te dai mai a p r o a p e de ele ? P o a t e că ti-ar place şl
ţie un costum din acelea. V e z i că ele sint vii atîta t i m p
A u trecut călăreţii, frămintînd iarba nepăsători. Caii cît i se năzare regelui nostru să fie. Ele te apără de
lor a v e a u toţi pannşe verzi şi valtrapuri de staniol. Că orice cîtă v r e m e trăiesc, şi de boală şi de nesomn şl
lăreţii erau goi. P e urmă a trecut carul regelui nostru, d e muşcătura haină a gerului. Si de cea a lupului o r i
împins d e o s u m e d e n i e d e curteni. a duşmanului de m o a r t e . D a r după ce r e g e l e porunceşte
î n v r e m e a asta. fratele m a i m i c F e o d o r începuse să nu li se mai dea v o i e să se adape cu e n e r g i e de la
din nou cu Întrebările. I-am zis de o m i e d e ori că î n izvoarele palatului său. e l e devin trebuincioase muştei
t r e b ă r i l e nu sint pentru oameni, dar el era prea tinăr verzi. Fa îsi pune ouăle acolo după ce, bineînţeles, eu
ca s-o priceapă. şi cu tine i-am dat jos d e pe traf pe cel ce v o i a u să-si
— P e p e . a făcut, dacă eu nu a m v o i e să terciuiesc mai lungească un pic zilele.
o gîză din astea scirboase care sint cu m i i l e pe aici, ea
de ce are v o i e să mă sicile p e m i n e ? F r a t e l e mai m i c F e o d o r s-a arătat convins dar nu
prea mulţumit. Eu ştiam că el a r fi v r u t î n t r - a d e v ă r să
D a r eu începusem să mănînc liniştit A l a i u l regelui
meargă n--olp si să se zhenguiască ori să rîdă ca pros
se oprise totuşi în p r e a j m a staţiei d e transformatoare,
tul la bîziitul gros si incoerent al regelui nostru. A l
ceva mai încolo şi acum despachetau toate cele. P o r c i i
coolul d»n bidon îi trecuse lui In cap. în inimă şi In
stelelor se potoliseră.
oase. Cînd p o r n i stelelor, v e n î ţ i d e departe, din alte
— M ă n l n c ă . bă. ce tot vr<-i d e la mine ? a m zis cu ceruri, căzuseră p r i n t r e c o l i n e si conteinerele se spăr
gura plină, p e urmă mi-a părut rău. U i t e cum stau lu seseră, amesteeînd î n t r e ele seminţele tuturor celor ce
crurile, f r ă ţ i o a r e : vieţuiesc în lumea noastră, nu se scrisese pentru fra
Colbul, iarba, p i e t r e l e şi cochiliile m e l c i l o r pierduţi tele mai mic F e o d o r că ar nutea. peste mii d e ani, să
sînt ca să le poM călca in picioare. L a fel şi m i l i a r d e l e fie printre ăia care benchetuiau acum Ungă traf.
de aripi străvezii a l e muştei v e r z i moarte d e nu nrea — Si-apoi. am zis. poti oricînd să te duci p e - a c o l o
multă v r e m e . D a r asta e o cu totul altă p o v e s t e . Dea că doar ti-am spus. eşti asa d e neînsemnat Incit n-o
supra tuturor sînt cei o e care i-am dat aseară jos de să te vadă nimeni.
p e cutia călduţă a trafului. Deasupra lor sîntem noi.
Dar pe urmă a m m a i băut şi chiar, după o v r e m e ,
— Şi deasupra noastră ? a î n t r e b a t f r a t e l e mai m i c ne-am luptat puţin cu t i j e l e frumoase ale r ă z u i t o a r e -
F e o d o r orlnduind pe o năframă un numn de nuci. lor. **edi era v o i n i c si puternic, i a r eu mai î n d e m î n a -
M î n c a m nuci şi din cind în cînd sorbeam o î n g h i tie. M - a m gîndit că parcă a m fi amindoi nişte r ă z b o i
ţitură d e ulei roşcat ca ierburile colinelor toamna. nici v i ţ e i i , mai ceva decît Bu. apoi nu m-am mai g î n
— Deasupra noastră. î - a m povăţuit, este calul î n dit la n i m i c căci toate se strinseseră alandala la m i n e
v e l i t în staniol c a r e t e p o a t e strivi sub călcătura c o p i sub ţeastă F r a t e l e mai m i c F e o d o r mi-a făcut cu cîr-
tei ghintuite dacă nu esti atent. Şi călăreţul gol care îi ligul ascuţit al răzuitoarei o tăietură piezişă pe frunte
mînuieste frîul. Si melcul cel m a r e care v i n e p e urmă si mi-a acoperit-o r î z î n d cu iarbă si a r i p i o a r e străvezii
cu cochilia plină ochi cu de-ale gurii. A p o i ceilalţi si — Gata. a strigat, nu mai pot. gata ! Gata !
deasupra tuturor e x c e l e n t a sa. sOnta muscă v e r d e Bu.
Stăteam amîndoi. eu şl cu fratele mat m i c F e o d o r .
P e s t e armura ei strălucitoare, chipul senin al regelui
nostru. Gata ! trîntiti în iarbă si alaiul regelui, tabăra lui toată, erau
acum un carusel m u l t i c o l o r c a r e se rotea din ce în ce
F r a t e l e mai m i c F e o d o r a sughiţat şi s-a apucat să mai repede în fata o c h i l o r noştri. Porcii stelelor dor
mănlnce. Parcă se băteau f l ă m l n z î i la gura Iul. I a r eu meau, caii îsi suflecaseră v a l t r a p u r i l e de staniol ron-
obosisem v o r b i n d . tăindu-şi panasele. Sutele de mii de muşte v e r z i Bu
R e g e l e nostru poruncise să se facă muzică şî acum foşgăiau grijulii si cu credinţă pe trupurile a d o r m i t e ,
toată lumea din £.lai făcea muzică. Era un z g o m o t in al regelui si ale celor o sută de fecioare ale sale. R ă m ă
fernal. P e urmă el s-a declarat mulţumit. C u un semn seseră treji doar călăreţii goi. neclintiţi si cîteva ca
a adus liniştea, tolănindu-se In jilţul asimetric de sti rapace care se înghesuiau să se caţere ne b a r e l e de ră
clă v e r d e . O sută de fecioare l-au înconjurat unduin- c i r e si farfurioarele de porţelan ale trafului.
du-şi trupurile şi s-au aşezat cuminţi. C e l e care stă I a r eu. de la o v r e m e tot îl p r i v e a m pe F e d i . b l -
teau în partea jumătăţii d e o m a regelui nostru a r u n
cau din cînd In cînd cu flori ori î l stropeau cu p a r f u m ţîind din cap. şi el se scula, adică o i m a g i n e a lui se
din mici r e c i p i e n t e păstrate in căuşul palmei. C e l e l a l t e scula în picioare şi o alta răminea jos în iarbă, lingă
ungeau cu m i e r e g a l b e n ă m e m b r e l e jumătăţii de muscă, mine, beată ca şi m i n e . A p o i F e d i acela din picioare o
ori l u s t r u i . : cu blană de j d e r faţetele strălucitoare ale pornea grăbit spre tabăra a d o r m i t ă a regelui nostru.
ochiului.
P e urmă o altă i m a g i n e a lui se scula în p i c i o a r e şi o
— P e p e . a declarat f r a t e l e mai mic F e o d o r , mie pornea şi ea zorită într-acolo. Şi apoi o alta şi o alta
mi-ajunge. S i m t că pleznesc.
şi tot aşa. Eu ţineam răzuitoarea p e genunchi şi nu p u
A desprins de la cingătoare bidonul cu alcool p r i
team spune n i m i c .
m i t odată cu răzultoorea eu care îţi clştigi pîinea. Fu
l-am p r i v i t cam chiorls. dar pe urmă a m rîs căci ori
cum în ziua aceea si în cea următoare e r a m liberi, nu Dănuţ Unpureanu
6
II E l i o N
— magazin a! c l u b u l u i d e anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.
rul. P e ultima d i n t r e pagini, jos. descoperă o altă ştire v i z i u n e globală asupra lumii, d a r nu Intră în v o r b ă
despre insula necunoscută căreia i se face S' o sumară L a staţia din dreptul lăptăriei. colţ cu chioşcul de
descriere a coastelor si reliefului, iar în final nota : ziare, coboară E senin si cald. D i n t r - o curiozitate cu
.. .. insula aparţine Europei, deoarece sateliţii ci au tntol e x p l i c a b i l ă cumpără o gazetă şi citeşte : 12 A P R I
rcupt să o investigheze in amănunt..." L I E , î n t o a r c e la ultima pagină s« v e d e orfana d i n t r e
ştirile citite. O întreabă ne oMosoărlţă. o f e m e i e grasă,
P r i n s cu totul d e ceea c e se scrie despre noul p ă - veşnic pornită î m p o t r i v a cititorilor ci. dacă a fost
mlnt. trece strada, se avîntă prin uşa glisantă a insti cumva pi,»epta ţn concediu.
tuţiei în c a r e lucra. îl salută din mers p e p o r t a r fării
să-i simtă răspunsul sec. urcă în lift împreună cu alt*
colegi care abia dacă-1 bagă în seamă. P e s t e umărul
unuia d i n t r e ei citeşte ne frontispiciul unui ziar : Vi
neri, 26 octombrie... C u m . o c t o m b r i e , cînd la t i e i i r e ,
ceasul său e l e c t r o n i c Ii arătase clar : 12 A o r i l i e . . . în f i
ne, liftul opreşte. î o a c h i m coboară ultimul. îsi caută b i
roul, intră, se aşează la masa de lucru, controlează ser
tarele . . . T o t u l e în ordine. Colegul din lift trece p e
lingă el citindu-şi ziarul ş i . d l n t r - o dată î o a c h i m v e d e
Io*, pe ultima pagină, fotografia unei insule. îl roagă
pe coleg ca după ce-si v a termina cititul să-i î m p r u
mute si lui ziarul pentru cîteva minute. C o l e g u l se
te, îl mai răsfoieşte o dată grăbit, apoi i-1 pune
pe birou . . A p a r e şeful de serviciu. îi c e r e lui î o a c h i m
un dosar. 1-1 dă O m u l pure amabil, singurul d i n t r e
toţi cu r a r e s-a î n t î l n i t în dimineaţa aceea (-lungă de
npro.ipe un a n " — îsi suunc î o a c h i m ) După ce pleacă
şeful, ia ziarul şi-1 întoarce di r e t la ultima pagină
t e : ..Insula Khin Hr>a, din Oceanul Indian, care
pAflftfl numele descnneiitorului său asiatic..." Rea
pare şeful, discută c e v a în legătură cu d o s a r u ' p e
rare 1 primise, zîmbeşte. îi întinde mîna si pleacă, nu
înainte d e a-1 întreba de ce a rămas peste p r o g r a m u l
de serviciu. A b i a atunci descoperă omul că e singur
fn 1ntr#nira sală. Din usă. şeful II mai salută z î m b i n -
du-l într-un m o d ciudat, din c a r e nu se poate desluşi
Iron'a sau m i l a
H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.
Dresorul
care declanşa închiderea instantanee a trapei. B r y g u l
nu p ă r e a neliniştit, ci d i m p o t r i v ă , dînd ocol i n d i i sorii
sale transparente, işi rostogolea cu v i o i c i u n e trupul tu-
bular inundînd-o într-o cascadă de r e f l e x e roşii-pur-
purii.
de brygi
Ridicîndu-1 deasupra apei şi purtindu-1 apoi peste
solul arid spre n a v a spaţială, bolul translucid ii a m i n
tea lui U d o de ziua minunată din c o p i l ă r i e cind tatăl
său ii dăruise un m i c acvariu, in care un peştişor
exotic îşi ondula graţios fulgurantele-i aripioare aurii.
Lui Dorin Ţărău, pe care l-am visat D e pe flotorul p e care încălecase, M a t t e o gesti
inghiţit de un... bryg. cula cu o mină, d i r i j î n d o orchestră imaginară şi
scanda refrenul ce dădea g l a s satisfacţiei sale d e p l i n e :
— Ciudate mai sint creaturile astea ! rosti M a t t e o ,
iar l a n n g o f o n u l transmise f i d e l tremurai glasului său „L-am prins ! E al meu !
in care se gliicea aceeaşi incintare ce-1 copleşise de L-am prins ! E al meu !"
cum ic* văzuse pentru intiia oară.
— I n t r - u d e v a r , sint f a s c i n a n t e . . . il aprobă U d o , Transportindu-şi captura in interiorul astronavei,
ca un ecou. cei doi fixară cu m a r e atenţie sfera de plastolit in
— P r i v e ş t e e x e m p l a r u l acela purpuriu, e p o a t e cel chingi şi briuri de protecţie î m p o t r i v a vibraţiilor, iar
mai atrăgător d i n t r e toate, arată M a t t e o spre b r y g u l peste puţin t i m p , în postul d e pilotaj, v e r i f i c a u m e t i
care, p a r c a m a i i u t e Oecit ceilalţi, işi rotea trupul c i culos instrumentele de n a v i g a ţ i e şi m e c a n i s m e l e de
lindric, lung de v r e o trei m e t r i , e m i ţ i n d din v i r f u l propulsie în v e d e r e a decolării.
puzderiei d e f i l a m e n t e sclipiri d e un roşu viu, cati- I n t i m p ce aparatura se însufleţea progresiv, după
ielat. ce stărui cîteva clipe cu p r i v i r e a la feeria cromatică
A p e l e micului g o l i in care se zbenguiau neobiş ameţitoare care d o m n e a peste întinsul golfului cu
nuitele f i i n ţ e a c v a t i c e de p e K l o p l r a străluceau Intens, brygi, ce se zărea desluşit printr-un hublou, M a t t e o
uitr-o s i m i o a i e d e culori, spectaculoasă prin jocul m i e x c l a m ă cu r e g r e t :
nunat al nuanţelor i n v i r t e j i l e intr-o perpetuă s d u r a - — Ştii, U d o , îmi p a r e rău că plec. A m să-mi aduc
bare. Sub cerul veşnic in amurg, p e p r o m o n t o r i u l a m i n t e întotdeauna d e locul ă s t a ! C r e d că mi-ar
inait, siluetele c e l o r doi b ă r b a ţ i se detaşau n e g r e şi place să-mi sfirşesc viaţa acolo, pe promontoriu, cu
iiidoase In salopetele l o r d e scafandru . . . ochii la a n i m a l e l e acestea m i n u n a t e . . .
M a t t e o şi U d o se aflau pe K l o p l r a de a p r o a p e o Cind în cele din urmă butonul de start fu apă
săptămina. T i m p u l acesta a fost suficient pentru a-i sat cu hotărire în a l v e o l a sa, brygul cel purpuriu p ă
c o n v i n g e d e n e v e r o s i m i l a ei realitate. răsea pentru totdeauna K l o p t r a împreună cu răpitorii
K e i a t i v nucă, planeta alterna in proporţii o a r e c u m săi, pornind pe calea plină d e p r i m e j d i i care ducea
e g a l e uscatul cu apa, atmosfera rarefiata aducind m a i spre îndepărtatul P ă m î n t .
aproape noaptea spaţiului cosmic, cu l u m i n i l e cvasi-
i m o b i l e ale astrelor, i n t r e care Luyten, din al cărui — N u ştiu dacă îmi v o i scoate, pînă la urmă,
sistem făcea p a r t e , se detaşa ca un ochi strălucitor, banii investiţi în afacerea asta, spuse M a t t e o , cu gla
aninat cu puţin deasupra o r i z o n t u l u i . . sul p l i n d e îngrijorare. In ultima v r e m e , Purpuriul
F ă r ă lanţuri d e munţi, platourile continentale se execută, pur şi simplu, fără elan schemele d e mişcare
întindeau la nesfirşit amplasindu-şi terasele g r a n i învăţate. Parcă ar t r a g e chiulul !
tice, separate d e crevase adinei, într-un inedit j o c
geometric, fra.njurat la m a r g i n i de fiorduri ce le Î n
gemănau cu oceanul.
P r e t u t i n d e n i , nici un f e l de v e g e t a ţ i e , nici un
microorganism, nici o urmă de viaţă in afară d e . . .
brygi.
— N u înţeleg d e l o c , spuse M a t t e o , cu ce se hră
nesc dacă se hrănesc c u m v a şi la urma u r m e i , nu
mi-e deloc clar cum au apărut in condiţiile a s t e a . . .
— P o a t e nici nu sint nişte animale, riscă U d o ,
dar celălalt i-o t ă i e s c u r t :
— L a dracu ! N - a r e importanţă ce sint şi de u n d e
vin. I m p o r t a n t e că sint aici, că sint inofensive şi d o
cile şi că eu v o i f i p r i m u l dresor d e brygi !
— Deci, mii ne m o n t ă m capcana. C r e a că le-ai
hotărit deja pentru cel roşu . . .
— E cel mai reuşit e x e m p l a r . Cu el dau lovitura !
11 1 I I II N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 10
L a b o r a t o r S. F.
II aşteptăm
fuz t r i b u n e l e care înconjurau uriaşul bazin, ascuns
decomdată p r i v i r i l o r curioase d e panouri opace.
Publicul f r e m ă t a nerăbdător, iar r u m o a r e a pe
care o p r o v o c a unduia inegală în intensitate sub cupola
pe Khron
înaltă a sălii, in t i m p ce presupunerile cele m a i fan-
tezite se încrucişau, r e f e r i t o r la felul in care este plăs
muit brygul.
C i n d , in fine, după un semnal sonor, U d o declanşa
coborirea panourilor în lăcaşurile lor, o linişte nefi-
rească se instâpini autoritară.
I n centrul bazinului, p e o mică platformă, M a t t e o , I I aşteptăm pe K h r o n . Scriu titlul, autorul şi mă
echipat într-un costum d e scafandru, stătea sprijinit aşez alături d e fetiţa m e a , p e treptele scării din faţa
in tridentul care trebuia să sugereze rolul său d e stă- uşii cunoscutului pilot. Uitindu-se la m i n e , la ochii
pin al m ă r i l o r d e pretutindeni. m e i înţepeniţi spre clanţa care nu se mai mişcă, Diana
„Matteo, dresorul de brygi!" tunară difuzoarele, mă întreabă dacă uşa e nouă. M ă simt v e x a t , deşi
după care se auziră distinct cele trei bătăi executate cred că nu ştie zicala. P r o b a b i l şi din cauză n e
cu lancea însemnului neptunian şi p r i m e l e acorduri răbdării, este pentru p r i m a dată cind intilnesc un
a l e Simfoniei Pionierilor Galactici de Wright pene personaj de talia lui. P a r d o n , voi întllni. Ca să-ţi
trară, e m o ţ i o n a n t e , s p r e i n i m a tuturor. faci o idee despre el, istoria încă nu-1 pomeneşte,
trebuie să-ţi spun că va fi g e n u l de erou care v a
Odată cu ele, din adincul apei, se ridică i m p e
face numai lucruri considerate imposibile. L a p r i m u l
tuos brygul, ondulindu-şi trupul cilindric şi rotindu-1
zbor n a v a se v a răsuci brusc şi v a ateriza cu spatele.
totodată, într-o tulburătoare r e v ă r s a r e de lumină pur
L a a doua misiune n a v e t a v a e x p l o d a , paraşuta nu
purie.
se va deselude, d a r va scăpa n e v ă t ă m a t într-un bazin.
E x c l a m a ţ i i l e d e surpriză ale mulţimii se conto I n t r e două misiuni îşi v a petrece timpul prin spitale,
p i r ă Intr-un vuiet d e talaz, ce se stinse apoi cu r e acumulind a g r e g a t e şi proteze. N u z î m b i încă, e o m ,
peziciune. nu robot. Dar in afară d e inimă, cap şi p l ă m i n i totul
Dar. după cîteva clipe doar, brygul î n c r e m e n i la va fi artificial in el. A ş a v r e a u eu, ziarist sf la r u
mică distanţă d e p l a t f o r m a dresorului său, stingin- brica e v e n i m e n t e l o r v i i t o a r e a revistei „Galactica**. P i
du-şi dintr-o dată strălucirea m i l i a r d e l o r de f i l a m e n t e , lotul v a pleca in m i s i u n e iar eu v o i redacta cronica
[.a un s e m n a lui M a t t e o , U d o mări intensitatea m u e v e n i m e n t e l o r , înainte ca e l e să aibă loc. Critica mă
z i c i i , apoi, după c î t e v a minute, fără să-şi e x p l i c e nici va înjura, bineînţeles. L a î n t o a r c e r e se v a compara
e l de ce, o opri cu totul. ceea ce a m scris eu cu j u r n a l u l de bord a l c o m p u t e
M i i l e d e o a m e n i din tribune simţeau că se î n - rului. Coincidenţele v o r trece d r e p t rodul î n t l m p l ă r i i .
liinplă c e v a n e p r e v ă z u t , dar v a c a r m u l care luă naş I l aşteptăm p e K h r o n în linişte. L u m e a care trece
tere incetă Ia fel d e brusc m m începuse, atunci cînd pe lingă noi ne p r i v e ş t e ironic, probabil semăn cu
dresorul sări în apă. ajungind dintr-o z v î c n i r e lingă Chaplin in „Piciul**. A p o i se închid In g l n d u r i l e lor
fabulosul a n i m a l . indiferente şi monotone. T r e b u i e să-1 v ă d pe K h r o n ,
Consternat, a p r o a p e venindu-i să plingă, M a t t e o cuvintele nu se leagă, refuză să-mi d e z v ă l u i e v i i t o r u l .
încercă zadarnic prin m i n g î i e r i şi apoi p r i n î m b r î n - I l aşteptăm pe K h r o n cu speranţa că prezenţa
celi, să-1 d e t e r m i n e să se mişte. I n cele din urmă se sa îmi va transmite c e v a din frisonul pe care-1 simte
¡atoarse spre mica p l a t f o r m ă de p e care îşi luă triden el in faţa infinitului, că o parte din g l n d u r i l e sale
tul părăsit cu puţin t i m p înainte şi cu el in mină, se vor trece in mine, că v o i reuşi să dau viaţă unui p e r
.ivîntă din nou s p r e Purpuriu. sonaj inexistent in care, poate, te v e i regăsi şi tu.
Parcă inţelcgînd că trebuie să-şi ferească trupul Văzindu-1, schimbind c î t e v a c u v i n t e cu e l , v o i găsi
d e contactul cu v î r f u r i l e ascuţite ale armei, animalul cheia acelei sete d e a v e n t u r ă care n e d o m i n ă pe toţi,
[şi schimbă pe neaşteptate p o z i ţ i ^ şi. în elanul său cititori, autori sau eroi. Din cînd în cînd se aud paşi
amplificat de furie, o m u l alunecă fără v o i e în inte in spatele uşilor. S e p a r e că a m reuşit să stirnim
riorul trupului tubular, dispărînd fără urmă, pentru interesul vecinilor.
totdeauna... îl aştept pe K h r o n şl din cauză că peste un an
sau doi, cind se v a întoarce din misiune, risc r e p r o
şuri a m a r e din partea fiicei m e l e . „ P e m i n e de ce
Buimac, M a t t e o se trezi în mijlocul cîtorva sute nu m-ai dus să-1 v ă d ?", mă va întreba ea increţin-
d e brygi care îl a m e ţ e a u seăldindu-1 in r e f l e x e l e ne- du-şi fruntea a supărare. „ V r e i să mă laşi singură
sfirşitelor n u a n ţ e d e v e r d e , d e roşu, d e albastru in casă ? Ştii că m a m a - i la servici ? V i n şi eu cu tine
sau galben . . . la nenea pilotul !*, mi-a spus pe un ton ce nu a d m i t e
Orientîndu-se cu multă dificultate, înotă spre m a l replică. „Să fii cuminte, să nu t e bagi in v o r b ă şi
şi se caţără a n e v o i e p e creasta înaltă a p r o m o n t o - după aceea te duc la c o f e t ă r i e . B i n e ?* T r e b u i e să
riului. fie şi nişte condiţii, altfel victoria nu mai are nici un
11 U E L I O N — magazin al c l u b u l u i dc anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.
12
II E L I U N — maga/in al clubului de anticipaţie
Laborator S. F.
13 H E L 1 O M — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.
prea mult la acest amănunt, pentru că, d r e p t In faţa Se ridica. îm aranja costumul cu gesturi dc c e l i b a t a r
sa. un b ă r b a t cu un nu-ştiu-ce familiar, aflat cu spa convins şi se î n d e p ă r t ă încet p e alee.
tele la el. tocmai introducea un v o l u m In bibliotecă. Se lăsa seara peste oraş şi el încă mai umbla p e
Aceeaşi tăcere, aceeaşi aşteptare neliniştită se înstă- străzile din ce în ce mai pustii, căutînd. C i u t a strada
pîniră tn cameră. C e l ă l a l t se opri preţ d e o secundă, aceea ca un şarpe cenuşiu, lucind sub p l o a i e şi l e n e
apbi începu să se întoarcă spre e l . însă In acea secundă v i n d In soare, cu asfaltul d e f o r m a t , cu bordura sărită,
isi dădu seama d e c e îi părea atft d e runoscut cel de cu teii î m p r e j m u i n d o casă, veşnic aceeaşi şi mereu
dincolo. N n se temu nici o clipă cînd închise usa. dar alta.
sentimentul d e n e p l ă c e r e amestecat cu cel de uluire îl Cristian Luzii rescu
determinară să treacă grăbit p r i n camera în care f u -
ţpcr. ( ! r a doar o alta. intru totul s i m i l a r ă ) , prin
S ; r P
Lumea din
U m b l ă multă v r e m e , tremurînd în ciuda arsi'^i
nemiloase. Era confuz, totul i se învirte.i în m i n t e ,
comnunîndu-se şi desfâcîndu-se. ca un caleidoscop
uriaş p e c a r e un copil îl î n v î r t e pînă la e x a s p e r a r e , sus
şi Jos. sus şi j o s . sus si jos. .Se o o r i într-un tîrziu într-un
fereastra mea
parc despre c a r e n-ar fi putut să spună că se deose
beşte d e parcul î n c a r e se p l i m b a d e obicei P O T - <•.•• . , .
ca o p ă r e r e , se schimbase. Sau era numai înriunuirea
Iui ? D o i foiţa c o b o r î r ă a p r o a p e simultan pe Oglinda
apei. neîncreţită d e nici un v a l . P r i v i undele abia stî"--
nite. desenind arabescuri c e se lărgeau din c e în ce,
pînă cînd dispăreau, parcă sub bagheta unui magician
isteţ. Isi ima«;ină zeci. sute. m i l i o a n e d e universuri, f i e M - a m mutat p e strada C r e m e n e i la începutul lunii
care oscilînd p e unda sa. fiecare cu frecventa sa. răci o c t o m b r i e , cînd a m t e r m i n a t d e cules porumbul Gazda
un univers e ca o particulă, eorpuscul si undă. undă si mea este o î n v ă ţ ă t o a r e p e c a l e d e a se pensiona, o fiinţă
corpuscul. U n d e v a , c î n d v a . două sau mai m u l t e unde mărunţică si aspră, i m p u n ă t o a r e , d a r maternă. M - a
interferează. Şi c e se i n t î m p l ă atunci ? Se sting c o u m M acceptat din clipa in c a r e refuzasem să-i trec pragul
si cît t i m p această p e r t u r b a r e e prezentă, toate o b i e c încălţat, deşi p u r t a m în buzunar păcatul tutunului. M ă
tele u n i v e r s u r i l o r i n t e r f e r a t e aflate in zonă. rttgoar mirosise i m e d i a t si abia după ce-n recurs la o e x a m i
Sau. ceea e e e *nai p r o b a b i l , apare o zonă probabilistică, nare savantă a Interiorului si a exteriorului meu m i - a
cu n posibilităţi d e t r e c e r e dintr-un u n i v e r s ţn altul, înmlnat cheile celor două nsi, în schimbul promisiunii
o zonă c a r e desi e x t e r i o r constantă in t i m p . în interior de a nu fuma în c a m e r ă . In rest. nu-mi ceruse nimic
e in permanentă schimbare. altceva, e v c e p t î n d i n t e r d i c ţ i i l e obişnuite, p r i v i t o a r e la
întîrzierfle neiustificate si la accesul sexului frumos.
O rasă pierdută în parfumul teilor, o casă în c a r e
fiecare î n c ă p e r e e o p r o b a b i l i t a t e , o casă în rn.-e t i m T a t ă l ei. bătrînul A n d r e a s . îsi clădise casa pe cînd
pul e sucit si răsucit ca d e o croşetă gigantică . . . era doar H a b e r m a n - j u n i o r . Isî luase partea din moşte
Isi prinse capul în m i i n i . Mecanic. îşi scoase ba nirea părintească, nu prea m a r e Intruett fusese m e z i
tista, îsi tampona fruntea, apoi, metodic, desfăcu ta nul familiei si în locul e m i g r ă r i i în A m e r i c a , p o s i b i l i
bachera, scoase o ţigară. închise tabachera, o băgă în tate care atrăgea m u l t ' oropsiţi ni soarbei în acei ani
b u m n a . scoase bricheta, aprinse ţigara, p r o t e j î n d - o
r antebelici, p r e f e r a r e să se însoare şî să se aşeze Tn-
r e f l e x d e vintul inexistent, totul cu mişcări precise. • «•-»*nu1 din cartierele m ă r g i n a ş e a l e oraşului. Era încă
tînăr si visa să d e v i n ă un m i c comerciant î n d r ă g i t d e
clienţii săi în măsura în c a r e aceştia înţelegeau că nu
va risca să-si v î n d ă marfa p e credit.
Clădirea avea un singur e t a i . în care arhitectul î n
grămădise două d o r m i t o a r e si o sufragerie cu ferestrele
înspre stradă, deasupra f i r m e i "pictate chiar p e tencu
iala faţadei. Jos decupase locul necesar pentru o baie
ri o bucătărie, i a r restul spaţiului îl p ă s t r a ş i pentru
aranjarea p r ă v ă l i e i . După războiul cel mare. din patru
zeci, parterul fusese r e a m e n a j a t d e mai m u l t e ori. fiind
în cele din urmă ocupat d e o cooperativă mesţeşugă-
reasră care si-a Instalat aici un atelier d e c i z m ă r i e .
Frau H a h e r m a n — r ă m î n o e deplin dator cu res-
nectul cuvenit acestei v e r i t a b i l e doamne — nu p o a l e
fi asemănată cu ceea c e îndeobşte se numeşte o scorpie
bătrlnă. d i m p o t r i v ă . Zidul d e amabilităţi lipicioase care
ne-a Izolat la început s-a s f ă r î m a t cu timpul, alungind
să se t r a n s f o r m e într-un fel d e tiranie protectoare, din
fericire pentru nmîndoi mai mult simbolică. D e aceea
am rămas surprins d e p r i m i r e a glacială d e c a r e a m avut
parte aseară. P r o b a b i l că în cursul zilei îsi fericise m i
cuţii cu un e x t e m p o r a l c a r e zguduise puţin Ierarhia
e l e v i l o r e i preferaţi. D e cînd a m început să o cunosc
mai bine stiu că în asemenea c n m r i încerca să se î m
pace cu ideea ancestrală a greşelii specifice omului d e
orice vîrstă. Totuşi, să nu credeţi că sînt un fin obser
vator, trec foarte iişor cu v e d e r e a ceea c e sare oricui
în ochi. astfel încît n-am remarcat paloarea b o l n ă v i
cioasă a bătrinei deeît mult mai tîrziu, atunci cînd
a m coborit în bucătărie.
— V ă simţiţi b i n e ? m - a m interesat politicos.
Bătrîna m ă p r i v i nedecisă.
11
L a b o r a t o r S. F.
— î m i a m i n t e s c . . . A m mai au/it această v î n z o - ce, poate sub impresia color spuse de ga/da mea, dar
leală cu mulţi ani în urmă. a m avut impresia că o fiinţă aidoma mie mă priveşte
E x a m i n a speriată pereţii încăperii, apoi murmură : din înălţimea lor. p r i v i n d u - m â avertizător. A m dat
— O să fie cutremur. colţul casei şi a m î n f i p t nepăsător cheia in broască.
Suna atît de straniu, o spusese atit de neaşteptat. P r i n plasa de sîrmă oţetită a m zărit silueta păioasă
Incit a m rămas stupefiat. a „ d o m n i ş o a r e i " C l e o . Se fîţiia n e r ă b d ă t o a r e , cu d e g e
— Sinteţi sigură ? tul mare proptit în cureluşa poşetei. N u m - a m grăbit
îşi regăsi pentru o clipă tonul categoric, d e dascăl %ă răsucesc cheia. Era cu cîţiva ani mai mare decit
care afirmă şi care nu poate fi contrazis. mine şi întotdeauna caraghioasă, sau, cel puţin, aşa
— Da. N u cred că greşesc. S e va î n t î m p l a ceva mi se părea. N u - m i era antipatică, dar nu mă puteam
groaznic. abţine să nu o tachinez atunci cînd ne i n t î l n e a m .
A m rămas tăcut, căutind să elimin gîndul că, t o - — N u deschizi ? m-a întrebat îmbufnată. A m tre
putea sil aibă dreptate. Ştiam că reumaticii murat destul.
percep umezeala din atmosferă, plătind tributul sufe- — Ba da. A m eliberat poarta şi a m lăsat-o să treacă
rinţel fizice în schimbul dezvoltării unui simţ aparte. cu un aer snob p e lingă m i n e , aşa cum bănuiam că
Insă mi se părea hazardat să se prevadă un cataclism se va întimpla. A v e a m pregătită o remarcă licenţioasă,
natural ascultind m î i î i a l a unor potăi fără stăpîni care insă un z g o m o t ciudat, ca un tunet îndepărtat, m-a
s.- băteau pentru un ciolan sau pentru te mai miri ce. făcut atent.
N u puteam să accept de-a gata. deşi putea să f i e v e — C e naiba s-a i n t i m p l a t ?
ridică, ideea că f e m e i a ar fi intuit corect o p r i m e j d i e N u mi-a răspuns, p o a t e gindindu-se că mintea mea
potenţială. a copt o nouă borobeaţă, poate neînţelegîndu-mi ne
— O să fac un ceai. am spus într-un tîrziu. dumerirea. Stăteam p i r o n i t locului, unicul spectator al
15 H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.
H E M f) \ — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie 16
L a b o r a t o r S. F.
Imagini
larg.
— M ă vezi pe m i n e in moteluri, şefule ?
— D e ce nu ?
— F i i n d c ă n-am atiţia bani. In schimb a v e a o
dintr-o lume
v i z i u n e foarte îndrăzneaţă despre hălăduiala cu a u t o
s t o p u l T r e b u i e să ai un curaj d e m e n t ca s-o iei aiurea
pe drum, lefter.
— L'nde ai d o r m i t pină acum ? P e ochelarii lui se
reflectau cele două şiruri d e copaci aflaţi la m a r g i n e a
17
L a b o r a t o r S. F.
l - a m d a i p i c i o a r e l e la o parte ca să scot din bord mirosul clipelor trecute. Era suficient să t e gindeşti la
citeva bancnote. ele. A ş a susţinea el.
— Ţ i n e - i e p e astea. O să poţi să-ţi plăteşti trei Sticlele adunate in pivniţă erau unul din m o t i v e l e
nopţi la o n c e m o t e l d e categoria 1. T i p u l ziinbi. pentru care mă a f l a m din nou aici. N u v o i a m să le
— Î n c e r c a r e d e a pasira natura curată ? i n g i n ă ias n o i l o r proprietari ai vilei şi nici cutia d e l e m n in
el. Eşti ecoiogist ? care bunicul m e u păstra corespondenţa. N u ştiu de
I n depărtare se v e d e a o staţie de benzuiă cu u m unde-i cunoscuse p e R u m a i n R o l l a n d şi Ştefan Z w e i g ,
brele de soare de a i f e r i t e culori plasate ui îuţa restau dar ân cutia aia zăceau teancuri de scrisori p r i m i i e
rantului l i p i t d e benzinărie. T o a t e benzinăriile astea ue la ei.
erau ia fel, uar asta m i se părea cu totul şi cu totul M ă hotărisem să l e iau fiindcă un anticar, auzind
aeosebitâ, i i i n d c ă e r a localizată c^act pe interjecţia ia de ele, devenise brusc interesat, in acel m o d v o a l a t
care m ă străduiam sâ ajung cit m a i repede. A m oprii in care un v u l p o i bătrin speră să pară dezinteresat,
m i g ă terasa restaurantului, l - a m i m i n s banii. O l l a . când d e fapt m o a r e de n e r ă b d a r e . D a r p e m i n e n u
— L a noapte a r e să plouă, zise el. Şi toate m o t e mă păcălea. Ş t i a m ce înseamnă sclipirea unei secunde
lurile d e pe .şuica s a u ucsiie ueja. va u e b u i sa d o r m de u i m i r e şi p r o s p e ţ i m e ân ochii bătrini, indiferenţi.
afară, a m să fac dublă p n e u m o n i e şi a m să m o r . Secunda aceea n u - m i scăpase. P r e t i n d e a câ-1 i n t e r e
— i a banii şi du-te, a m scrişnil. sau nişte lucruri din casă. N u ştiu d e unde adunase
i— A r e sa pioua cu găleata, continuă e l . I n ase bunicul toate o b i e c t e l e acelea. U n sextant din secolul
menea cazuri, sacul d e d o r m i t se i a c e ca un a c v a r i u . trecut, p i p e K o e r şi lunete, m u l t e lunete astronomice,
A m desenis uşa. o colecţie care se termina cu un instrument optic
— I e ş i ! T i p u l nici nu se clinti. destul de sofisticat adus d e c i n e v a de la M u n c h e n .
— A U t , doar n o a p t e a asia, insistă e l . A n t i c a r u l voia să l e c u m p e r e pe toate, d a r nu se
— Asculta, chiar dacă aş v r e a , nu te-aş putea supăra dacă aduceam şi scrisorile „ a c e l e a " . . .
primi. L a noapte a m să d o r m intr-o casă care nu m a i V i n u l a v e a m d e g i n d să-1 beau, chiar dacă aş fi
este a mea. A m vindut-o, iar noii proprietari s-ar putea fost obligat să nu m a i fac n i m i c altceva pină la sfâr
să sosească acolo deseară. şitul secolului. Erau a p r o a p e 2bU d e sticle. O p a r t e
— M - a i putea prezenta d r e p t o rudă de-a ta. le şi dusesem deja.
— 1 u nu te v e z i cum arăţi i* A f a r ă tuna şi fulgera, iar din 1954 mai rămăseseră
— U.K., l â c u el, şliu că a r ă t ca adunat d e p e d r u doar citeva picături pe fundul sticlei. I-am făcut semn
muri, da; asta n-o să m ă Î m p i e d i c e sâ v ă pregătesc o
-
tipului că ar fi cazul să ne culcăm. A r ă t a altfel decit
piZZa i n a n d e z a c a r e o să v ă lase cu gura căscată. in ajun. Se spălase, şi se bărbierise, purta acum un
M-ara uitat ia el. N u e r a m inca hotârît să-l î m sacou gri, cravată îngustă, pantofi sport. N u m-aş fi
ping afară. m i r a t să aibă şi p i j a m a , l - a m arătat canapeaua de
— Pizza irlandeză ? a m i n g ă i m a t . Suna la f e l do lingă şemineu, apoi a m luat-o spre camera de sus.
i m p o s i o i i ca „evrika" in gura şefului d e t r i b din
4
ii i i i o N — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie
ia
L a b o r a t o r St 1.
turbabil. N i c i unul d i n t r e cei care au pus unia. ul z e l e cosmice şi ceea ce v e d e a in fiecare dimineaţă dato
atunci nu m a i trăieşte acum. bunicul Lâu voia n e a p ă r a t rită vitraliului acela, continuă el. N o i a m încercat să
un vitraliu, iar eu m - a m grăbit să-i dau o m i n ă d e g r ă b i m puţin l u c r u r i l e , a m strecurat in presa zilei i n
ajutor. Scoase din buzunartu interior ai sacoului o l o - f o r m a ţ i i despre c e l e l a l t e vitralii „in funcţiune" la
togratie. O iinpinse spre m i n e . Da, era o f o t o g r a f i e fă acea v r e m e . A trebuit sa iucem asia şi ca sa-i p r o t e
cuta atunci, m iy2U, la terminarea vilei, in faţa c l ă d i r i i j ă m p e bunicul tău d e acuzaţia de şarlatanie susţinută
se adunaseră toţi meşterii care lucraseră ia înălţarea ei, de comisia de la „ C o p e r n i c u s " venită aici, la faţa l o
bunicul, plasat in centrul imaginii, a v e a o m i n ă so cului. Ştii ce s-a i n t i m p l a t ?
lemnă de sub care pătrundea insă emoţia momentului A m clătinat din cap. N u a v e a m idee c a m ce se i n -
respectiv. Cel puţin aşa s i m ţ e a m eu. T o t u l era acoperit limplase p r i n v r e m u r i l e acelea. Bunicul nu-mi spusese
d e nuanţa aceea sepia caracteristică p r i m e i g e n e r a t a nimic uespre toate astea, şi simţeam n e v o i a să nu t r e
de totografii, uar pătrundea totuşi prin cea va i m a g i n i i zesc din a m o r ţ e a l ă i m a g i n i despre m t i m p l â r i care erau
luminozitatea unei z i l e insorite şi l i m p e z i . de regulă trecute sub tăcere şi de restul f a m i l i e i . Ţ i n
N u mi-a fost g r e u să recunosc In a doua persoană m i n t e ca i n t e r v e n e a o a n u m i t ă jenă, cind se aducea
din stmga p e i n d i v i d u l care stătea acum in laţa mea v o r b a despre această p e r i o a d ă din viaţa bunicului şi
cu coatele sprijinite d e masă. P e atunci purta o şapca inţelesesem că trebuia păstrată tăcerea, i a r ceea c e
pepit, cozorocul ii umbrea puţin n^ura, iar etnd a m tăcea tipul din l a ţ a mea era mai mult decit indecenţă.
ridicat din nou ochii spre e l , m i - a m dat seama că nu se Dezgropa c a d a v r e l e unor ani tulburi şi destinaţi uită
schimbase deloc. rii. Despre tăcere şi uitare ştiam că sint complicii o r i
— O f o t o g r a f i e identică se află şi in albumul bu cărui c o m p r o m i s . Şi cit de m u l t poţi greşi printr-un
nicului tău, preciza e l grijuliu, ştiind că eram tentat compromis ?
să-1 iot suspectez. Dar nu-1 mai suspectam. Cind ţi se L - a m oprit cu un gest a l m i i n i i şi i-am e x p l i c a t de
taie respiraţia de uimire, nu m a i poţi să Întrebi d e c i t : ce-i pun întrebarea asta.
— C i n e n a i b a eşti ? — P r e f e r a m să m ă fi î n t r e b a t a l t c e v a , declară e l
— A c u m bu d e ani, incepu el calm, e x a c t in urmă p e aceiaşi ton măsurat, indiferent. C r e d că voia să
cu bu d e a n i . . . acorde cuvintelor aceeaşi greutate. Se ferea d e nuanţări
P r i n t r e c u v i n t e prindeau contur c o n e x i u n i ascunse, un o m care mă m o m i s e cu „pizza irlandeză".
secrete i m p o s i o i l e pentru o m i n t e învăţată cu banali — P r i n t r - u n c o m p r o m i s , continuă el, greşeşti s u i i -
tăţile de i i e c a r e zi. C u responsabilităţile comode de cient atunci cind ţi-1 pui in m i n t e ca să treci la l a p t e .
fiecare zi. T i p u l e r a hotărit să c o m p l i c e serios l u c r u Şi nici nu p o t să accept noţiunea ta de decenţă. N u ui
rile. C r e d că urma o doză pentru adulţi. L - a m î n t r e acest caz, surise el surprinzător de binevoitor. Eu nu
rupt ia t i m p . N u mai v o i a m să aflu ce se petrecuse cu preiei* uitarea şi tăcerea inndcu tot ce s-a-ntanpiui. nu
bj d e ani in urmă. V o i a m să plec şi să uit l o t ce ni-ar m a i are dimensiunea unui trecut muşamalizat d e f a
fi puiuţ lega d e dimineaţa asta. M a m r i d i c a i in p i milie. E v e n i m e n t e l e au deja o dimensiune sociologică.
cioare. L - a m întrerupt cu un alt gest. i n u u i d e a i t i e i . Şi asta mă interesează.
Cind un o m iţi v o r b e ş t e , iar tu te scoli in p i c i o a r e , ii îşi folosea b i n e cuvintele. îşi lăsa Întotdeauna
este suficient să i n ţ e l e a g ă că i u mai v r e i sa-1 asculţi. deschisă o portiţa p r i n care le întrebai unde naiba
I n fond, era o brutalitate. v r e a să ajungă.
— Cred că ţicneala bătrinului a fosl o consecinţa — D e ce o „ d i m e n s i u n e sociologică" ? l - a m întrebat.
a unora din e v e n i m e n t e l e care s-au petrecut aici, i-aai — Deci m ă iaşi să continui ? surise el. A u r m a i un
zis. c r e d că dacă nu s-ar fi ţicnit, nu şi-ar fi părăsit circ Întreg, făcu el. Un tip isteţ căruia ii montasem un
din senin catedra de la universitate ţi n-ar fi intrat iu asemenea... să-i s p u n e m totuşi vitraliu, a cilii in
c o n f l i c t cu m a i toată l a m i n a , a m continuat să-i e x p l i c . presă, a stat la pîndă, şi a o b s e r v a t ceea ce trebuia o b
Eu sint un o m eciiiiibrat, bunicul era şi ei o persoană servat. In consecinţă, folosind din p l i n p o l e m i c a din
cu p i c i o a r e l e p e p a m i n t . Cred că toate i s-au tras d e la presă, a organizat „ v i z i o n ă r i " publice la ei acasă. Contra
afurisitul ăla d e v i t r a l i u . cost, bineînţeles. M ă căuta să-i mai instalez asemenea
— N-a fost o ţicneală, riposta el destul d e c a l m . v i t r a l i i . . . i a r altul, un bigot nenorocit, a intrat cu
Bunicul tău credea că a prins un fir, şi a v e a de gind toporul in vitraliu. P r e t i n d e a cu simţise ceva diavolesc
să m e a r g ă de-a lungul lui. P i n ă la capăt. A fost un o m in v i z i u n i l e din f i e c a r e dimineaţă. N i m i c nu mă sperie
e x t r a o r d i n a r bunicul tău. O spusese iară nici o nuan mai mult decit prostia omeneasca, sfirşi ei. M a i ales că
ţare. Ca un enunţ oarecare. Dar nu, nu era v o r b a de î m p o t r i v a ei şi z e i i sini neputincioşi, r e m a r c ă după un
indiferenţa. Era detaşarea cu care observa l u c r u r i l e m o m e n t , cam cit ii trebuise să-şi regăsească din n o u
Om j a r u l lui. A t u n c i cind nu-ţi aparţine n i m i c , treci cuvintele.
uşor eu p r i v i r e a peste toate. Ce-1 lega totuşi de casa
asia '! S i m ţ e a m o i r i t a r e vagă, un începui de antipatic Se grefau pe un sentiment ambiguu din care se d e
l a t ă de i n d i v i d u l din faţa mea şi asta m ă ajuta sa m ă gaja insă izul tare şi inconfundabil al dispreţului. Şi
degajez din atmosfera d e mister -v reguli ascunse î n t r e poate mai exista o urmă d e regret. Sau compasiune ?
ţinute d e el. A s t a era tot ce ini lipsea ca să reci-ştig as — A m o b s e r v a t ia timpul discuţiei că ai ioiosit şi
cendentul asupra lui. persoana I p l u r a l . D e ce ? î n c e r c a m să-i surprind p r i v i
rile prin unghiul dificil f o r m a t din tălpile p a n t o f i l o r
îşi băgă din nou mina in sacou. P e masă ateriza lui. îşi aşezase p i c i o a r e l e p e masă, r e d e v e n i n d autosto
un teanc de scrisori îngălbenite. pistul din ajun.
— M i le-a t r i m i s bunicul tău, continuă e l f i x i n - — Doar nu ţi-ai i m a g i n a t că a m făcut toate m i n u
du-mâ cu p r i v i r e a . P a r c ă - i simţeam d e g e t e l e p e umăr, n i l e astea de unul singur ? rinji el.
iinpingindu-mă in fotoliu. O a r e alunei, ungă m i r a r e , — Bine. C i t i aţi fost ?
chiar mă atinsese ? — Parcă nu t e interesa ce s-a i n t i m p l a t in urmă cu
i^ui nu i-ara spus ce ţi-am spus ţie, zise tipul după 80 d e ani, o b s e r v ă e l punindu-şi p i c i o a r e l e intr-o p o
ce mă aşezasem. L - a m lăsat pe bunicul tău să creadă ziţie mai decentă. N - a m să-ţi spun, hotărî el. Asta-i o
că nu cunoşteam p r o r p i e t a ţ i i e vitraliului. S-a înscris doză pentru adulţi, se dă numai cu reţetă.
la societatea „ C o p e r n i c u s " , a publicat citeva articole In Deci, totuşi, e r a o doză pentru adulţi. Şi ca să fiu
revista lor. L e ai in bibliotecă, in caz că te-ar interesa. la fel de spiritual, i-am făcut semn să-şi ia catrafusele
Dar nu cred. şi s-o întindă d e aici. N i c i nu se clinti. Z î m b e a . A v e a
D i n ce în ce mai sigur pe el, mai decis. M a i sigur un spectru foarte larg de z i m b e t c . A c u m era n u m a i
d e reacţiile m e l e . Dacă pină acuma funcţionaseră doar lapte şi miere. M i c u l dejun.
tachinări de uzură, ultimele m o m e n t e stăteau suspen — Din cite ştiu, ai v î n d u t v i l a unei f a m i l i i d e
date deasupra tensiunii m o c n i t e ale unei confruntări arhitecţi. Deci nu mă m a i poţi considera i n v i t a t u l tău.
inevitabile. T r e b u i a doar să-mi aleg ceva pentru care A i c i eşti un f e l de străin ca şi mine. N u m a i intru in
să mă bat. sfera p o l i t e ţ u r i l o r tale. T o a t e astea l e spusese d i n t r - o
— Bunicul tău încerca să facă o legătură î n t r e ra răsuflare.
20
L a b o r a t o r S. F.
lntr-o lumină
telefoane, e x p e r ţ i i nu s-au pronunţat încă. In cursul
tilcl v o m r e v e n i cu noi a m ă n u n t e p r i l e j u i t e d e spe
cialist! . . . "
O p r i v i p e Enih. N u d o r m i s e toată noaptea. A c u m .
roşiatică
cearcănele o făceau să a r a t e ca o mască. Oboseala II
frînase î n t r - o o a r e c a r e măsură starea febrilă, d a r nu
era sigur că asta înseamnă o a m e l i o r a r e .
— N - a l d e gînd să nul ceva pe plită ? — o întrebă
iîînadins brutal, pentru a o trezi la realitate. N u puteau
continua asn.
H e l m a r răsuci p o t e n ţ i o m e t r u l mai departe, d a r vo Se uită la el cu nişte ochi ştiuţi de-acum prea bine.
cile erau peste tot aceleaşi. Dincolo de limbă, p r i n t r e T-o spusese de atîtea o r i , e x a c t cu expresia asta n e p u -
cuvinte, se insinua o singură stare d e spirit. tincios-mirată : ..— P ă g l n n l e ! Estl un păgîn I . . . "
L a c l ţ i v a paşi d e e l , lingă frigider, i n a p r o p i e r e a Totuşi se sculă din fotoliul d e Ungă fereastră, unde ş e
trei. Enih îngenunchease şl se ruga în şoaptă. zuse plnă atunci.
A r fi d a t o r i c e să audă puţină muzică. In l o c
d e asta, ploua cu e x p l i c a ţ i i . P r o b a b i l , tocmai fiindcă — N u m a i d e s-ar opri odată, să se facă si g r î -
nimeni nu putea e x p l i c a n i m i c n e l e I... — mal m o r m ă i H e l m a r înainte d e a ieşi din
nou în curte.
. — . . . că un f e n o m e n ciudat. Savanţii d e la o b
servatorul din W u r m - A l t a u susţin că e v o r b a d e r e Era tăcere în j u r . nici porcii nu m a l grohăiau In
fracţia r a z e l o r solare printr-un c o r p ceresc c e se c o m cocină. D o a r d e departe, dinspre şosea se auzea un
portă ca o uriaşă lentilă colorată. Dar iată că tocmai ţiuit continuu d e c l a x o a n e .
apare în studio j o v i a l u l şi simpaticul nostru c o l a b o După-amlază hotârîră să se ducă la paroh. Locuia
rator, doctor M a l m L e v a , care n e face semn că posedă peste v a l e . la poala pădurii. El î n t r - o parte, el în cea
noi date In legătură cu . . . " laltă. Sl între — cătunul.
C l i n e l e lătra d e m a m a focului, aşa că H e l m a r luă H e l m a r î n h a m ă caii la trăsură. Tl dureau nînă şi
de pe masă o bucată d e p l i n e uscată d e calorifer, des pleoapele d e lumina aceea sîngerie. Cînd totul fu gata,
chise g e a m u l şi o aruncă in capul animalului. A c e l a o urcă «i p e Enih alături.
se repezi, m l r i i n d . i n cuşcă. Insă continuă să-şi agite, Lingă casa lui Snori plescăl din l i m b ă şi caii se
noliniştit, coada. opriră. A p o i îl strigă.
„ — . . . mulţumesc pentru prezentare Erikn, a m să — C i n e e ? — întrebă acela, ieşind cu puşca în
trec direct la subiect fiindcă, n u - ! aşa, orice t e r g l v e r - mînă. N - a r fi crezut că Snori a r e puşcă, nu l-o v ă z u s e
e in cazul d e faţă d e prisos, ba mal mult, pur şl niciodată.
simplu nu-şi are rostul. Cromatica zărită, nu-i aşa. d e — H e l m a r ! — răspunse cel d e p e capră. Teri spre
t i ' i toţi, dintr-o singură p r i v i r e , p e c e r e un a d e v ă r a t seară ţi-am auzit b i v o l i i trecînd in goană pe lingă n o i .
spectacol. Ei bine. nişte prieteni angajaţi într-o c e r c e I-ai adus înapoi ?
tare la observatorul M y r m u n - D o n a u au descoperit, z i c — C e b i v o l i ? A i m e i n-au ieşit din ocol d e cînd
el. sursa razelor roşii c e transformă întreaga zi într-un cu blestemăţia asta . . .
tulburător a m u r g . . . u
Ochii v e r z i şi mici ai bătrinului sclipeau într-un
— P e n t r u D u m n e z e u , fă-i ceva să tacă ! — izbucni fel c e arăta clar că nici e l nu se omorîse cu somnul.
Enih In hohote. H e l m a r p r i v i spre nevastă-sa.
puetlu
comunicării d i r e c t e cu superiorii săi ecleziastici, fusese sfîrsit cu viteză — dar vi/lunea apărută în acpl loc
conectat acum. In m o d cu totul e x c e p ţ i o n a l , la reţeaua de cînd l u m e a . în legătură cu c a r e nu sp auzise
de t e l e v i z i u n e . I m a g i n i l e f r u m o s colorate se proiecta-1 nici o poveste din b ă t r l n i . nu dispărea. F e m e i l e d e s p l e
cu forţă In relief. tite continuau să a l e r g e pe ziduri, iar bărbaţii cu
Cînd Intrară, cel ce ocupaseră l o c In scaunele: coifuri si uriaso săbii zăng-'nltoarc. cu arcuri de l e m n
aduse acolo din toată casa l e făcură semn să tacă. S e si opinci ciudate Tn p i c i o a r e continuau să se ucidă î n t r e
anunţa sl acum c e v a esenţial. L u i H e l m a r li v e n i să el. jos şi sus, în şanţ ca sl pe scări, cu o încrîncpnare
scuipe. N u mal înaintară, atenţi la masa rotundă d e p e care-l paraliza şi-1 Inspălmînta d e moarte pe H e l m a r
ecran. si Fnih.
..— S-ar putea, totuşi, să fie vorba de o cometă Si toată noaptea o petrecură acolo, la doi pas! d e
cum n-am mal avut p r i l e j " ! să o b s e r v ă m . N u e I m c e t a t e . ascunşi p r i n t r e b r a z i d e t e a m a războinicilor
posibil, nu ? " — spunea un Ins ce gesticula aprins, cu necunoscuţi, des! într-un tîrzlu isi putură da seama că
nlste fol în mînă. A r ă t a ca un nrofesor universitar. în în faţa lor se derulează doar o I m a g i n e In relief. Cea
costumul Iul r i g i d . ..Cu citim t i m o In urmă nu dlsou- mal gigantică văzută v r e o d a t ă . .Sau era a d e v ă r a t ? !
neam nici p e Jumătate de aparatură p e r f e c ţ i o n a t ă . " P î n ă dimineaţă, cînd Intttl dispăru brusc, n-avnr.ă cu
..— N u e e x c l u s , dar cele spuse de d u m n e a v o a r i - ă rajul să se c o n v i n g ă . Tar apoi totul recapătă c u l o a r e a
pot fi acceptate d o a r cu titlul de Ipoteză. Ceea c e st im aceea roşie, c a r e t e scotea din minţi.
e că s-a produs un f e n o m e n necunoscut şi h a b a r
n - a v e m să-1 I n t e r p r e t ă m " — zicea un altul, mai VÎrst-
nlc şl parcă mal aşezat. „ P r a c t i c , poate fî o r i c e . . . "
Oviditi Pecican
..— Dacă nu vă îndoiţi încă de ştiinţă, şl a m b ă
nuiala că asa stau lucrurile, ei bine. v ă v o i spune că
cercetările efectuate în chiar după-amlaza aceasta de
laboratorul m e u sînt e l o c v e n t e . P r i v i ţ i aceste Ima
Cenuşă
gini . . *
Camera reproduse, mărite, nişte f o t o g r a f i i a l b i
cioase. Tn n e r i m e t r u l l o r abia se descifrau nişte contu
ruri incerte. H e l m a r . ca si ce-PaUî. trebui să-şl m l -
'ească n r î v i r e a pentru a nutea distinse ce r e p r e z e n t a u . jOmnc vtvutn rx vino?
I n t r e t ' m p . v o c e a cercetătorului continua să se facă au
zită. P e măsură ce c u v i n t e l e se derulau, contururile (W. 1IARVFY)
Imacrinilor l i p s i t e de contrast deveneau tot mal precise,
.Tufăria la m o d " c-n oul orional. Putea fi c o m a n d a t
rod al acţiunii unul tus m a n i p u l a t de un o m din studio,
fără prea m u l t e f o r m a l i t ă ţ i m a g a z i n e l o r de s o e e l a H -
pentru a sust'ne m a l b i n e argumentaţia orală.
tate. care îl l i v r a u cu prospect, ca p e un m e d i c a m e n t
..— . . .Vedeţi acele v i n i ş o a r e acele pete c e n u ş i i . . . r>ţ*MtV>. oqibaifrl însă î n t r - o foiţă de aur si ferit de şocuri
V e - a trebui» puţin pînă să n e dăm seama că nu sînt datorită plusului v e r d e cp capitona interiorul cutiuţei
altceva decît cursurile unor f l u v i i , albii de mări . . . cubice de mnhon. încrustată cu m o t i v e orientale.
M a l mult. Recunoaşteţi în fîsia aceasta lungă N i l u l . S c u m p , e x c e s i v de scump, d a r merita ! 1)° f o r m a sl m ă
P^ta de deasupra e aidoma M e d i t e r a n e l . F e r m a u « o r rimea unui ou de p r e p e l i ţ ă , părea o b i i u t e r i o lucrată
alungită se datorează faptului că f o t o g r a f i i l e au fost în Iad. Aspectul de rotulă plină, sugerat dp sunrafata
obţinute o r n satelit. E l e probează că ceea ce a m f o t o
: 1
Înşiruită foarte fin. precum si cele cîteva puncte aurii
grafiat a r e o f o r m ă o v o l d ă . Dincoace v e d e ţ i G a n g e l e . . . a m i n t i n d constelaţia O r i o n micşorau şansele oricărei
Tată ri coasta vestică a Pacificului . . .* asociaţi' m i n t a l e cu un ou v i u si. ou atît mai puţin,
Tn p r i m - p l a n apăru din nou bărbatul d " mal îna cu un fruct sau cu un sîmbure. Totuşi se Îngropa în
inte : un om t n t r e două v î r s t e . cu o frunte nu prea p ă m l n t si trebuia udat d i n belşug, do două prl p e zi.
22
L a b o r a t o r S. F.
n|r aridă, toxică, această secreţia a v e a probabil m e n i goasă. amintind mal degrabă calota ciupercilor tinere,
rea d e a p r o t e i a baza trunchiului Î m p o t r i v a unul e v e n abia I v i t e după p l o a i e , decît, aşa cum a m citit într-un
tual » * a r al term/telor. poem închinat misterioasei plante, «un u m ă r m a r m o -
N u era lipsită d e o anume graţie silueta î n a l t ă şl r e a n " sau _o e p i d e r m ă u m a n ă " . F r a n i u r i l e o v o l d u l u i
7 v e l t ă . de l u m i n a r e D l e t o a s ă . Necunoscătorului care-si erau si e l e asociate la acpst proces dp î n n o i r e , acornpani-
vizita prietenii aflaţi în ţinutul caselor de a g r e m e n t din lndu-1 prin d e g a l a r e a " n o r puternice e f l u v i i d e mosc si
marginea m a r i l o r r e z e r v a ţ i i , dacă o întîlnea în g r ă d i n i . cine trecea pe lingă g r ă d i n i l e liniştite ale caselor de
I se I n t l m p l a adeseori, spre m a r e l e haz a l tuturor. să o a g r e m e n t Işl dădea i m e d i a t seama că undeva dincolo
confunde cu una d i n t r e sofisticatele o p e r e de artă. de ' ' e ridurile înalte se ascunde o plantă or»<-»naiă aflată
asemenea r ' n e t ' c e . sonore si o d o r a n t e . cu c a r e se o b i ş în ziua a noua. I a r dacă vlntul bătea îndenărtînd de
nuia în acele v r e m u r i a se înnobila habitatul d e vacanţă. trotuar acel iz Inconfundabil. prezenţa plantei era d e z
De a l t f e l , prin înfăţişarea sa. tegumentul umed ca a l văluită s| mai insidios : printr-un foşnet a p r o a p e a r
reptilelor, solzos, d e culoarea nisipului, presărat cu stele monic al f r a n l u r i l o r d e v e n i t e uşor cornoase si alunse
cafenii, p e r f e c t conturate era în stare să e x i l e z e el s i n la dimensiuni savant d o z a t e , astfel Incit să poată seînci
g u r din regnul v e g e t a l acea făptură dotată cu un m e t a tînguitoare acorduri In d o d i e z minor. Se realiza prin
bolism a t î t de intens. Totuşi, nici în regnul animal nu aceste două modalităţi o e x c e l e n t ă reclamă produsului,
• r a rlas'ficnbilă încă ş i de aceea, însuşi celibatarul p r o - în contul clientului, şi acest Iniţial neobservat a v â n t a i
n r î ' » a r fmai toti amatorii d e asemenea ioeuri erau c e l l -
. a scutit de mari c h e l t u i e l i f i r m a producătoare, feri
hatari) aştepta cu interes următorul stadiu d e d e z v o l cind-o cu un deceniu de i m p r e v i z i b i l ă prosperitate.
tare. I n c a r e . s p r e m u l ţ u m i r e a sa. înceta sl c o r v o a d a
udatului. F r a g i l a fiinţă pretindea acum un nou m o d D e se Intlmpla ca p r o p r i e t a r u l să fie leneş d i n
de î n g r i j i r e mult m a i oretentios : căldură psihică, a f e c fire şi dispus a limita. î g n o r î n d prospectul, numai la
ţiune snorită. c o n v e r s a ţ i e , trebuia chiar să f i e d e z m i e r z i l e l e de udat şl la declanşarea descuamării î n g r i j i r e a
dată. N u mai creştea în î n ă l ţ i m e . I n schimb. Intre datorat^ acelei rolo un 1
a geneticii soWOMe cuprinse
ziua a şaptea sl a noua. sp dilata inegal pe direcţii o r i cauzal în cutia cubică de mahon. atunci delicata f ă p
zontale. D i n d o m i n a n t circulară, f o r m a secţiuni' sale tură tînguitoare protesta singură, cu o rară v e h e m e n t ă ,
transve-sale d e v e n e a eh'psoidală. axa m a r e a l u n g i n d pînă o o n o r r r . 3 f l o a r e f W l i î v r W I c^pstea Io ziua a zecea d n
la şaizeci d e c e n t i m e t r i iar a x a mică l a treizeci sl doi. rădăcină, c a m a c o l o unde căzuseră stropii ploii l ă p
R ă m î n e a u circulare, cu vechiul diametru, numai trei toase, si umplea i m e d i a t î m p r e j u r i m i l e cu o cumplită
zone. una sub o v o i d . alta c a m la un metru î n ă l ţ l m " şî duhoare de hoit. c a r e popula curlnd pasnîcile grădini
roa rvp«»ri<:tentă ţ b a z ă . trunchiul apărînd acum con cu rolurile scîrboase a l e unor muşte de smarald, ba
a
stituit din două «amfore turtite dorseventral. a m f o r a i n scotea p e străzi sl toţi clinii din î m p r e j u r i m i , făcîndu-l
ferioară fiind m a ' î n a l t ă si mult mai încăpătoare. E m i să se lupte atît î n t r e el. cit şi cu haltele de coloţî v e n i ţ i
sferele cactuşilor Isi t r i o l r - ' v o l u m u l s l încetau treptat din r e z e r v a ţ i e , ceea ce-1 punea pe imprudent dinaintea
periodica p l o a i e lăptoasă. O v o l d u l . probabil foarte greu. unor plictisitoare c o n f l i c t e cu v e c i n i i de grădină. D i n
î s î dpzava n o 7 . i t i a s o r e partea opusă cactuşilor, atrăgînd fericire, î n ziua a cincisprezecea duhoarea înceta brusc,
sl f r a n i u r i l e cu sine ş l aplecînd totodată, foarte lent. gtp*c4*ira de rezistentă a a m f o r e l o r ceda lent si întreaga
întreaga structură, cu un unghi de cincisprezece-două- plantă sp prăbnspa î n t r - i m muşuroi d i f o r m avînd dpa-
z e d de g r a d e faţă d e v e r t i c a l ă . Dacă arăsai cu degetul, supra o v o i d u l descuamat de la sine cu franjuri cu tot
oriunde, unghia pătrundea o r i e i de adine, neîntîlnind
f
si semănlnd acum unui ou de struţ, ceva mai m a r e
nici un alt ţesut d i n c o l o de f l e x i b i l a o p o z i ţ i e a t e g u m e n însă şi de culoarea fildeşului.
tului. A ş a d a r , conţinutul a m f o r e l o r ar f i putut să f i e L a u r m a u r m e i , tot la acest stadiu se ajungea,
acel lichid cp se scurgea la început prin tpoii cactuşilor după un i n t e r v a l de două-trei săptămînl. şi dacă î n g r i
sau pur ş l simplu apr. (Costul ridicat al unul ou o r i o - » l n
jirea plantei nu era abandonată. D a r In acest caz, g r ă
nu m i - a î n g ă d u i t niciodată să î m i asum riscul dinarul era. in i n t e r v a l u l de t i m p menţionat, fericitul
dp a practica o incizie în planta altuia sl. d»n posesor al unei e x t r a o r d i n a r e o r g i d e m i r e s m e . S u b
păcate, nici n-am auzit să fi încercat cineva o ns^meupa proaspătul t e g u m e n t r o z - a l b se aflau distribuiţi la d i
o p e r a ţ i e ) . Totuşi, deoarpee la o aplecare forţată pfuă ferite n i v e l e de p r o f u n z i m e anumiţi nodull c a r e . prin
cînd o v o i d u l atingea Ierburile, r e v e n i r e a la pozltîa i n i t ' d o a r e . c o m a n d a u e m i t e r e a de către franjurile specia
ţială se realiza d e Ia sine. In mal p » ţ i n d e cipcl numite, lizate în acest scop, a a p r o a p e tuturor e f l u v i i l o r f l o r a l e
p-esupun că exista în P ' o f u n z i m c si un rudiment de c o accesibile olfacţiel umane. M i - a fost dat să asist, cu
loana v e r t e b r a l ă , p r e v ă z u t ă cu mănunchiuri d e f i b r e prilejul unei Invitaţii adresate nouă d e f i r m a p r o d u c ă -
elastice. — singurul mecanism In stare să r e a l i z e z e u>are, cînd dealtfel a fost prezentat şi p r i m u l u r a n g u
asemenea redresări d e poziţie, din m o m e n t ce presiunea tan orional (negru. c r e t . purtlnd un tricou cu s t e l e ) ,
internă a fluidului, deri o posibilă e x p l i c a ţ i e pentru sta care s-a d o v e d i t u l t e r i o r un splendid eşec comercial,
bilitatea f o r m e i nu putea fl In nici un caz una si pentru iiHVÎnvîn'Ui-se decît in v'm'< mii de e x e m p l a r e . - — l a e x
capacitatea făpturii gelatinoase d e a se m e n ţ i n e î n t r - o traordinara d e m o n s t r a ţ i e de virtuozitate a unui spe
n o z » « P o b l i - ă numai prin
:
tensiunea unul tegument cialist ce a extras din masa gelatinoasă, dinaintea
e x c e s i v de f l e x i b i l . n ă r i l o r noastre, patru sau cinci rapsodii o d o r a n t e de
neuitat, de-a dreptul geniale, purtîndu-ne î n t r - o călă
torie d e v i s pe toate l a t i t u d i n i l e şi prin toate a n o t i m
Semnul sigur al a t i m - v i l stadiului . m t n n l l e r i l o r "
purile.
e r a apariţia unei e r u p ţ i i rosu-vlolacee p e gulerul d e l a
baza o v o l d u î u î . T o t o d a t ă crăpături g a l b e n e dosfltfureu întruelt acest Joc. în c a r e unora nu l e ajungeau
pretutindeni stelele cafenii. Din acest m o m e n t , nnăspiă degetele c e l o r două m î i n i şi cereau ajutor v e c i n i l o r ,
eu un obiect a v î n d o t e m p e r a t u r ă mal m a r e d e 3fi °C. nre/enti riscul unor Intoxicaţii, nu letale, ci numai In
.- re zonă a tppumeniulni sr» colora într-un n c p p ' - f o m u - stare să inducă un somn foarte îndelungat, din c a r e
riu ca al Dolistirenului ars. sp înmuia sl apoi d e v e n e a clientul se trezea cu c e f a l e e şi uşoară senzaţie de v o m ă .
fluidă, p r e l l n g i n d u - s e sure rădăcini sl d i z o l v î n d în că nodulll m o d e l e l o r din generaţia a treia au fost d i f e
derea sa fîsln d p î n v e l i ş întîlnită In cale. O uşoară renţiaţi atît t e r m i c , cit şi ca n i v e l de profunzime, ast
auăsare. „ m l n g î l e r e n " . era a'-solut necesară : dacă t e m fel încît pericolul unei autodrogări i n v o l u n t a r e să fie
peratura mediului a m b i a n t depăşea 36 °C. t o o i r e a t e g u semnalizat la v r e m e a p o t r i v i t ă .
mentului nu S P declanşa d e la sine. N-am Inţplps dp ce.
tn general, c l ' e n t î i preferau această deseuamare în fîsll P r o i e c t a t ă să slujească drept mijloc de a g r e m e n t
subţiri, mal Îndelungată, desj indieaţiilp d n prospect : doar In perioada v a c a n ţ e l o r d e vară, această j u c ă r i e
precizau că e suficient un simplu masai al zonei d e înceta să funcţioneze la sfîrşitul celei de a treia sau a
sub o v o i d . t e g u m e n t u l urmlnd să cadă circular. în d e patra săptămînl d e v i a t ă . B i n e î n ţ e l e s , după c e îşi a v e r
curs de o j u m ă t a t e d e oră. tiza poscsr.rul p r i n t r - o descărcare violentă a u l t i m e l o r
Teşea astfel la lumină un nou trup. d e o c a r n a ţ i e r e z e r v e de m i r e s m e . A doua zl, după un somn agitat,
albă cu v a g i t o n u r i r o z . cu suprafaţă uscată şi uşor ru- «cesta găsea In grădină, aşa cum a m văzut, planta pră-
23 H I L I O N — magazia al c l u b u l u i d e anticipaţie
Laborator S. F.
buşita, adică muşuroiul d i f o r m cu oul d e culoarea f i l boiului. D i n cauza asta îşi rătăceau p r i v i r i l e In fiece
deşului aşezat deasupra. zi peste păduri îneercind să desluşească în zare vreun
P î n ă spre seară, n i m i c Interesant n u se m a l p e t r e f u m d e p r i m e j d i e ; d a r a r m e l e le r ă m î n e a u p r o p t i t e
cea î n grădină. C l i e n t u l avea t i m p la dispozltic c e n t r a de ziduri şi v i g o a r e a l o r hărţuită d e zadarnica aşteptare
pregătirea bagajelor. P e la apusul soarelui, oul rrăna mocnea intrînşii ca plinea uitată în cuptor d e pitarul
şi din e l . cu mişcări exasperant d e încete, un şarpe silit la grabnică b e j e n i e .
urît. aproape o tenie, suportabil totuşi p r i v i r i l o r d e o a Deodată c u e i crescuse în turn o copilă rămasă
rece era colorat în toate Irizaţiile curcubeului, cobora acolo d e la ultimul neam care încercase să p r a d e şl
şl înconjura muşuroiul cam l a o t r e i m e d e v î r f . Jjt un să sfarme cetatea sl care fusese trecut prin sabie şi
m o m e n t dat Isi musca v l r f u l cozii si începea să se
p r ă v ă l i t în apă d e războinicii lui Z a r a x pentru a se
a u t o d e v o r e p e măsură c e întunericul devenea tot m a l
întoarce cu m î l şi stuf în gură spre întinsele şesuri
dens. T,a ceasul la c a r e Orlon era p e boltă sen trebuia
de unde veniseră cu săbii lucitoare şi gînduri h u l p a v e .
să f i e . dincolo d e n o r i , dlntH fosforescenţi atingeau o
Ctnd s-a î m p l i n i t fata. nu a ştiut nimeni pentru că
anumită v e r t e b r ă m a l proeminentă si scăpărau ca
tm chibrit î n t r e g materialul biologic se .aprindea ai casei o ţinuseră ferită d e ochii vecinilor. Slda —
atunci şl. cu flăcări înalte, albastre ardea v r e m e d e un cum se ob'snuiserâ să o c h e m e — avea ochi albaştri
ceas şl m a l bine. Clientul. înlăcrimat, eontemnla acest ca d i m i n e ţ i l e d e p r i m ă v a r ă si părul ea un lan d e
fioros spectacol, m e d i t î n d asupra inexorabilei despăr secară coaptă i se unduia în b ă t a i a vîntuîui. Tn plus.
ţiri d e tot şl d e toate, asupra cruzimii timpului care era înaltă c î t un b ă r b a t sl asa c e v a nu se m a i văzuse
l-a înghiţit Încă o v a c a n t ă , asupra altor t e m e propuse î n t r e coturile Tstrulul. A s t f e l că nici ea. sperioasă ca
pe ultima pagină a prospectului sl. în general, asupra o m î n z ă . nu ar fi î n d r ă z n i t să se arate în lumină.
nimicniciei vieţii noastre derizorii, sub p r i v i r i l e ' r o n l c e Teşea doar noaotca si cobora p e malul apei să privească
a l e aştrilor. oglindindu-se în ea luna si să-si amintească. D i n c o l o
de f l u v i u se întindeau p ă d u r i l e şl departe, peste p ă
D i m i n e a ţ a , sub cenuşă, găseai o suorafată cu aspect duri începea m a r e a , despre care nu-i dăduse nimeni
cheratinos. a p r o x i m a t i v circulară. pro7entînd. desigur
de veste, dar n e care o presimţea cînd răzbăteau în
prin sedimentarea v e r t e b r e l o r calcinate, cîteva p e t e
noapte, p r i n clipocitul v a l u r i l o r , tîngu'ri vagi d e pescă
a l b e resoectînd configuraţia din Orlon. Această placă
ruşi si sfărlmări d e c o r ă b i i .
se întărea cu v r e m e a si a m văzut nu o dată asemenea
plăci agăţate în cui. ca nlste tablouri, ne z i d u r i l e multor î n t r - o n o a p ' e din crucea Iul gustar străiuia In turn
case d e a g r e m e n t ascunse în marginea m a r i l o r , linişti mezinul lui Z a r a x : G o r e . Tn zare. ca întotdeauna, nici
telor r e z e r v a ţ i i . un semn şi băiatului înceouse să i se urască d e aştep
tare. D e la un t i m p îi păru că d e jos. dinspre piciorul
Pum'trn Sanchi t u m u l u l urcă la urechea lui o cîntare d o m o a l ă . subţire
sl putîn tristă. Cînteeul nu a v e a cuvinte, d a r chemarea
din el îi încrîncenă carnea toată d e parcă l-ar fi fost
muşcată d e t ' o a r i . TI cotropi o dorinţă clocotind ! d e 1
25 U E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
L a b o r a t o r S. F.
Bea cu p i c i o a r e l e într-un fum sau abur negru care creş se schimbă cu t o t u l : d e v e n i slab ca o nuia, ochii i se
tea incet spre genunchi, ii acoperi, continua să urce întunecară de cearcăne, nu m a i ieşea la peşte, nopţile
Inghiţindu-i coapsele, a b d o m e n u l . . . î n c e r c ă să se r ă m i n e a afară î n ţ e p e n i n d cu gîtul întins şi cu p r i v i
desprindă, d a r t u m u l o paraliza. P r i v i disperată în rea pierdută peste ape. P a r c ă aştepta să-i v i n ă c e v a
jur. Văzu cum întunericul de p e ziduri se scurgea, dintr-acolo. O a m e n i i ştiau şi a u înţeles că-şi p i e r d u s e
fluid, in j o s ca o vopsea c a r e se topeşte, pe măsură m i n ţ i l e . I n t r - o dimineaţa n-a m a i apărut, l-au găsit
ce aburul negru urca de parcă s-ar fi a l i m e n t a t din e i , din i n t i m p l a r e leşul, după o v r e m e , agăţat in rădăci
iar ce răniineau albicioase d e j u r i m p r e j u r nu erau nile păpurişului. A b i a atunci s-au g i n d i t că, in toate
z i d u r i l e d e piatră, ci g r ă m e z i d e oase amestecate şi nopţile cind v e g h e a s e încordat p e malul apei, auzea
tasate într-o a g l o m e r a r e haotică, aburul Ii ajunse chemarea ei care p i n ă la urmă II birui." Ochii nostro
ia p i e p t şi simţi că nu m a i poate să respire, oasele se mului cercetară c i t e v a c l i p e m a l u l păduros. Faţa apei,
cutremurară şi începură să se naruiască in avalanşă netedă, reflecta strălucirea tăcută a lunei. Dar d i n
asurzitoare spre ea şi, desigur, a r fi z d r o b i t - o dacă nu colo, pe m a l , p r i n t r e sălciile uriaşe stăpinea un î n t u
ar fi reuşit, cu un e f o r t suprem, să se arunce p n u n e r i c compact, neliniştitor. „Şi, in loc să i-1 lase, II du
ingusta ferestruica. seră in sat unde-i i n g r o p a r ă creştineşte. D e atunci, in
serile fierbinţi de v a r ă o a m e n i i se închid d e v r e m e in
casă să nu le ajungă la urechi t i n g u i r i l e e i c a r e înso
C o l e a , care rămăsese sus, işi r e v e n i s e din u i m i r e ţesc noaptea, din d e p ă r t a r e , foşnetul stufului, c l i p o c i
şi căzuse iiitr-o toropeală fără tund, străin acum d e tul m o l c o m al v a l u r i l o r şi scirţlitul sălciilor p u t r e d e . "
ciudăţenia nopţii. Era atît d e inert, ca nostromul Colea continuă să privească nemişcat înainte. N o s t r o
v e n i lingă ei sa v a d ă dacă nu c u m v a d o a r m e in p i m u l recunoscu in t r i b o r d ruinele de la G l r l i ş t e . O clipă
cioare sau visează fără a d o r m i . Colea II simţi a p r o p i i n - a v u impresia că din turn s-ar prăbuşi c e v a . I n c l i p a
du-se şi începu să glăsuiască fără a-1 p r i v i . „ N o s tronul', următoare auzi bufnitura unui c o r p căzut in apă. T o
ştii că eu n-am nici m a m a nici tatu. l e m i n e ni-au tul se petrecuse rapid, dar sesizabil. 11 prinse p e Colea
găsit pescarii i n t r - o barcă rătăcită prin stufărişuri, ca de braţ. „ A i auzit şi tu ? " „ E e a . . ." zise Colea, d a r
urlam de s p e r i a m şi păsările şi peştii. M - a u dus in ochii lui căutau dilataţi a e întuneric In babord : „ M ă
sat şi m i - a u purtat d e g r i j ă pină a m putut şi e u să cheamă . . . In f i e c a r e n o a p t e . . . A c u m . . N o s t r o m u l :
arunc n ă v o d u l şi atunci au inceput să m ă ia cu ei la „Să fac c e v a . . . S a l v a ţ i - o !" P l e c a r ă a m l n d o i deodată,
peşte. N a ştiu cum se iâcea, d a r Întotdeauna barca la d a r i n direcţii diferite.
care m ă suiam se întorcea goală — i i e ca se p r i n d e a
in nisip, fie că se incurcau p l a j e l e p r i n ierburi, fie Jos, in i n f i r m e r i e comandantul aţipise. T r e s ă r i
ca nu se lăsa m o m i t peştele — că ajunsesem să m ă cind visă că e străpuns d e un pumnal. O crampă v i o
creadă piază rea şi sa nu m a i v r e a nimeni să iasă p e lentă II făcu să se chircească in scaun. I se făcu foarte
balta cu m i n e . A ş a ani rămas să îngrijesc ue gradină cald. O tensiune craniana neobişnuită il a m e ţ i . „ U e
şi sa meşteresc sculele in tovărăşia f e m e i l o r căci pinu unde zăpuşeala asta P e t i m p l e începură să i se p r e
şi copiii dispăreau in z o r i — care la scăldat, care la lingă stropi de sudoare. îşi desfăcu vestonul. A e r u l se
pus capcane pentru pasări sau la prins şerpi In n ă m o l . infierbinta In continuare. „ C e se întimplă ?* A m e ţ e a l a ,
Era l i m p e d e ca l u m i n a zilei ca nu fusesem făcut p e n greaţa, căldura 11 făcură să deschidă hubloul. D a r căl
tru a da la peşte şi, i n t r - o bună zi, m - a m g i n d i t sâ-mi dura d e v e n i s e insuportabila. „ T r e b u i e să ies la aer."
iau l u m e a - n cap, să p l e c la Sfîntu' G l i e o r g h e sau la Urcă p e punte, se sprijini de copastie. „ A p a . . . " Jos.
Tttlcea să-mi caut d e lucru, să incep şi eu o viaţă sub e l spuma se rostogolea ca un balot d e dantelă
m a i p e suiietul meu. D a r nu g i n d i s e m să p l e c singur. desfăşurindu-se. „ T o ţ i la apă ! A ş a ! " P l o n j a p e s t e
I n atitea zile fără şir petrecute intre f e m e i , m u l t e m ă copastie.
încercaseră, d a r n u m a i una î m i mersese la inimă, iar
aceea nu putea i i a mea pentru că ai ei o meniseră,
jiicâ d e p e t i n d era copilă, altuia. D e aceea, g i n d u l p l e A u t o r i t ă ţ i l e şi-au croit drum prin m u l ţ i m e a cu
cării m ă muncea inuoit. A t u n c i m - a m dus la cea care rioasă. Elicea „ C ă l i f a r u l u i " continua să-1 î m p i n g ă fără
î m i ţinuse loc de m a m ă şi i-am dezvăluit totul aştep- rost în mal. P r o v a e r a b i n e înfiptă în nisip. L a apelu
tlnd de la dînsa un sfat bun sau o încurajare. M a m a , rile lansate prin p o r t a - v o c e nu răspunseră deeît c i t e v a
insă, î m i aruncă o căutătură rea şi. In loc d e v o r b a rateuri ale motorului care-şi anunţă astfel oprirea.
bună, î m i zise o p o v e s t e urită, pe care o m a i visez şi A p o i se lăsă o linişte de-.ăvîrşită. Fură aduse scările
acum, că de răul ei a m ajuns să m ă găsesc azi p e de pisică. Cel de la „ I n t e r v e n ţ i i " urcară la bord. C e r
v a p o r : să nu-mi p r i n d ă tălpile rădăcini şi sa nu-mi cetară puntea. Pustie. C o m a n d a : goală. I n cabinele
mai r ă m i n ă gindul ia v r e o f e m e i e . răvăşite : nimeni. A b a n d o n ? In i n f i r m e r i e — un tinăr
în nesimţire : c a m t i n ă r p e n t r u a face p a r t e d i n e c h i
paj. „Să urce sanitarii ! E un . . . r ă n i t ! " Brancarda fu
întâmplarea s-a petrecut în v r e m u r i d e d e m u l t , urmărită cu p r i v i r i m i r a t e . „ A s t a - i tot. N u mai e n i
dar nu chiar îndepărtate. Se zice că intr-o zi, după o meni. C o b o r i m ? "
ploaie m a r e care tulburase a p e l e , doi pescari din satul
nostru se rătăciseră prin smircuri şi, hnpingind barca Mihai Alexandru
la n i m e r e a l ă , auziră pe a p r o a p e un ţipăt care nu e r a
de pasăre, nici de broască în gura şarpelui, ci m a i
degrabă de prunc nou-ne>>cut şi înaintând intr-acolo
au găsit o copăiţă adusă cine ştie cum d e apă p i n ă
se î m p o t m o l i s e in stuf şi in ea : o fetiţă d u r d u l i e şi
vinâtă de plîns. O luară — ca pe m i n e — , o crescură
şi, cind v e n i v r e m e a , o însoţiră cu un flăcău din sat.
T o a t e bune n u m a i că, î n t r - o noapte, proaspăta nevasta
se făcu nevăzută. Şi nu dispăruse numai ea, ci şi un
Vînătorii
băiat n u prea a g e r la m i n t e , d a r clădit p e placul f e
m e i l o r , şi barca acestuia. Soţul, o m d i n t r - o bucată, îşi L a m a stiletului luceşte stins In lumina scăzută, apoi
luă securea şi o f r i n g h i e lungă şi plecă i n căutare, l i se abate asupra trupului tinăr. străbate rochia d e m ă
găsi, după citeva ceasuri, pe un ostrov bătrin, d o r m i n d tase, e p i d e r m a şi muşchii toracelui, pătrunzind în
adine sub soarele fierbinte, l o v i o singură dată, iar p e inimă. Singele izbucneşte v i o l e n t , străbate in o r d i n e
femeie, pină să se dezmeticească, o legă strins de o inversă muşchii, e p i d e r m a şi rochia de mătase şi ţlş-
salcie groasă. Scufundă barca celuilalt şi, surd la neşte. lucind stins in lumina scăzută. Stropi mari pă
plinsetele şi r u g ă m i n ţ i l e necredincioasei, v î s l i spre tează veşmlntul a l b al fetei, parcă într-o î n c e r c a r e
casă. A m priceput eă povestea era menită să-mi d e s disperată d e a străbate din nou mătasea rochiei, e p i
chidă ochii ; dar ce n-am putut să p r i c e p de îndată d e r m a şi muşchii, pentru a se întoarce in inima care
a fost sGrşitul e i . I n citeva z i l e după acea faptă, o m u l se oprise acum.
Răspunsul era clar, nu m a i exista nici o îndoială : Cind am sosit la destinaţie, a m crezut mai întli
Încercarea urma să aibă loc a doua zi dimineaţa. că m ă aflu p e P ă m l n t . E r a m la m a r g i n e a unei p a
Şi a a v u t loc a doua zi dimineaţa. N u m a i eu ştiu jişti întinse, nu d e p a r t e se zăreau pilcuri de copaci,
cum a m aşteptat să treacă cele douăsprezece o r e p r e se auzea cintec de păsări. T o a t e mi-au părut f a m i l i a r e :
văzute pentru p r i m a călătorie. I n aceeaşi seară, la o coroanele arborilor, culoarea cerului, chiar şi f o r m a
oră d i n a i n t e stabilită, emiţătorul — d e v e n i t acum r e norilor alburii. M ă aşteptam să găsesc o l u m e a s e m ă
ceptor — a v e a să i n t r e In funcţiune, călăuzindu-1 pe nătoare cu a noastră. A f l a s e m o a r e una identică ? Sau
Daniel p e d r u m u l d e întoarcere. diferenţele erau atit de puţine şi de mărunte încît,
T r e b u i e să recunosc că nu a m fost la î n ă l ţ i m e a pierdute in m i l i a r d e l e d e m i l i a r d e de factori care
momentului şi, In loc să-1 întimpin cu c i t e v a c u v i n t e compun universul, nu puteau fi descoperite intr-o
b i n e gîndite şi b i n e simţite, m - a m repezit la el, stri- viaţă d e o m ?
gindu-i a p r o a p e : „ T e - a i întors, Daniel ! H a i , p o v e s
teşte-mi 1" N u m i - a m continuat g î n d u r i l e , căci a m zărit a p r o -
„Reuşită deplină, dragul m e u ! Să-ţi spun cum a piindu-se nişte v e h i c u l e iuţi, care zburau la ciţiva metri
fost. deasupra solului. M - a m ascuns repede într-un hăţiş,
H E L l O N — magazin ai c l u b u l u i de anticipaţie 28
L a b o r a t o r S. F.
«.perind să nu fiu descoperit. încă. V o i a m să păstrez cerut lămuriri, a m insistat şi în cele din urmă taina
Iniţiativa. mi s-a dezvăluit, cu a d e v ă r a t înfricoşătoare.
A e r o d i n e l e au coborît nu departe d e locul unde Ei. cel de pe Sheda, au aflat de mult despre exis
mă pitisem. A u apărut m a i m u l ţ i . . . oameni şi unul tenţa universului nostru, a T e r r e i şi a oamenilor. ŞI.
din ei s-a îndreptat spre mine, v o r b i n d u - m i : „Sînt pe măsură ce evoluau şi îşi perfecţionau tehnicile, au
Narco. T e - a m aşteptat. N u te teme. V i n o . " învăţat să acţioneze asupra lumii noastre. D e îndată
C e să fi făcut, a m ieşit din ascunzătoare şi m - a m ce au avut posibilitatea să o facă. au acţionat şi asu
apropiat d e ei. Purtau cu toţii nişte u n i f o r m e străluci pra vieţilor, a destinelor noastre. N u m a i distructiv, din
toare Să fi fost m i l i t a r i ? punctul nostru d e v e d e r e .
A m urcat în aparate. Sigur, eu pregătisem un mic N e ucid, L i v l u s ! Acesta e sportul l o r preferat,
discurs d e bun găsit, dar acum v o r b e l e parcă nu se arta lor dusă pînă la rafinament ! Asociaţia Asasinilor
prea legau. Curînd , a m ajuns Intr-un oraş şi a m fost numără sute de mii d e m e m b r i şi are m i l i o a n e de
condus la sediul unei organizaţii pe care ei au numlt-o simpatizanţi O m o a r t e înfricoşătoare petrecută pe
Organizaţia pentru legăturile cu Terra. L a asta chiar T e r r a — un accident stupid, o crimă odioasă, un tra
că nu mâ aşteptasem ! E l . şi toată ziua eu le-am pus gic concurs de î m p r e i u r ă r l — nu e decît opera regizată
întrebări şi el mi-au răspuns. nlnă în cele mai miri amănunte a unui Asasin de pe
In final, ml-au p r o m i s că mă v o r ajuta să constru Sheda. Cu cît asasinatul e m a i crud. mai neaşteptat
iesc un e m i ţ ă t o r p e Sheda. A ş a se numeşte lumea l o r : sau mal spectaculos, cu atît autorul lui a r e mal multe
Sheda. C a m atît." şanse să apară în prima pagină a revistelor, stîrnind
„Cum adică, atît I". a m sărit eu. nemulţumit cfl Invidia şl ambiţia confraţilor. Cu cît V i c t i m a suferă
prietenul meu îsi rezumase călătoria doar în cîteva mai mult î n cele din urmă clipe, pradă durerii, dispe
cuvinte. N u am vrut să ţin seama de faptul câ era v i rării şi revoltei, cu atît Asasinul v a fi mai bine cotat,
zibil epuizat şi l - a m cerut alte şl alte detalii. A ş a am putînd spera să-şi v a d ă creaţia inclusă în fondul de
aflat că locuitorii din Sheda cunoşteau T e r r a în amă aur al Asociaţiei.
nunt, dar nu voiseră să Intre în legătură cu n o i . se m u l î l ascultam pe N a r c o povestindu-mi toate astea,
ţumeau să n e studieze. A m aflat că. pe tărîmul ştiinţei oe un ton ce se voia neutru, şi nu puteam crede. O glu
şi al tehnologiei, aveau asupra noastră un avans dc mă sinistră. T-am replicat, nu prea convins, că moartea
cîteva zeci d e ani. un secol poate. Că există m u l t e deo e un fenomen natural ş l . . . „Sigur, ml-a răspuns el r e
sebiri între l u m i l e noastre, d a r şi multe asemănări. pede, nu sîntem răspunzători pentru m i l i o a n e l e d e
A m continuat cu î n t r e b ă r i l e pînă cînd bietul Daniel a oameni care au p i e r i t şl v o r mai pieri pe T e r r a . Se
adormit, fără să-mi fl putut domoli curiozitatea. moare de bâtrîneţe. de boli. există războaiele, c a l a m i
V o i a j u r i l e zilnice a l e prietenului meu au devenit tăţile naturale S e m a i întîmplă sî accidente, şl o m o
curînd obişnuinţă. C u m ne obişnuim noi cu toate I D e ruri în care nu a v e m nici un amestec. D a r gîndeşte-te
Ia o v r e m e , a m început să-1 slcîi. cerîndu-î să-si facă Ia cel care m o r în floarea vîrstel, sau în pragul vieţii :
publică descoperirea şi ameninţîndu-1 că. In caz con la cei ce se sting în chinuri îngrozitoare : la cel pieriţi
trar, v o i face eu acest lucru. M ă amîna mereu, susţinea în accidente Incredibile. I n i m a g i n a b i l e . C u m poţi c o n
fă mai v r e a să c l a r i f i c e nu ştiu ce. că are impresia că sidera asta . . . natural T I*
i se ascunde ceva. c e v a important. _Dar de c p . . . cum de se poate . . . de uno'e a c e s t . . .
î n t r e tlmn m l - a m continuat si eu antrenamentele, obicei ? . . P e n t r u întîla dată. întrebarea mea a ră
cu mai multă însufleţire acum. De-ar fî să-1 cred pe mas fără răspuns. N a r c o ml-a v o r b i t despre rădăci
Daniel, peste o lună-două urma să fiu a p t pentru nile a c e s t e i . . . hm . . . îndeletniciri, care s-ar p i e r d e In
prima călătorie. veacurile trecute si care acum celor mal mulţi sheda-
La un m o m e n t dat. am observat Insă o schimbare enl l e apare ca un lucru obişnuit, firesc, normal.
o^uscă în atitudinea si în comportamentul Iul. Părea „ M u l t ! de*estă Asasinatele, d a r nu s-ar gîndi vreodată
preocupat de o problemă ce-1 covîrşea D e m a l multe să c e a ă . d e e x e m p l u , scoaterea l o r In afara legii. Doar
r
ori l - a m surprins înetndurat. cu orlvlrpa pierdută. r o l . cel din Or gan i zaţ i a pentru legăturile cu T e r r a ,
Era mereu trist, m o h o r î t . tăcut. Arăta teribil d e obosit. luptăm din răsputeri î m p o t r i v a l o r : nu a v e m Insă de
L a întrpbările m e l e răspundea e v a z i v , susţinea că înfruntat o forţă dură. distinctă, ci Inerţia, obişnuinţa
nimic deosebit nu se Intîmp'ase. de vină erau doar informă, moale, alunecoasă . . ."
solicitările e x c e s i v e la care îsi supusese mintea si „ D a r pămîntenii. nu au o b s e r v a t . . . nu II s-a pă
trupul. rut niciodată ciudat că . . . "
P e n t r u ca. acum v r e o două săptămîni. înainte de a „Nu. D e ce ? Iată încă o IntrePare fără răspuns
p'eca «;nrp Shpda să mă la dp-o parte sl să-ml spună : P r o b a b i l că. n e a f l î n d si neimaginîndu-sl măcar v r e o
..Dragul m e u . uite. c u m să z i c . . . Totul a mers bine altă cauză pentru n e n o r o c i r i l e care se abăteau asuora
oină acum. dar ceea c e fac eu conţine şl o doză de lor. considerîndu-le lucrarea Naturii sau a Hazardului,
risc. deloc neplilabilă TTn accident se poate î n t î m o l a au sfîrsit prin a socoti nefirescul — n o r m a l . "
orlcînd. Sper că gestul meu nu Itl v a părea m e l o d r a „ î n c ă o întrebare. N a r c o . A i c i . p e Sheda. s-a î n
matic : T i n e plicul acesta. Dacă întîrzh' vreodată mal tâmplat vreodată . . . să f i e cineva . . .*
mult de patruzeci şl o p t d e o e . deschlde-l."
r
„Niciodată."
A m zîmbit amuzat, dar lui nu-1 ardea de glumă „Vreau să v ă d cîteva asemenea... asasinate"
si mi-a pierit si m i e cheful. A Insistat să nu-I citesc l-am s p u s şl. fără un cuvînt, m-a condus într-o încă
menajul d**eît în situaţia precizată de e l . pere alăhtrată. P r o b a b i l că se aştepta la o asemenea
Situaţie care nu a întîrziat să anară. A l a l t ă i e r i . D e cerere, căci aici se afla pregătit un aparat, semănînd
regulă. Daniel nu lipsea mai mult de douăsprezece cu banalul televizor. P e ecran se succedau felurite
ore. D e data aceasta trecuseră patruzeci şl opt. A m indicative. A m acţionat claviatura la Intîmplare.
desch's plicul. 2.20992063.
„Dragul meu L I v I u s . îţi cer Iertare pentru răspun Cînd îsi r e v i n e în urma loviturilor, se află prShn
derea teribilă pe carp o arunc o e umerii tăi î n c r e - slt la pămînt. simte dureri rumplfte în tot tronul sl
dlnrtnrîti-tl aceste rînduri, dar nu am do ales. Î M I capul îl vuieşte îngrozitor. î n lur se aud tropăind
singurul care m - a r c r e d e si. cel puţin deocamdată, cizmele s o l d a ţ i l o r : apoi un ţipăt. Face un efort sl
•'<• r " - u l care v a putea face ceva. deschide ochii : p r i v i r e a II este împăienjenită, din ar
îti am'ritet:ti d e Impresia mea că ml se ascunde cada spartă sîngele I se p r e l i n g e peste pleoane. îs)
ceva... Narco şi ceilalţi oameni al Organiza v e d e soţia, tîrîtă cu brutalitate de cîţlva zdrahonl.
ţiei tmf rJScnundeau la orice întreba-o r>e-as fî ştiut Femeia se zbate. ţipă. Încearcă să lovească. Unul din
,•,. c i . i întreb | . . . P î n ă într-o zi. cînd am surprins n's*n soldaţi o Izbeşte cu p u t e r e peste faţă.
vorbe ciudate : ..Ce mal face victima ? !", întrebase Se ridică, fără să-sl dea seama ce face. fără să-sl
cineva, si era clar că despre m i n e fusese vorba. A m simtă trupul amorţit. S e r e p e d e spre duşmani p r i v i n d
ţintă chipul soţiei, ochii el îngroziţi, b u z e l e şl n ă r i l e tar î m p o t r i v ă , m a n i a ucigaşă, feroce şl tenace, a sute
tnsîngerate. Surprinşi In p r i m a clipă, soldaţii îl ~o- l o r de m i i de Asasini si Inerţia vîseoasă a lumii Sheda.
p l e s e s c a o o i . E doborIt din nou şi cînd încearcă iarăşi ŞI m i - a m mai dat seama de un lucru : ca p r i m p ă -
să se r i d i c e v e d e . la doi naşi. ţeava unei m i t r a l i e r e mîntean descins In acest univers, ca unic deţinător al
aţintită sore fruntea sa. Si mal v e d e . î n t r - o secundă secretului său, a m d e v e n i t o V i c t i m ă potenţială p e
dilatată, degetul c a r e apasă p e trăgaci. care orice Asasin şi-ar d o r l - o în p a l m a r e s . "
C a p u l omului p a r e că e x p l o d e a z ă , craniul zboară A m căutat fila u r m ă t o a r e , dar asta era totul. î n
în ţăndări. R ă p ă i t u l armei acoperă urletul femeii. Do semnările Iul D a n i e l se opreau aici.
unde mal găseşte putere fugă ? Jetul -le flăcări o A d e v ă r u l e că în continuare am acţionat ca In
ajunge din urmă. o î n v ă l u i e , se zvîreoleşto odată cu t-ansă. orbit, fără să gîndesc. A l t f e l , aş fi e v i t a t p o a t e
ea. se stinge odată cu ea situaţia în care mă aflu a " u m .
A m pătruns în încăperea mică, atît d e f a m i l i a r ă ,
Stop cadru. tMJtOOfT.
a emiţătorului. M i - a m ataşat d i s p o z i t i v e l e c a r e mă
T,a m a r g i n e a oraşului, unde î n c e p e cîmoia. puneau In legătură cu aparatura din laborator, făcînd
Se î n t o a r c e de la lucru, obosit si prăfuit. Şi-a lă automat m i ş c ă r i l e r e p e t a t e d e atltea ori. R I n d p e r î n d ,
sat în v e s t i a r salopeta, dar h a i n e l e de pe el, desi curate, am închis contactele. I n c l u s i v ultimul.
a u arată eu m u l t mai bine. aşa c u m sînt. şifonate si
M a i întîl. o uşoară ameţeai i. Decorul s-a estompat.
un pic cam largi p e trupul lui uscăţiv, adus d e spate.
P a r c ă p l u t e a m . P a r c ă . . . M - a m concentrat, a m simţit
Sub braţ poartă o servietă ponosită din c a r e s e zăreşte
c u m aparatele mă aţutau. E r a m asemenea unui c o p i l
capătul unei pîlnl.
care. ţinut d e subţiori d e părinţi, încearcă să facă
Cînd ajunge l a calea ferată se porneşte un v î n t l - primii pari. A p o i s a l t u l . . . M - a m năpustit într-un
eel răcoros, c a r e îl mai î n v i o r e a z ă puţin. I n d e p ă r t a r e snaţiu care nu era spaţiu, a v e a m senzaţia mişcării dos!
se aude slab şuieratul unul tren. în subconştient e r a m convins că r ă m l n nemişcat, ml
O m u l coteste p e cărarea ce urmează, alături, tra s-a parUt că aud sonpte ce se stingeau d e îndată cp
seul drumului de fler. C e v a mal încolo, linia t r a v e r î n c e r c a m să le p r i c e p sensul. A m făcut eforturi r e p e
sează un p o d e ţ metalic. O m u l . p r u d e n t , se asigură. t->to pentru a mă controla.
T r e n u l se zăreşte, d a r e încă departe.
Cit a durat totul ? M - n m trezit î n t r - o c a m e r ă
U r c ă r a m b l e u l si păşeşte p e tabla încinsă a p o d e
asemenea c l e i ^ţn c a - e tocmai plecasem, mai mică
ţului. M e r g e a c u m î n t r e şine. călcînd i n c o m o d , din
doar sl mai modest echipată : emiţătorul — receptor
t r a v c s S în traversă. Dedesubt, un canal d e I r i g a ţ i e
de p e Sheda.
îs! m î n ă a l e n e apele.
î n buzunarul de la p l e o t a v e a m un m i " anarat
Cînd soseşte l a celălalt capăt, trenul î n c ă este d e
c a r e act'on-» p r ' n t e ' T e m a n d ă deschiderea uşii. A f a r ă
parte. Se răsuceşte să coboa~e din nou s p r e potecă.
era o v r e m e mohorîtă. nloua mărunt. A m păşit d i n
P i c i o r u l ÎI patinează ne traversa alunecoasă. O m u l se
colo de p r a g sl de la distantă, am recunoscut u n i f o r
dezechilibrează şl c a d e . izbeşte cu pieptul şina dina
m e l e Organ-zatiei. O v o c e amplificată de m e e a f o a n e a
intea Ini. Iar fata i se z-?roheste de p î e t r e l e colţuroase.
izbucnit în aerul u m e d : „Sînt N a r c o . T e - a m aşteptat.
N u m a l p r i m e ş t e aer. În gură rimte dinţii s f ă r î m a ţ i «1
Nu te tec'e. V i n o "
gustul sărat al sîngehu. A p o i leşină.
A m urcat ?utr-o aernrpnă e r ţ r e a p o r n i t i m e d i a t
M e c a n i c i i v ă d t î r z l u . rmilt nrea tîrzlu. omul c e spre oraşul p r o f i l a t la orizont. P ă s t r a m amîno'ol tăce
r a c e fără cunoştinţă în d r u m u l l o c o m o t i v e i . Jumătate rea : n e p r i v e a m doar. p e fnris. .Am sosit la destinaţie :
d'n G a r n i t u r ă t r e c e neMe trupul prăbuşit, sfîrteeîndu-1. o c l ă d i r e sobră, solîr'ă. amplasată la m a r e i n e a ora
P l i n e a a alunecat din servietă sl s-a rostogolit ceva şului — O r g a n i z a ţ i a pentru l e g ă t u r i l e cu T e r r a C18-
mal î n c o l o . P e ooaia rumenită lucesc p e t e roşii, î n s î n - fttwea e fncoplorotă de o i r n e M .^j O r g a n i z a ţ i e i . î n a r m a ţ i .
ee-Mo. L a intrare, oameni ai O r g a n i z a ţ i e i . P e culoare, oameni
ai O r g a n i z a ţ i e i . î n a r m a ţ i cu toţii.
S f o p cadru. tJO.940770.
A m intrat î n t r - o sală i m d e e aşteptau cîteva p e r
n
L u c r e a z ă p e schelă, la m a r e î n ă l ţ i m e . T r e a b a m e r g e sonaje cu înfăţişare foarte protocolară ; oficialităţi.
bine. s u d u n l e sînt anroano pata. L e va termina pînă N c - a m a«=C7">t.
la pauza de masă. Tsl şterge transpiraţia eu m î n e c a
„ C e s-a Inttmplat cu D a m e i ? u
H E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţi* 30
L a b o r a t o r S. F.
.'iirl.--.-i uşii. P o a t e că. In c l i p e l e care îi mal rămîn care se luminează la orizont. U n şuierat d e glonte ;
•tr trăit, ar putea cu cea din u r m ă f ă r l m ă d e c o n - geamul zboară In ţăndări. E rîndul meu. deci.
' da. să s e întoarcă p e T c - r a . D a r e l r ă m î n e acolo. N i c i nu ştiu cum a m ajuns în aerodină. g i f î i n d ,
II trupul l.usîngerat. sflrtecat. tremurînd. Cuplez pilotul automat şi îi dau destinaţia :
îu<et. *o lasă In genunchi, apoi se prăbuşeşte cu ••rniţătorul.
f i t * In Iarbă. P e n t r u p r i m a o a r ă . un p ă m î n t e a n a Tml dau seama că a l e r g spre un adăpost iluzoriu :
» «f -:ils p«? Sheda. în lumea noastră nu sînt cltuşi d e puţin mal In si
guranţă decît aici. D a r t r e b u i e să ajung între o a m e n i ,
Stop cadra. 1.20.99*034. trebuie să ajung la v o i , să v ă spun totul, să a f l a ţ i . . .
O r g a n i z a ţ i a vo-a să In legătura r-u T e r r a . N a r r o m ă î m p r e u n ă v o m reuşi să î n v i n g e m , să nu mai f i m V I -
rugase să-l ajut si astopţn încă un răspuns. N u *".ir»i natul In jocul acesta d e m e n ţ i a l .
tneJi pregătit să 1-1 dau. M a l Intlî a v e a m d o pus rîtova Aerodina on-este la m a r g i n e a cringului. P r i n hăţiş
se zăreşte clădirea mică, joasă a emiţătorului. Să fi
JDh lucru nu reuşesc să înţeleg. Sheda e o l u m e fost graba, să fi fost o p r e s i m ţ i r e ? F a p t e că, a f l î n -
mat evoluată decît P ă m î n t u l . cu ştiinţa şl tehnologia du-mă încă la v r e o cincizeci d e m e t r i , t e l e c o m a n d
mult mal d e z v o l t a t e . Stăpîneşte p l a n e t e l e sistemului deschiderea uşii. O e x p l o z i e îngrozitoare. Emiţătorul
• Iu s o l a r : şi aşa mal departe. C u m pot toate a c ^ V . T pulverizat. P e t a l e d e f o c se a p r o p i e . Suflul m ă t r î n -
să c o e x i s t e cu u n . . . obicei atlt d e b a r b a r , sadic, teşte la p ă m î n t . I m l r e v i n repede. S i m t mirosul părului
absurd cum sînt a c e s t e . . . Asasinate ? ! SI. dacă o b l - si al s p r î n c e n e l o r p î r l i t e , faţa mă ustură Î n g r o z i t o r ,
• « I u l există : cum poate tolera, cum p o a ' e accepta o în ochi Iml Joacă p e t e colorate. D a . Asasinii n u sînt
- etate aflată p e a c e a s f . treantfl d e d e z v o l t a r e , ca
: Infailibili. M a l dau g r e ş şl el, cîteodată. M ă î n d e p ă r t e z
î-oste Asasinate să dăinuie, netuîburate d e v r e u n tîrîndu-mă p e coate şl genunchi. Deocamdată a m
• e p r o s ? C u m poate p e r m i t e ca a l t e fiinţe să f i e ucise scăpat. Ştiu că nu m ă v o r Căuta Imediat. îsi închipuie
de nişte maniaci ? C r i m e săvîrsite cu patimă, cu tn- că a m p i e r i t In e x p l o z i e şi. în o r i c e caz, l e e teamă
crînrona-e ? C u m ? " să se apropie. L e e t e a m ă d e moartea p e c a r e cu
..F.sti sincer, v o î fl sincer şî en. Iată : a c e a s t ă . . . atîta uşurinţă n e - o hotărăsc nouă.
nractlcă p e r a r e o condamni la shedaenî — p e bună Emiţătorul e distrus. D a r receptorul d e ne T e r r a v a
dreptate, după părerea m e a — exîstă şî p e T e r r a funcţiona peste douăsprezece o r e . In ciuda lipsei d e
Doar că oamenii ucid f i i n ţ e l e p r o p r i e i l o r planete. U c i d , antrenament, p o a t e v o i reuşi să . . . I n t r e t i m p , s-ar
s| orice lovitură e pe-misâ\ Tîeld cu lancea, cu să putea ca Asasinii să m ă caute. M ă v o r căuta p r o b a b i l
geata, cu glonţul. U c i d cu dinamita, cu otrava. U c i d . .* •a oamenii O r g a n i z a ţ i e i . E un j o c prea complicat, a l e
„ I a r t ă - m ă că t e întrerup. Da. p e T e r r a au existat cărui reguli Încă nu l e cunosc destul d e b î n e . U n j o c
ri mal există r ă z b o a i e , m i l i o a n e d e o a m e n i m o r In în care eu sînt vin a tul. I a r miza e mare. e mult prea
I n ' n u i t ă r l absurd*. r>ar ' " t r e a c ă hune c i v i l i z a t ă c o n - mare. N u pot si nu a m dreptul să continui d e unul
taranl această p l a g ă ; nu există tm o m n o r m a l c a r e singur. Fiindcă miza e mai m a r e decît propria
să d o r e a ţ i , sau să accente cu seninătate n i e î r e a s e mea v i a ţ ă .
menilor săi. P e cînd p e Bhedft, nepăsarea cu ea»--».. T r e b u i e să a j u n g la v o i . T r e b u i e să aflaţi. T r e b u i e
„ M - a l î n ţ e l e s greşit. T.'vlus N u m - a m glndît la să reuşesc. Şl chiar d e n u v o i r e u ş i . . . poate c i n e v a ,
războaie şi l a g ă r e d e e x t e r m i n a r e . O b i c e i u l d e c a r e clndva, s e v a întreba d e c e . . . D e c e atlt d e crud,
vorbesc e practicat p e scară largă p e T e r r a , a d m i r a t atlt d e absurd l o v e ş t e coasa ascuţită a morţii ? D e c e ?
de mulţi, d e z a p r o b a t d e cîţiva, p r i v i t cu n e p ă s a r e si
i-.-iî'orpnt-" d e cej m a l •o-uîtî. c o m b ă t u t d e foarte Dorin Davidcanu
putini : B r l succes. M ă r e f e r la v î n ă t o a r e . "
A m încremenit. Auzisem oare bine ? ! M - a m gră
bit să protestez :
.Desigur, vînătonrea e o practică sîngeronsâ sî d e -
31
L a b o r a t o r S. F.
deauna acest . . personaj ciudat c e a p r i n d e si stinge Insă. d e la primul pas făcut în stradă, simţi că-1 sapă
f e l i n a r e l e — povestea un b ă r b a t înecat în distincţie, regretul şl că-1 îneacă neliniştea a ceva necunoscut.
în m o d sigur f u n c ţ i o n a r la un m a r e minister — î m I n j u r nu era n i m e n i să-1 ia în r î s Iar această lipsă
brăcat în cele m a l b i z a r e v e ş m i n t e , cu pantaloni l a r g i , se căţărase p e gîtul Iul mîngflndu-l cu spaima că
unde timpul îsi ascunde secundele -l un palton undeva în negurosul oraş f a l n i c e l e f e l i n a r e s-ar putea
negru, l u n g pînă la p ă m î n t . să nu-1 m a i aştepte. T r e c u s e p e străzi năuc sl speria*.
C u v i n t e l e nu-1 m a l ascultă scufundate în z g o m o t u l Ciuda II u m o l u m î i n i l e cu o l e t r e p e c a r e l e aruncă
fioros al t r a m v a i u l u i si abia în centru, cînd n i m e n i nu cu m ă i e s t r i e în n e o a n e l e proaspăt Instalate. Copil p l î n -
mai avea n l m î c d e adăugat, o v o c e d e copil t e r i b i l geau î a r hoţii, pungaşii si c r i m i n a l i i , subjugaţi d e o
dezinteresat şi trist, răni urechile călătorilor : e l a m - sănătoasă dicopT-are. îl ajutări să snargă totul. D i n
pagî»d. el este. ţiuitul ultimului b e c răsunase fluieratul unui poliţist,
I n f l e c a r e seară, tîrînd cu greutate şî nonşalantă fluierat c^re re oi-iîni'isp spcunde în s i r ă l e pătrundă
c
du-1 şl toate c e l e l a l t e , alutatl d e hotl. pungaşi şl e r l - liate, o lumina o r b i t o a r e curătase văzduhul d e negură
mina * care vede-MI în Btr^aroa. f ' r e v n . n ă " C a lumină
1
şl cugetul o a m e n i l o r d e nebunie.
a f e l i n a r e l o r , o piedică eficientă în calea e x e r c i t ă r i i T.'maîna o r b i t o a r e re refugiase în gnflfftu] lui K r o l
meseriei l o r : deci după o «lAnt&mînă d e groază, a P e s t e e l sl peste oras se lasă calmul sl tăcerea. Z b u
apărut In presă h o t ă r î r e a prin care se punea In func ciumul se retrăsese aidoma unei zbateri c e chinuire
ţiune centrala electrică. înlăturîndu-se stupidul gaz. o p ă d u r e încovrigata d e snalmă. Tsl r e v e n i şi p r i v i r e a
u m i l e l e f e l i n a r e , sfidătorul l a m p a g i u . Iul t ă ' e eu luciditate î n e o n b i r u l . P o a t e că n u a fost n i
A c e s t lucru îl duru p e TCrol. Durerea I z v o r î zl şl mic. soMse cu o v o c e egală sî rece. poate că n u a fost
noapte din mica I u l locuinţă construită din placai si " ' n ' " . Prfvfr#»« «:» sufletul l u i n e î m p ă c a t căutară z a
deşeuri la m a r g i n e a oraşului. Durerea I z v o r î sl Înecă darnic uitatele f e l i n a r e P r i n case ri aiurea, ca un v ă l
şobolanii In g a l e r i i l e săpate In oraş la flecare pas l ! d e mireasă părăsită, se împrăştia lumina b e c u r i l o r
duru amintind!!-» d e c r n i l ă r i e cînd f u - o * » m a i " - f electrice, .Scrută eprul sl î se păru că în r ă m ă ş i ţ e l e o r -
totdeauna ascuns, debil si umilit, ca m a l tîrzîu d i n bftoarH lumini se disttne chipuri v a g i care-l f a c p r l e -
această p e r o e t u i desconsiderare să lasă si m a l r i g i d ţ o n f e t o cu mîna. U n gînd îi z g l r l e fruntea sl 11 pradă
s» rece. găsind în aprinsul f e l i n a r e l o r Singura r a ţ i u n e ^ n - r n ' d e H î e l • d*că am înnebunit, măcar să nu-î mal
a existenţei sale. chinul p e ceilalţi. A m să dau f o c cocioabei şi am să
ard odată cu ea. R î s e .
Işl aducea a m i n t e d e b ă t ă i l e sl d e a p o s t r o f ă r i l e d e
care avea p a r t e fiind copil d e umil s e r v i t o r î n t r - o Tropala în «reoărtare diminuata, cînd pl luase
m a r e casă. iar l a c r i m i l e sî durerea săpau în e l . In s u această hotărîre. .Se îndrepta s p r e casă însoţit d e du
fletul l u i tăîos. lăcaş oentru u i m i r e şl r e v o l t ă . U r m a s e h o r i l e mortlî c e făceau <?ălăgle. zgîrlau pereţii t M n -
apoi ura şi nesolidarltatea c e l o r d e - o vîrstă cu el. ifo-ee totuşi la d'stantă T a Intrarea p e rtrăduta lu» se
Odată, la şaisprezece a n i , p e cînd proclama b u Trr<o»ed{rasp d e epva căzut p e trotuar. P r i v i r e a tul. f?e-
nătatea şl n e m u r i r e a î n t r e g i i lumi. condusese la poartă rir>-'>ns*l acum. se cătărasp r a o l d p p fata c e l " ! c"<T»'t
si apoi m a l d e p a r t e o nobilă domnişoară care. d l n t r - o s» rp^enl cu I m a r i n e a " n ° l tinere fpme». C u r î ICrri
ciudată nornlre. acceptase ca e l s-o Însoţească, sâ-î in"o'r.,i şg treacă m a l dpparte. b r a ţ e l e fwneH 11 I « v t -
vorbească şi să rîdfi î m p r e u n ă , aiurea. <-er1 c i îneredpre pr»nztndu-î picioarele. D e ce. dp re «p
A l z i c e că este un m ă g a r acoperit cu c o r o a n e d e ma» întîmplă sî asta ? avpa pl să î n t r e b e tri drumul h o -
flori, sunase la î n t o a r c e r e . în urma. Iul Ironia unui tărît s o r e casă. c a r e destin s-a b ă g a t In mine, în viata
golan stilat d e cartier. T,-a p r i v i t mirat strlvlndu-sl mea răscolind-o ? si mal alea dp c p ?
între dinţi furia. Cochilia-I Indestructibilă d e calm, Răinăftese î m p i e t r i t ca o statuie fntr-nfi p i r e p r ă
obişnuinţă şl n e î n c r e d e r e , fusese gata să cedeze. N - a fuit si pustiu. PSmăspsp zgtrlat d e credinţa că trebuie
cedat. Tnsă cînd trăseseră d e el rupîndu-î hainele, ca să nlere. d a r tftndul că s-^r nutea mlsca. îl cădea np-
să v e d e m bărbăţia c e a dat-o gata p e d o m n i ş o a r ă , o P'ittncîos la nlcloare lăsîndu-1 s * se vadă m u r i n d m' =- ,
gheară ciudată l-a zgtrlat fruntea şî l a î n s î n g e r a t bilt dp flacăra c e cuprindea sinlstra-l cs*m*4le, W -
ochii făclndu-l să fugă. S e ascunsese n e c ă l i t î n grădină CÎndu-l să simtă mirosul p r o n r i u h i l său c a d a v r u e n r -
pllngînd în v i a ţ a Iul pentru ultima dată. V o i s e să f î e gîn'" '-i pp tnjn ea o lipicioasă transpiraţie. Tneeln^u-l.
,
singur, dorise mult să f i e singur cu durerea Iul p u Dădu să plece. Z v î c n l puternic rnnînd bariera
turoasă, dar clinele, neştiutor, v e n i s e să-1 tulbure. b r e t e l o r cu c ? r e tînăra f e m e l e îl înlănţuire, r v f e n l p u
Cînd II simţi a p r o a p e îl prinse cu m î i n l l e d e c a p ternic ea un c o n d a m n a t în solnzurătoare Re î m p i e
şl-1 l o v i cu sete peste bot. Acesta pătă liniştea cu u r dică. N u căzu şî. cu i m a g i n e a propriului săn cadavru
l e t e l e Iul şl p â m î n t u l c u sînge. ÎJ v ă z u fugind şî. în minte. începu să a l p r r e sprp casă. s f l d î n ' ' s t r i a t e i * »
m u r m u r î n d scuze, făcu v i c t i m e p r i n t r e furnici căci dp ajutor, stricate ce-l zgîrlau spatele ca Diate cioburi
le Inundă furnicarul cu l a c r i m i v i o l e n t e . căzute d e la etaj.
Seara. K r o l şi-a luat v e r g e a u a sl peria g r ă b l n - N t a h e r n f t a rfniîse făcfndu-] să priveaneă în f n r
du-se ca d e f l e c a r e dată să-şi îndeplinească misiunea ca un leu hătrîn la pereţii unei dărăpănate ri Inverşu-
H F i . I o X — m a g a z i n a l clubului d e anticipaţie 32
L a b o r a t o r S. F.
n a t * capcane. In j u r unde se materializa imaginea sa Ascultaseră fasuinaţi .şi plecaseră apoi cu buzunarele
rfiH>ul tragic, f r u m o s şi tlnăr a l f e m e i i ce-i oeruse p l i n e de b o m b o a n e .
• •.t. .1 înăuntru. In c ă m ă r u ţ a încărunţită d e întuneric, D e la un t i m p o fetiţă începuse să povestească
ise să plouă remuşcarea că atunci nu s-a o p r i t visurile ciudate ce se adunau buchete pe fruntea ei
ajute. N u d e frică, d e rls sau de pllns hohotise în fiecare noapte. E l este m e r e u v e s e l şi numai uneori
•pol, Insă simţea că există ceva c a r e II făcea să a l e r g e , plînge. căci oamenii aceia îi fac rău, îi pun în j u r u l
•ă urme, să urle, răscolind p l e t e l e subţiate ale nopţii capului nişte f i r e , d a r atunci ei nu m a l v ă d n i m i c şi
i kutarea ei, dar a c o l o unde i se păru că o Intilnise, visul se întrerupe. M ă trezesc, povesteşte fetiţa, m ă
V A / I I . şi p r i v i r e a II ustură, v ă z u n u m a i zăpada bătă trezesc şi p l î n g necăjită că v r e a u să m e r g la el şi nu
torita, urme d e paşi, f o a r t e m u l t e u r m e de paşi şi pot. 11 întîlnesc numai seara, însă atunci uit mereu
ponte puţin sînge. să-1 î n t r e b d e ce-1 chlnuie o a m e n i i aceia urîţi şl da ce
îl acoperă cu f i r e .
Ziua, î n t r e d i m i n e a ţ a t î r z l e şl prînz, cînd un soare
•.'l.i-letic se î m p r ă ş t i a s e p e cer, inconştient, b â t r î n u l L a mulţi ani după dispariţia lui K r o l , un tînăr
lampagiu se a p r o p i e d e fosta lui locuinţă păşind in care nici măcar nu era născut atunci cînd l a m p a g i u l
stinctual, căci I n c r e i e r s-a ascuns pasărea durerii, murise, dispăruse, sau p u r şi simplu plecase, n e p o
«-a ascuns clocind a c u m o u l nebuniei. P e s t e ea, zbu vesteşte mereu despre î n t î l n i r i l e sale cu bătrinul, şl
rătăcind-o, căzuseră resturile arse ale m a g h e r n i ţ e i există ceva ca o b o a l ă a sufletului care mă înfioară
precum şi i n d i f e r e n ţ a pioasă a celor de acolo păzind spunea el odată, un fel d e dorinţă mistuitoare d e a-1
un cadavru plrlit. v e d e a şi a-1 asculta în f i e c a r e m o m e n t . Bătrînul su
feră sau poate că în glasul şi sufletul lui nu vieţuieşte
O l u m i n ă puternică, aprinsă deasupra sicriului decît resemnarea. V o r b i m despre o r i c e numai d e s p r e
•cos in d r u m , II atrase cum II a t r a g e p e un asasin moartea, dispariţia şi m a i ales plecarea lui, nu v r e a
superba v i c t i m ă . S e a p r o p i e , insă în sicriu se văzu să vorbească, v o r b i m despre noi cei de a-ci şi nu
pe sine surîzâtor şi c a l m , î n n e g r i t d e ascunse d o r i n ţ e , despre el. cei de acolo.
m i văzu şi iar începu să urle, să caute, să a l e r g e , fă-
A m Impresia că este nefericit, că este silit să facă
( i n d u - s e nevăzut.
ceea ce f a c e şi asta m ă d o a r e e n o r m . D e aceea v ă
chem şi p e v o i să-1 ascultaţi şl să-1 puneţi î n t r e b ă r i .
K r o l , ciudatul şi b ă t r î n u l K r o l , există cu a d e v ă r a t . T r e
In urma lui K r o l , î n f l o r i n d , a u rămas l e g e n d e , buie numai să v r e ţ i să-1 cunoaşteţi.
Istorioare, poveşti c i u d a t e şi contradictorii. C i ţ i v a copii
sînt convinşi că In f i e c a r e seară el trece p e v e c h i u l
drum cu v e r g e a u a şi peria în mii ni. L e dă dulciuri, A c u m , pe străduţa pustie, răscolită de viscol, aştept
şi, din cind în cînd, l e povesteşte. T o ţ i cei c a r e î n neclintit, curind se v a întuneca şi l a m p a g i u l va
cercaseră să se c o n v i n g ă nu văzuseră n i m i c , însă copiii
se opriseră ascultlnd încrezători p e c i n e v a nevăzut. Lucian-Vasile Szabd
IJPPS TIMIŞOARA
LABORATORUL DE PRODUSE NATURALE
H E L I O X — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie
Utopie
si
utopic
ALTERNATIVE
Dacă postulăm Imposibilitatea In t e r m e n i mitici N o u l Ierusalim sau p o r t a r e la prezent, U t o p i a îşi c o n
I m a g i n i i artistice d e a se sustrage Epoca de aur. în t e r m e n i religioşi ţine propria n e g a ţ i e , sugerarea c o n
determinării temporale, ceea ce P a r a d i s . In t e r m e n i psihanalitici, co tradicţiilor împinge timpul spre
cade sub incidenţa „ u t o p i c u l u i " n e pilă e . P u t e m , aşadar, v o r b i d e U t o
r i
viitor. P r o i e c ţ i a în v i i t o r se întoarce
cesită o a b o r d a r e a c a t e g o r i i l o r de p i e ea d e s p r e o constantă psihică, însă întotdeauna spre trecutul ideal
spaţiu şi t i m p i n t r - o corelaţie spe r e f l e x i e a nostalgiei, care atunci rind şl nu poate evita t a n g e n ţ e l e cu sfera
cifică, d e t e r m i n a n t ă . In cele din se manifestă în domeniul ficţiunii socialului şi politicului. Reacţia faţă
urmă. In circumscrierea creaţiei nu e d o r r g e n e r a t o a r e de imagini d e lumea contemporană e în t r a d i
utopice. N e - a m oprit la o d e l i m i t a r e ale unui stat ideal de esenţă divină ţia pastoralei, dacă In imaginea
a utopicului de U t o p i e , la o consi sau d o m i n a t de logos, ci se r e v e n ideală contradicţiile nu au apărut
dică s» la o r i g i n i l e pastoralei. I m a încă. sau pe drumul care duce spre
d e r a r e a scrierilor c a r e I i r e v e n d i c ă
g i n e ideală a unei comuniuni o r g a science-fiction, dacă contradicţiile au
apartenenţa la gen, printr-o a b o r
nice cu n n t ' i r a v i r g i n a l ă , creează fost r e z o l v a t e .
d a r e diacronică a eposului, pleclnd
evaziuni în t i m p si spaţiu prin n e
de la premisa c o n f o r m căreia utopi T r a n s f i g u r a r e a utopică se p o a t e
garea cotidianului, sau coşmaruri
cul e v ă z u t ca o f o r m ă de r m n l f e s - efectua spre absolutul Ideal sau
generate de v i z i u n e a unei alte l u m i .
tare a conştiinţei c a r e a pierdut p e n în c a r e v a l o r i l e um*»ne îşi pierd r e n - spre un n e g a t i v absolut. Din acest
tru totdeauna unitatea organică a si«tcn -t. f
punct d e v e d e r e diferenţa dintre
timpului mitic, prin conştientizarea utopie şi distople, an ti utopie a p a r e
ireversibilităţii t i m p u l u i . Negarei timpului în utopie se ca una de grad şi nu de esenţă.
m-mifes'ă fie ea o mişcare ascen Distopia nu face decît să î m p i n g ă
P r i n conţinut. Utopia marchea/ă
dentă, fie d i m n o t r i v ă , p*-intr-o r e p î n l la u l t i m e l e consecinţe n e g a t i
pertinent intrarea in t i m p u l Istoric,
gresiune într-un arhaic ideal Am- v u l Implicat In v i z i u n e a unul stat
tind prin r e v e l a ţ i a linearităţii e x i s
i,oio manifestă Independent d e Ideal proiectat p e imaginea p r e z e n
tenţei u m a n e , se p i e r d e semnificaţia
t i m p u l Istoric, implică absenta d e tului. Statul Ideal, i n d i f e r e n t de m o
meta-istorică reactualizată ciclic In
v e n i r i i într-un spaţiu închis. C r o n o dalităţile d e realizare, există într-un
riturile ancestrale. n acest fel. prin
T
1
E x p r e s i a a p a r ţ i n e lui N . F r y e . într-o r e l a ţ i e credibilă cu lumea unui obiect de satirizat la un c r i t e
In „Varieties of Literarry Utoplas". reală, a d u c e U t o p i a în apropierea riu exterior funcţionării Iul S u b
v 31. în „Utopias and Utopian m i m e t i c u l u i , şi o deosebeşte de f a n - acest aspect, dacă Utopia neagă rea
T h o u g h t ed. F r a n k E. M a n u e l , L o n - tnsti'• c a r e nu revendică nici o l e lul, putem afirma că antiutopia nu
don, 1973. gătură eu realul P r i n continua ra fa<e decît să pună sl idealul sub
II E L I O N — magazin .1 c l u b u l u i d e a n t i c i p a t «•
34
A l t e r n a t i v e
Logica antipului
v i n t e l o r white, anglo-saxon. protes
tant), gata orlcînd să încalece p e c
rachetă şl să v i n ă In ajutorul blondei
f o t o g e n i c e de pe copertă, unde apare
ameninţată nu de zmeu, ci d e un
monstru-cu-ochi-de-cărăbuş. Odată
Intocmai ca şi c r e a ţ i i l e folclorice, c ă d e r e d e proza scurtă deoarece ca adoptat de paraliteratură. prototipul
ştiinţificţiunea exploatează şi reeva solicită o atenţie deosebită acordată îşi p i e r d e v a l e n ţ e l e Iniţiale, degene
luează p r i n c i p a l e l e mituri ale o m e creării unor eroi valabili într-un rează şi se transformă In stereotij
nirii. D e cele mal m u l t e ori Intîlnim spaţiu restrins. In lipsa unei a b i l i (sau : ioc comun, clişeu). N e vine
in S.F. v a r i a n t e schematizate ale tăţi absolut necesare, autorul nu face f o a r t e greu să recunoaştem în savan
acestora ; alteori, m a i rar, subiectele a l t c e v a decît să alimenteze suspi tul psihopat, bintuit de ideea domi
mitologice stnt adlncite şi î m b o g ă ţ i t e ciunile criticii literare : contestarea nării sau distrugerii l u m i i , p e şama
cu sensuri noi. L e g ă t u r i l e dintre existenţei personajului In literatura nul t r i b a l , arhetipul V r ă j i t o r i l o r din
basm şi literatura de anticipaţie au S.F. si reducerea sa, in cel mai bun basme. M o t i v u l atit d e b o g a t în sem
fost analizate d e m a l mulţi cercetă caz, la o funcţie narativă. (Sanda nificaţii al planetei Solaris din ro
tori (la noi, p r i n t r e a l ţ i i : F l o r i n M a - R a d ian — Pe tema personajelor din manul lui Stanislaw L e m (CPSF
nolescu — Literatura S.F.; Con literatura S.F., A l m a n a h u l Anticipa 1967—1968). varianta raţională a Le-
stantin C o z m l u c — Folclor atomic), ţia 1984). viathanulul sau a Insulei plutitoare
dovedlndu-se atit transplantarea, cit din p o v e ş t i l e Şeherazadel, d e v i n e fa
Situaţia nu este chiar atit de dis Cicerone Sbanţu (Cameleonul —
şi dezvoltarea m o t i v e l o r fantastice perată, însă a m greşi conslderlnd
din basm în ştilnţificţiune. P r o b l e Suplimentul Argonaut al reviste
d r e p t o a f i r m a ţ i e gratuită. P o v e s Convorbiri literare, 1982), după me
matica este d e p a r t e de a fl epuizată tiri cu m a r e priză la public, cum
şi, pornind d e la ea, ne v o m opri tehnele parallteraturii, o sumă d e m e
ar fi Cassargoz de Cristian T u d o r tamorfozări şocante, folosite în loc d<
asupra genezei personajelor din l i P o p e s c u ( A l m a n a h u l Anticipaţia 1987)
teratura S.F. N e v o m ocupa cu pre- sau Artele marţiale moderne de A l e
Gyorffy Gyorgy
înfăptuirile
cosmice,
temporale şi
virgulă p e parcursul naraţiunii. S i n ţii unei rase p e cale de dispariţie.
terestre ale
gura modalitate d e r e î n n o i r e a ca Dacă ne a m i n t i m că extraterestrii
pacităţii de sugestie a stereotipului
. r ă m l n e „ d e v e l o p a r e a " clişeului, r e -
modelarea sa, transformarea In antl-
stereotip (pe scurt, anti-tip sau
corespund în basm zmeilor, iar în
m i t o l o g i e î n g e r i l o r damnaţi, filiaţia
personajului pare p e deplin e x p l i
cată.
literaturii
lui Mircea
antip). P r o c e d e u l , de o comoditate
Să u r m ă r i m desfăşurarea proce
e x t r e m ă , a fost intuit şi folosit d e
sului arhetip-prototip-stereotip-antip
nenumărate ori In ştlinţificţiune.
si în a l t e cazuri. M i t u l creării omului
A n t i p u l bătăiosului astronaut din
din lut. după m a i multe încercări
epopeile spaţiale p o a t e fi Identificat
nereuşite, a dat naştere legendei G o -
Oprită
In persoana pilotului P i r x , eroul
lemului, iar după 1920, anul p r e z e n
creat d e Stanlslaw L e m (v. A l m a n a
tării d r a m e i R.U.R. d e K a r e l C-apek.
hul României literare, 1986); supra
a n d r o i z i l o r şi r o b o ţ i l o r . T r e c u t e In
omul înzestrat cu puteri neobişnuite
paraliteratură. pînă In anul 1950,
cedează locul ruşinoasei d o m n i ş o a r e
cînd a p a r e cartea Eu, robotul de
Prinks din povestirea Iul G. R.
Isaac Asimov. hoardele de me
Dickson (Almanahul Anticipaţia
canisme rebele au decimat de Intr-unul din eseurile sale, R o -
1986); marţienii bătrini şi înţelepţi,
cîteva sute d e o r i o m e n i r e a . F u n land Barthes povestea despre „ N a u
consideraţi la sfirşitul secolului
damentarea roboticii. prin c e l e trei t i l u s " şi despre spaţiul închis si
trecut d r e p t constructorii inexisten
legi d e v e n i t e c e l e b r e , a pus capăt asigurat tehnic î m p o t r i v a a g e n ţ i l o r
telor c a n a l e „ d e s c o p e r i t e " de astro
anarhiei c i b e r n e t i c e şi a înlăturat agresori. Diversitatea acestora, spune
nomul italian Schiaparelli, îşi
teama omului faţă d e creaţiile sale — esei. tul, d e p i n d e d e aceea a spaţiu
schimbă de cîteva ori identitatea.
aşa-numitul c o m p l e x Frankenstein. lui străbătut. I n m o d p a r a d o x a l însă,
M a i Intii. trec In monştrii imaginaţi
Robotul a trecut In antip. Drumul i m p o r t a n t pentru cititor nu este, In
de H. G. W e l l s în R ă z b o i u l lumilor,
d e la zei la H o m o Futurus (Omul p r i m u l r i n d f o r m a şi dimensiunile
veniţi să cucerească P ă m l n t u l , ca
v i i t o r u l u i ) sau d e la M i n o t a u r la a g r e s o r i l o r (caracatiţe, extraterestri,
apoi, după stereotipizarea i n v a z i i l o r ,
mutanţi trece tot prin aceste stadii v i d u l , t e m p e r a t u r i l e colosale, radia
Ray Bradbury să-i antipizeze In
de d e z v o l t a r e , soluţiile o r i g i n a l e fiind ţ i i l e ) şi nici felul sofisticat şl e x t r e m
Cronici marţiene (la noi, v. O v i d i u
obţinute prin a n t l p i z a r e . de e l a b o r a t a l n a v e i . Incitant este
Şurianu — Galbar, CPSF nr.
360-361/1969). d e v e n i n d r e p r e z e n t a n In ciuda f a c i l i t ă ţ i l o r oferite, an- doar faptul că nava, f i e că străbate
tiplzarea nu r ă m l n e decît un c o m prin apă, aer sau v i d cosmic este
H I I I I N - sakgazin al d u s u l u i de anUcipaua
Alternative
luate : „Irene, bruneta nervoasă cu stelare, incit singur faptul unei iiir- cipalul ei cititor şi asta pină in m o
temperament mediteranean, apoi joneli nevinovate într-un parc ii mentul clnd fata se va îndrăgosti
negresa cu care spunea că făcuse descreţeşte fruntea şi-1 relnvaţă alfa i r e p a r a b i l de poetul A l b e r t .
dragoste p e o mică insulă artificială betul uitat al gratuităţii jocului, Fraţii Vlig I, II, III sint savanţi
şi colega noastră de mai tirziu, pregătindu-1 pentru intilnirea de in matematică, astrofizica şi biologie.
Diana, şi a l t e l e , d i n t r e care mai temut cu puştii extraterestri. L i p s a lor totală de spirit practic d a
multă a d m i r a ţ i e a v e a pentru I n g r i d I n alte două povestiri (In cap torată rătăcirii In spaţiile pure ale
— regina v i k i n g i l o r " . T r a m a p o v e s cană şi încotro, Leonida ?) cei doi abstracţiunilor ştiinţifice este î n g r o
tirii se organizează în jurul acestor protagonişti trec p r i n situaţii mai şată pină la grotesc şi umor. Efec
mnemotehnici cosmice şi în jurul spectaculoase, cu o simbolică abilă tele umoristice şi p a r o d i c e sint î n
inevitabilei c o m p l e x ă r i a colegului şi o poezie a ineditului situaţional treţinute şi de certurile d i n t r e ei în
narator lipsit d e a m i n t i r i asemănă b i n e puse în e v i d e n ţ ă , fără stridenţe. urma cărora îşi diminuează reciproc
toare. I n final insă complexarea m e r i t e l e ştiinţifice. P r i n c o l a b o r a r e
Fructificarea parodică şi p o l e
acestuia este depăşită p r i n luarea fraţii savanţi transformă pisoiul sia
mică a călătoriei spaţiale este reali
în posesie in acelaşi r e g i m a l i m a m e z Pufuleţ al A d a l i n e i într-un f e l
zată în romanul Argonautica. Toate
ginarului, a aceloraşi i n t i m p l ă r i şi d e monstru cu însuşiri e x c e p ţ i o n a l e
stereotipiile şi toate clişeele temei
amintiri, astfel că cei doi, alungiţi obţinute prin mutaţii genetice într-o
sint sistematic subminate sub p r i
in nişele care le î m p a r t solitudinea, aşa măsură Incit sub labele lui t r e
v i r e a rece a unei instanţe n a r a t i v e
mură însăşi pardoseala de o ţ e l a
stirşesc prin a fi p r o p r i e t a r i i a c e l o aşezata dincolo de personajul-nara-
n a v e i . Exasperată de pierderea ani
raşi amintiri. I r u m p e r e a in i m a g i n a tor, tînărul astronom G r e g o r , la
malului iubit, femeia îl admonestează
ţia personaj ului-nara tor a iubitei rîndu-i v e ş t e j i t d e aripa destructiva
fizic p e V l i g I provoclndu-i un n e f e
colegului său este resimţită in felul a satirei p a r o d i c e . R o m a n u l m i j l o
ricit preinfarct, fapt care-l v a obliga
unei victorii, ca î n t r - o c o m p e t i ţ i e ou, ceşte o p r i v i r e sceptica asupra lumii
pe acesta să suporte clinica m e d i c *
firesc, un singur clştigător : „ O v e anticipate, în ciuda aparenţei per
lui Darnaputra.
deam l i m p e d e , încît nu m-aş fi m i fecţiuni tehnice atinse de evoluţia şi
rat să-i simt răsuflarea pe buze, cum progresul c i v i l i z a ţ i e i umane. P e s t e Poetul Albert pentru care A d a
toate faptele n a r a t e pluteşte i m p l a lina îl va părăsi pe G r e g o r este
se aplecase deasupra mea, şi nisipul cabil gustul searbăd al kitschului, de t r i m i s în Cosmos de Uniunea I n t e r
nu mai era umed, ci f i e r b i n t e - f i e r - la trotuarele c a r e scutesc omul de planetară a Scriitorilor pentru a-şi
binte. Şi n-am m a i fost atit d e sigur binecuvlntatul e f o r t al păşirii şi găsi noi subiecte de inspiraţie. A l b e r t
că Diana fusese iubita lui L e o n i d a p i n i la tabloul v o r b i t o r al s t r ă m o este iniţiatorul curentului abisalist.
şi nu iubita mea, pentru că totul era şului G r i g o r e — perpetuare în eter P r i n persoana acestuia Oprită paro
prea v i u , prea a p r o a p e de m i n e , in nitate a unui moşulică simpatic a diază ideea kitsch a progresului l i
mine chiar, ca să nu m ă întreb dacă cărui singură grijă este aceea de terar în afara literaturii. Poetul
nu c u m v a un f r a g m e n t uitat, de m e a-şi fuma nelipsita pipă. este incult, ambiţios şi searbăd. V a
morie, dacă nu se omisese ceva, din F i e c a r e personaj luat in parte sfîrşi prin a scrie versuri ocazionale
greşeală, la operaţia aceea*. î n c h i d e In sine clişee, cangrene şi cerute de P i e r U l m , căpitanul sătul
A m văzut cum poziţia faţă de tumori ale consumismului, strecurate de indisciplină, lene şi lincezeală şi
instrumentarul obişnuit odiseei spa sub a r i p a şi pulpana a v e n t u r i l o r de care va Instaura dictatura personală
ţiale este deplasat către r e f l e x e in tot felul In t i r a j e l e z d r a v e n e ale n e pe navă cu ajutorul pisoiului-mon-
terioare, autorul forţind epicul d i n cesităţilor e f e m e r e d e n u m i t e curent stru rebotezat „ T r i t o n V e g a - 8 A r g o -
literatură de buzunar. A c ţ i u n e a r o nauticus". M i l i t a r i z a r e a astronavei se
spre exteriorul spectaculos al
manului este v o i t banală şi inseria- va realiza pentru întronarea disci
aventurii In sine, către „ r e a l i s m u l "
bilă. Conducătorul viitoarei e x p e p l i n e i într-un spaţiu sufocant şi m o
analizei unor stări g e n e r a t e d e si
diţii, Boldur, fost coleg de bancă al leşit d e plictiseală şi pentru apărare
tuaţia excepţională a zborului cosmic.
lui G r e g o r , este inventatorul unui î m p o t r i v a eventualităţii unui atac
Intr-o altă povestire, Colonia Solange
m o t o r d e rachetă cu d e n u m i r e a l a m
epicul este asemănător cu toate că bicată — m o t o r u l ionic-conic-disco- din partea E f e m e r i z l l o r ( n u m e s i m
decorul este a m p l i f i c a t . T r e b u i e să idal-simetric-focalizat — cu ajutorul b o l i c ) — locuitorii posibili ai p l a n e
m a i p r e c i z ă m şi faptul că in povesti căruia plănuieşte o e x p e d i ţ i e in sis tei pe c a r e e x p e d i ţ i a va poposi. Sec
r i l e Iul O p r i t ă sistemele planetare temul planetar al stelei Beta. I n d i v e n ţ e l e instaurării disciplinei m i l i
sint colonizate de către civilizaţia vidul este un orator fanfaron şi tare pe astronavă, ca şi arestul r e
păminteană a n a l o g cu situaţia de găunos, dovedindu-se, In timpul e x petat al lui G r e g o r — prilej de t r î n -
fapt a colonizării continentelor n e pediţiei, ca fiind c o m p l e t lipsit de d ă v e a l ă şi d e o ţuiculiţă sintetică —
cunoscute de către europeni in urma personalitate. Şi pentru că fiecare sint bune m o m e n t e de u m o r buf.
m a r i l o r descoperiri geografice. Ca personaj este o replică polemică a I n t î m p l ă r i l e şi personajele r o
şi atunci şi in anticipaţiile autorului unor clişee n a r a t i v e v o i încerca o manului stau toate sub semnul p o l e
nostru P ă m î n t u l ( c u m odinioară Eu prezentare a fiecăruia. micii cu p a r a d i g m e l e unui kitsch
r o p a ) îşi păstrează p r i n t r e colonişti surprins în toate articulaţiile sale :
acelaşi prestigiu intangibil. I n p o Adalina — prietena lui G r e g o r cercetarea ştiinţifică „epocală", l i t e
vestirea sus pomenită cei doi astro- este f e m e i a nelipsită din f i l m e l e S.F. ratura golită de comunicare şi d e
nauţi, imbătrîniţi acum, bronzaţi d e consum, uşuratică, frivolă, cu un sentiment prin exces f o r m a l , f r i v o
albastru de o stea îndărătnică, sint trup minunat pus In e v i d e n ţ ă de litatea uşuratică purtată p r i n spaţii
confruntaţi cu ospitalitatea gene costumul strălucitor astronautic. P i n ă galactice, obtuzitatea cazonă şi tira
roasă a unor colonişti fericiţi să in m o m e n t u l e x p e d i ţ i e i lucra la o nia m i l i t a r ă , ca şi — p r i l e j d e u m o r
găzduiască nişte p ă m î n t e n i , chiar fabrică de l a p t e p r a f din A m e r i c a de rar — descoperirea unui manuscris
Sud. I n t i m p u l liber A d a l i n a este o m a r ţ i a n In biblioteca A d a l i n e i pe
dacă, la rîndul lor, nu fuseseră de
pasionată a n i m a t o a r e a unor a c t i v i care calculatorul II traduce In ma
mulţi ani p e planeta-mumă. Con
tăţi culturale amatoare. Bineînţeles nieră neaoş ardelenească.
flictul este şi aici unul „nespectacu-
l o s " implicat în acelaşi realism ana că nu este dorită de Boldur — f e m e Un alt aspect tematic al litera
litic, proiectat fabulos. Purtaţi pe la i l e încurcă In asemenea e x p e d i ţ i i turii ştiinţifico-fantastice a lui M i r c e a
conferinţe, t e l e v i z i t e , unuia dintre epocale — şi m a i ales nu este d o
O p r i t ă este, aşa cum a m m a i spus,
cei doi, lui L e o n i d a cel cu amintiri rită de căpitanul P i e r U l m , ursuz,
acela r e f e r i t o r la colonizarea altor
frumoase, Ii este adresată invitaţia posac şi cazon. M i n a t de iubire G r e
sisteme planetare. In vastitatea
de către copii d e a le fi oaspete. E v i g o r o introduce clandestin p e navă. Cosmosului, P ă m î n t u l r ă m î n e m o d e l
dent propunerea c o p i i l o r D pune in I n timpul e x p e d i ţ i e i A d a l i n a va func arhetipal prestigios, chiar dacă ur
încurcătură majoră pe acest posac ţiona ca bibliotecară şi pentru a-i maşii p r i m i l o r colonişti din cutare
lup cosmic obişnuit cu cifre şi hărţi justifica ocupaţia G r e g o r va fi prin planetă pierdută prin spaţiu nu au
H E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e anticipaţie
Alternative
şansa să v i z i t e z e planeta natală. S e n a o a m e n i l o r viitorului „ e d e n " faţă port m o t i v a t (Arheopterix) sau din
timentul p e care i l lasă asemenea d e actualul „ I n f e r n " . O altă povestire poezia alchimica a lucrurilor v e c h i
povestiri este uşor bruiat de prea tipică acestei categorii tematice — (Lemnul cel viu al Cremonei). In alte
marea proiecţie anticipativă, cu toate Noaptea pragurilor — dezbate pe povestiri realismul invadează in î n
menirea ca î n t r e g dobîn deşte m a r g i n e a implicaţiilor pe care le t r e g i m e spaţiul fantasticului (Ora
contur epopeic. I n Alcora este d e presupune iniţierea revoluţiei dirijate mutanţilor) sau, d i m p o t r i v ă , depla
rulată o p o v e s t i r e simplă, o iubire către c i v i l i z a ţ i e a hominizilor şl dacă sează notaţia realistă către zonele
obturată In final de irumperea aceasta a r periclita sau nu soarta alunecoase, absurde şi incongruente
bruscă a morţii în spaţiul povestirii. o m e n i r i i . I n Ucronia de la Tapae a l e gesticii şi înfăptuirilor nocturne
Brutalitatea acesteia reinstaurează dezordinea t e m p o r a l ă introduce n e lipsite de înţeles clar (Cine-i acolo ?,
umanul intr-un spaţiu artificial — siguranţa şi absurdul, amintind e f e c Un toast pentru Proteu).
..pie stranie a T e r r e i cuprinzînd un tele fantasticului profesat de M i r c e a N u sfirşim înainte de a spune
rlu cu sălcii, iarbă şi o cascadă. In Eliade. că, in ce ne priveşte, c r e d e m in mu
Intilnire cu meduza a f l ă m că obsesia taţiile interioare ale povestirilor
incăpăţinată se p o a t e manifesta la D i n c o l o Insă d e î m p ă r ţ i r e a in science-fiction a l e lui M i r c e a Oprită
fel ca p e P ă m i n t şi i n t r - o colonie de categorii t e m a t i c e — o alta ar fi şi mai c r e d e m că l e - a m putea aşeza,
cercetători aflaţi p e un corp ceresc aceea a mutanţilor — ceea ce inte a m d o r i să le aşezăm, sub deschide
cutreierat de furtuni şi inospita- resează este mişcarea interioară a r i l e o f e r i t e d e Semnul licornului in
lităţi. p o v e s t i r i l o r lui M i r c e a Oprită, sensul care r i t m u l dintre realism şi accen
devenirii lor ca Ideologie artis tele fantastice, absurde, chiar tene
A l t e citeva povestiri cuprind
dezbateri etice stîrnite de situaţii tică aplicată în text. Dacă la început broase, conturează un drum e x t r e m
neaşteptate. I n M l a ş t i n a este z u g r ă v i t decorul p o v e s t i r i l o r este strict e x t r a de interesant, capabil să î n v i o r e z e
felul in care poate fi redescoperit terestru — călătorii în astronave, c o genul p r i n m i j l o a c e aparent atlt de
caracterul slab şi laşitatea într-un lonii pe a l t e planete, deplasări în la Indemină. N u este insă mai puţin
creier Întunecat d e u r m ă r i l e unui t i m p — în p o v e s t i r i l e mai noi rea a d e v ă r a t că simplitatea şi temperanţa
accident. Judecătorii — o altă poves lismul cîştigă spaţiu, decorul coboară sint bunuri la care ajungi sau nu
tire de factură etică — pune Intr-un in teritorii recognoscibile, anticipa ajungi vreodată în funcţie de talen
mod Ingenios p r o b l e m a responsabili ţia îşi scurtează proiecţiile şi fan tul şi obsesia Împrumutate operei
tăţii omului de ştiinţă a v e r t i z a t asu tasticul d e v i n e mai subtil, se naşte, scrise.
pra consecinţelor descoperirii sale d e adică, din situaţii alunecoase cu su- D a n i e l Vigki
către urmaşii v e n i ţ i din posteritate.
Neputinţa lui Budulâu, descoperito
rul, d e a renunţa din o r g o l i u la r e
zultatul nefast al muncii sale este
sancţionată d e strănepotul acestuia
care-1 suprimă folosindu-se de o
Anticipaţia şi teatrul
armă cu g l o a n ţ e f a b r i c a t e din sub
stanţa inventată d e străbunicul său.
39 U I L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipati»
Alternative
Un nou
Gatti, Pe o planetă mică de Gore
V i d a i şi din nou un H o r i a L o v i n e s c u :
Jocul vieţii şi al morţii in deşertul de
cenuşă.
univers noetic ?
Restul orizontului d e idei este
v i z i t a t de puţini d r a m a t u r g i , p r e o
cupaţi de p r o b l e m a t i c a omului intr-o
societate hipertehnologică. I n princi
pal : Existaţi oare, Mr. Johns ? de
Stanislaw L e m (ce reprezintă un ins (Fenomenul S.F. — ca formă a educaţiei permanente)
alcătuit în p r o p o r ţ i e d e 90 la sută
din p r o t e z e 7), Yes, poate d e M a r g u e -
M u l t i p l i c a r e a fără p r e c e d e n t a t r o v e r s e , dar şi o practică f o r m a t i v ă
rite Duras (spiritul cazon ucide băr
t r e b u i n ţ e l o r u m a n e (ca u r m a r e a nu m a i puţin controversabilă. D i n
băţia), Testorium de Slawomir Mro-
r e v o l u ţ i e i ştiinţifico-tehnice c o n t e m colo însă de eterogeneitatea p l a t f o r
zek (conflictul d i n t r e două persona
p o r a n e ) , d e t e r m i n î n d includerea unor m e l o r teoretice, ori de diversitatea
lităţi i d e n t i c e ) , Paradisul de Horia
noi v a r i a b i l e în proiectele construc l u ă r i l o r practice d e atitudine, r ă m l n e
Lovinescu (dezumanizarea omului
ţ i i l o r n a ţ i o n a l e , a readus în p r i m - p r o b l e m a In sine l u m i n l n d o e v i
pierdut p r i n t r e a u t o m a t e ) .
p l a n u l p r e o c u p ă r i l o r alte n e v o i f u n denţă u n a n i m acceptată deoarece
d a m e n t a l e (pînă acum latente) pur este resimţită In egală măsură de
Paranteza II tătoare de sens istoric şi progres so f i e c a r e în parte : p e r m a n e n ţ a educa
cial. U n a d i n t r e acestea este cea ţiei.
F r e c v e n ţ a — rară ! — a piese cunoscută sub n u m e l e de educaţie P r i n t r e alţi factori care-i măresc
lor S.F. p e scenele româneşti nu p e r m a n e n t ă — concept care nu a g r a d u l de acuitate, se c u v i n e a fl
constituie o noutate. î n a i n t e d e răz încetat să g e n e r e z e substanţiale c o n amintit unul de Importanţă majoră :
H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 40
Alternative
diversificarea centrelor producătoare acestea induc, la rîndul lor, deca aspect speranţele l e g i t i m e în ceea
de informaţie. A m p l i f i c a r e a acestor laje deloc n e g l i j a b i l e îndeosebi sub' ce p r i v e ş t e consolidarea f u n d a m e n
siimuli gnoseologici, insă, determina aspectul calităţii raportării partici tului cultural a i personalităţii, pe
o neîncetată expansiune a universu pative la actul de cultură, c a d r e d e c o o r d o n a t e l e d e z v o l t ă r i i noastre m u l
lui informaţional care intră intr-o p e r c e p ţ i e d i f e r i t e , rezultate, încă, din tilaterale, şi p r i n p r o d u c ţ i i l e S F —
contradicţie, din c e in ce m a i mult g r a d e l e d i f e r i t e d e şcolarizare. Era unii d i n t r e autori a v i n d o solidă f o r
>i i n d i v i d u a l şi colectiv conştienti dicarea decalajelor f a c e posibilă c r e m a ţ i i l e filologică ori filosofică.
zată, cu u n i v e r s u l f i n i t al p o s i b i l i area unor cadre de percepţie unitare
tăţilor noastre de asimilare. D e aici D i n punctul d e v e d e r e a l socie
(nu u n i f o r m e !) realizind şanse e g a l e
decurge n u n u m a i necesitatea l e g i tăţii creşterea gradului g e n e r a l de
în sensul cultivării trebuinţelor de
timă a permanentizării educaţiei cultură şi cunoaştere p r i n g e n e r a l i
cunoaştere şi autoinformare — adică
(ceea ce e a l t c e v a decît permanenţa zarea i n v ă ţ ă m l n t u l u i liceal ( m a j o r i
tocmai punctul d e plecare a l educa
metodelor e d u c a t i v e ) , ci şi necesitatea tatea cititorilor d e S F f i i n d tineri)
ţiei p e r m a n e n t e .
continuei r e d i m e n s i o n â r i a criterii v a d e t e r m i n a crearea unor şanse
lor p r i n care o p e r ă m ierarhii func I n acest sens, fenomenul S.F., e g a l e d e p a r t i c i p a r e la cultură p r i n
ţionale In sistemul de cunoaştere a l instalat confortabil ca prezenţă de cadre de percepţie relativ echiva
epocii in c o m p a t i b i l i t a t e cu sistemul neînlocuit in toate antologiile de l e n t e , fără acele decalaje care 6ă
de v a l o r i care n e inspiră d e v e n i r e a . cultură autentică, răspunde tocmai predispună la r e c i d i v a v r e u n e i e n
C e m e r i t ă şi ce nu merită să facă n e v o i i , o b i e c t i v resimţită, d e formare tropii i n f o r m a ţ i o n a l e . P e n t r u că nu
parte din fundamentul cultural a l şi dezvoltare a unor trebuinţe de cu m a i intr-un m e d i u i n f o r m a ţ i o n a l o r
personalităţii noastre ? — se consti noaştere anticipativi; întrucit in donat, organic şi m o t i v a t a x i o l o g i c e
tuie ca o î n t r e b a r e al cărei răspuns serţia o p t i m ă şi eficientă într-un posibilă f o r m a r e a cu rezultate p r e l i
este m e r e u altul. P e n t r u că, mereu, v i i t o r i m p r e v i z i b i l necesită căutarea m i n a t e , a omului nou, anticipat d e
după neîncetatele acumulări, apare şi e x p e r i m e n t a r e a de căi proprii, v a d o c u m e n t e l e noastre p r o g r a m a t i c e .
i m p e r i o s necesară restructurarea î n l i d e p r a x i o l o g i c şi l e g i t i m e sub raport N u m a i in acest m o d m u l t i l a t e r a
tregului sistem d e cunoştinţe in func c i v i c . D e aceea, nu performanţa in litatea e x c l u d e atit enciclopedismul
ţie d e r i t m u r i l e şi p r o p o r ţ i i l e e v o l u sine stabilită d e criteriile a x i o l o g i c e superficial, c i t şi falsa a n t i n o m i e
ţiei sistemului d e cunoaştere al a l e g e n u l u i este, la m o m e n t u l actual, d i n t r e ştiinţă şi umanism, a n t i n o m i e
epocii. faptul cel m a i important, ci e m u l a ce a g e n e r a t superstiţia intelectuală
ţia participării la actul de cultură,
a e x i s t e n ţ e i a două universuri para
A s t f e l , dacă sistemul d e î n v ă ţ ă - e f o r t u l i n d i v i d u a l şi colectiv de c o n
lele. Căci, dacă ştiinţele i n v a d e a z ă
mint reflectă, redus la scară, b i n e tribuţie la inovarea modalităţilor
înţeles, sistemul d e cunoaştere al realul, i n d i v i d u l este funciarmente
t r a d i ţ i o n a l e d e educaţie : de la edu
fiecărei epoci, cum acesta e v o l u e a z ă o b l i g a t să părăsească modalităţile
caţia (sâ-i z i c e m d e subzistenţă = sin
în p r o g r e s i e aritmetică, e firesc, e v i cronie la universul noetic real, c o n e m p i r i c e care-1 raportau pînă acum
dent, să e v o l u e z e şi sistemul de i n - c r e t d e t e r m i n a t l a un m o m e n t d a t ) la acesta. T r e b u i e să-şi construiască
v ă ţ ă m i n t ; sincronie care implică o bazată pe transmiterea v a l o r i l o r tra mijloace, motivate ia rîndul lor
diţionale intr-un m e d i u social c o m ştiinţific, de raportare cu eficienţă
dialectică cu totul particulară căreia
prehensiv, la educaţia pentru produ umană la o realitate complexă şi
nu i se p o a t e sustrage nici i n d i v i d u l
cerea d e noi v a l o r i c o m p a t i b i l e cu e x t r e m d e diversificată. A c e s t e paş
care a încheiat ciclul pregătirii şco
producţia de ştiinţă nouă imperios nice p r o v o c ă r i pe care i le t r i m i t e
lare. A n u m e , este v o r b a nu n u m a i
sistemul cunoaşterii contemporane
de uzura cunoştinţelor, ci chiar de
uzura tehnicilor m e n t a l e , a cadrelor necesară construcţiei noii societăţi. sînt benefice : i l ajută p e i n d i v i d să
de p e r c e p ţ i e care cad foarte repede Căci, dacă e x p e r i e n ţ a noii noastre se construiască pe sine la cotele unor
in desuetudine i n raport cu noii sti- istorii ne-a demonstrat persuasiv că m e r e u sporite e x i g e n ţ e calitative.
m u l i gnoseologici ce revarsă asupra nu p u t e m construi o societate nouă Permanenţa educaţiei vizează,
noastră cantităţi e x p o n e n ţ i a l m ă r i t e cu recuzită ştiinţifică vetustă, creş deci, nu adaosuri d e c o r a t i v e la un
d e biţi d e i n f o r m a ţ i e . A r ă m i n e la terea coeficientului de participare sistem d e cunoaştere r i g i d consti
v e c h i l e clişee, înseamnă a n e p r e d i s eficientă comportă şi un nou c i v i s m . tuit, ci n e v o i a obiectivă d e r e î n n o i r e
pune la i n a d e c v a r e funciară cu efec E x e r c i ţ i u l acestui c i v i s m novator, p e r m a n e n t ă a sistemului şi a c a d
tele i n e v i t a b i l e : entropia intelec p r o m o v a t prin toate p i r g h i i l e insti- r e l o r sale adiacente de referinţă. D e
tuală şi distorsiuni g r a v e de semni tuţionalizate d e acţiunea socială, se aici dimensiunea revoluţionară a e d u
ficaţie. O r , tocmai acesta e p a r a completează fericit p e dimensiunea caţiei p e r m a n e n t e şi coerenţa ei cu
doxul : i n f o r m a ţ i a , in loc să struc anticipaţiei indisociabilă f e n o m e n u esenţa sistemului nostru social r e
tureze, induce d e z o r d i n e datorită lui S.F. c e p t i v la nou şi la permanentă î n
i n a d e c v ă r i i (care p o a t e d e v e n i c r o n o i r e . I n ce măsură f e n o m e n u l SF
nică dacă nu sint eradicate cauzele) Desigur, e foarte p r o b a b i l ca
m u l t e din producţiile SF să apară este o posibilă sursă de inovaţie spi
intre m i j l o a c e — depăşite — şi scop. rituală şi socială, ori un s i m p l u v e -
Cunoştinţele i n d i v i d u a l e — ca atomi d i n c o l o , sau in afara coordonatelor
definitorii ale viitorului. După cum hicol d e i n f o r m a ţ i e ştiinţifică a b o r
ai culturii personale, d e v i n , în acest dată cu m i j l o a c e l e esteticului 7 Este
caz o simplă a g r e g a r e de informaţie. a l t e l e conţin şi v o r conţine, p r o b a b i l ,
si m u l t e e l e m e n t e retro, cultivlnd o o p r o b l e m ă deschisă, căreia creato
T r a n s f o r m a r e a acestora în e l e m e n t e
a n u m e notă de conservatorism, p r e rii înşişi ii pot da răspuns, situîn-
autentice d e cultură, comportă sta
zentă deja în u n e l e scrieri SF. M a i du-se f e r m pe poziţiile culturii a u
bilirea d e c o n e x i u n i semantice î n t r e
presus d e toate însă, important ră tentice in orizontul concepţiei noastre
e l e in orizontul p l a t f o r m e i teoretice
g e n e r a l e a concepţiei despre l u m e şi m i n e e x e r c i ţ i u l creaţiei şi ucenicia la d e s p r e lume. Şi astfel, universurilor
viaţă, d a r şi r e f l e x i a personală pe valorile cultural-ştiinţifice ale epo p o s i b i l e intim asociate creaţiilor S F ,
baza cunoştinţelor asimilate. cii, i a r producţiilor oarecum bas li se poate da replica posibilităţi
tarde, o a r e n u m a i p r i n procură a r relevării altor feluri de a fi ale uni
putea fi cuprinse în spaţiul SF, toc versului nostru axiologic; instituirea
N u m a i in acest m o d se poate
m a i deschiderea noastră către v i i a l t o r modalităţi de a fi în p e r i m e t r u l
ajunge la un cosmos spiritual capa
tor le acordă cu generozitate, d r e p t v a l o r i l o r definitorii care ne c o n t e m -
bil sâ-1 raporteze a d e c v a t p e i n d i v i d
d e cetăţenie în speranţa eă m a t u r i poraneizează faptele reţinlndu-ne,
la m e d i u l social şi informaţional în
zarea autorilor, prin e x e r c i ţ i u şi m e r e u , in vecinătatea sau în m i e z u l
care se f o r m e a z ă , iar informaţiia cu
mulează v a l e n ţ e l e gnoseologice co multă cultură, e inevitabilă. fenomenului SF.
respunzătoare.
D i n punctul d e v e d e r e a l c i t i t o
P e n t r u aceasta, însă, este abso rului c a r e sînt, fenomenul invocat
lut necesară înlăturarea cadrelor d e m a i sus m u l t i p l i c ă f o r m e l e educaţiei
percepţie prea diferenţiate, căci p e r m a n e n t e , identificînd, sub acest Ştefan Buzărnescu
1. C U L T U R A ŞI ŞTIINŢA tehnicii l e revine In etapa actuală şi S.F., gen şi aşa suficient d e orospit
desigur şi p e v i i t o r sarcina complexă de tarat, d e multele-i, prâfuitele-i
a creării şi d e z v o l t ă r i i unei infra clişee Intr-o modalitate „subtilă" de
Constatarea p a r a d o x a l ă la p r i m a
structuri, a unei b a z e m a t e r i a l e s o educare tehnologică (!) a receptori
v e d e r e că atit ştiinţa cit şi arta d e
lide, stabile, eficiente, c o m p e t i t i v e , lor, gest d e altfel nu răuvoitor, dar
pun e l o r t u r i Similara i n v e d e r e a r e
de virf. Culturii, artei, literaturii l e care se realizează p r i n intermediul
creării unor modele, fie ele exacte
revin p r e r o g a t i v e similare, dar cu
sau f i c t i v e a l e realităţii, i n scopul literaturii d e p o p u l a r i z a r e ştiinţi
g r a d e sporite d e dificultate, d e e d i
atribuirii sau sporirii sensurilor fică (compensare g r e u controlabilă
ficare a bazei u m a n e a societăţii, d e
acesteia, desigur fiecare cu m i j l o a şi ea a a n u m i t o r carenţe a l e sistemu
m o d e l a r e treptată a conştiinţelor,
cele sale specifice, stanţa prin cuan lui educaţional) gest care i i a l t e
f o r m a r e a profesională actuală, strin
tificarea exactă a imensei cantităţi rează, Ii diminuează cea m a i i m p o r
gent necesară, n e f i i n d decit o simplă
de i n f o r m a ţ i e din univers, arta prin tantă, c e a m a i preţioasă dar şi cea
fază a unui proces continuu, fază
descrierea variabilităţii infinite a mai subţire d i n păcate filiaţie a
care nu poate n i c i c u m şi sub nici un
calităţilor l u i , f e n o m e n magistral a r sa — aceea cu literatura, cu arta, cu
m o t i v inlocui sau limita conturarea
gumentat d e A/ir cea Sîaliţa ' a deter cultura. D e o a r e c e această literatură,
neîntreruptă a p r o f i l u l u i cultural al
minat şi d e t e r m i n ă n u m e r o a s e con zisă şi d e anticipaţie, n u şi-a propus
unui o m nou care necesită desigur
fuzii la c e l e mai d i f e r i t e n i v e l e şi i n niciodată „ a a n t i c i p a " In m o d m e
mult m a i m u l t e e l e m e n t e pentru a fi
c e l e m a i d i v e r s e cercuri. L'na dintre canic, probabilistic sau p e r m u t a ţ i o -
pe deplin definitiv — filozoficul şi
c e l e mai g r a v e d i n t r e aceste noi e r e nal, i n v e n ţ i i l e sau e r e l e , ci prin
politicul, eticul şi esteticul, artisticul
zii p a r e a fi cea c a r e sub impactul
şi j u r i d i c u l etc., i n f o r m a r e a oricărui a p r o p i e r e d e cotidian, p r i n disecare
revoluţiei tehnico-ştiinţifice afirmă
i n d i v i d trebuind să-şi dea concursul a acestuia plnă l a ultimele conse
fără discernământ şi susţine cu n e
cu şanse egale disciplinele ştiinţi cinţe, p r i n a c c e p t a r e a unor d i s p r o
potolită i n d i r j i r e fuzionarea tehnicii
fice cu c e l e umaniste, p r i m e l e g e porţii şi distorsiuni re-integra-
şi a culturii i g n o r i n d bizarele, neaş
neratoare d e p o t e n t e asupra m e d i u toare, ea încearcă se pare edificarea
teptatele progenituri a n d r o g i n e r e
lui e x t e r n , c e l e l a l t e capabile d e a d e treptată a unei noi axiologii, a unor
zultate, proslăvite şi anatemizate, e l e ,
termina autocontrolul lumii inte noi spaţii, donquijoteşti uneori, a l e
p e rind, p e a m b i i părinţi, dialogul
rioare. D e acwea o r i c e i m p u n e r e a libertăţii (angajate) de conştiinţă.
acestora menţinindu-se doar la n i v e
vreunei ierarhizări părtinitoare ca şi A c e l o r Sancho P â n z a sus amintiţi n u
lul unor h i b r i d ă r i d e frontieră, p e
orice supraestimare arbitrară a unui li se poate da d e aceea d e c î t o sin
deasupra neînţelese încă - b l l a t e r a l -
aspect in d e f a v o a r e a celuilalt va
p e deplin. Dintre acestea, cea mai p e - gură replică, aceea a întregii istorii
duce in m o d d i r e c t şi i m e d i a t la
riculos-reprezentativă şi c a r e p r i n a civilizaţiei şi culturii umane, sin
g r a v e şi nefaste disfuncţionalităţi cu
unele excese işi periclitează p r o p r i u l gura cunoscută, in curgerea căreia
efecte secundare puternice In p r o
statut — o bună parte a literaturii S.F. tehnica nu a fost nicidoată m a i m u l t
cesul g e n e r a l d e transformare a
scrisă, încurajata, publicată şi la n o i , decit un mijloc — a t i t şi nimic m a i
societăţii noastre, arată p e larg
in oare pseudoştiinţa şi tehnica d e m u l t — a l creşterii calităţii vieţii, al
secretarul g e n e r a l , tovarăşul Nicolae
v i n acop-in-sine, zgomotos schelet umanizării ei integrale. In vederea
Ceauşescu, in cuvintarea d e la P l e
structural p e care abia mai atirnă, e v o l u ţ i e i spre o societate in care
nara C C . al P.C.R. din iunie 198o.
ruşinate, cu slabe legături, artere, culturii să Ii poată dedica fiecare un
In urma m u t a ţ i i l o r tehnico-econo-
n e r v i , muşchi : ai artei, filozofiei, cul t i m p liber real, pentru degustare,
mice rapide in curs d e desfă
turii. Reconsiderarea l a distanţă a pentru studiu sau pentru dăruire
şurare au apărut desigur atit d i
fenomenului n e c l a r i f i c ă Insă i m e d i a t creatoare, v a l o r i l e umaniste trebuind
verse neconcordanţe, Intre noua
originea sa : e n o r m a , rapida sporire să însoţească şi azi, mai mult ca odi
calitate a habitatului modelat de
a universului informaţional: «revo
r e v o l u ţ i a industrială p e d e o parte nioară, p e fiecare, indiferent d e v a
luţia ştiinţifică şi tehnică a făcut ca
şi concepţiile individuale despre riabila f o r m a ţ i e profesională impusă
în acest univers p o n d e r e a datelor
l u m e p e d e alta, nu întotdeauna d e c o m p l e x a d i v i z i u n e socială c o n
tehnice să crească ; e a d e v ă r a t . N u
aflate acestea la n i v e l u l pretins, l u temporană a muncii.
mai că acest g e n d e i n f o r m a ţ i e r e
mea interioară f i i n d , s e ştie, m u l t
feră asupra cunoştinţelor care-1 I n -
strumentalizează p e i n d i v i d . Cultura
mai g r e u d e m o d e l a t decit altă m a 2. DEMOCRAŢIE ŞI KITSCH
terie primă, cit m a i ales inegalităţi
are o cu totul altă finalitate : ea II Democratizarea r e i a ţ i l o r sociale,
culturale ţinind d e nivelul diferit
modelează, 11 umanizează, Intrucit in ceea c e n e interesează a partici
de m e n t a l i t a t e al d i f e r i t e l o r c o m u n i
d e v i n e cultură numai acea i n f o r m a pării la v i a ţ a culturală — în parti
tăţi socio-culturale, d e capacităţile
ţie care aduce un plus d e v i b r a ţ i e cular la actul d e creaţie, a permis
v a r i a t e d e a s i m i l a r e şi prelucrare i n
specific umană, d e sensibilitate, d e şi stimulat afirmarea tuturor talen
dividuală a d a t e l o r d e cea mai d i
căldură şi comprehensiune civică In telor a c t i v e , in cadrul unor m e d i i
versă factură etc. P a r e d e aceea /or
spaţiul relaţional a l societăţii, deci a d e c v a t e , stimulatoare d e m a n i f e s
lar, exagerat şi riscant zelul unor
doar acea injormaţie care se obiecti tare şi p r i n intermediul unor posi
buni şi foarte buni specialişti
vează Intr-un civism superior" arată bilităţi diverse de confruntare,
in d o m e n i i l e l o r , dar care aflaţi
Ştefan Buzărnescu . Confuzia d e r i v ă
2
pentru atingerea treptată a cotelor
pe posturi de mijlocitori sau
deci In ultimă instanţă d i n n e î n ţ e m a x i m e d e măiestrie artistică i n d i
efori culturali încearcă cu o perse-
legerea locului şi rolului diferit jucat viduală, adesea înalt competitivă.
de cele două laturi a l e conştiinţei s o T r e p t a t a ş t e r g e r e sau transgresare a
ciale aflate in discuţie : .ştiinţ- i şi
uiliH
barierei r i g i d e c e despărţea p e a m a
d e m n ă d e o cauză mai bună tori d e profesionişti ni se p a r e d e
să deturneze, să transforme literatura aceea a fi una d i n t r e cele m a i e l o c -
lor numai p r i n t r - o judicioasa a p r e să stea In centrul atenţiei noas ficate pină la contrarietate ( m u t a n ţ i ) ,
ciere a v a l o r i l o r . A c e s t e a nu sînt insa t r e este ridicarea calităţilor l i t e fiind deci i n e v i t a b i l antropomorfă,
nicăieri atit de numeroase incit so rare a l e acestui gen care deşi popu literatura SS. legitimează şi ea
cietatea sâ-şi poate p e r m i t e luxul de lar, nu a dat încă suficient d e mulţi umanismul, înţeles nu ca o t e o r i e
a le i g n o r a sau de a le inlucui cu autori de v a l o a r e care să-1 impună despre o m ci ca o e x p r e s i e suges
surogate, p r o m o v a r e a mediocrităţii d e f i n i t i v In conştiinţa istoriei noastre
tivă, reprezentativă, sintetizatoare a
i m p i i c i n d riscul repercursiunilor in- culturale a f l a t e desigur încă in curs
acestuia. î n t r e a g a noastră societate
c o n t r o l a b i i e cu acţiuni neiaste in d e scriere, f i e c a r e g e n e r a ţ i e care
punlnd In centrul acţiunii sociale
timp. D e aceea i n t e r v e n ţ i a specia a p a r e şi c a r e consumă sau crează
o m u l , atit ca i n d i v i d cit şi ca g r u p
liştilor competenţi trebuie să v i z e z e cultură şi artă v e n i n d cu inerente
promisiuni creatoare, pe care l e a ridicat In m o d firesc şi ne
nu d o a r teoretizarea plină d e dis- m i j l o c i t umanismul la rangul de
c e r n ă m i n t ci şi acţiunea directă, putem stimula, dar si cu lacune edu
caţionale şi culturale p e care nu ne criteriu de bază d e v a l o r i z a r e a
efectivă, in practica i n d r u m ă r i i atit tuturor produselor culturii şi a m a
este p e r m i s a le alimenta sau ignora.
a creaţiei cit şi a receptării litera nifestărilor spirituale. A u apărut
Oricum trecerea de la singula
turii S.F., p r i n t r - o e x i g e n t ă triere şi insă şi puncte d e v e d e r e ce p o r n i n d
ritate la sociaiitate a unei po
selecţie a v a l o r i l o r artistice reale ce de la a n u m i t e teorii despre socie
vestiri S.F. scrisă de m e m b r u l unui
se v o r oferi spre consum p e cele mai cenaclu urmează adesea căi si tatea m o d e r n ă sau chiar despre o m u l
d i f e r i t e canale, intrucit arta (sau nuoase şi greu controlabile, prin an c o n t e m p o r a n , au ajuns să infirme,
K i t s c h - u l ! ) p r o p u s v o r fi cu aceeaşi trenarea a numeroşi factori şi p a r a declarat sau nu, acest criteriu, sau,
uşurinţă asimilate, discernă uiintul m e t r i subiectivi de cea m a i diversă in o r i c e caz, să-i limiteze cîmpul d e
i n d i v i d u a l funcţionind cu dificultate factură, a unor consideraţii adesea a p l i c a b i l i t a t e . Susţinătorii şl a p o l o
in m i j l o c u l acestei i n c r e d i b i l e e x extra-estetice, extra-artistice, e x t r a - geţii tehnicismului, ai .marelui
plozii m o d e r n e d e i n f o r m a ţ i e diversă. literare, procesul in ansamblul său t r i u m f " a l ştiinţei m o d e r n e , aflaţi
P e această l i n i e aprecierea superti- necesitind un reglaj e x t r e m d e onest adesea In i m p a s filozofic sau etic,
cială a rolului artei in g e n e r a i , al l i şi d e minuţios — aproape imposibil au ajuns f i e să reia v e c h e a t e o r i e
teraturii S.F. in particular, d e către de realizat cu m i j l o a c e l e aplicate a „ m o r ţ i i a r t e i * clasice, fie să se
eminentul o m d e ştiinţă Cari Sayan• pină acuma, arăta foarte clar Voicu a p l e c e In faţa funcţionalismului şi
trădează dubla sa d e f o r m a ţ i e şi i n Bugariu. 7
T o t in aceeaşi ordine de utilitarismului imediat şi p r a g m a t i c
competenţă, prin dubla — falsă — idei existenţa confruntărilor separa
p e care noua situaţie l e f a v o r i z e a z ă
perspectivă a abordării: aceea a sa tiste, i n t r e creaţii aparţinind acelu
şi p r o m o v e a z ă . U m a n i s m u l conţinut,
vantului a m e r i c a n . Enormitatea a f i r iaşi g e n , inspirate de candidaturile
p r o p a g a t d e o bună parte a litera
m a ţ i i l o r sale critice nici nu s-ar preta la p r e m i i l e H u g o sau N e b u l a — ce
turii S.F. scrisă la noi, p a r e de aceea
la un comentariu dacă acestea ar răspund insă unei producţii e n o r m e
şi profesioniste — nu reprezintă deocamdată nemulţumitor, nesatisfă
proveni de la un a n o n i m ; aşa cător, nu atit prin n i v e l u l mesaju
insă . . . D a r să v e d e m : . F a p t u l că c r e d e m decit un timid narcisism-de-
oglindă a l unei literaturi aflate încă lui, In această p r i v i n ţ ă literatura d e
o p a r t e a acelui S.F. parcurs de ti anticipaţie propunlndu-şl un proiect
la pubertate, g e n e r a t o r de ironic-du-
neri nu e d e cea m a i bună calitate ambiţios, a p r o a p e sisific, ea fiind
ioase z i m b e t e , la fel cum probabil
nu a r e nici o i m p o r t a n ţ ă ( a ) . L a z e c e adesea a p r o a p e strivită d e mesaj, cit
suride p e sub mustaţă gimnastul
ani nu citeşte literatură ştiinţifică 1 ( b ) p r i n încărcătura culturală, prin n i
p r i v i n d la nefuncţionalele, inutilele
a ) N u , fără î n d o i a l ă , copilul, tinărui demonstraţii a l e unui cuiturist, fil v e l u l literar, prin calitatea scriiturii
a m e r i c a n dopat cu T . V . n u m a i trarea şi propagarea in circuit intern care transmite acest mesaj, a l m a n a
citeşte n i m i c sau aproape nimic, vicios a valorilor fiind c r e d e m cel hul „ R o m â n i a L i t e r a r ă 1987 R e a l i -
eventual ceva S.F. sau policier de al treilea punct nevralgic al lite tate-Fantastic-Utopie-S.F." părînd
d e buzunar, de 5u cenţi. T o c m a i de raturii S.F., aşa cum o ştim şi atit prin c o m p a r a ţ i e a fi din acest punct
aceea această „rămăşiţă l i t e r a r ă " ar cit este d e v e d e r e m a i bogat In semnificaţii
trebui să fie de cea mai bună cali umaniste decit ultimul almanah
tate ! b) N u , fără indoiaiă, căci dacă „ A n t i c i p a ţ i a 1987". I n mod similar
a r exista o reală grijă pentru cul d i v e r s e l e culegeri, heteroclite, cit m a l
tură copilul a m e r i c a n ar trebui să 4. SPRE U N N O U UMANISM ales tematice apărute In ultimul
citească pur şi simplu Literatură : de t i m p par să e m a n e d o a r p a r ţ i a l e
Umanismul a constituit din tot
la Esop, Alexandria, lspirescu sau semnificaţii umaniste, p r i n slăbirea
G r i m i n la Robinson, (JulUver, sau deauna unul d i n t r e criteriile g e n e
r a l e considerate fundamentale, esen e x i g e n ţ e l o r l i t e r a r e ale selecţiilor a d
Hucfc Finn! Revenind la spaţiul u m b r i t e sau furate d e importanţa
nostru cultural acesta este indiscu ţ i a l e In aprecierea tuturor dimensiu
mesajului, dealtfel important, f i e
tabil situat la un înalt n i v e l v a l o r i c , n i l o r creaţiei, el fiind In m o d direct
el pentru pace sau pentru a t e i s m ,
impus de o solidă tradiţie şi d e z v o l şi indisolubil legat de p r e o c u p ă r i l e
d a r insuficient susţinut artistic d e
tat de contemporaneitate, n i v e l ce pentru artă, o m u l apărlnd aici In
unii d i n t r e tinerii autori prezentaţi.
depăşeşte pe departe, în m u l t e d o tripla sa manifestare existenţială, de
P r o c e s u l d e d o b l n d i r e a unui inalt
menii, mediocritatea culturală insti- creator, d e produs artistic şi de r e şi solid statut social artistic umanist
tuţionalizată a unui continent doar ceptor. Subsumarea umanismului In are fără îndoială o componentă a l e
din punct d e v e d e r e ştiinţific aflat special artei se explică prin atorie, Independentă importantă, d a r
cu un pas înainte ; o r i c e a p r o p i e r e aceea că aceasta, datorită m o d a l i in c o n d i ţ i i l e unei politici culturale
paralelă sau c o m p a r a ţ i e gratuită cu tăţilor sale specifice, a r e capacitatea conştiente e l poate fi dirijat şl o r i
« a f l u x u l e x e m p l a r " , d e fapt doar d e a intui o m u l e x a c t aşa cum este entat, d e aici şi rolul i m p o r t a n t al
cantitativ nu şi v a l o r o s g l o b a l al l i el, în c o n t e x t u l praxis-ului, a l coti analizei mijloacelor de comunicare
teraturii S.F. d e buzunar produse in dianului, sinteză vie a numeroase şi informare din epoca noastră,
scopuri e v a z i o n i s t e de societatea de v a l o r i de alt tip — politic, etic, f i l o d e o a r e c e înainte d e selecţia c r i t i c i i
consum este d e aceea inoportună, zofic, c o g n i t i v e t c , toate topite In şi a publicului, are loc decupajul
inoperabilă şi nefuncţională, la fel creuzetul i m a g i n i i artistice, suma v a efectuat d e edituri, de redacţii, d e
ca şi unele t e n d i n ţ e d e „ a c l i m a t i z a r e " , lenţelor axiologice ale individului mass-media, şi a subaprecia sau m i
„transplantare" a unor atitudini n i m a l i z a rolul acestui m o m e n t este
a p ă r i n d In unitatea dar şi In i m p e r
teorctic-pragmatice p r o v e n i n d dintr-o e v i d e n t g r e ş i t D e aceea şi a v e m
fecţiunea lor Inerentă, reală. P u n l n d
societate in c a d r u l căreia se pare că poate parte d e un public-receptor
o m u l in centru, chiar cînd vorbeşte
nu şocul viitorului constituie princi c a r e este aşa cum II ş t i m , deoarece
d e vreun E.T., fiind deci inevitabil
pala şi cea m a i importantă p r o uneori s-a neglijat ce, cum, cînd şi
antropocentrică şi folosind tot i n e
b l e m ă . Ceea ce trebuie neapărat cită cultură umanistă i s a oferit, d i n
v i t a b i l m o d e l e umane, chiar m o d i
B E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e anucipa;ie 44
Alternative
VICTORIA
TIMIŞOARA
LIVREAZĂ
• corpuri de iluminat;
• feţe de masă şi perdele din
materiale plastice;
• încălţăminte de lux ;
• articole de marochinărie ;
pentru industrie:
• piele artificială ;
• chimicalii pentru industrie
• încălţăminte.
ERIDIAN
ROBEKT SHECKLEY „ T e iubesc cînd eşti a m e ţ i t " . Ii răspunse M y r a .
„ V o r b e ş t i ca un înger, v r e a u să spun ca un i n g e r
Femeia
foarte deştept. Te-aş putea" asculta o viaţă Întreagă",
adăugă ea, ungindu-i o altă felie d e p l i n e prăjită.
Chipul lui M o r c h e c k începu să strălucească d e p l ă
cere, apoi se încruntă. Lăsîndu-şi cornuleţul pe m a r
ginea farfuriei. îşi scarpină obrazul si spuse. „Ştii, am
perfectă
a v u t un mic conflict cu O w e n - C l a r c k ; v o r b e a d e s p r e
Femeile Primitive".
M i r a li unse a cincea felie de pîine prăjită fără
să răspundă, a d ă u g î n d - o mormanului de pe farfurie. S e
întindea tocmai după a şasea, cînd c i ii atinse uşor
M o r c h e c k sc trezi cu gura pungă şi rlsetc răsu- mina. I m e d i a t ea se a o l e c ă şi in sărută pe nas.
nindu-i In urechi. Era risul lui G e o r g e - C l a r c k , u l t i - F e m e i P r i m i t i v e i" zise ea batjocoritor. „ F i i n ţ e l e
m u l lucru dc care îşi mai amintea d e la petrecerea ce acelea n e v r o z a t e î N u eşti m a i fericit cu m i n e . Iubi
avusese loc seara trecută. Asta chef ! T o t P ă m i n t u l tule ? Sînt M o d e r n ă , e adevărat, dar nici o F e m e i e
sărbătorise sfîrşitul de veac. A n u l T r e i M i i ! P a c e şi P r i m i t i v ă nu te-ar putea iubi cum te Iubesc eu — si
prosperitate pentru toţi, o viaţă fericită : „ C i t ţi-o de te iubesc ! "
fericită v i a ţ a " întrebase rînjind şmecher O w e n - C l a r c k , Era adevărat. De cînd existau documente,
care se imbătase de-a binclea. „ V r e a u s i spun, c u m e niciodată bărbaţii nu au fost in stare să trăiască f e
viaţa cu dulcea ta soţie ? " riciţi cu Femei P r i m i t i v e netransformate. F i i n ţ e egoiste
Fusese f o a r t e neplăcut. T o ţ i ştiau că O w e n - C l n r c k si alintate, ele pretindeau atenţie şi îngrijiri o viaţă
este P r i m i t i v i s t . dar cine-i dădea dreptul să jig întreagă. T o a t ă lumea ştia că nevasta lui O w e n - C l a r c k
nească pe alţii ? Insă pentru că se căsătorise cu o F e îl pune să şteargă f a r f u r i i l e şi prostul se c o m p l a c e
meie Primitivă . . . î n t r - o n s e n v n e a situaţie » F e m e i l e P r î m ' t i v e cere-ui
„ î m i iubesc soţia". Ii răspunse f e r m Morcheck, mereu bani cu care să-si cumpere haine şi bibelouri
_şi ea este mult mai drăguţă şi m a i sensibilă decit mă pretindeau să li sr- aducă micul dejun In pat. dispă
nunchiul acela d e n e v r o z e care e nevasta ta". reau d e acasă să ioace b r i d e e . v o r b e a u cu o r e l e ]•>
Insă bineînţeles. înţepăturile de acest fel nu au telefon şi naiba mai ştie cîte altele. Ra au încercat să
nici o influenţă asupra obrazului g r o s al unui P r i m i ocupe funcţii specific bărbăteşti si. în cele din urmă.
tivist, despre care se zice că apreciază d e f e c t e l e f e au d o v e d i t că sint e g a l e cu bărbaţii.
m e i l o r lor la fel ca şi virtuţile, dacă nu mai mult. î « - nls»e t' mn lti ca O w e n - C l a r c k erau d e p ă r e r e
Rinjetul lui O w e n - C l a r c k se lăţise şi m a i mult cînd că sint e x t r a o r d i n a r e !
adăugase. „Ştii, bătrino. cred că nevasta-ta ar trebui
M o r c h e c k simţi rum mahmureala-i dispare î n c e
dusă la un control. I-ai observat r e f l e x e l e în ultima
tişor parcă alungată d e dragostea cu c a r e II înconjura
v r e m e ?" Idiotul ! M o r c h e c k se ridică încet din pat.
clipind In strălucirea soarelui de dimineaţă ascuns M v r a . Ea nu gustase n i m i c din bunătăţile de pe masă.
după draperii. R e f l e x e l e M y r e i ; partea proastă e r a M i n c a s e p e s e m n e , mai înainte, ca să se poată dedica
că exista un s î m b u r e de a d e v ă r în cele l puse de în Î n t r e g i m e sarcinii d e a-1 hrăni p e e l . L u c r u r i l e
O w e n - C l ; rck. In ultima v r e m e M y r a nu prea p a n a acestea mărunte reprezentau de fapt diferenţa !
să fie în apele ei. „ O w e n - C l a r c k zicea că eşti cam înceată in ultima
„ M y r a I" strică M o r c h e c k . „Cafeaua mea e gata ? " v reme".
U r m ă o pauză, după care vocea ei răsună veselă d e „ Z ă u ?" întrebă M y r a după o pauză. „ P r i m i t i v i i
la parter „ î n t r - o clipă ! " C l i p i n d încă somnoros, M o r ăştia îşi î n c h i p u i e că ei sînt buricul pămîntului şl le
check işi trase pantalonii, m u l ţ u m i n d In glnd Statului ştiu pe toate".
că u r m ă t o a r e l e trei z i l e erau tot sărbătoare ; a v e a î n Răspunsul era corect, dar venise cu întîrziere.
t r - a d e v ă r n e v o i e d e odihnă după cheful din seara p r e Morcheck îi mai puse cîteva întrebări soţiei sale. ur-
cedentă. m " r i n d u - i t i m o u l d e reacţie după secundarul ceasului
Jos în bucătărie, M y r a se agită In jurul lui, tur- de pe perete. Era î n t r - a d e v ă r mai lentă !
nîndu-i cafeaua, lmpăturlndu-i şerveţelul şi î m p i n - „ A venit poşta ?" o întrebă el iute. „ A sunat c i
gindu-i scaunul p e care să se aşeze. A p o i îl sărută pe neva ? N - o să Intîrzi la slujbă ? "
începutul de chelie din v l r f u l capului, locul în care Ii
După trei secunde ea deschise gura, apoi o î n
plăcea lui să fie sărutat.
chise. Ceva nu m e r g e a b i n e deloc.
„ C u m se s i m t e micuţa mea soţie d i m i n e a ţ a ? "
o întrebă el. „ T e iubesc", zise ea.
„ M i n u n a t , iubitule". îi răspunse ca după o scurtă M o r c h e c k simţi cum îi plesneşte inima în piept.
pauză. „ Ţ i - a m făcut cornuleţe. Cornuleţelc care Iţi O iubea ca un nebun, cu patimă. Dar scirbosul acela
plac". dc O w e n - C l a r c k avusese dreptate. T r e b u i e să o ducă
M o r c h e c k muşcă dintr-un cornuleţ b i n e prăjit şî la un control. M y r a păru că ii simte g i n d u r i l e : îşi
sorbi o înghiţitură d e cafea. „ C u m te simţi în d i m i reveni v i z i b i l şi spune : „ T o t ce îmi doresc e s t - f e r i
neaţa asta splendidă ? " întrebă el. M y r a ii unse o cirea ta. iubitule. Cred eă nu m ă simt prea b i n e . . .
pîine prăjită cu unt si apoi răspunse : „ G r o z a v , iubi V r e i să mă duci la t r a t a m e n t ? Iar după tratament, să
tule. Ştii. cheful de ieri seară a fost g r o z a v . M - a m s i m mă aduci ac?să ? Şi să nu-i laşi să mă schimbe ? N u
ţit fantastic toată seara". rreaa să 1 iu schimbată !" Lăsîndu-şi capul pe b r a ţ e l e
„Eu m - a m cam a m e ţ i t " , replică M o r c h e c k cu un încrucişate pe masă, ca izbucni intr-un plins tăcut, să
z î m b e t forţat. nu-l deranjeze.
U E L I O N — m a g a z i n al clubului de anticipaţie
Meridian S. F.
\RMEN S A G A T E L E A N
Steaua
„Să se deschidă numai la locul d e destinaţie", —
glăsuia ordinul.
Ţ i n t a a atins-o numai a patra g e n e r a ţ i e d e astro-
nauţi. Ea era tinără, cel mai In vlrstă era Căpitanul —
împlinise douăzeci şi nouă de ani. Ieşind pe orbita
Cucerirea Cosmosului era In plină desfăşurare. exterioară, nava a lansat aparatele de recunoaştere.
Oamenii obţineau minereu de pe P l u t o , făceau săpă Datele v e n e a u n e c o n t e n i t . . . şi nu erau î m b u c u r ă
turi pe M a r t e şi Saturn. N a v e l e călătoreau spre g a toare pentru e c h i p a j .
l a x i i l e î n v e c i n a t e . Cosmosul a d e v e n i t cunoscut şi U r m e d e v i a ţ ă n-au fost descoperite p e nici una
apropiat, dar mai tăinuia o engimă v e c h e d e cînd din cele trei planete, două planete mari erau m o a r t e ,
lumea. pe a treia, cea mai mică. condiţiile erau asemănătoare
îndrăgostiţii, plimbîndu-se pe străzile nocturne cu cele de pe P ă m î n t , d a r şi ea era lipsită de viaţă.
;ne oraşelor de pe P ă m î n t . căutau pe cer o steluţă v i u S-a hotărît coborîrea pe această planetă.
strălucitoare, din constelaţia Zînei : muncitorii d e p e A u fost deschise trapele şi un detaşament sub c o
P l u t o î n a i n t e d e a cobori în mină Ii făceau cu mina : manda Căpitanului a păşit pe planeta necunoscută.
cei de pe M a r t e o admirau. N a v a stătea In m i j l o c u l unui şes nemărginit. In d e
Statistica a arătat că timnul irosit pentru a d m i părtare se zăreau munţi negri, de după piscurile că
rarea acestei stele a r fi fost suficient pentru cuceri rora astrul purpuriu, apunînd. trimitea raze. S-a lăsat
rea completă a încă două planete de m ă r i m e m i j l o c i e . noaptea. P ă m î n t e n i i au adunat surcele din tufişurile
gălbui-albastre şi au aprins primul foc a d e v ă r a t din
„ D e ce ? " — îşi băteau capul savanţii. D e ce toc
viaţa lor. Iarba m o a l e d e sub picioare îi ademenea să
mai această stea. cea mai îndepărtată d e P ă m î n t . îi
se culce. Aşezlndu-se lingă foc, şi inspirînd un miros
atrăgea p e o a m e n i ? D e ce poeţii li dedică versuri ?
cunoscut şi In acelaşi t i m p necunoscut, oamenii p r i
D e ce despre ea s-au scris atitea r o m a n e şi au fost
veau in sus. P e catifeaua albastră a cerului licăreau
compuse atîtea cîntece ? D e ce distrage omenirea de
Voi, zombilor
merg la băutură. I n partea cealaltă, cîţiva consuma
tori se uitau la t e l e v i z o r , in t i m p ce altul umbla la
tonomat, astfel că e r a m izolaţi.
..Ei b i n e " , începu e l , „sînt im copil din f l o r i " .
„ N u mi se p a r e chiar aşa d e e x t r a o r d i n a r " .
„ U n u l adevărat. P ă r i n ţ i i m e i nu erau căsătoriţi !*
Ora 22 : 17. Zona temporală V (est). 7 nov. 1970. N e w „ B a n a l . Nici ai m e i " .
Y o r k Barul „ L a Tăticu" „CInd . . . " se întrerupse şi pentru p r i m a dată Ii
apăru puţină căldură în p r i v i r i . „ V o r b e ş t i serios ? "
T o c m a i lustrui a m un bol d e coniac, cînd în b a r
„Cît se poate d e serios. Sînt un bastard autentic,
tşi făcu apariţia „ M a m a N e m ă r i t a t ă " . Era ora 22 şi
sută la sută. P o t să adaug că la noi în f a m i l i e nimeni
17 minute, după timpul local al zonei cinci sau timpul
nu se căsătoreşte vreodată. T o ţ i sîntem copii n e l e g i
zonei de est, în ziua d e 7 n o i e m b r i e 1970. U n agent
t i m i " . Cum îmi p r i v e a insistent inelul, i l-am arătat
t e m p o r a l are întotdeauna grijă să noteze ora şi data,
adăugind : „ A s t a t e intrigă ? A r a t ă doar a v e r i g h e t ă .
pentru că aşa trebuie.
II port ca să mă lase f e m e i l e în p a c e " .
„ M a m a N e m ă r i t a t ă " era un tlnăr de douăzeci şi
Este un Inel foarte vechi, l-am cumpărat In 1985
cinci de ani, c a m d e statura mea, cu trăsături c o p i l ă
reşti şi un caracter irascibil. N u - m i plăcea cum arată, de la un coleg, care 1-a adus dintr-o misiune în Creta
nu mi-a plăcut niciodată, dar cum era aici ca să-1 r e precreştină. Este şarpele Ouroboros. care-şi devorează
crutez, l-am I n t î m p l n a t arborlndu-ml cel m a i cuce perpetuu propria coadă. S i m b o l u l Marelui P a r a d o x .
ritor surîs comercial. II privi în treacăt.
P o a t e că sînt prea critic ; tipul nu face pe n e „Da^ă esti î n t r - a d e v ă r copil din flori. Iţi dai seama
bunul, d a r contrariază, pentru că oricine II întreabă d e ceea ce simt. P e v r e m u r i e r a m o fetiţă . . . "
cu ce se ocupă p r i m e ş t e invariabil acelaşi răspuns : . C e ? M a l spune o dată, cred că n-am înţeles
„Sînt o mamă n e m ă r i t a t ă " . Dacă nu e prea prost bine •"
dispus, a d a u g ă : „Scriu povestiri tip confesiune la „ M ă laşi să povestesc ? Z i c e a m deci ră eram o f e
patru cenţi c u v l n t u l " . Insă, dacă nu are chef, abia tiţă . . . N-ai auzit v o r b i n d u - s e de Christine Jorgenson
aşteaptă să se l e g e cineva de el. Se b a t e ca o f e m e i e sau de Roberta C o w e l l ? "
poliţist şi are o tehnică de luptă corp la c o r p de-a „ A . poveştile alea cu schimbarea sexului ? V r e i să
dreptul fantastică. Acesta era şl unul d i n t r e m o t i v e l e spui că . . . "
pentru care mă interesa tipul, d a r nu şl singurul. „ U i t e ce e. dacă mă Intrerupi. nu-ţl mal spun n i m i c
A c u m părea r-im băut şi, judecind după e x p r e s i e , Copil găsit, am fost dus la orfelinatul din C l e v c l a n d
ai fi spus că ur* .te întreaga omenire. T-am turnat o în 1945, pe cînd a v e a m o lună. Tmi amintesc că eram
porţie dublă d e tărie, lăsîndu-i sticla la I n d e m î n ă . geloasă pe copiii v a r e aveau părinţi. Cînd am aflat cum
Goli paharul, şi-şi turnă încă unul. so fac copiii, şi asta poţi să mă crezi, se î n v a ţ ă r e p e d e
I n t i m p ce ştergeam tejgheaua cu cîrpa. i-am spus în o r f e l i n a t . . ."
în t r e a c ă t : „Ei, cum m e r g afacerile m a m e i n e m ă „ştiu".
ritate ?"
„ . . . m i - a m jurat că dacă. o să am vreodată un
D e g e t e l e i s-au crispat pe pahar şl o clipă a m c r e c o o i l . acesta va a v e a si m a m ă . si tată. Asa a m reuşit
zut că ml-1 v a z v î r l l în faţă. A m pipăit bîta ascunsă să rămîn neatinsă, lucru m a r e pentru mediul în care
sub bar. CInd t e ocupi d e manipulări t e m p o r a l e . î n mă învirtetrci ! A trebuit să învăţ să mă b-*t pentru
cerci să p r e v e z i totul : slnt însă atîtia factori In Joc, a-mi apăra puritatea. A noi. creseînd. a m înţeles că nu
Incit niciodată p r e c a u ţ i i l e nu sînt suficiente. L - a m v ă prea a v e a m şanse să mă m ă r i t vreodată, din aceleaşi
zut r c l a x i n d u - s e : genul d e indicii pe care Înveţi să m o t i v e pentru care nu fusesem adoptată". P r i v i r e a I
l e detectezi In cursul perioadei d e pregătire. se înăspri. „ A v e a m o fată d e cal. cu dinţii les>tl în
„ S c u z ă - m ă " i - a m spus. „ v o i a m doar să ştiu cum afară, e r a m plată ca o sclndură şl cu părul ţepos ca
Iţi m e r g e . H a i să zicem că te-am întrebat cum e v r e sîrma . . .*
mea a f a r ă . . .*
„Dar nu eşti cu n i m i c mai urît ca m i n e !"
„ A f a c e r i l e m e r g b i n e " , răspunse el pe un ton ursuz,
„ î m i scriu poveştile, mi se editează şl aşa am ce să „ O fi. dar cui îi pasă de cum arată un b a r m a n
mănînc". sau un s c r i i t o r ? Cei care v o r să adopteze o fetiţă,
M i - a m turnat şi eu un pahar şi m-am aplecat spre caută o zînisoară, cu ochi albaştri şi bucle aurii. Mai
el spunîndu-i : „ D e fapt nu-s r e l e chestiile care l e scrii t i r z u . băieţii v o r m u t r i ţ e nostime şi profiluri apeti
:
11 E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 48
M e r i d i a n S. F.
„La UŞOARE, Uniunea Surorilor Ospitaliere dida. De abia îmi regăsisem echilibrul, clnd m i - a m dat
pentru Astronauţii R e v e n i ţ i din Exterior, acum li se seama că rochia î n c e p e să-mi f i e prea strimtă".
spune P e r s o a n e R e s p e c t a b i l e Obişnuite să Slujească „ U n copil !"
drept T e m p e r a t o a r e In Tratarea U n o r Astronauţi în „ C e crezi ? F a m i l i a la care stăteam m-a ţinut cit
T r a n z i t din E x t e r i o r " . am mal putut să lucrez, apoi m-au dat afară. L a o r f e
După ce l e - a m plasat temporal, am recunoscut linat nu m-au mai p r i m i t şi aşa a m ajuns să lucrez
aceste n u m e . P e n t r u a desemna acest corp m i l i t a r d e într-un spital, unde a m golit plosca pînă mi-a v e n i t
elită, noi u t i l i z ă m altul : „ T i n e r e Indicate pentru R e timpul. M - a m trezit Intr-o seară pe masa de operaţie,
facerea celor din F o r ţ e l e Extraterestre". S a l t u r i l e t e m cu o asistentă m e d i c a l ă lingă mine spunîndu-mi :
porale atrag după e l e i n c r e d i b i l e distorsiuni de v o c a ,Destinde-te. A c u m , respiră puternic'. Clnd m - a m t r e
bular. M a i ţine cineva m i n t e că o .staţie s e r v i c e ' era zit, e r a m In p a t a m o r ţ i t ă d e la piept In Jos. C h i r u r g u l
un loc unde se vindea benzină ? î m i amintesc că I n - a intrat şi m-a î n t r e b a t vesel ,Cum te simţi 7*
tr-o zi, pe d n d e r a m într-o misiune In Era Churchill, ,Ca o m u m i e '
o f e m e i e mi-a s p u s : ,Aştcaptâ-mă la service-ul din .Bineînţeles, eşti plină de bandaje şi tranchili
colţ. EI bine, invitaţia nu are deloc sensul la care zante, dar o să m e a r g ă bine. O cezariană nu-i cel mal
vă gîndiţi ; pe v r e m e a aceea staţiile service nu aveau uşor l u c r u . .
paturi.
.O cezariană ? D o c t o r e . . . a m pierdut copilul ?'
„ M a m a n e m ă r i t a t ă " îşi continuă povestirea : „Era .Nu. copilul e b i n e '
pe vremea clnd lumea ajunsese să recunoască 3 ă i a t sau fată ?«
faptul că e Imposibil să trimiţi oamenii In C o s .O fetiţă sănătoasă d e anroape trei kilograme*.
mos, pentru luni şi ani In şir, fără a lua măsuri de M - a m liniştit. E c e v a să faci un copil. î m i spu
reducere a tensiunii. Iţi mai aminteşti strigătele d e neam că o să m e r g aiurea, că o să fac lumea să creadă
indignare ale puritanilor ? Asta era In f a v o a r e a mea, că slnt căsătorită iar micuţei o sâ-i spun că tatăl el
căci v o l u n t a r e l e erau puţine. P e n t r u a fi acceptată, o e mort. Fetiţa mea nu va ajunge niciodată Într-un
fată trebuia să fie respectabilă, de preferinţă inocentă
orfelinat.
(specialiştii preferau ca antrenamentul să plece de la
Dar chirurgul continuă : . S p u n e - m l . . . hm . . .
zero), cu o inteligenţă superioară mediei şi stabilă
(evita să-mi spună p e n u m e ) n-al a v u t niciodată tul
emoţional, ori cea m a i m a r e parte a v o l u n t a r e l o r erau
burări h o r m o n a l e ?'
boarfe bătrîne sau n e v r o p a t e , care clacau după zece
zile In spaţiu. Aşa că n - a v e a m d e ce să fiu neliniştită ,Eu ? Bineînţeles că nu. Dar de ce ?'
d e fizicul meu : dacă mă acceptau, urmau să mă su Ezită înainte d e a continua : .O să-ţl spun totul,
pună unui tratament ortodontic, să-mi facă permanent, iar apoi o să-ţi dăm o injecţie ca să dormi. O să ai
să mă î n v e ţ e să m e r g . să dansez, arta de a asculta un precis n e v o i e d e linişte*.
bărbat şi toate c e l e l a l t e , ca să nu mai v o r b i m d e i n .Pentru ce ?'
strucţia specială pentru servicii e x c e p ţ i o n a l e . L a n e .Ai auzit d e m e d i c u l scoţian care a fost f e m e i e
voie, puteau recurge la chirurgia estetică : n i m i c nu-î pînă la treizeci şi cinci d e ani şi a d e v e n i t bărbat după
prea frumos sau prea scump pentru Băieţii N o ş t r i . Ca să o intervenţie chirurgicală ? După aceea s-a însurat şl
nu mal spun că dacă evitai sarcina pe durata angajării, are o existenţă perfect normală*.
puteai fi sigură că te v e i mărita cu un astronaut. L a .Şî ce are asta cu m i n e ?'
fel ca azi — .tinerele de la R e f a c e r e ' se mărită cu .Eşti un caz similar. Eşti bărbat'.
astronauţi şi asta-i perfect normal, pentru că vorbesc .Ceee ?' a m urlat. încerclnd să mă ridic.
aceeaşi l i m b ă . .Haide, nu te enerva. După c e te-am deschis, am
găsit o adevărată harababură. î n t i m p ce scoteam r o
L a optsprezece ani, cei din orfelinat m-au plasat
ndul, l - a m c h e m a t p e chirurgul şef, cu care te-am e x a
ca ajutor Intr-o f a m i l i e : aceştia nu voiau decît o ser
vitoare Ieftină, d a r nu-mî păsa. înainte d e douăzeci sl minat sl am lucrat o r e In sir să salvăm r e s-a mal
unu d e ani nu mă p u t e a m Înscrie Ia UŞOARE. putut. A v e a i două seturi c o m p l e t e de o r g a n e genitale,
Ziua făceam menajul, iar seara pretextam că m e r g la nedezvoltnte complet, dar cu cele feminine capabile
cursuri de stenodactilografie, clnd de fapt frecventam să-şl îndeplinească funcţia. Cum nu mai exista şansa
o şcoală de m a n i e r e elegante, pentru a-mi spori şansele să l e refolosesti. l e - a m e x t i r p a t şi a m aranjat lucru
de acceptare. rile In aşa fel ca să te d e z v o l ţ i ca bărbat*. îsi puse
Atunci am făcut cunoştinţă cu şmecherul ăla plin mina p e umărul m e u : .Nu te t e m e . tinereţea e d e
de bani. Ticălosul a v e a un teanc de bancnote de o sută partea ta. organismul se v a adapta, v o m s u p r a v e g h e a
de dolari pe care mi le-a arătat într-o seară, spu- î n d e a p r o a p e echilibrul glandular si v o m face un b ă r
c î n d u - m i să-mi iau cit îmi trebuie. Dar n-am făcut-o. bat g r o z a v din tine*.
Tml plăcea pentru că era primul tip drăguţ cu m i n e , A m început să p l î n g : .Si cooilul meu ?*
care nu Încerca să-mi facă propuneri. A m renunţat la .Cum n-al suficient lapte ca să-1 hrăneşti. In locul
cursurilp serale ca să-1 v ă d mai des şl a u r m a t cea tău n-aş încerca să-1 v ă d şl i-as căuta părinţi adoptivi*.
mai fericită perioadă din viaţa mea. A p o i , Intr-o seară, .Nu »'
în parc. a trecut la f a p t e " . î n ă l ţ ă din u m e r i . .E treaba ta Esti mama Iul. sau,
în fine. eşti p ă r i n t e l e lui. D a r nu-ţi b a t e capul acuma.
Văzlndu-l că tace. l-am î n t r e b a t : „Şl după aceea ? "
M a l Intli trebuie să te pui pe picioare*.
„După aceea, n i m i c ! N u l-am mal văzut niciodată.
A doua zi şi In z i l e l e u r m ă t o a r e am v ă z u t - o pe
M-a condus acasă, mi-a spus că mă Iubeşte, m-a să micuţă şi am încercat să mă obişnuiesc cu ea. N u v ă
rutat şi n-a mai v e n i t niciodată. Dacă-1 IntOnesc". zusem niciodată nou-născuţl sl nu ştiam cit sînt d e
adăugă el, „II u c i d " . urîti. Fiică-mea semăna cu o maimuţă portocalie. S e n
„Desigur, Iţi î n ţ e l e g sentimentele", a m spus pe un timentele p e care l e încercam faţă de ea au făcut l o
ton compătimitor. „ D a r să-1 u c i z i . . . să-1 ucizi pentru cul unei hotărlrl f e r m e d e a face totul ca să-i fie bine.
că a procedat într-un mod atlt de n a t u r a l . . . H m ! O lună m a l tîrziu Insă, hotarIrea m e a nu m a l a v e a
Te-ai opus ? " nici un sens".
„ H I ? C e are una cu alta ? " „ A d i c ă T*
„ A r e ! P o a t e merită să-i rupi oasele pentru că te-a „ A fost furată ! "
părăsit, d a r . . . " „Furată ?"
„ M e r i t ă mai mult. A s t a încă nu-1 totul, stal să-ţi .Mama n e m ă r i t a t ă ' aproape răsturnă sticla pe care
spun. A m reuşit să ţin totul secret şî am h o t â r l t că-1 pariasem. „ R ă p i t ă . C h i a r din creşa spitalului". R e s p i r ă
mai bine aşa. Nu-1 iubisem cu adevărat şi p r o b a b i l că cu greutate. „ C e p ă r e r e ai ? Să-i iei cuiva tot ce i-a
nu voi iubi pe n i m e n i vreodată, v o i a m doar mai mult mai r ă m a s în v i a ţ ă ? "
ca oriclnd să intru la UŞOARE. V i r g i n i t a t e a nu „Un a d e v ă r a t ghinion, lasă-mă să-ţl mal t o m un
era o condiţie sine-qua-non, aşa că mai puteam can pahar. Ş l . . . nici un indiciu ? "
48 ti E L I O N — magazin al c l u b u l u i dc anticipaţie
M e r i d i a n S. F.
„ N i m i c din ce ar fi putut da o indicaţie poliţiei. Dar ura mea a atins paroxismul cînd a m înceroat să
C i n e v a , care a pretins că este unchiul f e t i ţ e i , a v e n i t mă angajez în Corpul A s t r o n a u ţ i l o r . I m e d i a t ce m e
să o v a d ă . P r o f i t î n d de neatenţia i n f i r m i e r e i , a plecat dii ui militar mi-a v ă z u t cicatricea de abdomen,
cu c o p i l u l " . m-a declarat inapt pentru serviciu, deşi m - a e x a m i
..Nu 1-a putut descrie nimeni ? " nat îndelung, plin de curiozitate, căci citise o c o m u
„ U n tip cu o mutră comună, ca a ta sau a mea. nicare despre cazul m e u .
Asta-i tot. Sint c o n v i n s că era tatăl fetiţei I n f i r m i e r a Atunci m i - a m schimbat n u m e l e şi m - a m dus la
s-a j u r a t că părea destul de bătrîn. dar probabil că N e w Y o r k . A m găsit un loc ca ajutor de bucătar. A p o i
era machiat. C i n e altul să-mi fi furat fetiţa ? Se zice i m închiriat o maşină de scris şi a m Început să l u
că f e m e i l e fără copii încearcă asemenea furturi, d a r crez ca dactilograf la domiciliu. V a i şi a m a r ! I n patru
cine a mai auzit ca un bărbat să facă aşa ceva ? u
luni am bătut la maşină patru scrisori şi un manuscris
„Şi ce-ai m a i păţit după aceea î * nenorocit pentru Z i a r u l povestirilor trăite. N u m a i bun
„ A m r ă m a s unsprezece luni in clădirea aia o r i pentru coşul de gunoi, dar tipul care 1-a scris a r e u
bilă şi mi s-au mai făcut trei operaţii. După patru şit să-1 plaseze. Asta mi-a dat o idee. A m c u m p ă r a t
luni, a început să-mi crească barbă şi înainte d e p l e un teanc de reviste pentru femei pe care le-am stu
care mă r ă d e a m regulat. N u mă mai î n d o i a m că sint diat". M ă p r i v i cu un aer cinic. „ A c u m înţelegi d e
bArbat", surise el fără urmă d e veselie. „ î n c e p u s e m să unde am amprenta d e .autentică f e m i n i t a t e ' în p o v e s t i
mă uit cu interes la decolteul i n f i r m i e r e l o r " . rile m e l e cu m a m e nemăritate, din singura v e r s i u n e
„ I n fine. a m impresia că n-ai ieşit prea rău din pe care n-am v î n d u t - o . versiunea reală ?
toate astea. Eşti un tip n o r m a l , cîştigi bani frumoşi şi A m cîştigat sticla ? u
» - a l p r o b l e m e . Ca să nu spunem că-i mai uşor decît A m Impins-o către el. N u e r a m prea Inclntat, dar
să fii f e m e i e " . treaba trebuia dusă pînă la capăt.
M ă scrută fără amabilitate : „ N u î n ţ e l e g i n i m i c " . „ M a i vrei să pui mina pe tipul ăla ? "
„De c e ? " O lucire sălbatecă ii străbătu privirea.
„ A i auzit v r e o d a t ă expresia ,o f e m e i e pierdută' ? " „Uşurel. N - o să-1 ucizi ? "
„Da, pe v r e m u r i . Dar azi nu prea înseamnă n i m i c " . R i s e sardonic.
„ E r a m pierdut, atît cit poate fi o f e m e i e ; i n d i v i „ I ţ i baţi j o c d e m i n e ? "
dul m ă distrusese, nu mai eram f e m e i e şi nu ştiam „Stai un pic. Ştiu m a i mult decit crezi despre
cum să fiu b ă r b a t " . treaba asta. Şi cred că te pot ajuta. Ştiu unde să-1
„ C r e d că ai n e v o i e de t i m p pînă te obişnuieşti". găsesc".
„ N i c i nu-ţi poţi închipui, nu mă r e f e r la felul d e Se întinse peste bar.
a te îmbrăca sau d e a nu încurca uşile la W C . A s t a „Unde-i ?"
a m î n v ă ţ a t la spital. Dar cum să trăiesc ? C e să m u n „ L a s ă - m i cămaşa, b ă i e ţ a ş " . Ii şoptii d u l c e , a r ă -
cesc ? N u ştiam nici măcar să conduc o maşină, nu tindu-i bita, „dacă nu v r e i să t e trezeşti cit eşti d e
a v e a m nici o profesiune şi nu mă puteam gîndi la lung In stradă şi să le spun curcanilor că ai leşinat".
munci fizice din cauza operaţiilor suferite. Mi-a dat d r u m u l .
I l u r a m p e cel care m-a sedus ; din cauza lui, „Iartă-mă. D a r spune-mi unde este. Şi, cum se
visul m e u de a intra la U Ş O A R E se spulberase. face că ştii a ti tea ? "
H E L I O N — magazin ai c l u b u l u i de anticipaţie 50
M e r i d i a n S. F.
„ T o n t e la t i m p u l lor. Exista a r h i v e , ştii. In spi Ora 1 0 : 3 0 . Zona VI. Aprilie 1063. C l e v c l a n d (Ohio).
tale, orfelinate, cabinetele doctorilor. P e directoarea Clădirea A p e x
instituţiei In care ai copilărit o chema F e t h e r a g e , nu-1
aşa ? Şi după ea a v e n i t o oarecare Gruenstein. nu-i „ H e i " , făcu el. „Scoate-mă din drăcia asta".
aşa ? î n a i n t e d e a-ţi schimba sexul te-ai n u m i t J ane. „Scuză-mă". i-am răspuns. A m r e p l i a t plasa şi a m
nu-1 aşa ? Şi nu m i - a i spus nimic din toate astea, ei ? " aranjat-o In cufăr. „Spuneai că vroi să dai de tipul
Era spulberat şi puţintel speriat. ăla".
„Ce înseamnă asta ? V r e i să-mi faci necazuri ? " „Dar... Am auzit ceva despre o maşină de că
lătorit In t i m p !"
„ A b s o l u t deloc. Interesele tale sînt şi a l e mele.
Sînt In măsură să ţi-1 dau pe tip In mină. Faci cu el I-am arătat fereastra cu degetul. „Crezi că sîntem
ce vrei. Dar nu cred că o să-1 o m o r i . P e n t r u asta t r e tot In n o i e m b r i e ? Şi tot Ia N e w Yorfc ?" în t i m p ce
buie să fii ţicnit şi nu eşti. Cel puţin nu p a r i * . contempla peisajul p r i m ă v ă r a t e c cu gura căscată, a m
„ L a s ă b l a - b l a - u l ăsta. U n d e - i ? " scos din cufăr un teanc de bancnote de o sută de d o
T-am turnat un strop In pahar. Era ameţit, dar lari, a căror s e r i e e r a c o m p a t i b i l ă cu anul 1963. B i
minia contrabalansa efectul băuturii.
roului Temporal nu-i păsa de cheltuieli (ru-1 costă
„ M a l încet. Iţi fac un serviciu, dar In schimb î m i
n i m i c ) , dar detestă anacronismele inutile. Dacă faci
faci şi tu u n u l " .
prea m u l t e greşeli, ajungi In faţa curţ'i m a r ţ i a l e , care
„Care ?"
te e x i l e a z ă p e un an I n t r - o p e r i o a d ă dezagreabilă, anul
„ M e s e r i a ta nu-ţi place Ce-ţi doreşti ? Să cîştîgl
1977 de e x e m p l u , cu munca obligatorie. Niciodată nu
mult, să ai o muncă stabilă, cheltuielile profesionale
rambursate i n t e g r a l , să-ţi fii propriul stă pin, să duci fac asemenea greşeli. B a n i i erau buni.
o viaţă aventuroasă şi fără m o n o t o n i e " . Intorcîndu-se spre mine, întrebă : „Ce s-a In
Mă privi ţintă. tim plat ? " " mm
..Aş zice să te laşi de bancuri, tăticule, că o ase „ E aici. P o ţ i să-1 cauţi. T i n e , ia nişte bani p e n
menea slujbă nu e x i s t ă " . tru cheltuieli. R ă f u i e ş t e - t e cu el. După aceea, a m să
„ B i n e . Să p r i v i m lucrurile din alt t m g h l : Iţi dau v i n să t e i a u . "
p e mină tipul, te răfuieşti cu el şi după acces I n c u r i Bancnotele de o sută d e dolari au un efect h i p n o
slujba. Dacă nu eşti m u l ţ u m i t , . . . ei b i n e . nu te pot tic asupra celor care nu-s obişnuiţi cu ele. î n t i m p r e
obliga*. număra teancul cu o figură neîncrezătoare, l-am Î m
pins afară şi a m închis uşa. A doua etapă a operaţiei
începu să e t e ; aUuHtd pahar îşi făcea efectul.
:
7
consta dintr-un m i c salt t e m p o r a l fără dificultate, în
„Cînd mi-1 dai ?". întrebă CU o v o c e înceată. cadrul aceleiaşi p e r i o a d e .
„Dacă baţi palma, i m e d i a t " ,
î m i întinse mîna ..De a c o r d " . O r a 17 : 0 0 , Z o n a VT. M a r t i e 1064. C l e v c l a n d . C l ă d i r e a
T-am făcut un semn celuilalt barman <** se ocupe Apex
de toate sî m - a m uitat la ceas : ora 23 : . T o ~ m a l n n
mă aplecam să t r e c prin uşa d e sub b a r . cînd t o n o - U n bileţel sub uşă m ă avertiza că închirierea c a
matul începu să u r l e m e l o d i a Sînt nramiul mm bunic merei e x p i r ă săptămîna v i i t o a r e . î n c ă p e r e a arăta la
Omul de serviciu a v e a sarcina de a nu nune deeît e n f e l ca şî cu o clipă I n u r m ă . A f a r ă p o m i i erau goi, i a r
teco v e c h i , p o p u l a r e , sau arii clasice, răci nu pot î n cerul înnourat. A m z ă b o v i t atît cit să-mî iau banii c o n
ghiţi „ m u z i c a " d e după 1970, dar nu ştiam că placa temporani, paltonul şi pălăria, pe care le lăsasem cînd
asta era în tonomat. am închiriat camera, apoi am luat o maşină şi a m
p o r n i t spre spital. M i - a u trebuit douăzeci d e minute să
..Opreşte chestia ala", am stricat, „si dă-1 banii
0 plictisesc în aşa h a l p e asistenta medicală încît m-a
înapoi clientului care a c o m a n d a t - o " . Apoi am a d ă u
gat : „ A m să lip*osc o clipă. M ă duc în m a g a z i e " . lăsat singur In creşă, de unde a m plecat cu bebeluşul,
fără să mă v a d ă n i m e n i .
M e r g l n d înaintea .Mamei N e m ă r i t a t e ' , am luat-o
pe c o r î d o ' i i î ca sp termină cu o usă la care numai en A m r e v e n i t In clădirea A p e x . Regiarea maşinii a
si b a r m a n u l avem r ^ r i e . î n m a g a z i e se află o altă usă. fost deosebit d e delicată de data aceasta. întrucît nu
ne care numai eu not să o deschid şi prin care se exista încă în 1945. D a r a m avut grijă să-mi p r e c a l -
culez parametrii.
ajunge Intr-o cămăruţă.
însoţitorul m e u privi pereţii fără geamuri şi î n Ora 1 : 0 o . Zona VT. 20 sept. 1045. C h v c T a n d . M o t e l u l
trebă : „ U n d o - i " M
„ V e d e r e celestă"
„"Imediat".
C o p i l u l , modulatorul şî cu mine, ne-am materia
A m deschis cufărul, singurul obiect din cămăruţă. lizat într-un m o t e l în afara oraşului. Reţinusem ante
Era un m o d u l a t o r portabil d e coordonate, greutate : r i o r o cameră, p e n u m e l e G r e g o r y Johnson din W a r r e n ,
2".kz, inclusiv accesoriile, m o d e l 1992. O minunăţie. Ohio. P e r d e l e l e erau trase, ferestrele închise, uşile î n
L - a m r e g l a t cu grijă, nu mai a v e a m decît să depile? cuiate şi parchetul degajat. în eventualitatea unui r a
reţeaua Hm i ta torului d e c i m p . ceea ce a m şi făcut, teu la acronizare. U n scaun care a p a r e unde nu t r e
fără să mai stau pe glndurî. buie Iti poate produce v î n ă t ă i , nu scaunul, b i n e î n ţ e l e s ,
„Ce-i asta ?", m ă î n t r e b ă e l . ci reculul cîmpului.
Ora 22 : 00. Zona V I . 24 a p r i l i e 1963. C l e v e l a n d . C l ă Astăzi toată lumea ştie de ce a dat greş războiul
direa Apex. din 1963. B o m b e l e ce trebuiau să distrugă N e w Y o r k - u l
n-au e x p l o d a t , mii şi m i i d e lucruri nu s-au petrecut
î m i calculasem cu grijă întoarcerea. P a r a m e t r i i aşa cum era p r e v ă z u t şi toate astea din cauza inter
t e m p o r a l i slnt factori nepunctiformi de durată, cu venţiei unor o a m e n i ca m i n e .
excepţia întoarcerii la punctul zero. Dacă făcusem m a Dar a apărut Eroarea din 1972. Un lucru care nu
n e v r e l e corect, Jane ar trebui să fie In parc, p e c a l e ni se datorează şi care nu poate fi a n u l a t ; nu e nici
de a-şi da seama in miezul acestei nopţi p a r f u m a t e cu un p a r a d o x de r e z o l v a t . U n lucru fie există, f i e n u
m i r e s m e p r i m ă v a r a ti ce, că nu e deloc o fetiţă cu există, acum şi In v e c i i v e c i l o r amin I I n o r i c e caz,
minte, cum îşi închipuia. M - a m dus cu t a x i u l pinâ la nu v a mai fi alt 1972. Un ordin datat din 1992 are
casa acelor z g î r i e - b r i n z ă care o angajaseră şi i-am prioritate asupra tuturor celorlalte.
spus şoferului să mă aştepte In colţul străzii. M - a m
ascuns In umbră. A m închis cu cinci m i n u t e m a i d e v r e m e . In ser
tarul cu bani, a m lăsat o scrisoare prin care î m i a v e r
Curlnd a m zărit cuplul înlănţuit. S-au oprit In tizam asociatul că sînt d e acord să-i v î n d partea mea
faţa porţii şi băiatul o îmbrăţişa prelung pe Jane. şi, fiindcă plec î n t r - o lungă vacanţă, II sfătuiesc să
A p o i ea intră şi el dădu colţul. M - a m luat după el se înţeleagă cu avocatul meu. Biroul T e m p o r a l v a h o
şi l-am prins d e braţ. tărî ce să facă cu banii. Ceea ce contează este ca l u
„ H a i , băieţaş, am v e n i t să te duc î n a p o i " . crurile să fie lăsate în ordine. M - a m reîntors în că
măruţa din fundul magaziei şi am pornit-o spre anul
Sufocat, mă p r i v i cu ochii holbaţi.
1993.
-Tu P
„ D a , eu ! A c u m ştii cine-i seducătorul şi dacă te
gîndeşti puţin, o să-ţi dai seama cine eşti, iar dacă
Ora 22 : 00. Zona V H . 12 ian. 1993. Cartierul G e n e r a l —
te strădui, ai să ghiceşti şi cine-i copilul şi cine
sînt e u " . anexă, M-ţii Stincoşi
Era prea stupefiat pentru a răspunde. E un a d e
vărat şoc să ţi se dovedească faptul că nu-ţi poţi r e După ce m - a m prezentat la ofiţerul d e serviciu,
zista ţie însuţi. L - a m condus pînă la clădirea A p e x m-am închis In c a m e r ă cu intenţia de a dormi o săn-
şi a m pornit maşina temporală. tămînă. Adusesem cu m i n e sticla (doar cîştigasem p a
riul !) şi a m băut un pahar înainte de a mă apuca de
r a p o r t Băutura avea un gust îngrozitor şl m ă î n t r e
bam cum d e a putut să-mi placă o astfel de poşlreă.
Ora 23. Zona V I . 12 august 1985. Baza din Munţii Dar tot e mal bună decit n i m i c : nu-mi place să
Stîncoşi postesc. Gîndesc prea mult. N i c i să beau prea mult
nu-mi place. Există tipi care. cînd sînt beţi, văd şerpi
L - a m trezit pe ofiţerul de serviciu şi după ce l-am în jurul lor. Eu v ă d o a m e n i .
arătat legitimaţia d e serviciu, i-am cerut să-1 culce M i - a m dictat raportul : patruzeci de recrutări,
pe tovarăşul meu. dlndu-i si un tranchilizant, i a r d i toate aprobate d e serviciul P s i h o . inclusiv a mea. care
mineaţa să-i facă f o r m e l e de recrutare. Sergentul nu ştiu că va fi şl ea aprobată. Doar sînt aici. nu ? T e r -
părea pron ineintat. d a r gradul e grad. indiferent de ininlnd. a m înregistrat si cererea de mutare la o sec
eră. aşa că execută ordinul pe care I l - a m dat. g î n -
ţie operativă. M - a m săturat pînă peste cap de recru
dlndu-se. fără îndoială, că la următoarea întflnîre. el
tări. A m e x p e d i a t d o c u m e n t e l e şi m - a m suit în pat.
va fi colonelul şi eu. sergentul. L a noi se m a i î n t î m -
plă şi din astea. Ochii mi-au căzut ne „ L e g i l e locale ale T i m p u
lui", de deasupra patului :
„ C u m II cheamă ?" mă întrebă el.
„ N u face niciodată Ieri ce trebuie să se facă m î i n e "
Cînd I-am scris numele, ridică sprlncenele şi
„Dacă în sfîrşit Iţi reuşeşte ceva, nu încerca din
fluieră. nou".
„Ei. asta-I bună ! " murmură el. „ U n lucru făcut la t i m p salvează o m e n i r e a "
„ O c u p ă - t e d e treburile tale. sergent !" i-am spus. „ U n p a r a d o x p o a t e fl p a r a - a r a n j a t "
A p o i m - a m întors snre tovarăşul meu : „ N e c a z u r i l e „E mai curînd atunci cînd g î n d e ş t i "
tale s-au terminat, fiule. V e l face acum cea mal f r u „Strămoşii noştri sînt şi el o a m e n i "
moasă meserie ne care o poate visa cineva. Şi o să „Jupiter însuşi a d o a r m e uneori".
meareă. Ştiu eu b i n e " . F o r m u l e l e acestea nu mă mai inspirau ca pe v r e
„E adevărat", interveni sergentul. _ P r i v i t i - m ă , mea cînd eram proaspăt recrut. T r e i z e c i d e ani subiec
m-am năseut In 1917 si totuşi sînt tînăr si mă b u c u r tivi d e du-te-vlno p r i n t i m p epuizează p e oricine.
de v i a t ă t* M - a m dezbrăcat. Odată gol, m i - a m p r i v i t abdomenul.
M - a m întors în sala de nlecări si am reglat m o O cezariană lasă o cicatrice m a r e , dar acum sînt atît
dulatorul la zeroul preseleeţionat. d e păros, încît nu se m a i o b s e r v ă decît dacă o cauţi.
A p o i m i - a m c o n t e m p l a t Inelul de p e deget.
Ş a r p e l e care-şl muşcă c o a d a . . . Eu ştiu de unde
Ora 23 : 0 1 . Zona V . 7 nov. 1970. N e w Y o r k . Barul . . I a p r o v i n ; dar v o i , toţi ceilalţi, d e unde v e n i ţ i , z o m b i
Tăticu" ce sînteţi ?
A m simţit că mă apucă o durere de cap, dar n-am
A m ieşit d'n m a g a z i e eu o sticla" de lichior în mînă de gînd să Iau v r e u n calmant. A m păţit-o o dată şl
oentru a îustiflea minutul cît am fost absent. A ' " t o
aţi dispărut cu toţii.
rni meu se certa c u clientul care p e « e s e e t n t a e t t l *sfT>f
propriu h t / p f c ta tnnomat. _ D u - t e . lecj|-l s ^ n s c i * - M - a m întins în pat. A m stins lumina.
te", l - a m S O M S . _ 0 să onresti annrat'il dună cîntec". N u existaţi cu adevărat. N u există n i m e n i altci
Eram f o a H e obosit. n e v a în afară d e m i n e . Jane, singură în întuneric.
E neplăcut, d a r cineva trenuie să facă şi asta. Este T e r i b i l ce vă simt lipsa . . .
foarte dificil să recrutezi ne cineva î n c m î n d din 1972,
de la Mnrea Eroare. Există oare un m i i l o c mai bun ca
acela de a căuta oameni săriţi d e pe f i x In enoca l o r Traducere de Tudor Besuan,
şl să Ie oferi o treabă b i n e plătită, interesantă, chiar
dac.ă e s t e periculoasă, dar în primul r î n d . necesară ? Constantin Cozmiuc şi Dorin Davideanu
B E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţii
52
M e r i d i a n S. F.
PUSKAS I M R E : PREPARATORIUM
Cucul
avea broasca p ă r ? . . . Cum să-i fie frig ? N i c i h i p o
potamului nu-i e s t e . . . D e unde antilopă ? N u v e z i ce
blană poartă, cum să răcească ? . . . C e prostii poţi să
scoţi din tine I B i n e , bine, hai să v e d e m a n i m a l e l e . . .
ZOOPANORAMA
„ C i n d zboară este uneori confundat
c u coroiul, d a r acesta din urmă are P r i v e l i ş t e a uluia. T o a t e a n i m a l e l e din l u m e . P i e
a r i p i l e late şi r o t u n j i t e . . . îşi strigă trele a l b e , strălucitoare, se aliniau milităreşte pe p a
jişte întinse pe două sute d e hectare. L i l o A n d e r s o n j r .
n u m e l e , adăugindu-i din cind in cind silabisi inscripţia :
o silabă..
— Panihera Leo — 2047. C i n e este ? îşi întrebă
tatăl.
(Peterson-Mounfort-Hollom)
— L e u l . U n a n i m a l feroce din A f r i c a .
— Loxodonta africana — 2089.
L i l o A n d e r s o n j u n i o r — cel din strada 87 — ur — Elefantul.
iaşe cit i i ţinuse guriţa sa de copil de zece ani n e î m — Era periculos ? s-a interesat băiatul.
pliniţi, pînă cind tatăl lui — o m de treizecişicinci de — Depinde.
ani — 1-a asigurat că va respecta p r o g r a m u l zilei — Gorilla gorilla — 2110.
următoare, dlnd a p r o b a t o r din cap. L i l o A n d e r s o n se — Gorila.
nior detesta să v i z i t e z e grădina zoologică şi î a d e o b ş t e L i l o A n d e r s o n j r . s-a o p r i t buimăcit. O a r e nu
nu putea suferi nici un animal. M a i ales atunci cind fusese înţeles ?
tocmai cina. T o t u ş i i-a făgăduit fiului său că-1 v a — G o r i l a . . . întrebă t e m ă t o r .
duce la Z o o cind va î m p l i n i z e c e anişori. — G o r i l a ? c o n f i r m ă un m ă r bat. Adusese o tăbliţă.
— O rudă î n d e p ă r t a t ă .
II. — Rudă ? făcu neîncrezător L i l o . T ă b l i ţ a purta o
inscripţie.
L i l o A n d e r s o n senior şi-a smuls in ultima clipă — Cuculus canorus — 2147, citi cu glas tare.
odrasla din uşa ce se închidea automat. G a r n i t u r a a — Cucul, spuse bărbatul.
accelerat, iar m u l ţ i m e a revărsată p e p e r o n a pornit L i l o A n d e r s o n j r . 1-a p r i v i t c u m v a c i u d a t :
haotică spre b e n z i l e celor douăsprezece scări rulante. — Cine?
— O zburătoare. S e spune că-şi depunea ouăle In
ZOO cuiburile altor păsări, iar acestea le cloceau. S-a stins,
ca şi alte specii.
S-au î n d r e p t a t spre n u m ă r u l nouă. A u e x a m i n a t — C u m , şi el ? întrebă L i l o .
oamenii care coborau. A u căscat ochii la tăbliţa fixată
— P o ţ i să fii sigur, zise tatăl.
deasupra ieşirii. Şaizeci şi opt de secunde.
III.
zoo L i l o A n d e r s o n j r . nu s-a lăsat a m ă g i t O pasăre atît
O săgeată p u r p u r i e indica direcţia. I n sus, înspre de sireată ! . . . Cucul n-avea c u m să piară I Desigur, c u
v i c l e n i a - i caracteristică, Îşi creste prin a l t e părţi p u i
suprafaţă. A u p o r n i t agale spre intrare, c l i p i n d des
şorii. I a r o a m e n i i îşi închipuie că a dispărut. Aşa, su
d a t o r i ţ i luminii diurne.
rise blnedispus cind descoperi rezolvarea. Se simţi m a i
şiret decît un cuc.
ZOO
— N u există alte păsări, grăi Intr-un tlrziu L i l o
A n d e r s o n sr. N u mai sint nici d e sâmînţă. El a fost
NEW YORK
ultimul.
BRONX — N u - n u ! făcu misterios L i l o . Dacă v i i cu m i n e .
Iţi voi arăta ceva. L i l o A n d e r s o n sr. se ridică de la
masă :
BINE A T I VENIT I N CEA M A I M A R E GRADINA — Bine. Dar ai pus la cale v r e o imbecilitate, jur
ZOOLOGICA DIN LUME !! ! că-ţi trag o pereche d e p a l m e de-ai să faci precum
cucul o sâptămină întreagă !
— Doi dolari, m o r m ă i casierul. A u coborlt două n i v e l e . A p o i au cotit-o spre
S-au oprit neajutoraţi In faţa hărţii. dreapta şi şi-au continuat drumul pe jos, prin c o r i d o
rul central al uriaşei clădiri. L i l o şi-a condus tatăl ţ i -
nindu-1 d e mină, apoi s-a oprit pe neaşteptate In faţa
SCELETORIUM unei uşi.
S-au cutremurat conştiincioşi v ă z î n d maxilarele — U i t e , aici 1 a spus victorios.
saurienilor, au a d m i r a t oasele delicate a l e păsărilor L i l o A n d e r s o n sr. s-a holbat mai intîi la fiul său,
colibri. apoi la uşă.
— N u , băiatul tatii, gîndacul-rinoccr n-are sche — Cucu-cucu-cucu ! s-a auzit de trei ori din spa
l e t . . . D e unde să ştiu d e ce ? N - a r e n i m i c comun cu tele ei.
r i n o c e r i i . . . Cum să muşte ?
înaintea lor s-au aprins l u m i n i l e unei reclame:
DERMATORIUM
REPAB CU G A R A N Ţ I E CEASURI VECHI !
— Rădaşcă n-are p i e l e . . . Cum adică ? N e r a m i f i A D R E S A T I - V A CU ÎNCREDERE !
cate. A r e coarne b o u r e ş t i . . . N u - s coarne d e c e r b . . .
C e ciută ? C e v r e i cu ea ? Ciuta nu-i cornută, boule ! Era ora 3 p.m.
Da, şi boul are c o a r n e . . . Lasă ciuta In pace, că n-a
inooraorat-o n i m e n i . . . H a i să m e r g e m I Traducere de Gyorffy Gyorgy
53 H E L I O N — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie
M e r i d i a n S. f.
MIIIAIL K A G A R L I Ţ K I
Numărul de atracţie
G a r d i n a intrat In cabina însoţit dc ropotul d e importantă pentru m i n e şi colegii m e i . El a tăcut
aplauze care v e n e a dinspre arenă. I n m i j l o c u l c a m e şi s-a uitat cu atenţie la G a r d i n . A c e l a tăcea In e x p e c
rei ticsite d e l ă z i deschise stătea cu spatele s p r e uşă tativă. Eu conduc un laborator într-un institut dc c e r
un bărbat scund şi puţin chel, care, mijind ochii m i o p i , cetări ş t i i n ţ i f i c e . . . N e o c u p ă m de p r o b l e m e foarte
p r i v e a afişele. L a auzul paşilor, s-a întors şi s-a î n importante, a căror r e z o l v a r e va răsturna concepţiile
d r e p t a t In I n t î m p i n a r e , intinzindu-i lui G a r d i n a m contemporane despre fizică şi biologie. Şi tocmai cinci
b e l e mlini. a m v r u t să trecem la un plan mai larg d e cercetări,
— Bună ziua . . . S t e k o l n i k o v . . . F e o d o r Afana- aţi apărut dumneavoastră cu aceste scamatorii.
sicvici...
— N u prea e clar, a z i m b i t artistul. N u m ă r u l
— G a r d i n . . . A r t u r I v a n o v i c i . G a r d i n a arătat m e u este de e x c e p ţ i e — centrul de atracţie al p r o
cu capul spre scaunul Î m p l e t i t ce se afla lingă o m ă gramului.
suţă. V ă ascult.
— V e d e ţ i , A r t u r I v a n o v i c i , a început ş o v ă i t o r — A ş a e, — a oftat cu a m ă r ă c i u n e S t e k o l n i k o v .
S t e k o l n i k o v , lâsîndu-se CU prudenţă pe scaun, a m cu C e l m a i bun aspirant al nostru, A i f e r o v , intr-o j u m ă
dumneavoastră o p r o b l e m ă puţin delicată . . . dur f o a r t e tate d e oră abia mişcă cu p r i v i r e a la clţiva m i l i m e t r i
un chibrit, iar la dumneavoastră scaunele zboară sub
cupolă, v a l i z e l e sar p e genunchii s p e c t a t o r i l o r . . . Eu
înţeleg, desigur, că totul este îndopat cu electronică,
acţionează cimpuri electromagnetice puternice şi alte
lucruri t e h n i c e . . . într-un cuvînt, trucuri. Dar nouă
nu ne este mai uşor din cauza asta. Bugetul pentru
e x p e r i m e n t e nu ni se aprobă, ba mai şi rid de n o i . . .
N i se spune să-1 c h e m ă m m a i bine pe G a r d i n , decit
să ne ocupăm d e fleacuri ! E g r o a z n i c . . . S t e k o l n i k o v
a desfăcut in grabă o servietă învechită şi, scoţind o
mapă groasă, legată cu sfoară, a pus-o pe masă. i u -
chizlnd-o cu p a l m a . A i c i sînt calculele şi rezulta
tele e x p e r i m e n t e l o r . C h i a r ducă este v o r b a numai de
m i l i m e t r i . In schimb este un rezultat argumentat ftiin-
%
ţific. U n fapt ştiinţific, dacă v r e ţ i . . .
— C e mi se cere ? a î n t r e b a t cu n e r ă b d a r e G a r
din, care obosise din cauza acestui admirator al t e -
letehnicii.
im
mină o batistă. C e l p u l i n un t i m p , pînâ ce ni se a p r o
îrigfjton
ba bugetul...
— A ţ i înnebunit! 1-a întrerupt Gardin. Să scot
din p r o g r a m cel mai bun n u m ă r ?
— Scoateţi aceste trucuri, a tărăgănat plictisit
S t e k o l n i k o v . Sînteţi un o m talentat, născociţi alt
ceva . . .
T h e Officers and Committee of the — N u . G a r d i n s-a sculat, dind să se înţeleagă că
discuţia s-a încheiat.
European Science Fiction Society hereby — Doar toţi ştiu că ăsb numai t r u c u r i . . . D;:ţi
institutului posibilitatea să lucreze.
certify that this Award has been voted — Eu nu d e r a n j e z pe n i m e n i . Şi-apoi, mi se pare
i ă e x p e r i m e n t e l e dumneavoastră nu si.it suficient d e
î:indite...
to M I L L I O N
— Chiar dacă o p e r ă m doar cu m i l i m e t r i , o facem
in m o d cinstit. A s p i r a n ţ i i noştri n-au nici computere,
of R O M A N I A nici electromngneţi sub podea, nici pregătire tehnică !
«fM furopean 5F lanjlnr
Stekolnikov a sărit d e pe scaun, a mişcat In t ă c e r e
for buzele albe, după aceea a făcut semn eu mina şi a
ieşit in fugă clin cameră.
Tovarăşe Stekolnikov ! Feodor Afanaslevlci ! —
John Brunncr Alim Pshi-makovich Kcshokov G a r d i n s-a uitat nî c o r i d o r . O p r i ţ i - v ă .
Răspunsul a fost o l o v i t u r ă puternică a uşii care
Ma! MHIidll NtliM'l dădea într-un foaier m a r e .
li i. L i u N — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie 54
OPINII
Antologii şi culegeri SF
Fără proza scurtă, apărută in p e toresc activităţii tenace a lui Ion A n t o l o g a t o r i i şi-au asumat riscu
riodice (literare sau d e popularizare Hobana. C u profesionalism şi sobri r i l e unei, poate, prea largi cuprinderi.
ştiinţifică), in a l m a n a h u r i o r i v o etate, e v i t i n d patetismele l a c i i e , ne- O antologie nu este o cercetare so
lume, literatura S F ar arăta cu totul c o n v i n g â t o a r e , a deschis căi o f e r i n d ciologică şi prin urmare nu este
a l t f e l ; m a i puţin seînteietoare, mai e x c e l e n t e m o d e l e , din nefericire nu o b l i g a t ă să ia in seamă tot c e există,
puţin dinamică. P o n d e r e a însemnată întotdeauna urmate. A d u c e r e a In bun sau rău. Şi totuşi, o selecţie a
a p o v e s t i r i l o r î n r a p o r t cu r o m a n e l e atenţia c o n t e m p o r a n i l o r a p r i m e l o r e x i s t a t : autori valoroşi, publicaţi şi
S F are o e x p l i c a ţ i e multiplă, pornind scrieri S F autohtone, reală contribu premiaţi, precum Ovidiu Bufnilă,
de la ucenicia literară, plnă la ceea ţie la istoria literaturii S F româneşti, S i l v i u Genescu ş.a., au fost omişi din
ce, i n t r e anumite l i m i t e , s-ar putea p r e c u m şi m i j l o c i r e a cunoaşterii ce sumar. C e criterii s-au aplicat, este
considera drept un e l e m e n t specific lor m a i r e p r e z e n t a t i v i autori ai unor greu de înţeles. I m p r e s i a unei a n u
genului. P e n t r u unii autori importantă literaturi străine, eforturi subsumate m i t e labilităţi nu poate fi î n d e
este doar ideea S F , şi clteva p a g i n i a f i r m ă r i i posibilităţilor artistice ale părtată ; dar, aşa cum este, antologia
sint îndeajuns, romanul ar solicita genului, constituie principalele sale există şi se oferă ca m a t e r i a l de
construcţie epică, personaje, analiză m e r i t e ca antologator. studiu.
psihologică etc. Oameni f i stele (1975), datorată Dacă din 1966 pînă în 1984 au
A n t o l o g i i l e , pe lingă actul recu lui V i c t o r Zednic, este pruna anto apărut, in m e d i e , o a n t o l o g i e sau o
perator faţă de t e x t e l e din periodice, logie care îşi p r o p u n e să inmunun- c u l e g e r e la f i e c a r e an şi jumătate, In
m a i au m e n i r e a d e a furniza o i m a cheze c e l e m a i frumoase povestiri Si" 1985 şi 1986 apar cinci asemenea
gine a fenomenului literar in d i româneşti ale perioadei postbelice, l u c r ă r i . P u t e m v o r b i de o adevărată
mensiunile sale spaţiale, t e m p o r a l e de a p r o a p e două decenii, inaugurata explozie.
sau tematice. O cultură, o epocă, un cu r o m a n u l Drum printre aştri (1954), Constandina P a l i g o r a , I n „Aver
autor ori un anumit m o t i v constituie d e R a d u N o r şi I . M . Ştefan. L a un tisment pentru liniştea planetei",
de obicei subiectele a b o r d a t e . Difi an, urmează „ O f a l i e in t i m p " . Ion reuneşte p r o z e ale autorilor tineri,
cultatea lucrărilor d e acest gen con i i o b a n a alătură texte aparţinînd şi debutanţi sau nu editorial, c e l e m a i
stă in tensiunea esenţială dintre înaintaşilor şi scriitorilor c o n t e m p o m u l t e selecţionate In urma unui c o n
două cerinţe contradictorii : p e d e o rani autori de v o l u m e SF. A m b e l e curs. Rezultatul întîlneşte intenţia :
parte necesitatea d e a da o „descri a n t o l o g i i au m a r c a t in m o d bine „noul v a l " se defineşte e x e r s i n d p e
ere'' cit mai e x a c t ă a domeniului, v e n i t unul din m o m e n t e l e i m p o r t a n t e o temă g r a v ă şi d e m a r e actualitate.
ceea ce ar presupune ilustrarea î n a l e procesului de m a t u r i z a r e ideatică
D a r p e r f o r m e r u l boom-ului e d i
tregii scări v a l o r i c e , iar p e de alta şi artistică.
torial este A l . M i r o n o v , el reuşeşte
de a a l e g e şi difuza numai o p e r e l e I n 1983 a p a r e cea mai amplă să scoată patru culegeri la trei edi
i m p o r t a n t e . R e u n i r e a Intre c o p e r ţ i l e c u l e g e r e de t e x t e d e plnă acum, re turi, secondat d e D. Merişca ( o dată),
unei cărţi a c i t o r v a povestiri „anto unind scriitori consacraţi şi debu M . Bădescu (de două o r i ) şi I. I. Iosif
l o g i c e " nu reflectă d o a r o anumită tanţi : ...li.a — o antologie a litera (o d a t ă ) .
realitate, aşa cum a fost înţeleasă de turii de anticipaţie româneşti", Bucuria numărului nu este, din
autorul selecţiei, nu este doar un act realizată de A l . M i r o n o v , I o n I l i e păcate, şi o bucurie a calităţii. Se
constatator, ci este şi unul v a l o r i z a Iosif şi R. H o n g a . Critica i-a făcut p o t f o r m u l a serioase r e z e r v e î n d e o
tor, activ, ce va influenţa publicul o p r i m i r e r e z e r v a t ă : „ a n t o l o g i e cu sebi asupra culegerilor tematice.
cititor. A n t o l o g i i l e au p r i n u r m a r e n u m e pretenţios ( . . . ) unde alături I n t r o d u c e r i l e , prezentarea autorilor,
un i m p o r t a n t r o l f o r m a t i v , n e g a t i v d e p u ţ i n e t e x t e bine scrise se găsesc p r e c u m şi c o m e n t a r i i l e t e x t e l o r , mai
sau p o z i t i v . A j u d e c a şi a d e c i d e o m u l ţ i m e de o neiertătoare stingă- ales acestea din urmă, creează o
acceptarea sau respingerea unei p o cie literară. Ceea ce demonstrează că stare de j e n ă prin n e i n d e m i n a r e şi
vestiri, presupune o bună cunoaştere p e autorii antologiei ( . . . ) nu artu lipsă de profesionali ta te. P a r c o m
a domeniului, criterii valide şi literară ii preocupă, din păcate, In puneri didactice destinate e l e v i l o r de
f e r m e de selecţie, curaj, cu a l t e cu primul rind" (Mirela Roznoveanu — g i m n a z i u , situîndu-se departe de ceea
vinte competenţă ; c o m p e t e n ţ ă dove Contemporanul 26/1983). O p i n i i l e v e ce ar trebui să fie un serios aparat
dită de fapte (articole, studii), nu nite din f a n d o m nu diferă prea m u l t : c r i t i c , care să î n d r u m e şi să o f e r e
autoeonstatată şi autoafirmată. „ g r u p a r e a s-a făcut p e considerente cititorului informaţia necesară p e n
a p r o a p e consecvent literare, impor tru situarea lucrărilor selectate în
P r i m a a n t o l o g i e d e proză S F din tant fiind faptul că toţi antologaţii contextul literaturii S F româneşti şi
literatura universală p a r e a fi, după scriu S F " . „ A r t i ş t i ai cuvîntului universale. C i t e v a repere istorice şi
unii autori, „ P o c k e t S c i e n c e - f i c t i o n " (...) coexistă cu modeşti ininuitori un studiu temeinic ar fi fost fără
(194. >). I,a noi, cea dinţii se tipăreşte
r
de p r e f a b r i c a t e l i t e r a r e ( . . . ) , dile îndoială utile. T e z i s m u l tehnico-şti
in 1906 : „ V i i t o r u l a început i e r i " şi tanţi glorioşi in f a n d o m ( . . . ) vin inţific, neconvingător, aduce deaer-
reprezintă o retrospectivă a antici- umăr la umăr cu scriitori de p r o f e vicii proiectatei serii d e c u l e g e r i S F .
paţlel franceze. A c e a s t a , p r e c u m şi s i e " . (Sorin A n t o h i — Almanah Anti
altele care v o r urma şi v o r a v e a in cipaţia' 85). Iar D o r u P r u t e a n u o p i T e x t e l e alese, foarte diferenţiat.'
v eden pe precursorii anticipaţiei nează că această antologie prezintă v a l o r i c , nu sint cele m a i r e p r e z e n t a
româneşti, p e autorii italieni, p e interes pentru socio-criticâ. t i v e nici pentru literatura noas
maeştrii anticipaţiei clasice, se du- tră S F , nici pentru cea străină. M a i
Lucian Ionică
Aspect e
„Realitate, Fantastic, Utopie
(formulă care c u p r i n d e la f e l de b i n e
şi f e n o m e n u l S.F.), este o posibilă
sinteză a ipostazelor imaginaru
l u i " . . . sînt c u v i n t e din articolul
p r o g r a m menit să ne dea p r i m e l e ,
sau cîteva, informaţii despre A l m a
nahul R o m â n i e i L i t e r a r e p e 1987.
î n a i n t e de-a v e d e a ce se v r e a şi ce 1. L a r g a a r i e de cuprindere în l e g a t de r o m a n u l gotic şi horror).
se realizează în pagini, să semnalăm care pot c o n v i e ţ u i paşnic m a i multe Acest a l m a n a h p r i v e ş t e literatura
o mică nelămurire: care, ce modalităţi d e fiinţare a l e artei. I n - S.F. ca un nou umanism.
„ f o r m u l ă c u p r i n d e Io fel de bine şi t l l n i m aici t e x t e de fantastic pur (ale
literatura S.F." ? 3. T e n d i n ţ a de a scoate antici
lui A l . A l b e r t a z z i , H e n r y T r o y a t , H.
paţia d e sub dominaţia fantasticului
A l m a n a h u l este un glosar, sumar, P. Lovecraft, A . Carpentier, Tb,
p r i n prezentarea unor t e x t e ce ţin
idear (dacă se p o a t e spune), v e n i t să O w e n ) . d e S.F., unele în care cele
d e teoria genului, făcînd posibilă r e
aducă p r o b e pentru o istorie a re două fuzionează, teorii p r i v i n d lumea
ceptarea lui ca unitate distinctă, însă
laţiei : bizar, neguros / insolit, sur de m î i n e , critică literară unde se
nu legindu-1 tematic d e literatura
prinzător / fascinant, sublim, o b l i - discută în p r i m u l rînd d e S. F., r e p e r e
tehnico-ştiinţifică, aşa cum se insi
gînd la o lectură cuprinzătoare, ale l u m i i fantastice.
nuează altundeva, ci recunoscuîndu-i
capabilă să i m p u n ă corelaţii şi d e l i 2. A c c e n t u l pus de realizatori t e m e pe c a r e şi le-a d e z v o l t a t din
cate asocieri. este p e literatură. Şi ca t e r m e n u l de m i t o l o g i e , pe lingă cele specifice,
D e la început t r e b u i e să înţele literatură să nu sune a gol, v i n e existente ca o nouă, sau măcar altă
g e m că nu este o p u b l i c a ţ i e care se c o m p l e t a t cu cel de v a l o a r e şi este m o d a l i t a t e de a aborda lumea.
v r e a d e S.F., de fantastic sau de tic, opusă para-, anti- şi a-literaturii.
utopie, luate separat, deşi t e x t e l e O r i c i t de tare ar fi ideea, oricît de
vorbesc clar despre d o m e n i u l din Insolit cadrul prezentat şi dincolo de
care fac parte. T r ă s ă t u r i l e lor se în U n t e x t important, ce reflectă
corectitudinea e x t r a p o l ă r i l o r ştiinţi
trepătrund la n i v e l u l construcţiei, orientarea almanahului în direcţia
fice făcute, i m p o r t a n t este produsul
dar diferă ca semnificaţie. separării genurilor p r i n impunerea
capabil de-a purta un sens sau para-
unor cadre, idei, semnificaţii speci
V o r b i n d i n l i n i i g e n e r a l e , alma frazîndu-1 p e M . P r e d a , dacă artă
f i c e fiecăruia, este „ U n tren numit
nahul a r e unitate. T e x t e l e v a r i a t e ca nu este, n i m i c nu este. A s t f e l S.F.-ul e v a z i u n e " semnat L i n o A l d a n i . Acesta
gen şi tehnică n a r a t i v ă , se supun este scos din clasa de „nepot sărac", d e z v o l t ă o temă vehiculată în l i t e
ideii d e ansamblu, fără stridenţe, d e subgen al fantasticului (vezi : T . ratură : cea a dispariţiilor misteri
c o n f o r m unor criterii estetice p e r t i T o d o r o v — I n t r o d . în lit. fantastică oase, conjugată cu un m o t i v S.F., c e l
nente. şi A . M a r i n o — D i c ţ i o n a r de idei a l spaţiilor paralele. A c ţ i u n e a este
T r e i din i d e i l e puse In Joc de lit. plus un articol în „ T r i b u n a " n o liniară. I n desfăşurarea ei se r e c u
almanahul „ R e a l i t a t e — Fantastic — i e m b r i e 1985 unde este asimilat noaşte o schemă simplă şi uzitată
Utopie" : clasei p o v e ş t i l o r cu roboţi, ori este (tema călătoriei). R e m a r c a b i l este
Insă finalul m e n i t să e x e m p l i f i c e o generale despre fantastic în linia lui sacră genului din aceeaşi curiozitate
trăsătură esenţială i n d i v i d u a l i z a t o a r e Caillois p e care. dealtfel, îl citează, pentru subiecte d e m n e d e atenţia
a genului S.F., prin faptul că : 1. — completîndu-i poziţia cu p r i v i r e la unul o m de spirit : probabilităţi,
'Vrsnnaiu! a r e posibilitatea de a amănuntul fantastic, ignorat la o ştiinţe conjecturale, speranţe şi cal
hotărî singur cadrul, universul In primă analiză, se"pat de un ochi n c - cule asupra v i e ţ i i viitoare.
care doreşte să-şi continue existenţa, avizat. dar In fond revelator, capabil P r i m e l e Istorii erau marcate d e
răutlnd cu înverşunare o l u m e d i f e să răstoarne percepţia cadrului rea acceptarea, nu fără detaşare ironică
rită de cea obişnuită, cunoscută In list iniţial. ori u m o r , sl prin intermediul unor
prealabil. In fantastic eroul „cade m u l t i p l e e x p e r i e n ţ e d e scriitură, a
P e r c e p e r e a literaturii S.F. ca un
(s. n.) în ruptura r e a l u l u i " ( R . C a i l - unei viziuni despre v i i t o r d e dincolo
nou umanism este înfăptuită şi de
lois) fără să şi-o dorească iar o p ţ i de războiul atomic, un v i i t o r supra-
Brian A l d i s s în eseul „ U n incendiu
unea v a fi una de r e v e n i r e cu o r i c e tehnlcizat, populat de roboţi şl m u
în pădurea l i t e r e l o r " unde. folosin-
preţ la obişnuit, la realitate ; 2. — tanti, descoperind pluralitatea şl pa
du-se d e a r g u m e n t e convingătoare,
prin centrarea acţiunii p e o m . prin ralelismul lumilor, cu spaţiul cosmic
ce v i z e a z ă tocmai profunzimile gîn-
renunţarea la descrierea sterilă a b r ă z d a t de zboruri interastrale şî de
dirii u m a n e . î n v i t i n d - o la un drum
unor cadre insolite, însă lipsite d e mesaje descifrabile.
sinuos p r i n saloanele Imaginaţiei,
vibraţia umanului.
readuce în centrul atenţiei omul si
A l t e r i t à tea n o i l o r istorii se v ă
A l t t e x t s e m n i f i c a t i v este ..Prin ..oricare ar fi dimensiunea spaţială deşte într-o opţiune total opusă. î n
tre alte d i m i n e ţ i " semnat de L u c i a n sau t e m p o r a l ă In care se petrec f a p
d i a l o g p o l e m i c cu el însuşi si cu o
Ionică, unde. printr-un efort de con tele, oricît a r părea de stranie acesta
literatură suprasaturată de ponclfe.
strucţie r e m a r c a b i l , reuşeşte să se lume ( . . . ) oricît de stranii a r fi
scriitorul propune imaginea unei noi
scoată d e la reformă ideea uzitată a creaturile care o locuiesc, oricît
A r c a d l i . înflorite după ce răzbpiuT'
aoaritiei insolite, ( i n v e r s decît la d e strîmb. schilodit, răsurit ar fi
distrugător va fi fost evitat. ,onde
A l d a n I ) şl a unui posibil contact I n acolo modul nostru obişnuit de viaţă,
preocuparea pentru tehnicizare să
t r e lumi. Aceasta fără să fie, în apa totuşi numai omul dă măsura şi fie înlocuită cu una pentru estetizare
renţă, deloc captivantă sau spectacu semnificaţia e v e n i m e n t e l o r fabuloase
(Scrisori din Arcadia}. Abandonarea
lară. A u t o r u l , posesor plnă nu demult ce se derulează în paginile acestor c ă l ă t o r i i l o r spaţiale şl a Iluziei c o n
doar al unei scriituri i m p e c a b i l e , d a r cărţi."
tactelor fizice cu flinte raţionale
nu şi al unui registru i m a g i n a t i v pe
Eseul lui Aldiss reuşeşte să fie (Scrisori din Arcadia, Interviul), ob
măsură, reuşeşte în t e x t e l e mal noi
si un c a p de pod important In asi ţinerea informaţiilor extraterestre
să propună, nu spectacularul c| p r o -
milarea S F -ului în primul rînd ca p e cale strict deductivă (Interviul),
fund-umanul unor t e m e Indiferent
literatură, o literatură ce serveşte ca si alternativa tehnologica r» a n
de vechimea lor. Bătrînelul creionat
d e „trambulină pentru cele mai m i s samblurilor neafectate de defecţiuni,
de Ionică optează neconstrîns pen
terioase e x p l o r ă r i a l e minţii*. S e preferată autoreproducerii roboţilor
tru un anumit cadru existenţial. El
pledează. In continuare, pentru c o n (Alternativa), sînt elemente a l e unui
v e d e lumea p r i n t r e d e g e t e şl î n d e
turarea unul capitol al esteticii S.F. project umanist, amhitionînd să dea
părtarea miinii distruge convenţia :
legat de dorinţa, nevoia omului d e s'Mutii nu numai crizei de e n e r g i e .
relaţia cu Individul misterios fiind
a cunoaşte şl de reacţia Iul In situ >-i si unei ..crize de Imaginaţie".
anulată.
aţiile propuse d e gen. căci „autorul
In partea de teorie M i r c e a Maliţa O anume filozofie a ştiinţei r e
si cititorul de S.F. " simt _un impuls
semnează un eseu ce aruncă o nouă lativizează posibilele Interpretări.
asemănător celui ce îl împingea p e
punte între cele două culturi, ştiin Fascinaţia tehnologiei, posibilităţile ei
îndepărtaţii strămoşi să unească din
ţifică şi umană, c o m b ă t î n d . in sub- Infinite, d a r si l i m i t e l e el. d e c e p ţ i i V
p r i v i r e stelele în constelaţii, prolec-
text. teza că românii nu au < c e I se datorează, sînt sugerate si
tînd acolo figuri a l e lumii naturale
pentru fantastic (sînt citaţi : G Ga- multan. Sensul unui enunţ poate fi
şl mitice mal f a m i l i a r e lor. Adică
laction. V . Volculescu. Ş t . Bănulf-- >i deseori contrazis d e enunţul u r m ă
de-a traduce universul In sens
M . Elinde. la ultimul Incercîndu-sc tor. N a r a t o r u l îsi asumă relatarea
omenesc (s. n.).
si o d e l i m i t a r e F-S.F., iar de la manifestărilor diferite ale solritulul
străini : N . B u l g a k o v , J. L. Borges. uman. fără a se declara total adeptul
D. Buzzati). Dă ctteva consideraţii Lucian Vasile S/aho vreuneia, fără a absolutiza v r e o s o
luţie. Istorii ca Singurătatea alergă
torului de cursă lunnă. Cu singe rece.
De ce cerul e albastru ? introduc
personaje pentru care aventura ştiin
ţifică se soldează cu o totală stu
poare Teoreticianul pur Enoh D a v i s ,
plenţînd singur în abisul r a ţ i o n a m e n
telor neînţelese de confraţi. P r o s p e r o
paradoxal
M e r l i n , savantul certitudinilor e x p e
rimentale, de oh'cei cu sînge rece.
dar deconcertat în faţa n e p r e v ă z u
tului. K a r l W e h r l i din l.iestal. p a r -
tieipînd sufleteşte la a v e n t u r i l e c u
noaşterii prin conferinţe de popula
T i t l u r i l e celor două v o l u m e de în rezonanţa neologică a cuvintelor
rizare, nu ajung. în ciuda bogatei l o r
povestiri a l e lui O v i d S. C r o h m ă l n i - din titluri sau în polisemantismul
experienţe, decît la perplexitate.
ceanu. Istorii insolite (Cartea R o m â substantivului, unde încap deodată
W e h r l i . de Pildă, imediat după ce
nească, 1980) şi Alte istorii insolit'' aventura, istorisirea ca act şi p r e -
demonstrează, documentat si retoric,
(Cartea Românească. 1986) sună ca s< -ierea viitorului, ci şi în numeroase
eît d e scăzută e probabilitatea ca
un ecou al p o v e s t i r i l o r lui P o c în alte savuroase, inspirat livreşti e x
cerul să nu f i e albastru, se află,
celebra v e r s i u n e franceză datorată şi presii.
năuc. în situaţia de a privi unul gal
ea unui fin estet şi c r i t i c : fltototrei P e n t r u aplicarea datelor culese ben ca lămîia. Oamenii de s'iintă
extraordinaires şi N o u v e l l e s hist" - , . din d i f e r i t e ştiinţe. E. A . P o e este sînt ..tulburaţi î n adîncul conştiinţei
extraordinaires. Baudelaire. - !> Ier
considerat a fi un părinte al r o m a l o r * dacă nu pot verifica demonstra
zind c e l e b r e l e tales ţinea, pare-se. la nului de anticipaţie. Spirit analitic ţia unei t e o r e m e , refuză credinţa î n
fel de mult, să anunţe caracterul ieşit şi deductiv, abil în descompunerea focată şl chiar cazuistica morală.
din comun al î n t î m p l ă r i l o r . C i t d e s unui mecanism intelectual ca şi, V i v a n t u l u i ( P r o s p e r o ) j se opune scri
pre relaţiile de intimitate a l e scrii prin d e m e r s invers, în construirea, itorul (scenaristul Santosl. conştient
torului român cu limba l o r d e î m p r u bucată cu bucată, a unei plauzibile d e importanţa adevărului în des<r|-
mut, acestea se trădează nu numai mistificări, criticul nostru se c o n
crea unui e x p e r i m e n t , dar interesat ziunea fantasticului In naraţiune. adînceşte, ceea ce p a r e a fi o ,.în-
nu atit d e tehnica realizării iul. cit Cercul v i c i o s creat prin „fautoma t f m p l a r e neobişnuită". Dar :
de i m p l i c a ţ i i l e sale m o r a l e . t i z a r e " , adică p i e r d e r e a posibilităţii
de a face distincţie Intre realitate „ î n d a t ă v ă z u că nu intervenea
In permanenţa ni se sugerează
prezenţa unei incertitudini d i n c o l o şi iluzie, pîndind personajele şi na în ca n i m i c e x t r a o r d i n a r , doar
d e e x p e r i m e n t , d e raţionament, de ratorul, este d e fapt marea miză a nişte î n t î m p l ă r i banale, petre
cute la masa de se-is
Şi de această dată fantasticul
se scurgea ca nisipul p r i n t r e
d e g e t e l e unei mîinl c a r e î n
cearcă zadarnic să-l r e t ' n ă . "
baesm
duu
ca
li
pămlnt c c { slabi ?... A ... vor fi
mai puţin e x p l o r a t e l a noi : basmul
iricnec fiction, g e n înrudit d e aproa
pe ca fantezia eroică. P i n ' i la acest
tivă, D e aici rezultă şl funcţia
p r i n c i p a l ă în cazul
sf. ca ^i In sf-ul „ j u v e n i l " : obispui-
u nnritl din ri rpt voinici
r/î robrn^cn color pp-nn rmtnt. s*-t ro
trnrtp*te. ca
Vissarion sînt constituiţi n e o struc devină posibil : Materia e una : '•• -l-/:" să pună la disnoritie nof s! no|
tură ontlmistă. Încrezători în poten transmutarea el, maşina care sfl tobmci d e dls*ru«re-e. balanţa tneli-
ţiala d e v e n i r e pozitivă a societăţii, umble vpsnlc. ana de tlnprpţp fără n*nd tn favn.nr<>a celor r w a b î î i să
ru a'uterul n e m i j l o c i t nl ştPuţei bătrîncte sînt b'erurl carp sp pot ' mobil Î7C7«» ranld f o r i e iiri^se.
astfel, R e r Căciulă împărat Sau : A c r e d e că sp voate farc un O-'nt" lunta cTstigată. so»*enii v o r
M02R) aste basmul zidirii unei n o i lucru este a *i aata să te apuci să-1 fi-oee la r-«>oo"striicţla socţetăt" dună
'urni. A i c i . -ornarea V i e t o r Crăciun si faci. A te îndoi de e l că i a poafe n r i u H n i f i e r e ' u a t e în R # r Căciulă
în prefaţă, f^rîmwl ştiinţific este a fnce este a-l amina înfăptuirea; far Tmoăr>»t. P u n ă o d e c i m a r e demonstra
patra dimensiune a basmului. Tot
r.-rn ri'-ţi tnehtouiesti este pe vreun "iciodată.
B nu credP este a nn-1 poatp *nrr
Ev erprl rti totul SP poate mţi,
tivă a clerului eoi'UDt fVof efrjr! vă stri
'•tricot afrinr/p şl rtovorul (...)
tnrtm vndpva. Dacă n-ar fi. nu s-ar Prpo*H trebuie s* fie annstoll. Iar nn
pntea închipui, dar. fiindcă pstp. se In nn-mlte condiţii, npnmhati ori shnbnst de sfat), dună
fnrhipuleste. ba se şi povesteşte! _*n n p o m ' t o onno ?*!'" se poate
1
• • o r i r n n z a r e a eeonc/mică sî socială.
:
zare este obţinută, de-a lungul r o ' n ' tă o plt.ă perioadă d e crl^ă : I m l -
totul sp poatp. dar In anumite con
diţii. P e n t n i V i s s a r i o n . căutarea con trei b a s m e sf. prin transformarea r<,>ntn /-o'»»' de_M doilea război m o n
diţiilor în c a r e v i s e l e d e v i n r e a l i radicală a omului, a dorinţelor si dial. P o r n i n d d e la m o t i v e clasice
tate constituie a d e v ă r a t a preocupare idealurilor sale. (împărţirea regatului, mezinul cel
59
Opinii
fstet). se ajunge la confruntarea cn In E x p l i c a ţ i i pentru cititori bnitziana „cea mai bună dintre l u m i "
„ z m e i i " , d e fapt un fel d e ..savanţi (pag. 412). autorul îşi lămureşte in (F.mveel — Minden Vilâgok Leg-
n e b u n i " al prozei sf d e p e s t e ocean. tenţiile ; v i r t u ţ i l e e d u c a t i v e cultivate jobbika. In orig.) d e dincolo d e fron
Odată învinsă inteligenţa malefică, c o n s t a n t : Eu cred şi susţin că oricum tiera sistemului, d e către un g r u p de
utilizarea ştiinţei pentru subjugarea ar fi vremea noastră de notrivnică, foşti agenţi secreţi, sub conducerea
omului, tărimul z m e i l o r d e v i n e se noi tot trebuie să facem opera semă legendarei M a t i l d a Haris. Răpirea
diul unor prefaceri p r o f u n d e , ţinta natului sufletesc, că trebuie să pre- unui c o n v o i d e a b s o l v e n ţ i d ă naş
invadatorilor vecini, respinşi în narăm nişte condiţii de viaţă mai tere unor bănuieli reciproce, n e î n
urma unor lupte care descurajează crederea rodeşte, echilibrul este p e r
hune miine ca cele de azi. P o r n i n d
orice atac ulterior. Finalul este turbat şî p l a n e t e l e artificiale se
de la cele mai înalte idealuri ome
aceeaşi societate ideală construită autodistrug In urma tentativei de a
neşti, imaginaţia autorului se anga
cu sprijinul ştiinţei. deschide ostilităţile. Supravieţuitorii
jează pe linia lui .Tu Ies V e r n e . la cîte
îşi reconstruiesc civilizaţia.
O suită întreaeă d e idei sf sînt a scris, la basm pic. lui ştiinţifice ce
astăzi sînt realităţi mecanice. F ă r ă ca să abuzeze d e intenţii
expuse firesc şi fără ostentaţie, aici
Căci. rezultă nemijlocit din vădit moralizatoare, autorii redau,
ca şi în celelalte două basme, alături
aceste E x p l i c a ţ i i . . . . T. C. Vissarion utillzînd cu măiestrie mi Jloacele p r o
de sfaturi enunţate o e un ton p ă r i n
credea cu f e r m i t a t e în realitatea t e o prii literaturii, o stare d e fapte. Desl
tesc : PP cit se voate să fiţi specia
riilor sale : In vovestirile mele voi fragmentată în povestiri de sine-stă-
lişti, dar nu unilaterali : susţin cţl-vă
znorăvi idealurile cele mai cu pu tătoare. cartea se citeşte ca un bun
vSrerile. supuneti-le dezbaterilor tu
tinţă iar în broşurile ştiinţifice voi roman al cărui personaj principal
turor si nu IP impuneţi cu forţa al
nrăta posibilităţile de a înfăntui acest este sistemul L u m i l o r de fler. M o
tora. Greşalele ne pîndesc tn orice
ideal. Uh v i s ă t o r i n c o r i g i b i l sau un delul h e r a c l i z i l o r se dovedeşte. în
clină si la orice distanţă, iar gresa
inventator genial ? D e ce nu a m î n - ultimă instanţă, n e f u n c ţ i o n a l : tri
lele sînt dare inapof. sînt regres, ală
două. doar toful se poate, în anumite unghiul echilateral a fost aşezat cu
turi de teorii şi e x p l i c a ţ i i din diferite
condiţii. vîrful în los. Intr-un univers în a r
ştiinţe. Inclusiv a m p l e idei despre
mură, unde beligeranţii si-au Impus
tehnica agrară.
Constantin Cozmiuc menţinerea unei stări d e echilibru,
« r i e a r e ar fi preţul plătit, nu poate
roexlsta o l u m e a prieteniei şî î n ţ e
legerii reciproce, un Univers al
Păcii. P r i n prezentul v o l u m , l i t e r a
tura de anticipaţie îsi asumă încă o
ifaffl r^lul d e purtătoare a m e s a j e
lor de a v e r t i s m e n t .
Doua
posibil v i i t o r f o a r t e îndepărtat, dar Tonul p r i m e l o r povestiri este amar,
în contact i n t i m cu respirările, i n ironic, uneori cu accente sarcastice.
certitudinile şi angoasele c o n t e m p o P ă m i n t u l se bucură d e un sta
raneităţii. Volumul, închegat sub tut p r i v i l e g i a t . I n această „ G r ă d i
f o r m a unei culegeri de povestiri, ne n i ţ ă " sînt crescuţi şi educaţi copiii,
euenimente
prezintă un stadiu al e v o l u ţ i e i so pînă la vîrsta cînd urmează să f i e
cietăţii umane, p o r n i n d d e la analiza repartizaţi aleatoriu în I m p e r i u sau
p e calculator a m o d e l u l u i triunghiu în C o n f e d e r a ţ i e . L e g e a heraclidică a
lui echilateral (prezentat pe scurt în menţinerii status-quo-ului impune
p r o l o g ) propus de grupul heracllzilor sacrificii. Sîrguineiosul secretar
— o mînă de v i z i o n a r i (savanţi şi O s w a l d ibn Szinr.a c a d e v i c t i m ă sus Două evenimente ale anului
scriitori) imaginari, deghizaţi dintr-un piciunilor celor doi inspectori şcolari S. F. r o m â n e s c ' 86, dlntr-o serie de
capriciu ludic în figuri mitologice demagogi şi limitaţi. Pedagogul realizări e d i t o r i a l e peste m e d i a u l
misterioase şi g r a v e . Sistemului binar W o o l e K e n e b e nu reuşeşte să e v i t e timilor ani, merită a fi e v i d e n ţ i a t e :
format din C o n f e d e r a ţ i e şi I m p e r i u l dcznodămîntul tradiţionalei „hăi ediţia critică V I C T O R ANESTIN
Galactic ( L u m i l e de f i e r ) , e l e m e n t e t u i r i " d e la sfîrşitul unui an şcolar " I N A N U L 4000 S A U O CĂLĂ
caracteristice operei spaţiale, i se şi este e x p u l z a t . Disciplina din c e n TORIE LA V E N U S " apărută la
adaugă leagănul omenirii, „Grădi trele de e d u c a r e este menţinută prin Editura „ D a c i a " , avindu-1 ca autor
n i ţ a " (Nevelde, în o r i g . ) , un punct teroare, cu ajutorul unei r e ţ e l e d e pe C O R N E L R O B U şi almanahul
arhimedic de sprijin al b r a ţ e l o r unei „ o b s e r v a t o a r e " videoacustiee, c o o r d o „ R O M Â N I A L I T E R A R A '87", difu
balanţe incert e c h i l i b r a t e . I n locul nate d e un o p e r a t o r uman şi nu de zat la începutul toamnei '86, e l a b o
războaielor galactice, subiectul p r e un calculator, cum se credea. „ N u rat de L U C I A N I I A N U şi D O I N A
ferat al space-opera, cu f i ţ e şi îţe există maşini m i l o s t i v e , ci doar RODINA.
descîlcite cel mai adesea prin foc şi oameni i n u m a n i " , t r a g e concluzia fos
sabie (eventual, laser), cititorul des tul e l e v Dan M o r t e n s . proaspătul p e A m î n d o u ă se constituie ca uni
coperă o frescă umană d e m a r e în dagog. In aceste condiţii, micuţul cate In peisajul literaturii româneşti
tindere, detaliată pînă la amănuntul K u n g refuză să d e v i n ă adult, iar pă actuale.
microscopic. L u m i l e d e f i e r — pla rinţii care solicită o consultaţie g e C O R N E L R O B U aşază prima
n e t e a r t i f i c i a l e colonizate — sînt ra netică p e una d i n t r e L u m i l e d e fier punte Importantă pentru recupera
d i o g r a f i a t e şi dezasamblate bucată vor să a f l e dacă urmaşul lor v a fi rea operei unul p i o n i e r al fantasticu
cu bucată ia m i n i a t u r a l e utopii nega- fericit sau nu. T r ă i r i l e şi sentimen lui ştiinţific românesc, constituind o
tele personajelor sînt surprinse cu o carte r e p e r pentru v i i t o a r e l e tenta
naturaleţe o b i e c t i v ă şi redate simplu, t i v e de acest gen.
veridic. i V I C T O R A N E S T I N , autorul r o
* Mandlcs Gyorgy, M . Veress
mân cel mai c o n v e r t i t la S.F. spre
Zsuzsanna — Lumile de fier (în l b .
S a l v a r e a situaţiei latent-ronflie-l sfîrşitul secolului al X l X - l e a şl în
m a g h i a r i ) . Editura K r i t e r i o n , Bucu
tualc este pregătită în taină pe l e i - p r i m u l sfert d e veac X X , omis In-
reşti, 1986.
62
Umor S. F.
trăgind două focuri de armă. Spre
c u Victor Jibia
acestea, am aruncat translatorul
automat, devenit de altfel inutil, căci
gesturile tipului erau cit se poate de
clare : voia să urcăm in vehicolul său
Să vi-l prezint mai iutii pe bunul să dea rateuri, catadicseşte in fine şi să-l însoţim in oraş. Aveam ace
meu prieten Victor Ţiblă. E un băiat să-mi spună : laşi drum, aşa că nu existau motive
inalt, brunet, are ochii albaştri şi — Am declanşat sistemul de să îl refuzăm.
poartă musiu (ii scurta, ll caracteri autodistrugere al navei. Va exploda A oprit in faţa unui local plin
zează In primul rind faptul că totul peste 120 de secunde. Noi vom sări de lume, probabil to;i pierde — vara
ii reuşeşte. Deşi tinăr (are doar trei cu paraşutele. din oraş se adunaseră aici. Deasupra
zeci de ani, la fel ca mine), a reuşit, — Am uitat să iau paraşutele ... uşii se afla o firmă pe care scria
in urma unor studii strălucite fi a reuşesc cu să inguim, in vreme ce „Beer Too. Hali Taylof. Am fost
citorva acţiuni încheiate cu succes, Victor tmi aruncă o privire grea de imbrinciţi înăuntru cu o regretabilă
să devină şef ECST. ECST înseamnă semnificaţii. lipsă de maniere. Omul care ne adu
„echipă de cercetare spaţio-tempo- — Ce facem acum ? sese strigă:
rală". El e şeful, iar eu sint echipa. — Sărim fără paraşute. Pină jos
Alcătuim un cuplu bine închegat, ne — Hei, băieţi, ia priviţi ce am
facem vreo trei minute, avem timp găsit pe colină !
completăm reciproc, iar meritele suficient să căutăm o soluţie.
mele In reuşita acţiunilor mai sus Afurisitul şterpelise translatorul
pomenite nu sint deloc neglijabile, automat şi il declajişase din inti-u-
deşi au fost adeseori trecute sub tă plare. Tot râul spre bine, mi-am zis,
cere. măcar ne vom putea înţelege.
— Dragi prieteni, sintem nişte
Nu cred că are rost să vă explic străini tn trecere, care nu vrem răul
prea amănunţit cum e cu călătoriile nimănui. Am rătăcit drumul ţi aşa
in timp, sinteţi desigur familiarizaţi am ajuns pe aceste meleaguri. Vom
cu ele din povestirile de aventuri pleca imediat şi nu ne veţi revedea
care apar prin reviste şi ulinanahuri. niciodată.
Realitatea e cu totul alta, noi nu fa
cem parte din vreo poliţie tempo Cam aşa aveam de gind să le
rală, noi facem muncă de cerceta, e vorbesc celor de faţă, dar Victor mi-o
luă inainte. Dintr-o săritură, ajunse
tiinţifică. Cu toate acestea, enigme
pe o masă şi începu să strige:
ne plndesc la tot pasul, aşa cd nu
— Inconştienţilor, înapoiaţilor,
Unsese nici intimplările palpitante.
brutelor, ştiţi cu cine aveţi de-a
Să vă povestesc una din ele.
face ? .' Noi reprezentăm viitorul, voi
Ţinta noastră era Marte, acum
sinteţi nişte fantome, nişte strigoi, o
patru sute de ani. Era mai degrabă
paranteză a istoriei.'
un exerciţiu de rutină, căci urma să
aflăm, după toate probabilităţile, ...Şi continuă aşa eiteva minu
acelaşi Marte de acum patru sute de te. Ar mal fi avut el multe de spus,
mii de ani, neschimbat pină azi. Cind dar probabil că translatorul automat
colo, ne trezim pe o colină înverzită, se defectase, căci am observai cum
la poalele căreia se zărea un dru auditoriul începe să vocifereze nein
meag, la capătul căruia se afla un teligibil, iar mai apoi să arunce spre
oraş, In preajma căruia curgea un noi cu felurite obiecte, majoritatea
riu. Nu ne-am mirat, căci regulamen cărora tburau spre mine, deşi nici
tul interzice. Victor se aruncă la vale Nu era o idee prea grozavă, dai nu deschisesem gura.
de pe un povlrniş abrupt, contind pe pină la explozia avionului mai rămă Văztnd că se îngroaşă gluma, am
gravitaţia scăzută de pe Marte. Căzu seseră cincisprezece secund . u>u ea făcut clţiva paşi repezi spre uşa.
grămadă, fapt pe care l-ar fi evitat am declanşat sistemul de cjccturc. pentru a-i deruta pe adversari. Aceş
dacă ar fi aşteptat sâ-i spun că gra- Din fericire, zborul \-u dovedit tia căzură tu cursă şi se înghesuim
vimetrul arată exact g , deci ne gă
m
u
a fi simulat, uşa cd In afară Ue spe in dreptul uşii. blocindu-ne ieşirea.
sim fără îndoială tot pe Terra. Se rietură. Victor sa ales cu o entors.i Situaţia îmi amintea o întimplare
{simulatorul avea vreo cinei metri mai veche, pe cind nu lucram încă
i'iică de pe jos gonind, văicărin-
înălţime), iar eu um fost mutat dis la ECST. Eram împreună cu Victor
du-se şi Injurlnd aparent fără adresă.
ciplinar pentru trei luni fiindcă uita pe o navetă militară de tip nou. pe
Ca de obicei, tot eu urma să fiu con
sem paraşutele şi jiindcă sărind din care trebuia să o tes'.um. Proba ce
siderat vinovat şi pentru acest in
simulator, căzusem chiar in spina rea să pătrundem in maximum trei
cident.
rea examinatorului, care se afla deda ore tntr-o staţie orbitală alfa, apăra
Ţin minte, cu vreo doi ani in
subt şi juca table cu portarul. tă de navete individuale şi proiectile
urmă, eram la bordul unui supersonic.
Să revin la povestirea noastră. teleghidate. Aparatul nostru era
In cadrul unor verificări la care erau
Eram deci pe Terra, intr-o perioada extraordinar, dar Victor se lăsă fu
supuse echipele noastre. Trebuia să
situată cu vreo şapte sute de ani tn rat de frumuseţea manevrelor tactice
scăpăm de urmăritor, iar urmărito
urmă, de-ar fi fost să judecăm dujiă şi de acrobaţiile cosmice în care lan
rul era o rachetă teleghidată tare
aspectul clădirilor ce se zăreau iu sase nava. asa incit nu mai era mult
deşteaptă, care nu ne slăbea deloc.
depărtare, după marca autovehiculu pină la sfirşiiul celor trei ore afec
Timp de trei ore încercăm noi toate
lui ce se apropiase <le noi pe dru tate, iar noi nu reuşisem încă să ne
tertipurile — tn zadar. Ii atrag aten
me •</. f/it/w hainele individului care apropiem de staţie. Intrucît lotul era
ţia lui Victor că ne aflăm deasupra
coborlse din cabină şi după tipul ur mai degrabă un tpectucoi oferit co
Paciiiculul şi că i'eabia mai avem
mei pe care o îndreptase spre noi. misiei însărcinate cu alo.uţiile pen
combustibil pentru întoarcere, aşa
tru anul următor, am convenit cu
că mai bine să ne dăm bătuţi. F.l. ttU Omul ni se adresă răstit, intr-o
adversarii ca noi să ulacăm în flan
şi nu. Ne continuăm cursa. Il întreb limbă necunoscută.
cul drept, iar ei să-şi deplaseze for
ce are de gtnd. Nu-mi dă nici o expli — Foloseşte translatorul automat
ţele pe stingă, astfel imit să putem
caţie, vrea să facă pe grozavul, să-mi mă înghionti Victor.
atinge obiectivul. Zis şi făcut. Noi ne
vadă mutra clnd va oferi el, in ulti Am scos rapid aparatul şi am i n - a h'tăin in n'reajtta fnoastră), ei îşi
ma clipă, soluţia genială. Se termină dreptat antena spre individul din dirijează tirul spre stingă (lor), aşa că
combustibilul. Clnd motoarele încep !aţa noastră. Acesta reacţiona pe loc.
am nimerit intr-un snop de proiectile Am căzut de acord să nu poves emisiune şi ne-am prezentat în stu
care pur şi simplu ne-au transformat tim nimănui aventura noastră; se dio dar nu ne-a luat nimeni in seamă.
frumuseţe de navă, intr-o strecură ftte că tipii de la ECST nu-i agreează Credeau că slntem mascotele emi
toare. Pină la urmă am reuşit să tre pe cei cu prea multă fantezie, liămi- siunii.
cem, dar racheta ajunsese bună de neau de justificat : nelndcplinirea
iMsiunii de cercetare pe Marte, dete
*
dus la fier vechi. Colegii au propus
ca manevra respectivă să intre în riorarea costutnelor şi a aparatelor Doi tineri mergeau cu maşina
manuale sub numele de „străpunge (în cursul salturilor incorect calcu spre casă, din radioul de bord se au
rea Ţiblă". late) şi mai ales pierderea translato zea muzica transmisă de postul teri
rului automat, care era obiect de in torial si circulaţia pe şosea era
Acum urma să încercăm aceeaşi
ventar şi urma să mi se impute. extrem de degajată in acea oră tir-
mişcare. Ne-am năpustit spre uşă,
Ne-am descurcat totuşi şi am încro zie din noapte. Subit, motorul înce
dar in clipa următoare zburam amin-
pit o poveste credibilă (se ştie că tează să mai funcţioneze, la fel şi
doi prin ferestrele înalte, purtaţi de
a I c n i n d e cel mai greu de crezut). radioul, iar cei doi tineri încearcă să
avintul nostru şi de gravitaţia redu
descopere cauza defecţiunii. Deodată
să a planetei Marte, pentru a ateri Cum s-au petrecut de fapt lucru fură învăluiţi într-o lumină portoca
za... nu, nu in mijlocul străzii, ci tn
rile, nu am spus nimănui. Voi sinteţi lie intensă. El, uitîndu-se pe geamul
mijlocul deşertului roşu ce acoperă
primii care aflaţi. coborit :
planeta vecină de sute de mii de ani,
pină in ziua de azi (cu o mică pa — Scumpo, este un O.Z..V. chiar
ranteză, poate). Dorin Davideanu deasupra noastră. Cred că este ace-
laşi de noaptea trecută.
— Nu, nu cred. Ălora le-am
spus să-şi schimbe culorile că por
tocaliu cu verde nu se asortează, şi
Houston,
uită-te la ăştia cu ce culori defilează !
a v e m o problemă! Un
intr-un
mic om
compartiment;
verde stă
D E S C O P E R I RE. tn întunecata
junglă amazoniană, a fost de curtnd
descoperită o muscă a cărei viteză
depăşeşte .? mach. îndelungatele stu
dii efectuate in tahnratnr de rătre
oamenii de ştiinţă au evidenţiat
faptul că musca nu respiră, nu se
hrăneşte fi nu se qlnde%te la nimic
In ( i m n u l zborului. Se preconlrrară
lansarea, cu ajutorul unor exemplare
b i n e dezvoltate din această sperie,
de microaparatură electronică în
spaţiul cosmic..
O EXPEDIŢIE ARHEOLOGICA
a descoperit in deşertul Lutreş-Edun
robot din cărămidă vechi de 7 500 de
65 U E L I O N
Greşeala 9
sau
Viaţa ca o
bandă
desenată
M ă r u n t şl f a n t o m a t i c alunecau fulgii, z b e n g u i n - început să apară nişte l u m i n i ţ e roşii, dese. r a r e creş
du-se, tulhurindu-sc la f i e c a r e pală de vlnt. „ U n dans teau din ce in ce. sema-niad cu o infinitate d c tran
nebun, reprezentat de către Natură, purtind semnătura dafiri înfloriţi, roşul lor puternic cuprinzînd întreg
maestrului coregraf N o r " , gîndi Dan. treclnd cu pa«;i spaţiul v i z i b i l pentru ca apoi să se stingă treptat, ofi-
înceţi pe străduţa îngustă din cartierul p e r i f e r i c în lindu-şi petalele, r e d e v e n i n d indigo, noptatic.
care locuia. Era î m b r ă c a t subţirel, cu un p u l o v e r gri. Senzaţia fusese d e scurtă durată ; inchizind ochit
pantaloni d e aceeaşi culoare şi purta c i z m e d e piele şi deschizîndu-i. Dan răn>ase consternat d e liniştea
neagră. F r i g u l nu îl deranja, se simţea v i o l . încălzit
ce stăpînea î m p r e j u r i m i l e . I s e păruse ? N i m i c i m p o
d e spectacolul fascinant al ninsorii.
sibil, era d o a r atit de t u l b u r a t . . .
V e n e a d e la cursuri şi se hotărî brusc să î n t r e la
..Cazino", să se încălzească puţin cu o v o d c ă mică.
*
P l î m b î n d u - s e p r i n t r e m e s e îl zări într-un separeu pe P e aşternutul mototolit. îşi simţea trupul ca un
A d r i a n ş i . . . M o r e n a . Ea îi dăruia înfierbîntată săru animal rănit. Durerea zilei ii tulburase somnul, negrul
tări lungi, pătimaşe, i se lipea d e trup drăgăstoasă, coşmarului ce-i ameninţase visul, luminiţe roşii, mai
încolăcindu-i gîtul cu b r a ţ e l e fine si lungi. Ea să fie, m a r i . tot mai m a r i . îi stăruiau în g î n d .
sfioasa M o r e n a , prietena lui şi viitoarea soţie ? Bătăile uşoare in uşă îl înfiorară : lipsit de v l a g ă ,
Teşi din local şi porni încet, p e jos. spre casă. Ca tremurînd. asculta hipnotizat.
pul îi v î j î i a . în trup un t r e m u r uşor se făcea simţit, — Toc ! Toc ! Toc !
u r m e l e paşilor se înşirau nesitrure. în t i m p ce uîndul Fără a-si da seama prea b i n e ce face se îndreptă
stăruia zadarnic să î n ţ e l e a g ă dansul fulgilor mărunţi spre uşă, deschizînd-o atit f i t îngăduia lanţul de si
de nea. guranţă.
• — P o t să i n t r u ? '
î n casă persistă o undă vatră de parfum, combi Tn fata uşii era un fclifibat înalt. îmbrăcat într-un
nată cu fumul ţ i g ă r i i d e azi dimineaţă. G r e o i , r e v e costum alb. mulat p e trupul puternic*
nind la realitate, la realitatea de a fl un n a i v î n d r ă Nehotărît. Dan deschise totuşi uşa.
gostit, se lăsă să a l u n e c e p e canapea, cu p a l m e l e — V ă mulţumesc.
apăsate pe obrajii de-a lungul cărora lunecau b r o b o a n e Stînd în hol. cei doi continuară să se privească
de sudoare sau p o a t e . . . t i m p d e cîteva clipe : ochii lui Dan se plecară. î n t î l -
nindu-i p e cei aî vizitatorului. O hotărîre irezistibilă
— Alo ?
lucea in ei.
— Poftiţi în cameră, reuşi să îngîne.
— Dan ?
Străinul se înclină uşor. urmîndu-şi gazda. Se aşeză
— Greşeală.
în fotoliu, după care începu să vorbească r e D c d e :
Receptorul căzu cu un z g o m o t uşor pe măsuţa mică,
— V ă miraţi p r o b a b i l că mă aflu aici la această
albă. Tn cameră continua să reziste urma glasului ei :
oră. A m să vă spun. A m v e n i t să vă cer ajutorul. M a i
„Dan ? "
întîi. să n e cunoaştem : Stebo Colbas. e x p l o r a t o r de
Stătea la geam savurînd o ţigară. în liniştea m o
pe A l t a m i r a b e l .
lipsitoare a serii. P a l e t a cromatică a cerului se schim
— Dan. Dan T ă n a s e . Student.
base, cenuşiul norilor se transformase treotat. conti-
— M ă bucur.
nuînd să se închidă la culoare, d e v e n i n d dintr-o dată
i n d i g o . Fulgii îşi opriseră dansul, lăsind în urmă puful Necunoscutul care acum purta u n n u m e zîmbî şl
moale, aşezat pretutindeni în jur. blînd si liniştitor. continuă :
Se înnopta. Tn el acest fenomen avusese loc mai d e — P ă m i n t u l a fost atacat d e m a r ţ i e n i . . . Atacul
mult. Atunci. a eşuat, dar se pregăteşte \in altid. Şi cei care sînt în
Ţ i g a r a îi alunecă d i n t r e d r e e t e . ochii ţinteau în măsură să intervină, refuză să o facă. R e p r e z e n t a n ţ i i
continuare cerul . . . Brusc, p e fondul întunecat au m a r i l o r puteri s-au închis în săli de şedinţe, contrazi-
cîndu-se în p r i v i n ţ a măsurilor ce trebuiesc luate si să-i pese că-1 dureau m i i n i l e , picioarele, capul. Se
nefăcind nici un pas spre a le aplica. I n aceste c o n închise în sine, aşteptînd ca interferenţa să înceteze.
diţii, noi, a l t a m i r a b e z i i . aflaţi Ia rîndul nostru de mult N u a v e a v o i e să se oprească acum, in final. Supunîn-
t i m p in conflict cu ei. a m v e n i t să vă p r e v e n i m . O du-şi voinţa unui efort e x t r a o r d i n a r , simţi cum dure
•iavă de-a noastră s-a î n d r e p t a t spre P ă m î n t . P e drum rile încetează brusc. I se aplicase testul nesiguranţei
nu a m fost interceptaţi, d a r ajunşi aici am fost î n t î m - individului v i n o v a t . O greşeală si totul era pierdut.
pinaţi cu o lamentabilă neîncredere. Ra mai mult. era N u avea v o i e să se lase înfrînt. Se pregăti să pără
să fim ucişi. Dacă sinteţi cu a d e v ă r a t om, n e v e ţ i sească parcul. încă puţin si . . . în faţă îi apăru M o r e n a .
ajuta. Pentru o clipă, g î n d u r i l e ii fură răscolite ca de furtună.
— Ce as putea să fac ? — Nuuu. începu să strige nebuneşte, nu, nu !
— E simplu. M î i n e dimineaţă trebuie să emlteţi
ştirea folosind T r a n s m i t ă toiul U n i v e r s a l . Repetaţi t o t
ce v - a m spus acum. A p o i plecaţi şi vă întoarceţi cît S e pomeni in pat, transpirat, cu inima hătind pu
mai r e p e d e acasă. V ă v o i aştepta. D e ce nu transmit ternic. P r i n faţa ochilor ii jucau steluţe roşiatice. Bă
eu însumi ştirea ? Fiindcă vocea mea nu poate fi c a p tăi în uşă. Se ridică încet.
tată d e microfoane. Deci. rniine dimineaţă. Sinteţi de — Toc ! Toc ! Toc |
acord ? Deschise tisa. în faţa lui stătea un bărbat înalt, pu
ternic, îmbrăcat într-un costum alb.
C o n v i n s mai mult de tonul sincer; direct al v i z i t a
— Pot să intru ? !
torului. Dan încuviinţă.
Intrară în h o l V i z i t a t o r u l îl privi suri/ind.
— A c u m să d o r m i m . T r e b u i e să vă treziţi d e v r e m e .
— Nu. nu aţi visat. T o t u l s-a petrecut cu adevărat.
Cu mine nu vă faceţi p r o b l e m e , mă descurc.
Aţi acţionat eu mult curaj si hotărî re. Pămîntenii s-au
Şi eu un „ N o a p t e b u n ă " uşor se ghemui în fotoliu.
* apărat şi i-au alungat pe invadatori. Sinteţi eroul lor.
Vă aşteaptă.
R a z e l e soarelui pătrundeau t i m i d e printre şirurile
de n o r i . U n d e v a , acolo sus, cineva ameninţa omenirea. A l t a m i r a b e z u l arătă spre fereastră. A b i a atunci
O ameninţa şi p e M o r e n a . Cu ce d r e p t ? O r i c i n e ar fi Dan percepu rumoarea de afară. R i d i c i n d un colţ al
ei, îi v a împiedica. perdelei, văzu v a l u r i l e î n v o l b u r a t e ale mulţimii. Se în
dreptă spre balcon ; atunci sună telefonul. Se întoarse
Parcul V e s e l i e i . C u p o l e l e aurite străluceau înnebu
din drum.
nitor în bătaia soarelui dimineţii. V e r d e a ţ ă continuă,
copaci stufoşi, impunători, iarbă fragedă şi grasă. V i — Alo?
zitatori mulţi, pălăgioşi.
— Dan ?
R e a l i z a r e a T r a n s m i ţ ă t o r u l u i U n i v e r s a l era d e dată
Receptorul că/u cu un z g o m o t nsor pe măsuţa m i
recentă. Tn parcuri ie de distracţii din m a r i l e orasc se
că, albă. Ginduri răscolite ca de furtună.
instalaseră staţii de emisie, d e unde oricine se putea
— N u , murmură ; strigă apoi : Nuu, nu !
adresa lumii întregi. Postul funcţiona p e o frecvenţă
b i n e cunoscută tuturor şi se bucura de multă p o p u l a r i
tate. Tn p r i m e l e luni. staţiile fuseseră l u a t e cu asalt, Si din nou se trezi, in v r e m e ce petale roşii de
fiecare voind să-si facă auzită vocea în cele patru trandafir cuprindeau cerul.
vînturi. Cu timpul, doritorii s-au rărit. N u erau mulţi
T e l e f o n u l . Se ridică, d e data aceasta hotărit să
cei care a ' ^ u c e v a de spus.
răspundă.
P l i m b î n d u - s e p r i n t r e construcţiile ce adăposteau — A l o ? Sint Stebo Colbas. N u includeţi. V r e m să
".'...-Mi-le locuri. Dan zări în cele din urmă uşa g a l - vă ajutăm. Pasul greşit încă nu a fost făcut.
!>"nă a Transmiţătorului U n i v e r s a l . Tsi luă tichetul si Imediat auzi cunoscutele bătăi în usă. Strînse
aşteptă, d e o a r e c e !>eculcţul portocaliu, „ocupat", era pumnii încăpăţînat si .şopti, mai mult pentru sine :
aprins. — Nu ...
După un sfert de oră îi veni rîndul. R e p e d e , fără
pauze, transmise mesajul, după care părăsi cabina l i
niştit, ca un o m care şl-a î m p l i n i t misiunea. î n d r e p t î n - Steluţe roşii sclipeau pe cerul indigo.
du-se spre ieşirea din parc. Dan zăcea în patul răvăşit, fixind CO privirea mă
* suţa mică, albă. pe care se afla telefonul. Cu toate
N u se âuzeatl sirene d e alarmă, nici maşini a l e p o acestea, tresări cind aparatul începu să sune. Ilidică
liţiei nu se zăreau. Totuşi. Dan era convins că se v o r receptorul.
lua măsuri pentru a fi descoperit şi prins. N u îi era — Alo ?
teamă.
Un fior scurt îl pătrunse. O mină străină părea că — Dan ?
î> umblă prin creier. Tsi dădu seama că cineva încearcă
să-i sondeze g î n d u r i l e . i l o t ă r î t , merse mai departe, fără Simona Pap
Juriul concursului anual de proză scurtă, ediţia a VH-a, 1987. avînd următoarea compo
nenţă : M I R C E A O P R I T A (preşedinte) M A N D I C S G Y O R G Y , VIOREL M A R I N E A S A . DORIN
D A V I D E A N U şi L U C I A N V A S I L E S Z A B O a acordat următoarele premii :
Premiul I — SERGIU SOMEŞ A N (Braşov) pentru povestirile „Să n-o săruţi pe Isabel" şi
.,'1
• ă şi-un copil în ploaie".
Premiul al II-lea — MIRCEA P O P A (Sibiu) pentru povestirea „Cu o dimensiune în plus".
Premiul al IlI-lea : SORIN F R A N C I S C (Galaţi) pentru povestirea „Vecinul meu".
Au mai fost distinşi cu menţiuni N I C O L A E C. A R I T O N (Tulcea) şi V I O R E L M I H A L C E A
(Bacău).
Lucrările pentru concursul „ H E L I O N '88", dactilografiate la două rînduri, în patru exem
plare, si nedepăşind zece pagini, vor fi expediate pînă la 30 aprilie 1988 (data poştei) pe adresa
clubului HELION : Str. Paris, 1, c p . 1900 Timişoara.
Nu « s i e obligatorie apartenenţa la un cenaclu, club sau cerc de anticipaţie pentru a par
ticipa la concursul organizat dc către clubul „HELION".
stele
şiţi se apropie, clătinindu-se, de seif. I i atinse carcasa
rece a v î n d simţămîntul acelora ce p e timpuri îşi vîrau
de bună v o i e capul în g u r a v r e u n u i leu înfometat.
geau încet p e obraji, s p r e bărbia de unde cădeau apoi purilor m o d e r n e . N u era un profesionist, se afla l a a
silenţios pe linoleumul decolorat. S e Intîmpla, cîteodată, doua „ s p a r g e r e " . P r i m a eşuase, fiind făcut inofensiv
ca o picătură sărată să ajungă pe b u z e l e f r e m ă t ă t o a r e pînă în clipa, cind, furioasă, stăpina c a m e r e i îl depa-
şi atunci. încruntindu-se. omul se ştergea cu m î n c c a raliză. A e r u l din c a m e r ă d e v e n i înăbuşitor, p ă r i n -
roasă de o prea Îndelungată întrebuinţare. P r i v e a du-i-se că pereţii pulsează într-un r i t m nebun, u m -
seiful, luminat d e raza îngustă a lanternei, asemenea flindu-se, asfixiindu-1, zdrobindu-î oasele sub
unui şarpe d i n junglă ce-şi fixează victima, h i p n o t i - e n o r m a presiune, apoi retrăgîndu-se lenţi, martori muţi
zlnd-o. D a r , pentru el. lucrurile stăteau invers. ai unei c r i m e stranii prin însăşi natura el. îşi dădu
P a r t e a cea mai p r i m e j d i o a s ă a acţiunii trecuse seama că mi mai p r i m e ş t e aer, astfel încît luă ini
fără nici un incident. I i trebulseră aproape zece m i ţiativa de a-şi da jos haina punînd-o sub genunchi.
nute, ce s-au scurs cu încetineala veacurilor, pentru a Ducea o luptă cu sine. f i i n d la sfîrşitul puterilor, şl
f a c e Inofensiv robotul-paznic d e la intrarea î n ca cu t i m p u l . . . se uită l a ceas şi, în aceeaşi clipă. î n
meră, o c o m p l e x ă cameră de luat v e d e r i cu m e m o r i e . c r e m e n i . S e afla de peste cinci o r e în faţa seifului ce
In semiobscuritatea î n c ă p e r i i , luminată rar d e flash- ţinea, cu dinţii parcă, de tezaurul aflat în spatele
urile p a t r u l e l o r a e r i e n e , desluşise cu uşurinţă ţinta unui adevărat zid d e fier. Era f e r m hotărît să lase
escapadei sale nocturne : seiful. totul, baltă, să revină cu altă ocazie, sau, poate, nici
T r e m u r î n d , se a p r o p i e , cu paşi înăbuşiţi, la doi odată . . . încercă pentru ultima oară . . . Brusc, auzî
metri d e e l . Era d e un tip ultramodern, dotat cu un declic, şi încet, cit pe-acî să scîrţîle, uşa seifului se
cele mai sofisticate aparate de identificare şi n e u t r a deschise aidoma gurii unui rechin hămesit, lăsînd să
lizare a musafirului nepoftit, incepînd cu anii, n u m ă r u l ia f o r m ă un cerc negru, decupat din noaptea nesfir-
de la pantofi, date e x a c t e despre r u d e l e pînă la al şită a spaţiului. S e ridică în picioare, ca hipnotizat,
treilea grad şi t e r m i n i n d cu paralizia temporară. T o a t e crezîndu-se v i c t i m a unei halucinaţii, înfigîndu-şi fără
acestea l e ştia din p r o p r i e e x p e r i e n ţ ă . . . Şi cum omul milă unghiile in p a l m e , apoi se destinse, stors de
învaţă numai din greşeli, se precipită spre tabloul de v l a g ă . A p r i n s e lanterna, p r o f a n î n d interiorul safe-
comandă al computerului casnic ce-şi ducea, prăfuit, ului. Inima-i bătea să-i spargă pieptul. î n g h i ţ i în
veacul într-un colţ întunecos al încăperii unde a v e a u sec. T r e m u r a ca înaintea unei execuţii. Cu ochii mari
loc lupte de e x p a n s i u n e î n t r e colonii d e păianjeni m i introduse mina liberă. . . . s i m ţ i că a m e ţ e ş t e . . . P r i n s e
nusculi. Z ă b o v i a p l e c a t asupra lui p r e ţ d e c î t e v a m i cu Infinite precauţii s t i c l a . . . o p r i v i îndeaproape,
nute, t i m p in care făcu i r e m e d i a b i l K . O. seiful a m e în t i m p ce un zimbet i se lăţea p e faţă. făcînd l e g ă
ninţător. S e îndreptă d e spate Icnind, a v î n d z u g r ă v i t ă tura dintre urechi. O clătină, apreciind atît substanţn
pe chip bucuria victoriei unui copil ce a reuşit să ce se zbenguia clipocind jucăuşă, cit şi marca de pe
desfacă o maşinuţă pentru a-.şi satisface curiozitatea, etichetă. Cu o mină exaltată o duse la g u r ă . . .
întoarse raza lanternei spre seif. încet, ca p e n t r u a
nu-şi dezvălui prea d e v r e m e un secret. Brusc, c h i Dimineaţa, soţia îl găsi într-o stare de n e d e -
pul i se schimonosi ca după o l o v i t u r ă primită în p l e x , yns. în__camera unde ascunsese d e el ultima sticlă d e
năpădindu-1 o frică animalică ce-I dicta să p l e c e de whisky. Doar cu un an în urmă fusese proclamată
acolo, dar era prea tîrziu, o ştia, şi oricum ar fi fost prohibiţia
o prostie din partea Iul să se întoarcă acum, cind îşi Adrian Chifu
II E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 68
A v e r s ă cu a n t o l o g i i • •.
Un salt surprinzător în numărul antologiilor de în discuţie putem distinge ambiţia de a „ c a r t o g r a f i a "
texte science fiction, s u r v e n i t cînd ne aşteptam mai teritoriul anticipaţiei după criterii tematice.
puţin, tinde să depăşească in doi ani (cel puţin nu P o a t e că numai acest lucru (încă neîncercat la
meric), totalul apariţiilor similare din ultimii două noi) este suficient pentru a face o t r i m i t e r e spre t e m e
zeci d e ani. rara şi ambiţioasa Mare enciclopedie a sciencc-Jictio-
Fenomenul poate fi interpretat ca o acumulare a nului, apărută sub î n g r i j i r e a unui colectiv in Livre
potenţialului creator al aşa numitului „nou v a l * ( d e f i de poche in nu m a i puţin d e 36 de v o l u m e .
nit în Povestiri despre invenţiile mileniu/ui ///: „ti C r i t e r i i l e aplicate d e antologatorii francezi, v i z i
neri scriitori d e anticipaţie grupaţi In jurul revistei b i l e clar in o r i c a r e din v o l u m e , sînt d e natură să
.Ştiinfd ţi tehnică" — pag. 166 . .) ai cărui reprezentanţi o f e r e o i m a g i n e clară şi cit d e cit completă a d o m e
nu şi-au găsit decit cu r a r e e x c e p ţ i i altă c a l e d e a f i r niului tematic parcurs : f i e c a r e din v o l u m e reuneşte
mare. Că n u este tocmai aşa v o m v e d e a In c e l e ce ur autori anglo-saxoni, t e x t e publicate pină in l'J75.
mează. t e m e l e p o v e s t i r i l o r i.iscriindu-se într-un „ m e t a - t e x t "
O planetă numită anticipaţie (Junimea. 1985 ; nu de natură să ilustreze a v a t a r u r i l e motivului, expus
v o m discuta despre ea, e c o u r i l e articolului semnat d e intr-o introducere fără m a r i pretenţii, dar realizată
Yoicu BuKariu în Luceafărul sint încă proaspete). cu aparatul critic corespunzător.
Nici un zeu in cosmos (Ed. Politică. 1085). Povestiri Această i m p r e s i e d e construcţie solidă nu o r e g ă
despre invenţiile mileniului III (Ed. Ştiinţifică şi Enci sim, din păcate, in a n t o l o g i i l e noastre, unde spaţiul
clopedică. 1986. P o r e s t i r i ciberrobotice (idem, 1986) şi este împărţit in m o d e g a l i n t r e autorii noştri şi cei
Cosmos XXI — Intimplări dintr-un univers al păcii străini, cei din urmă dind ( v a i !) greutate v o l u m e l o r
(Ed. Politică, 1987), sint titlurile a n t o l o g i i l o r semnate In aproape toate cazurile.
de A l . M i r o n o v în c o l a b o r a r e cu Dan Merişca, Mihai Ir» general alegerea textelor străine este bine
Bădescu şi G e o r g e V e n i a m i n . In toate v o l u m e l e luate făcută, oferind chiar surprize plăcute, cum ar fi
povestirile lui Harry Harrison şi Gérard Klein din
.Viei un z, u m Cosmos, R o b e r t Ueinlein, Cordwair.er
Smi'.h şi fraţii Strugaţki din P o v e s t i r i despre intvn-
ţiile mileniului III, Isaac A s i m o v şi F r é d é r i c P o h l din
Povestiri ciberrubotice, de exemplu.
Textele româneşti, însă, se sprijină in bună
măsură tot d e braţul „ v e c h i u l u i v a l " , cel nou lăsind
în urmă de prea m u l t e o r i o a m a r ă i m p r e s i e de tra
ducere a unui text străin, ori d e lucru făcut la c o
m a n d ă cu sculele aflate la indemină. Sînt şi e x c e p ţ i i
dar, în cadrul antologiilor, incă neconcludente. Reţeta
succesului apusean nu se p o a l e adapta identic la noi.
căci, cel puţin in literatură, duce la un aspect de
artificial, de produs de serie crescut in seră, inapt
să reziste in afara atmosferei călduţe care, zice-se,
domneşte in „fandom". Se naşte astfel o legitimă
întrebare : care să fi fost criteriul selecţiei textelor
autorilor noştri ? A u existat e l e intr-adevăr ?
O a r e 466 d e n u m e r e din defuncta Colecţie nu
puteau oferi un material r e a l m e n t e interesant şi d e m i
de a fi readus la lumina tiparului ? Ca să nu mai v o r
b i m de fanzine. reviste si a l m a n a h u r i . . . Aceasta
cu atît mai mult cu cit a n t o l o g i i l e nu par a-şi p r o
pune să lanseze autori, ci să impună atenţiei un gen
literar. Să impună sau să binedispună ?
Maturizare
casă bună cu „ n o d u r i " d e logică într-un spaţiu tipo
g r a f i c foarte restrlns.
ii E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 70
Pe scurt despre proza scurtă
71 H U I l i s — m a g a z i n al c l u b u l u i de a o U c l p a t i e
Pe scurt d e s p r e proza scurtă
73 R E L I O N — magazin al c l u b u l u i d e anii< i p a ( i -
Itinerarii
E M U L G A T O R LN pentru Trifurom
EMULGATOR A 46
pentru produse pe bază de dinosebace-
tat
^ M U L G Ă T O R I I A U R O L U L DE A REDUCE T E N S I U N E A S U P E R F I C I A L A A EMUL
SIILOR. A S I G U R Î N D A S T F E L O P U L V E R I Z A R E UNIFORMA; PERMIT PĂTRUNDEREA
SUBSTANŢE] A C T I V E INSECTICIDE ŞI Î N LOCURI GREU ACCESIBILE. N U S l N T F I T O T O -
XICE. PRODUSELE S l N T BIODEGRADABILE, DECI N U P R E Z I N T Ă P E R I C O L U L DE P O
LUARE A APELOR.
DEOARECE N U A U T E N D I N Ţ A P R O N U N Ţ A T A DE S P U M A R E N U CREEAZĂ D I
F I C U L T Ă Ţ I IN O P E R A Ţ I A DE P U L V E R I Z A R E .
VA OFERĂ FAMILIA DE
II E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie 78
NTREPRINDEREA DE LACURI Şl VOPSELE
AZUR"
T I M I Ş O A R A — STR. CHIMIŞTILOll NR. 1
SERIA 5072
H E L I O N — magazin al c l u b u l u i de anticipaţie
ELECTROMOTOR
1900 TIMIŞOARA ; 21 BD. REPUBLICII ; TELEPHONE 1 38 56 ; Telex 71323 ; ROMANIA
M O T O A R E ELECTRICE TIP N C M
» SINGLE P H A S E
LOAD CAPACITOR
INDUCTION MOTORS
WITH I N C R E A S E D
TORQUE, T Y P E
t NCM
11 I I I 11 \ — magazia al c l u b u l u i de anticipaţie 80
CONTOR TRIFAZAT
DE ENERGIE ACTIVA
C U D U B L U TARIF Şl D U B L U
INDICATOR DE PUTERE
MAXIMA 1 C A 2 IMDT
A p a r a t u l e s t * d e s t i n a i înre
gistrării e n e r g i e i electrice a c t i v e
consumate îndeosebi d e consu
m a t o r i i i n d u s t r i a l i , în reţele cu
t r e i sau p a t r u f i r e si măsurării
concomitente a puterii maxime
absorbite de consumatori.
Ti ii
APARAT MAGNETOELECTRIC
DE T A B L O U TIP M P 40
calea
buziasului
nr.