Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
LIMITE, CONDIŢII ŞI RESTRÂNGERI PRIVIND DREPTURILE FUNDAMENTALE

LIMITE, CONDIŢII ŞI RESTRÂNGERI PRIVIND DREPTURILE FUNDAMENTALE

Ratings: (0)|Views: 429|Likes:
Published by sorin

More info:

Published by: sorin on Jan 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/28/2013

pdf

text

original

 
SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A STUDENŢILOR
 „Evoluţia statului şi dreptului în perioada post-aderare”
LIMITE, CONDIŢII ŞI RESTRÂNGERI PRIVIND DREPTURILEFUNDAMENTALE
St. Elena Ramona ARSENESt. Ioana BURCUŞ-SLĂVITASpecializarea Drept, anul ICoordonatori: Lector univ.dr. : Marius ANDREESCUPrep. univ. : Andra DASCĂLU
 In this study we have presented the importance of fundamental rights since they have been first known as natural rights. Also we have emphasized the importance of states interferencein the exercise of our rights and the methods that can determine a state to interfere acording to the domestic law and the european law.
1.Notiunea de drepturi fundamentale.
Consacrarea, ocrotirea si garantarea prerogativelor subiective ale subiectelor de drept seregăseşte ca o problematică indispensabilă si de importanţa majoră pentru domeniul dreptuluiconstituţional. Noţiune de drepturi fundamentale se referă la drepturi subiective şi la drepturi eseţtialece aparţin cetăţeanului prezentând o importanţă primordială atât pentru cetaţean, câat şi pentrustat şi societate.În ceea ce priveşte definirea conceptului propriu-zis de drepturi fundamentale,acestea sunt acele drepturi subicctive esentiale pentru viaţa, libertatea şi demnitatea acestora,indispensabile pentru dezvoltarea personalităţii umane, drepturi stabilite si garantate prinConstituţie si legi.
2.Legatura particulara dintre drepturile fundamentale şi drepturile subiective
Drepturile subiective sunt reflexul drepturilor fundamentale, neconstitutionalitatea uneinorme legale fiind atrasă de incălcarea unui drept fundamental, nesocotirea unui dreptsubiectiv fiind doar o cauză a punerii în discuţie a dreptului fundamental, instituireadrepturilor cetăţenilor ca valoare supremă tinde să răstorne procedeul, fiind suficient ca undrept subiectiv să fie nesocotit prin reglementare, în afaar cadrului impus de Art. 53, pentru canorma sa devină neconstituţională pentru că încalcă valoarea supremă.
1
3.Protecţia drepturilor fundamentale
Protecţia drepturilor fundamentale se realizează prin mijloace interne si internaţionaleMijloacele de apărare, garantare si asigurare a respectării drepturilor fundamentale pe planintern decurg din sistemul legislativ naţional din normele interne ale statului.Protecţia drepturilor omului este nu numai o problemă internă a fiecărui stat, dar şi una acooperării internaţionale materializată in tratate, convenţii si documente internaţionale.
2
Doctrina şi practica in materie consideră că există, la nivel internaţional, doua sisteme de protecţie:
-
sistemul organizaţiei naţiunilor unite cu caracter universal ce se aplică tuturor statelor membre Uniunii Europene
-
sistemul Curţii Europene a Drepturilor Omului.Din analiza prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt deremarcat dispoziţiile Art.53 şi Art.54 care se ocupă de nivelul de protecţie a drepturilor fundamentale consacrate.
1
Popa Nicolae, Dogaru Ion, Danisor Dan Claudiu, Sevastian Cercel, Bazele dreptului civil, Editura C.H.Beck, 2008,p88
2
M. Andreescu,Principiul proporţionalităţii in dreptul constituţional,Ed. C.H.Beck,Bucuresti, 2007,p. 67
 
SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A STUDENŢILOR
 „Evoluţia statului şi dreptului în perioada post-aderare”
În conformitate cu dispoziţiile Art.53 nicio dispoziţie a Cartei nu trebuie săa fie interpretată calimitând sau aducând atingere drepturilor si libertaţilor fundamentale recunoscute in câmpullor de aplicare.Prin dispoziţiile Art.54 este interzis abuzul de drept, în sensul că nicio prevedere a Cartei nudă dreptul de a desfaşura activităţi de către Uniune, sau de către statele membre “menite sădistrugă oricare din drepturile sau libertaţile recunoscute(…)ori să le restrangă mai mult decâtse prevede in acest document.
3
Funcţionarea Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului si LibertăţiloFundamentale şi a organelor sale de control, în special Comisia şi Curtea Europeană aDrepturilor Omului, reprezintă unul dintre primele mecanisme care au permis ConsiliuluiEuropei să asigure un înalt nivel al protecţiei drepturilor omului în toate statele membre.
4
Controlul Curţii Europene a Drepturilor Omului nu exclude protecţia internă a drepturilor,deoarece, spre deosebire de alte sisteme internaţionale de protecţie, deciziile Curţii Europenea Drepturilor Omului au un caracter obligatoriu pentru statele cărora li se ordonează.
4.Caracterul absolut sau relativ al drepturilor fundamentale4.1.Drepturi absolute
În literatura de specialitate au fost enumerate mai multe teorii privind natura juridică adrepturilor omului. Una dintre aceste teorii este teoria drepturilor naturale enunţată de cătreLocke, Wolff, J.J. Rousseau, în care se consideră că libertăţile publice ar avea o naturădeosebită de celelalte drepturi ale omului, deoarece cetăţeanul le dobândeşte în calitatea sa deom. Totodată drepturile absolute sunt opozabile statului şi nu sunt stabilite prin legi, contracteetc.În concepţia lui Blackstone, drepturile absolute se deosebesc de alte drepturi care eraucreaţiunea societăţii deoarece ele derivau din legile naturii şi erau anterioare acestora dinurmă.
5
Teoria drepturilor naturale este importantă pentru că subliniază legătura dintre persoanaumană şi drepturile fundamentale recunoscute în plan juridic deoarece este important şi pentru a explica caracterul imuabil şi intangibil al unor drepturi fundamentale.Excludereasemnificaţiilor sociale a drepturilor fundamentale face ca teoria drepturilor naturale să nu poată fi preluată ca atare în plan juridic. Noţiunea de „drept absolut” este utilizată de către unii autori în doctrina de drept public subliniind astfel ideea exisdrepturi ale omului care nu pot fi limitate sucondiţionate.Deşi această noţiune este folosită în dreptul public ea apaţine dreptului privat fiinddefinită şi în dreptul civil ca „drepturi subiective” care produc efecte faţă de toate persoanelefizice şi juridice presupunând un raport juridic între titularul său ca subiect activ şi toţi ceilalţi participanţi la relaţiile sociale reglementate de lege, ca subiecţii pasivi, neindividualizaţi înmomentul naşterii acestui raport juridic.
6
Dreptul absolut implică obligativitatea corelativă, negativ şi universală a tuturocelorlalte persoane de a se abţine de la săvârşirea oricăror acte sau fapte de natură să aducăatingere prerogativelor pe care el le conferă titularului său.
7
Doctrina şi jurisprudenţa consideră că există drepturi fundamentale cu caracter absolutîn sensul de a nu fi supuse unor limite sau condiţii deoarece lipsa acestor limite sau condiţii deexercitare ar putea să ducă la arbitrariu sau la abuzul de drept pentru că nu ar fi realizatădiferenţierea comportamentului legal de cel ilegal.
4.2.Actualitatea acestui concept pentru unele dintre drepturile fundamentale
3
M. Andreescu,Principiul proporţionalităţii in dreptul constituţional,Ed. C.H.Beck,Bucuresti, 2007,p 107
4
M Voiculescu, Drepturile omului şi problememe globale contemporane,Casa editorială ODEON,Bucureşti,2003,p. 44
5
I. Muraru, E.S.Tănăsescu, Drept constituţonal şi instituţii politice, Editura All Beck,Bucureşti, 2003, vol I, p. 148
6
M. Costin, M. Mureşan, V. Vera, Dicţionar de drept civil,Ed. Ştiinţifică si Enciclopedică, Bucureşti,1980, p196
7
M. Andreescu,Principiul proporţionalităţii in dreptul constituţional,Ed. C.H.Beck,Bucuresti, 2007,p 68
 
SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A STUDENŢILOR
 „Evoluţia statului şi dreptului în perioada post-aderare”
Dreptul la viaţă
8
reprezintă un drept fundamental, primordial fiinţei umane fără de carenici un alt drept ori libertate fundamentală nu ar putea fi exercitată.
9
Dreptul la viaţă esteconsiderat de către unii doctrinari cel mai natural drept al omului fiind consacrat încă din primele declaraţii de drepturi. Cele mai importante convenţii internaţionale în domeniuldrepturilor omului au consacrat dreptul la viaţă ca un drept fundamental inerent fiinţei umane.Dreptul la viaţă în teoria constituţională face parte din categoria drepturilor absolute.Dreptul persoanei la integritate fizică şi psihică
este un drept aflat într-o strânsărelaţie cu dreptul la viaţă, fiind considerat de către unii autori chiar o prelungire a acestuia.Restrângerea exerciţiului acestui drept se poate realiza numai in situaţia în care o restrângereeste necesară pentru garantarea cel puţin la acelaşi nivel a altor drepturi fundamentale sau pentru protejarea unor altor valori deopotrivă de importante pentru societatea organizată înstat.
4.3.Distincţia dintre caracterul drepturilor fundamentale şi gradul de protecţie pentrudrept în sine
În Declaria francea Drepturilor Omului şi Ceţeanului era prevăzut „exercitarea drepturilor naturale ale fiecărui om nu are alte limite decât pe acelea care asigurăcelorlalţi membri ai societăţii posibilitatea exercitării acestor drepturi”, aşadar exercitareadrepturilor fundamentale trebuie să fie condiţionată şi limitată de respectarea drepturilor similare ale membrilor unei societăţi sau de respectarea interesului public.Doctrina şi jurisprudenţa realizează o analiză privind caracterul relativ al drepturilor omului aşa cum rezultă din conţinutul juridic al acestora, iar pe de altă parte nivelul de protecţie al drepturilor omului.Majoritatea drepturilor fundamentale sunt relative deoarece presupun existenţa unor limite şi condiţii în ceea ce priveşte exerciţiul lor, spre deosebire de protecţia juridică şiconstituţională care poate fi diferită existând drepturi protejate în sens absolut, ori de câte orilegiuitorul le declară inviolabile.
4.Restrângerea exerciţiului unor drepturi
Restngerea se refela situiile în care autorităţile statale au competenţaconstituţională sau conferită în baza altor categorii de acte normative de a îngrădi exercitareaunor drepturi prin măsuri considerate necesare într-o societate democratică aplicate în scopulrealizării unui interes public sau pentru a ocroti drepturile şi libertăţile altora.Constituţia României foloseşte un procedeu simplu şi eficient pentru reglementarearestrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi prin dispoziţiile unui singur articol, Art. 53,ce permite restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, dar numaicondiţionat.
 Din punct de vedere sistemic îndeplinirea unei condii presupune deja celeanterioare au fost îndeplinite dând astfel limitării posibilităţii de restrângere a exerciţiuluiunor drepturi un caracter de sistem ierarhizat.
8
Pentru exemplificarea importanţei dreptului la viaţă, amintim Decizia nr. 63258/00 a Curţii Europene pentru DrepturileOmului : CEDO a constatat, pe 24 februarie, incalcarea dreptului la viata de catre statul roman in cauza Gagiu vs. Romania,ca urmare a conditiilor degradante la care reclamantul a fost supus in perioada detentiei, conditii ce au dus, ulterior, ladecesul acestuia.
9
I. Muraru, E.S.Tănăsescu, Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, 2008, p 197
10
Pentru exemplificare menţionăm Decizia nr.65 din 28 februarie 2002 a Curţii Constituţionale a României: autorulexcepţiei consideră că dispoziţiile art. 182 din Codul penal, prin omisiunea prevederii împăcării părţilor drept cauză deînlăturare a răspunderii penale, încalcă prevederile art. 22 alin. (1), referitoare la dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică ale persoanei, şi ale art. 33 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dreptul la ocrotirea sănătăţii. Această susţinere nu poate fi primită. Curtea reţine că garantarea acestor drepturi ale persoanei se realizează, din punct de vedere penal, prinincriminarea ca infracţiuni a faptelor grave care aduc atingere acestor valori sociale
11
M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituţia României revizuită-comentarii şi explicaţii, p.37
12
I. Muraru, E.S.Tănăsescu, Drept constituţonal şi instituţii politice, Editura All Beck,Bucureşti, 2003, vol I,pag.171

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Bogdan Ghidirmic liked this
Bogdan Ghidirmic liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->