Integritatea morfofunctionala a SN poate fi afectata de factori

patogeni interni (circulatori, respiratori, tumorali, metabolici, genetici)

sau externi (fizici, chimici, biologici, psihogeni),care pot produce
leziuni distructive, iritative sau excitatorii.

Factori interni

Tulburarile de irigatie care stau la baza afectarii sistemului

nervos central sunt ischemia, hiperemia sau hemoragia. Acestea au la
baza fenomene ca: tromboza, embolia, arterioscleroza, intoxicatii cu
diferite toxine sau substante toxice, tulburari de vasomotricitate,
modificarea rezistentei peretilor vasculari, leziuni vasculare etc.
 Factori externi

Factorii traumatici (presiune puternica, lovitura,

zdruncinarE) pot provoca leziuni morfofunctionale ale sistemului
nervos in lipsa sau prin depasirea efectului amortizor al lichidului
cefalorahidian.
Factorii fizici care pot genera afectiuni ale sistemului nervos
sunt in principal caldura (insolatia, socul caloric), frigul si
electricitatea.
Factorii chimici (benzen, NaCl, Se, stricnina, morfina, toxine,
produsi de metabolism etc.) pot genera leziuni morfofunctionale,
leziuni care pot afecta procesele de excitatie sau de inhibitie, procesele
motorii, senzitive sau psihice.
Factorii biologici (bacterii, virusuri, paraziti) patrund la
nivelul sistemului nervos cel mai frecvent pe cale hematogena sau
neurogena si produc in general reactii inflamatorii (nevrita, mielita,
encefalita, meningita).
Boala Parkinson este o
boală degenerativă ce
survine în urma
distrugerii lente şi
progresive a neuronilor.
Întrucât zona afectată,
centrul creierului, joacă
un rol important în
controlul mişcărilor,
pacienţii prezintă
gesturi rigide, sacadate
şi incontrolabile,
tremor şi instabilitate
posturală.
Care sunt motivele
pierderii progresive a
neuronilor în boala
Parkinson nu se ştie, dar
se speculează că ar fi
vorba de o combinaţie între
factorii de mediu(expunerea
prelungită la erbicide şi
pesticide anumite droguri,
cum ar fi MPTP-ul,
medicamentele şi
substanţele ce inhibă
receptorii de dopamină, dar
şi intoxicaţiile cu monoxid
de carbon şi mangan,
hidrocefalia, tumorile
craniene) şi cei genetici.
 Paralizia reprezinta
pierderea totala a miscarii
in teritoriul unui muschi
sau segment de corp.
Paralizia o gasim in caz de
inflamatie sau leziune a
unui nerv periferic, prin
afectarea celulei motorii
nervoase din coarnele
anterioare ale maduvei
spinarii, a axonului sau a
prelungirii acestei celule
care iese din maduva.
 Cauzele care pot produce paralizii sunt multiple:
infectii, ruperi de vase sanguine sau astuparea de vase sanguine
in sistemul nervos, tumori, lovituri cu distrugeri de substanta
nervoasa.

Dupa intinderea paraliziei deosebim:

-monoplegie (paralizia unui membru)
-hemiplegie (paralizia unei jumatati de corp)
-paraplegie (paralizia fie a membrelor superioare, fie a
membrelor inferioare)
-tetraplegie (paralizia tuturor membrelor).
 Epilepsia este o
dereglare a sistemului
nervos care produce
descarcari bruste si
intense de activitate
electrica in creier.
Aceasta activitate
electrica anormala de la
acest nivel se manifesta
clinic prin convulsii care
afecteaza controlul
miscarii, al vorbirii, al
vederii sau chiar al starii
de constienta.
 Factorii care cresc riscul de a
face epilepsie sunt urmatorii:
- predispozitie genetica;
- o rana serioasa la cap (o fractura a
unui os al craniului sau o leziune in
profunzimea creierului;
- o lovitura sau boli care au afectat
vasele de sange din creier;
- tumorile cerebrale;
- infectii ale sistemului nervos
central;
- intoxicatii voluntare sau involuntare
cu plumb, cu alte toxice sau fum;
- probleme de dezvoltare a creierului
inainte de nastere;
- Consumul exagerat de alcool sau
droguri;
- convulsiile febrile in copilarie;
- boala Alzheimer.
 Boala demielinizanta (care antreneaza disparitia
mielinei, substanta lipidica ce inconjoara fibre le
nervoase ale substantei albe) a sistemului nervos
central, traducandu-se printr-o scleroza (intarire
provocata de o depunere anormala de tesut conjunctiv),
aparand sub forma de placi, a substantei albe.
Scleroza in placi atinge, in principal, adultii tineri
de ambele sexe cu predominanta feminina (60% dintre
cazuri).
 Alcoolul
Tulburarile psihice asociate cu alcoolismul se
pot clasifica in trei grupe:
(1) Legate de efectele directe ale alcoolului asupra
creierului (intoxicatia, sevrajul, deliriumul,
halucinoza alcoolica),
(2) Tulburari legate de comportamentul care se
asociaza cu alcoolul (abuzul si dependenta de alcool),
(3) Tulburari cu efecte persistente (tulburarea
amnestica persistenta, dementa, encefalopatia Wernike
si sd Korsakoff, induse de alcool)
 Drogurile

Drogurile cunoscute sub numele de “moarte alba”

sunt reprezentate de hasis,marijuana,cocaina,extasy.
Acestea provoaca excitatii psihologice,sentimente de
tensiune,modificarea senzatiilor
auditive,olifactive,singurul scop care mai exista in
viata consumatorului ramanand consumul de droguri.
lipsa drogurilor produce un rau fizic,cu
transpiratii,dureri musculare si de
oase,agitatie,insomnie,neliniste,agresivitate,modifica
personalitatea,altereaza psihicul si distruge sistemul
nervos.
 Cafeaua si tutunul

Cafeaua prin exces produce insomnie,palpitatii

ale inimii,tremuratul mainilor,delir,ameteli.
Abuzul de tutun prin nicotina si gudron produce
tulburari de memorie,de vedere,ameteli,astenie,cancer
pulmonar.
Manual de biologie,ed.LVS Crepuscul 2005
http://www.referat.ro
http://www.informatiamedicala.ro
http://www.alcoolism.org
http://www.alcoolism.org
http://articole.famouswhy.ro
http://www.doctoracasa.ro
http://www.e-referat.net/referate
http://www.sfatulmedicului.ro
http://www.sanatateatv.ro