1.
Microbiologia.Obiectul de studiu. Disciplinile microbiologice si obiectele de studiu. Etapele istorice de dezvoltare amicrobiologiei. Rolul savantilor A. Leeuwenhoek, L. Pasteur, R. Koch, I.Mecinicov in dezvoltarea microbiologiei.
Obiectul de studiu:
1.
mi/o si activitatea lor vitala (forma, structura, metabolism, crestere si multiplicare)
identificare2.relatiile mi/o cu mediul ambiant si cu organismul-gazdaScopurile studierii mi/o:1)patogene, oportuniste = prevenire maladii infectioase2)utile, inofensive = productie AB, medicamente prin ADNrec (streptokinaza, insulina), alimente (unt, brinza)3)insecticide „biologice”4)fabricare plastic biodegradabil ???5)decompunere deseuri, metanDisciplini microbiologice:
particularitati biologice mi/o
•
bacteriologie
•
virologie
•
protozoologie
•
micologie, etc
habitat mi/o
•
microbiologia solului
•
... marina
•
... cosmica
implicatii in activitatea umana
•
microbiologia medicala
•
... veterinara
•
... alimentara, etc
Genetica microbiana
Ecologia microbianaMicrobiologia medicala studiaza:a)relatia mi/o-gazda umana b)capacitatile patogene mi/oc)capacitatile antiinfectioase organism umand)metode de diagnostic etiologic al bolilor infectioasee)metode de terapie/profilaxie antimicrobianaEtape istorice in dezvoltarea microbiologiei:I.empirica (pina in sec. 15)II.morfologica (sec. 16-18)A. von Leewenhoek: 1673 – prima observare si descriere a mi/oIII.fiziologica (sec. 19)L. Pasteur: prepararea vaccinurilor contra antraxului, turbarii, holerei; sustine necesitatea sterilizarii instrumentelor, bandajelor R. Koch: introducerea mediilor de cultura solide; izolare agent antrax, tbc; elaborare teorie despre rolul etiologic al mi/o in bolile infectioase(postulatele lui Koch)I. Mecinicov: argumentare rolul florei intestinale (antagonism); descoperire fagocitoza si rolul antimicrobian al inflamatiei
2.
Tipurile de laboratoa re microbiologice si sarcinile lor. Regimul si regulile de lucru in laboratorul microbiologic. Clasificarealaboratoarelor in functie de exigenta sigurantei antiinfectioase.3. Notiune de microorganisme. Categoriile taxonomice, tipuri acelulare si celulare. Deosebirile dintre microorganismeleprocariote si eucariote.
Mi/o = organisme microscopice (micro-nano- metri) + alge, protozoare, virusuri, agenti subvirali (prioni), cipuerci microscopice (fungi, micete)Clasificari mi/o:
fenotipica (prima tentativa – Carl von Linne)
genotipica
filogenetica (bazata pe studiul fosilelor sau al HLA)Grupe taxonomice: domeniu
regn
increngatura
clasa
ordin
familie
gen
specie
Taxoni infraspecifici din cadrul speciei, care prezinta anumite diferente:
biovar (activitate biochimica/fiziologica)
serovar (structura Ag)
patovar (grad de patogenitate)
lizovar (sensibilitate la bacteriofagi)
antibiovar (sensibilitate la AB)Rolul taxonilor infraspecifici: markeri epidemiologici!
Clasificare mi/o:
forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni)
forme celulare:
bacteria = procariote, eubct1)G-2)G+3)micoplasme (lipsite de PC)
archaea = procariote, PC fara peptidoglican, habitat in conditii extremale
eucarya = eucariote (fungi, protozoare)
1
4. Metodele microbiologice de diagnostic si esenta lor. Metoda microscopica in diagnosticul bolilor infectioase. Tipurile demicroscoape, utilizarea practica, particularitatile si rolul uleiului de emersie.
Metode microbiologice de diagnostic:
diagnostic direct (detectare agent patogen sau a produselor lui)
1.
microscopic (orientativ)
prezenta bct, nr, forma, structura
2.
bacteriologic
izolare culturi pure de bct, identificare si testare la AB
3.
biologic (experimental)
inoculare produs patologic la animale de laborator, provocare maladie tipica4.depistare Ag mi/o in lichide biologice5.identificare AN mi/o prin tehnici de biologie moleculara
diagnostic indirect (imunologic)
1.
serodiagnostic
detectare si titrare Ac specifici in serul bolnavului
2.
intradermoreactie
introducere alergen microbian epidermal/intradermal; reactie pozitiva = aparitie eritem
hipersensibilitate specifica (intilnire repetata cu Ag)
5. Morfologia bacteriilor. Grupurile morfologice de bacterii. De desenat. Caracterele tinctoriale ale bacteriilor. Colorantii debaza utilizati in microbiologie. Metodele de colorare. Aplicarea practica.
Bct = mi/o, unicelular, procariot, autonomGrupe morfologice de bct:
•
coci:1.micro2.diplo (neisseria=bob de cafea, pneumococi=lanceolati)3.tetra
4.
strepto (lant) + enterococcus, lactococcus5.stafilo (gramezi)6.sarcine (pachete 8-16-32 coci)
•
bastonase1.bacterium – capete rotunjite, nu formeaza spori (ex. E. coli)2.bacillus – capete retezate, formeaza spori ce nu depasesc diametrul celulei (ex. B. anthracis); posibilitate formare lanturi =streptobacili3.clostridium – capete rotunjite, formeaza spori ce depasesc diametrul celulei (ex. C. perfringens)
•
spiralate/incurbate1.vibrio (ex. V. cholarae)2.campylo-/helico- bacter = 2 apire. aspect de pasare in zbor (ex. C. jejuni)3.spirillum = cel. spiralate rigide4.spirochaeta = cel. spiralate flexibile, 5-25 spire (ex. Treponema, Leptospira, Borrelia)
•
polimorfe (Actinomyces, Rickettsia, Chlamydia, Mycoplasma)
6.Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturile bacteriene crescute pe medii lichide. Tehnica de pregatire afrotiurilor din biosubstrate: sputa si frotiuri amprente. Metodele de fixare.
Pregatirea frotiurilor
examen microscopicEtape in pregatirea frotiului:1)etalare material microbian2)uscare
3)
fixare
oamoara bct, mareste afinitatea pt colorant
4)
colorare
asigura contrast intre mi/o si fundal5)examinare (microscop optic cu imersie)Caracter tinctorial = capacitatea mi/o de a fixa colorantul
7.Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturile bacteriene crescute pe medii solide. Tehnica de pregatire a frotiurilordin biosubstrate: singe, puroi. Metodele de fixare.8.Structura celulei bacteriene. Enumerati elementele permanente (obligatorii) si nepermanente (neobligatorii) de structura. Membrana citoplasmatica si citoplasma. Structura, compozitia chimica si functiile biologice. Metodele de evidentiere.
Elemente permanente: PC, MCt, Ct, nucleoid, ribosomi, mezosomi
G+ (E, citocromi)Elemente nepermanente: capsula, spor, flageli, fimbrii, plasmide, incluziuni celulareMCt:
•
mozeic fluid Singer
•
lipsa colesterol, contin sterol-like molecules hopanoizi
•
mai bogata in prot. decit eucariotele
fctii multiple (la eucariote indeplinite de organite)
PBP – catalizare transpeptidare si sinteza PC
permeaze – transport
prot. sist. de secretie
receptori
E lant respirator Rol MCt:
1.
Bariera semipermeabila, selectiva
difuziune simpla, facilitata
2.
Permeaze
transport activ
3.
E
activitate metabolica4.Metabolism energetic5.Participa la diviziunea celulara6.Sinteza PG si fosfolipidelor
2
7.Chemotaxis (R specifici)Mezozomi: cresc S MCt
cresc activitatea metabolica, energeticaCt:
•
Lipsesc organitele
•
Prezenta: ribozomi, nucleoid, inclusiuni, plasmide
•
pH acidRol Ct: sediul proceselor metabolice
9.
Peretel e celular bacterian, functiile. Particularitatile de structura ale peretelui celular al bacteriilor gram pozitive. ColoratiaGram. Tehnica si mecanismul de colorare. Importanta practica. Exemple de bacterii gram pozitive.
PC = invelis rigid ceinconjoara protoplastul; e constituit din PG.PG = mureina = heteropolimer macromolecular, format din 2 parti:
•
Partea glicanica (PZ) = catene liniare paralele: NAG + NAM
•
Partea peptidica = peptide 4*aa (izoforme D si L) legate de NAM
protectie de proteazeG-: tetrapeptidele unite direct (bidimensional)G+: tetrapeptidele unite prin punti interpeptidice 5*Gly (tridimensional)Structuri prezente doar la procariote:1.ac. diaminopimelic (tetrapeptid, la G+)2.izoforma D aa3.NAMFragmente solubile de mureina (PG)
interactiune cu toll-likeR/CD14R de pe macrofage
secretie citokine
soc septic!Rol PC:1.Protectie de liza osmotica2.Forma3.Factor de patogenitate (soc septic)4.Protectie contra subst. toxice (AgO, E din spatiul periplasmatic)5.Tinta de atac a unor substante:
Lizozim – scindare legaturi din catena glicanica (intre NAG si NAM)
AB – inhibitie proces de transpeptidare
PC G+:
Componente:
PG (tridimensional) 40-80%
ac. teichoici (fixati de NAG), ac. lipoteichoici (fixati de MCt) = polimeri de ribitol, glicerol-fosfat;
o
sarcina electrica negativa
o
transfer de ioni
o
fctie Ag
o
activare complement pe cale alternativa
o
stimulare secretie citokine
o
adeziune intercelulara
prot. asociate PC
o
Streptococcus pyogenes = prot. M
o
Staphylococcus aureus = prot. A (clumping factor), prot. fixatoare de fibronectina
Uniform
Grosime 80 nm
10.
Peretele celular bacterian, functiile. Particularitatile de structura ale peretelui celular al bacteriilor gram negative. ColoratiaGram. Tehnica si mecanismul de colorare. Importanta practica. Exemple de bacterii gram negative.
PC G-:
Componente:
PG (bidimensional) 1-10%
MEx: existenta situsuri de comuniune intre MEx si MCt
rol in transport
o
Prot. majore: porine, receptori (pili, fagi)
o
Prot. minore: E de captare si transport a subst.
LP Braun = uneste Mex si PG
stabilizare MEx
LPZ (cel mai neobisnuit component)
stabilizare MEx
o
Lipid A – localizat in MEx;
endotoxina
(stimuleaza secretia citokinelor)
o
Miex PZ – transport unele subst.;
AgR
specificitate de gen
o
Lant O (OZ) – sarcina negativa, impiedica fagocitoza;
AgO
specificitate de specie
N.B. Bct au capacitatea de a modifica structura AgO
capacitate de a amagi apararea imuna
Neomogen
Grosime 12 nmSpatiul periplasmatic: E si prot. fixate de MCtRol e: hidroliza, sinteza PC, detoxifiere (ex. Beta-lactamaze)
Coloratia GRAM
1.
Violet de gentiana
Ct violeta
2.
Spalare cu apa, tratare cu sol. Lugol (iodin)
formare complex insolubil violet-iodin
fixare colorant in celule3.Tratare cu alcool 95%
3
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
More From This User
Notes
Load more
