Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
443Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cartea Cu Jucarii,Tudor Arghezi

Cartea Cu Jucarii,Tudor Arghezi

Ratings:

4.75

(8)
|Views: 110,886|Likes:
Published by elly4you

More info:

Published by: elly4you on Jan 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2014

pdf

text

original

 
Hotul (Cartea cu jucarii) , de T. Arghezi
În cutia cu pălării vechi, sta un urs, de catifea. Dacă nu era galben ca floarea soarelui, el ar fi fostfioros, şi podul întreg ar fi tremurat de frica lui. Aveam în pod doi berbeci năpârliţi, trei vaci fără picioare şiun armăsar, care sta în pod fiindcă era de lemn şi vopsit cu pensula verde. Dar ursul era galben, şi culoareaaita micşorează seriozitatea lucrurilor, nu sperie pe nimeni şi au luat-o florile pentru ele. Şi mai avea ursuldoi ochi de sticlă, care se uitau drept în tavan. Domnişoara cusătoreasă, îmbrăcând ursul din şase peticecroite frumos, cred că s-a înşelat când a trebuit să-i pună şi ochii, greşind cutia ochilor de urs şi luând, dintr-altă cutie, doi ochi de porumbel. Un urs se cere încruntat: ursul nostru din pod se uita cu bunătate.Ursul stătuse jos, în casă, doi ani întregi şi ajunsese atât de stricător, încât am fost nevoit să-l puideoparte, în singurătate, şi el s-a trezit în cutia de pălării, numai după ce încercasem zadarnic fel de fel demijloace de îndreptare.Croind ursul din faţa unei scurteici, moştenită de la o cucoană bunică, croitoreasa nu se gândise că,fără să vrea, îi dă, prin potrivirea mădularelor, nişte năravuri; pe care nici scurteica, nici catifeaua nu leavuseseră în timpul lor. Tatăl urşilor, care umblă nevăzut prin lume şi îngrijeşte în munţi de copiii lui,săpându-le peşteri, răsturnând iarna câte un pietroi pe bârloage, spălându-i în somn, pieptănandu-i şi tăindu-le unghiile cu un ferăstrău de argint, face ce face şi trece şi pe la ursul de pâslă, pentru copii, şi le dă câte uncrâmpei de nărav.Ursul nostru se nărăvise să fure, şi nu fura altceva decât bomboane, ciocolată, dulceaţă, fructe sirahat. Când Tătutu aducea o cutie cu lucruri dulci, ursul mirosea şi golea numaidecât cutia, fără să-1 vadănimeni.- Cine a mâncat ciocolata ?- U'su, răspundea băiatul, ridicând din umeri. Nu mai e.- Dar cutia cu bomboane englezeşti ?- U'su, răspundeau fata şi băiatul.Îl văzuseră amîndoi. L-au prins de câteva ori cu cutiile în braţe fugind subt canapea. L-au şi bătut.Odată i-au rupt o ureche de bumbac. De doi ani de zile, ursul a mâncat toată dulceaţa de zmeură şi de chitră,caisele verzi, nucile, şerbetul. Însă el nu mânca tot borcanul, lua câte puţin, ca să nu se cunoască, scotea câteun pumn de bomboane, câteva bucăţi, şi le mânca pe toate cu încetul.Aşa s-a făcut că am trimis hoţul în pod, ca să-l pedepsim şi să cruţăm dulceţurile copiilor. Însă el furăşi acum. Vine din pod. Noi nu l-am întâlnit niciodată pe scară, se fereşte de noi, însă copiii l-au văzut de maimulte ori cum vine, cum deschide dulapul, cum desface borcanele şi cutiile, cum le goleşte şi cum fugeîndărăt. De copii, ursul nu vrea să se ferească. Strămutarea lui în pod a fost cu atât mai binevenită cu câtînvăţase de la urs să mănânce zahăr şi mielul cu părul creţ. Şi de la miel a învăţat şi mingea să pape dulceaţăfurată, cofeturi, cozonac şi prăjituri. Ba mi se pare că ursul niciodată nu a mâncat ce mănâncă acum toatemingile, care înconjoară borcanele şi cutiile şi sug din ele tot.Tătuţu nu bate ursul, nici mielul, nici mingile, pentru că el ştie că trebuie sâ crească, şi lasădulapurile descuiate, cutiile cu capacul niţel ridicat, borcanele cu ţipla nelegată, pentru că mingile nu audegete ca să dezlege sfoara şi să descuie dulapul.Totuşi, într-o zi, Tătuţu o să se puie la pândă, chiar în dulap. Când ursul şi mielul vor veni culinguriţa în lăbuţă ca să se înfrupte, o să-l găsească pe Tătuţu între borcane. Şi atunci, nu ştiu care din trei vafugi mai repede, speriat: mielul, ursul ori Tătuţul.
Plicul ( Cartea cu jucarii ), de T. Arghezi
Baruţu vrea un plic.- Nu-ţi mai dau plicuri, că le strici, îi răspunde Tătuţu, şi mă costă unul cincizeci de bani.- Vreau să chiu la Braşov...- Tot scrii şi nu mai înveţi să scrii. De un an, de când "chii", au mai ieşit opt romancieri şi zece poeţi. Te rog,Baruţule, fii serios. Şi să nu-mi mai zmângăleşti plicurile, că mă supăr. Pauză.- Dă-mi un plic, că nu mai chiu.-Dacă nu scrii, de ce-ţi mai trebuie plic? Acum nu e timp de plicuri. Du-te de te culcă: mi-ai făgăduit că ai sădormi două ceasuri, în toate zilele, după masă, ca si te duc la cinematograf. Ţine-te de cuvânt.- Mă cunc cu el! zice Baruţu.- Cu cine cu el?- Cu plicul.- Şi mi-l dai înapoi nemâzgălit şi curat?
 
- Îl pui su'pernă.- Bine, uite un plic. Să dea naiba să mi-l mototoleşti! Miţu a prins de veste că fratele ei a căpătat un plic.- I-ai dat lui Baruţu un plic, zice Miţu.- De unde ştii?- L-am văzut.- Şi dumneata ce vrei acum?- Să-mi dai şi mie ceva...- N-am nimic de dat.- Să-mi dai ochelarii, să mă culc cu ei.- Cum să-ţi dau ochelarii? Trebuie să citesc. Dacă-ţi dau ochelarii nu mai pot să fac nimic.Miţu ştia că nu i se pot lăsa ochelarii. Repede: Atunci... dă-mi ceasul.- Ai să-i spargi geamul. L-ai mai spart.- Eram mică. Acum sunt... frumoasă.- Şi când erai mică erai frumoasă, şi tot ai spart geamul. Dar ce vrei să faci cu ceasul?- Îl pui la gât. Mă uit cât o să dorm...- Lasă, când o să cunoşti numerele de pe ceasornic, îţi cumpăr unul de mână.- Ştiu, zice Miţu: acu e douăsprezece.- Ai pus deştiul pe patru.- Patru nu-i douăsprezece? întreabă Miţuca.- Ai dreptate, Miţule. Totuna e. Ţine ceasul. Stai să ţi-l pui la gât.Aproape două ore reglementare au trecut. Tătuţu uitase, furat în povestirile unei cărţi cu poze, pecare o ascunde de copiii lui, lacom să mănânce singur din dulceţurile scrise. Baruţu căsca gutural, cu unmare accent de lene în vocea căscatului, scos dintr-un mare gâtlej. În privinţa lui, Tătuţu e fără grijă. Baruţuo să doarmă mult şi, o să-l răzbune pe el. O să ceară toată viaţa să-l dezbrace şi să-l îmbrace, să-l culce şi să-l scoale cineva, şi cum e băiat frumos, şi cum Tătuţu are un singur băiat, iar tătuţii ceilalţi au fete multe,Baruţu o să fie fericit.A bătut de 6.Bună dimineaţa, purcei!MIŢU (înapoind ceasornicul):- Nu ştiu ce are, Tătuţule, că se învârteşte mereu.TĂTUŢU (tehnic):- I-ai rupt, desigur, arcul.MIŢU:- Nu s-a rupt nimic.BARUŢU (restituind plicul în perfectă stare):- Poftim!TĂTUŢU:- Bravo, Baruţule!BARUŢU:-L-am şi lipit.
Intaia deziluzie, de T. Arghezi
Miţu şi-a pus mânuşile de piele ale tătuţului şi parcurge grădina cu mâinile uriaşe ale unui monstru pitic. Şi-a pus şi o păreche de ghete de ale lui şi, în sfârşit, şi o pălărie, cu marginile până la umeri. Ea vrea să sperielumea - nici mai mult, nici mai puţin.„Unde se duce momâia fără cap, cu labele de pelican?" întreabă vrăbioii, care sar din pământ ca nişte bulgăricenuşii în sus.„Cine-i cocoşatul care trece?" se uită gâştele.Pisoiul crede că s-a îmbrăcat curcanul, şi câinii, nedumeriţi, stau mai departe, ciuliţi pe jumătate şi cu oureche moale, dată pe ceafă.

Activity (443)

You've already reviewed this. Edit your review.
Bryana Gampe liked this
1 hundred thousand reads
Andreyutza Andra Dodea added this note
hotul cartea cu jucarii
Cosmin Zaharia liked this
Danie Larisa added this note
Super >:D<
ianaalina liked this
Lavynia Bilba liked this
anca5000 liked this
Alina Pericleanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->