Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

Dirofilarioza

Dirofilarioza este o biohelmintoză produsă de specia Dirofilaria immitis, care sw

localizează în cordul drept și artera pulmonară la carnivore, caracterizată clinic prin
tulburări cardio-vasculare, cu evoluție cronică.Parazitoza evoluează în regiuni
geografice cu climat cald, iar în zonele temperate, în timpul verii, fiind transmise
de tânțari din familia Culicidae.

Clinic

La câine dirofilarioza evoluează subclinic sau clinic, cu un tablou simptomatic

polimorf, sub formă de sindroame: cutanat, de insuficiență cardiacă și neurologic
cu evoluție inconstantă.

Sindromul modificărilor cutanate se caracterizează prin apariția unor zone depilate

și pruriginoase, îndeosebi în zonele cu piele fină. Se mai observă apariția pasageră
de papule eritematoase, horipilație, noduli cutanți indolori, duri, răspândiți pe cap,
urechi și depilații.La câteva luni apar tulburări generale, cardiace și neurologice.

Sindromul de insuficiență cardică se poate exprima prin insuficiență compensată,

manifestată prin dispnee la efort și tahicardie și insuficiență decompensată care se
produce datorită dilatației cardiace cu inducerea stazei sanguine și grave consecințe
asupra tuturor organelor.

Această etapă se caracterizează prin congestie pulmonară, exprimată prin accese de

tuse, dispnee, congestie renală, exprimată prin oligurie și uneori albuminurie,
congestie hepatică ce se exprimă prin hipertensiune portală, apariția diareei
hemoragice, ascită, hidrotorax și edeme. La ascultația cordului se semnalează suflu
mitral și tricuspidian.

1
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

Sindromul neurologic evoluează cu tulburări ale comportamentului, depresii,

apatie, alternanța fazelor de apatie cu stări de excitație nervoasă și stări
epileptiforme, anemie cerebrală cu pierderea cunoștinței pentru scurt timp și
revenirea la normal, tulburări locomotorii cu incoordonări în mers, pareze,
paralizii, paraplegii.

Animalele bolnave prezintă o anemie severă, edeme ale membrelor, dermatită și

dermatoză crustoasă, sclerodermie, stare de slăbire avansată până la cașexie, cu
tulburări ale vederii, hematurie și sfârșit letal după 6-18 luni de boală.

În unele cazuri moartea intervine brusc, datorită ruperii auriculului drept sau
embolia vaselor cerebrale. În general evoluția bolii este trenantă și tolerată un timp
mai îndelungat la animalele scutite de eforturi mari și repetate.

În cazul dirofilariozei cutanate produse de Dirofilaria repens se constată două

forme clinice: dermatita exudativă și dermatita nodulară.

Dermatita exudativă se caracterizează prin depilații pruriginoase, cu evoluție

cronică, cu caracter umed diseminate pe fața externă a conchiei auriculare, pe
jarete și pe degete.

Dermatita nodulară se caracterizează prin apariția unor noduli cutanați mici, duri,
diseminați pe cap, la baza urechilor, stern, coate și transformarea acestora în ulcere
cutanate.

În ambele forme nu sunt sesizate tulburări cutante sau neurologice.

Diagnosticul clinic este dificil de suspicionat; paraclinic se identifică microfilariile

în sânge, radiografic se evidențiază modificări de volum și poziție ale cordului și
arterei pulmonare.

2
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

Prognosticul este rezervat spre grav în infestațiile slabe și grav în infestații

masive.

Chemoprofilaxia dirofilariozei la câine.

Toate cele câteva formule disponibile ca medicație profilactică pentru dirofilarii se
clasează în 2 grupe de bază, lactone macrociclice sau macrolide ( avermectina și
milbecin) și citratul de dietilcarbamazin (DEC). Primul medicament utilizat pentru
prevenția dirofilariozei a fost citratul de dietilcarbamazin.
Citratul de dietilcarbamazin
Adminstrarea zilnică necesară a DEC prezintă dezavantajul că mai mult de o doză
(zi) neadministrată duce la pierderea protecției. Mai mult, o parte din câini pot
prezenta diaree sau vomă în timpul administrării, lucru care necesită întreruperea
tratamentului. Administrarea DEC poate cauza reacții severe anafilactice la câinii
microfilaremici. Utilizarea DEC a fost limitată în S.U.A și Canada, și nu mai este
disponibil în Europa. În prezent, în SUA, DEC a fost înlocuit de lactonele
macrociclice.

Lactone macrociclice sau macrolide

Macrolidele reprezintă o metodă de tratament, cu spectru larg, eficientă și sigură în
profilaxia dirofilariilor. Profilaxia trebuie începută la 6-8 saptamani în zone
endemice. În cazul câinilor microfilaremici, înaintea primei administrări orice
câine peste 6 luni care prezintă risc trebuie testat (test antigenic, urmat de teste de
microfilarii dacă este pozitiv). Deși asigură protecție timp de 8 săptămâni post-
expunere, macrolidele ar trebui administrate întocmai cum recomandă
producatorul. Dacă se sare peste o doză, prevenția trebuie reinstituită în dozele
recomandate și menținută continuu timp de 12 luni. Macrolidele pot fi utilizate
deasemenea pentru a salva câinii care au avut întreruperi de până la 60-90 zile în
terapia zilnică cu DEC. Dacă întreruperea este prelungită (>2luni ) și riscul pentru
3
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

infecție cu dirofilarie este crescut, macrolidele trebuie administrate timp de un an

fără întrerupere. În plus, un test de determinare a antigenului ar trebui efectuat la 6
luni pentru a detecta infecția .
Ivermectina este un derivat chimic al avermectinei B1, este obtinută din
Streptomyces spp. De la descoperirea ivermectinei și descrierea activității stadiilor
de dezvoltare ale D. Immits, un număr mare de publicații au relatat despre
proprietățile sale.
În prezent, administrarea lunară de ivermectină este 6-12mcg/kg, milbecin oxime
500-999mcg/kg, moxidectin 3mcg/kg, sau selamactin 6mg/kg asigură protecția
efectivă împotriva infecției cu dirofilaria la câini.
Dozele orale de Ivermectină au fost comercializate înca din 1993. Acest produs
poate fi folosit și în tratamentul paraziților gastrointestinali ca: Toxocara canis,
Toxascaris leonina, Ancylostoma caninum, Ancylostoma braziliense and Uncinaria
stenocephala.
În ciuda distrugerii treptate a microfilariei, reacții adverse (precum diaree) pot
interveni dacă este administrat câinilor microfilaremici. Rasa Collie a fost
indentificată ca fiind o rasă care prezintă un risc crescut de apariție a semnelor
nervoase sau chiar de moartea datorită concentrațiilor crescute prezente în sistemul
nervos central-deci mare atentie!

Milbemycin oxime, este foarte eficace împotriva stadiilor în dezvoltare atunci

când este administrată doza orală lunar de 0.05mg/kg sau în doze mai mari la doua
luni. La aceleași doze recomandate pentru profilaxia dirofilariei, milbemycin
oxime este eficace și pentru T. canis, T. leonina, A. caninum, and Trichuris vulpis.

Moxidectin este eficient în prevenirea stadiilor L3 atunci când sunt administrate

pe cale orală în doză de 3mcg/kg la o lună după infecție. Protecția pentru 6 luni
este dată de forma injectabilă, în doze de 170 mcg/kg. În septembrie 2004,
4
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

producatorii PROHEART 6 din SUA, l-au retras de pe piață și au oprit

comercializarea lor. Aceasta formulă injectabilă este vândută în Canada, Europa, și
Australia. Formula pentru Australia conține o concentrație mai mare de Moxidectin
pentru prevenirea infecției pentru un întreg an.

Selamectin, un macrolid semisintetic, este folosit pe cale orală în doze de 6mg/kg.

Selamectin este un adevarat endectocid, datorită faptului că acționează asupra
paraziților interni și externi.
Ca și celelalte macrolide, selamectin are, în cazul administrării continue timp de 12
luni, un efect protector de 99% după 3 luni de întrerupere a profilaxiei. Selamectin
are activitate microfilaricida similară celorlalte macrolide.
În prezent, formulele combinate precum Imidacloprid-Ivermectina și
Imidacloprid-Moxidectina reprezintă noua formulă de prevenție a dirofilariei.
Produsul pionier, din aceasta clasă, a fost o combinație dintre tablete de
Milbemycin oxime/Lufenuron, care sunt disponibile în SUA pentru controlul
infecțiilor cu D. Immitis și Ctenocephalides.

Profilaxia clinică a dirofilariei la câini

Toate lactonele macrociclice sunt total eficace împotriva microfilariilor de D.
Immitis când sunt administrate la fiecare 30 până la 60 zile. Acestea asigură o
măsură de siguranță în cazul omiterii tratamentului lunar, sau când istoria
chemoprofilactică nu poate fi verificată.S-a dovedit că Ivermectin și Milbemycin
oxime asigură un grad ridicat de protecție când sunt administrate regulat începând
de la 3 luni după infecție. De fapt, administrarea prelungită omoară nu numai
larvele tinere dar și larvele dezvoltate, adulții tineri "imaturi", și/sau adulții.
Ivermectina are cel mai sigur efect în activitatea adulticidă, în timp ce milbemycin
are cea mai slabă activitate, iar eficacitatea selamectin și injecților moxidectin se
situează între ivermectin și milbemycin.
5
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

Terapia adulticidă

Melarsomine. Adulticid arsenical, este singurul adulticid disponibil pentru câini,

eficacitatea în cazul pisicilor punându-se la îndoială. Melarsomine este
admininstrat adânc intramuscular în muschiul lombar-Longisimus dorsi. Dacă
tratamententul adulticid este ales pentru câinii cu semne clinice trebuie încercată
stabilizarea semnelor clinice ale pacientului prin terapie simptomatică înainte de a
începe terapia adulticidă. Se recomandă scăderea activității fizice. Protocolul de
administrare: 2 administrări, o injecție la 24h (este recomandat de producători
pentru câinii cu risc scăzut de complicații trombemolice). Pentru câinii cu risc
crescut, o eliminare a viermilior graduală, este posibilă printr-o o terapie cu 3
injecții cu o doză inițială, urmată în 4-6 săptămâni de un tratament cu două doze.
Este benefică administrarea unei doze profilactice de ivermectină înaintea
administarii melarsomine.
Cea mai intâlnită complicație care intervine în cazul terapiei cu melarsomine este
inflamarea locală la locul injecției. Acest risc poate fi minimizat urmând indicațiile
producătorului (schimbi acele înainte de injecție, administrezi intramuscular adânc,
apeși pe locul administrării, și alternezi locurile). În plus, pot fi administrați
corticosteroizi în același timp cu melarsomine pentru a reduce reacția inflamatorie.

Ivermectina. Administrarea lunară continuă de doze profilactice de ivermectină,

singură sau în combinație cu Pyrantel pamate. Este foarte eficientă împotriva
larvelor și a adultilor tineri de dirofilarii (< de 7 luni post-infecție). Efectul
adulticid al ivermectinei necesită mai mult de un an de administrare lunară
continua și poate dura mai mult de 2 ani până când dirofilariile pot fi complet
eliminate.

6
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

Heartgard Heartgard Heartgard Interceptor Sentinel Stronghold Advantage

pentru Plus pentru sau Multi
Caini Iverhart Plus Pisici Revolution
Tri-Heart
Plus

Dirofilarii
milbemycin milbemycin
Principiul ivermectina ivermectina ivermectina selamectina moxidectina
oxime oxime
activ

Controlul altor
pyrantel
Paraziti- nu nu nu lufenuron nu imidacloprid
pamoate
produs

Mod de
oral oral oral oral oral Local ext. Local ext.
Administrare

4 sapt. catei 6 sapt. catei 7 sapt. catei

6 saptamani 6 saptamani 6 saptamani 4 saptamani

7
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

Administrat la
Gestante sau in DA DA DA DA DA DA NU
Lactatie

Rezista la
DA DA DA DA DA DA NU
spalare - apa

De regula De regula
Pot fi DA, dar la DA, dar la
administrate animale cu animale cu
unui animal cu DA DA DA un numar un numar DA DA
Dirofilaria- mare de mare de
pozitiv ? microfilarii microfilarii
NU NU

Heartgard
Website-ul Plus Advantage
Heartgard Heartgard Interceptor Sentinel Revolution
Producatorului Iverhart Plus Multi

Tri-Heart

8
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

Plus

10 mg/kg
adm. Per-Os DL50 - DL50 - moxidectin
la sobolan- necunoscut necunoscut 106 mg/kg
10 mg/kg 10 mg/kg mai mare de
DL50*-doza ivermectina; tremuraturi tremuraturi Per Os;
adm. Per- adm. Per- 1600 mg/kg
letala 90 mg/kg la incoordonari incoordonari imidacloprid
Os la Os la adm. Per-Os
caine Per-Os la depasirea la depasirea 450 mg/kg
sobolan sobolan la sobolan
admin dozei cu dozei cu adm. Per-Os
pyrantel peste 19ori peste 19ori la sobolan
pamoate

9
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

Ivermectina

I.Substanța medicamentoasă: Ivermectina

Grupa: Avermectine

Sinonime: Hyvermectin;

mk-0933; mk933;

23-DIHYDROAVERMECTIN B1;22,23-DIHYDROAVERMECTINE;

IVOMEC;IVERMECTIN;IVERMECTINE

II.Proprietăți fizico-chimice:

1.Originea subsanței: Ivermectina este un derivate semisintetic al unei

avermectine. Avermectina este un antibiotic din clasa lactonelor
macrociclice(macrolide) și este obținută prin fermentarea unui
microorganism telluric Streptomyces avermitilis urmată de hidrgenare
chimică.

10
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

2. Structură chimică:
Ivermectina reprezintă un amestec de:
80% ivermectină B1a(5-0-demethyl-22,23-dihydidroavermectin A1a)
Molecular: C48H74014
M.W= 75.1

20% ivermectină B1b(5-O-demethyl-25-de(1- methylpropyl)-22, 23-dihydro-25-

(1-methylethyl)avermectina A1a)
Molecular: C47H72014
M.W:861.1

III.Proprietăți fizice:
1. Proprietăți ale substanței:
-formează cristale incolore;
-solubilitatea în apă=4mg/L;
-solubilă în solvenți organic polari(ex.: butanol) (Hayes & Legile 1991).
2. Condiții de depozitare: a se depozita la loc răcoros, protejat de lumină.

IV.Farmacocinetică
1. Căi de intrare:
Orală: Ivermectina este moderat absorbită după administrarea orală (Hayes & Legile, 1991).

A. Inhalare: nu se aplică;
B. Dermică: Studiile la animale indică faptul că ivermectina poate fi
absorbită prin piele într-o măsură limitată (MSD, 1988).
C. Parenteral: Ivermectina este bine absorbită din injecții administrate
subcutanat sau intramuscular (Hayes & Legile, 1991).
2. Absorbția în functie de calea de expunere:

11
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

S-a raportat că o soluție alcoolică de ivermectină administrată oral are

aproximativ de 2 ori disponibilitatea sistemică a capsulelor sau
comprimatelor. În acest studiu concentrațiile serice maxime de ivermectină
au fost de 81, 50, si 46 ng/ml în urma administrării unei singure doze orale
de 12mg sol(40% v/v etanol) , capsule( 6 mg fiecare), comprimate(6 mg
fiecare) la voluntari sănătoși.
Disponibilitatea mai mare a soluției alcolice sugerează că gradul de
absorbție a ivermectinei este limitat în parte de către solubilitatea sa( Edward
1988).
3. Distibuția în funcție de calea de expunere:
Cele mai mari concentrații tisulare apar în ficat și în grăsime(Reynolds
1993). Niveluri extreme de scăzute sunt găsite în creier.
Studiile metabolice și reziduurile radioactive au fost efectuate într-o
varietate de specii de animale, inclusiv șobolani, bovine, ovine, porcine.
Animalelor li s-a administrat ivermectină radioetichetată în doze unice de
300-400 DG/ kgc., subcutanat sau oral.
Cantitatea cea mai mare de reziduri s-a găsit în ficat și grăsimi la toate
speciile și în cantități mici în mușchi și rinichi( MSD 1988).
4. Timpul de înjumătățire:
Din analizele plasmei la om și animale de laborator efectuate după
administrarea orală și/sau parenterală de ivermectină, s-au calculat următorii
timpi de înjumătățire:
om: oral- 10-12h,
șobolan : I.V- 1 zi;
bovine : oral -2,7 zile;
s.c. -2,9 zile;
topic -15,9zile;
12
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

5. Metabolizare:
Ivermectina este metabolizată și este excretată în principal prin fecale.
Ivermectina este puțin metabolizată de mamifere, 90% din doza administrată
fiind excretată prin fecale și o parte din rezidurile compusului prin țesuturi.
(Campbell 1989).

6. Eliminare:
Ivermectina este excretată în principal prin fecale, mai puțin de 1%
figurează în urină și mai puțin de 2% în laptele matern( Reynolds 1993). În
studiile efectuate la animale, indiferent de calea de administrare oral/
parenteral, doar 0,5-2% din doză este excretată prin urină, restul, circa 90%
apare în fecale.

V.Farmacodinamică:
Ivermectina are activitate antiparazitară față de nematode și atropode(
agenții râielor, căpușelor, miazelor, puricilor), stimulând la acestea
eliberarea de GABA(acid gamma-aminobutiric) de la sinapsa nervului și
intensifică cuplarea acestora cu receptorii de la nivelul joncțiunilor nervoase,
întrerupând, astfel, transmiterea impulsului nervos, paralizând și omorând
parazitul.
Ivermectina nu are efect împotriva trematodelor și cestodelor, pentru că ele
nu au GABA ca mediator chimic al impulsului nervos.

VI.Indicații terapeutice:
Rumegătoare mari și mici, porc, cal, câine, în nematodoze gastrointestinal și
pulmonare, miaze.
13
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

VII. Profil Toxicologic

Intoxicația cu ivermectină apare mai probabil în urma aplicării tratamentului
cu un produs ce conține ivermectina dozată pentru cai sau bovine.
Rasele de câini cele mai afectate sunt Collie sau metișii de Collie. Păsările
mici, cum ar fi papagalii pot fi afectate ( datorită greutății lor corporale și
dificultatea de a furniza doza corespunzătoare), pot fi ușor supradozate.
Ivermectina are un spectru larg de activitate împotriva multor paraziți interni
și externi.
Toxicitate:
Următoarele doze de ivermectin sunt cele raportate în literatura de
specialitate datorită cauzării semnelor clinice (cel mai frecvent ataxie sau
depresie).
Bovine : 4-8 mg / kg (20 - 40 de ori doza terapeutică)
• Cai: 2 mg / kg (de 10 ori doza terapeutică)
• Porci: 30 mg / kg (de 100 de ori doza terapeutică)
• Câini
Collie o: 0.1 - 0.2 mg / kg (15 - 30 de ori doza terapeutică)
Beagle o: 2.5 - 40 mg / kg (mai mare de 200 de ori doza terapeutică)
• Pisici: 0,3 mg / kg de greutate corporală, subcutanat. Pisicile adulte par a fi
mai puţin sensibile.
• broaştele ţestoase (roşu-seară şi leopard tortises): 0.1-0.4 mg / kg
• broaşte Leopard: 2,0 mg / kg intramuscular dus la moarte în timp ce
20 mg /kg cutanat nu a avut efect
Semne clinice:
• midriază
• depresie
14
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

• comă
• tremor
• ataxie
• stupoare
• voma
• moartea

Notă: convulsiile și crize NU sunt frecvent asociate cu toxicoza. Ivermectina

este un agonist GABA, care va spori efectele inhibitoare ale căilor neuronale
în SNC care duc la depresie şi stupoare.

Forme comerciale de Ivermectină:

15
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

I.ROMIVERMECTIN 1 %

Soluţie injectabilă pentru bovine, ovine, caprine şi porcine

1.DENUMIREA PRODUSULUI MEDICINAL VETERINAR

romivermectin 1%, Ivermectină 1g/100 ml, soluţie injectabilă pentru bovine,

ovine, caprine şi porcine.

2. DECLARAREA SUBSTANŢELOR ACTIVE ŞI A ALTOR SUBSTANŢE

Ivermectină 1g
Excipient (glicerol formal, propilenglicol) ad. 100 ml

3. INDICAŢII

16
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

Romivermectin 1 % este recomandat în combaterea endo- şi ectoparaziţilor la

bovine, ovine caprine şi porcine, după cum urmează:

- la bovine: Trichobylus spp., Oesophagostomum radiatum, Nematodirus spp.,

Ostertagia spp., Haemonchus placei, Strongyloides papillosus, Toxocara
vitulorum, Parafilaria, Thelasia, Dictyocaulus viviparus, Hypoderma spp.,
Haematopinus eurystenus, Solenopotes capillatus, Sarcoptes scabiae var. bovis,
Psoroptes communis var. bovis, Chorioptes bovis, Ornithodores spp. şi Boophilus.

- la ovine şi caprine: Ostertagia spp., Haemonchus contortus, Trychobylus,

Nematodirus filicollis, Oesophagostomum, Chabertia ovina, Trichuris ovis,
Strongyloides, Protobylus, Oestrus ovis, Sarcoptes scabiae, Psoroptes comunis,
Psorergates ovis.

- la porcine: Ascaris suum, Oesophagostomum spp., Metabylus spp., Strongyloides,

Trichuris suis, Stephanurus dentatus, Haematopinus suis, Sarcoptes scabiae,
Trichinella spiralis.

4. CONTRAINDICAŢII

Pentru evitarea accidentelor, respectiv a rupturii esofagului produse de stadiul

larvar a Hypodermei lineatum şi a paraliziilor produse de forma larvară a
Hypodermei bovis, când aceasta se află în canalul vertebral, bovinele vor fi tratate,
fie înainte, fie după depăşirea acestor stadii de dezvoltare a larvelor.

Nu se administreaza la animalele în lactatie de la care se obtine lapte destinat

consumului uman. La bovine cu hipodermoza nu se administreaza în perioada

17
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

decembrie - martie pentru că larvele migratoare din canalul vertebral pot muri si
astfel, determină paralizii şi pareze ale animalelor.

Se recomanda vaccinarea contra anaerobiozeelor la ovine inainte de tratament.

5. REACŢII ADVERSE

In urma studiilor clinice nu s-au constatat efecte colaterale semnificative. Nu exista

reacţii adverse la bovine, ovine, caprine şi porcine. Dozele toxice sunt mai mari
decat cele terapeutice de zece ori. Nu se exclude posibilitatea aparitiei unor reactii
locale la locul de injectare.

6. SPECII ŢINTĂ

Bovine, ovine, caprine şi porcine.

7. MOD DE ADMINISTRARE ŞI DOZE PENTRU FIECARE SPECIE

Produsul se injectează subcutanat, utilizându-se următoarele doze:

- la bovine: 1 ml/50 kg greutate vie, pe latura gatului;

- la ovine şi caprine: 0,5 ml/25 kg greutate vie, pe faţa medială a membrelor

posterioare;

- la porcine: 1 ml/35 kg greutate vie, la baza urechii sau la nivelul abdomenului;

În cazuri grave de scabie, în vederea distrugerii formelor de rezistenţă ale

paraziţilor (ouă), se recomandă a doua injectare cu Romivermectin 1 % la interval
de 7-8 zile.

8. RECOMANDĂRI PRIVIND ADMINISTRAREA CORECTĂ

18
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

Scroafele gestante vor fi tratate cu 10-12 zile înaintea fătării pentru a nu infesta cu
paraziţi purceii nou-născuţi.

Vierii vor fi trataţi de două ori pe an, iar scrofiţele cu 10-12 zile înainte de montă.

Pentru toate speciile, se recomandă ca, în paralel cu tratamentul general al

efectivelor, să se efectueze dezinsecţia adăposturilor şi utilajelor, utilizând
Romparasect 5 % în concentraţie de 2 ml la 1 litru apă.

9. TIMP DE AŞTEPTARE

La bovine, porcine şi caprine: 28 zile de la ultimul tratament;

La ovine 21 de zile de la ultimul tratament.

10. PRECAUŢII SPECIALE PENTRU DEPOZITARE

A se păstra la temperatură mai mică de 25º, în ambalajul original.

A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Perioada de valabilitate a produsului aşa cum a fost ambalat pentru vânzare: 2 ani.

11. ATENŢIONĂRI SPECIALE

Produsul se injectează strict subcutanat, în mai multe puncte dacă volumul de

medicament este mai mare de 5 ml.

12. ALTE INFORMAŢII

mod de prezentare: flacoane cu 5, 10, 20, 50 şi 100 ml.

19
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

II. ECVIROM-I suspensie orală, pentru cabaline

1. DENUMIREA PRODUSULUI MEDICINAL VETERINAR

ecvirom-i, Ivermectină 0,2 g/100 ml, Praziquantel 2,5 g/100 ml, suspensie
orală, pentru cabaline, antiparazitar cu spectru larg.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI ACTIVE ŞI A ALTOR INGREDIENTE

Ivermectina 0,1 g/seringă de 50 ml

Praziquantel 1,25 g/seringă de 50 ml
Excipienţi(carboximetilceluloză, acid benzoic,

glicerol formal, alcool etilic şi apă distilată) ad.

3.INDICAŢII

ECVIROM - I este recomandat în combaterea endo şi ectoparazitozelor la

cabaline, după cum urmează:

- Trematodoze produse de Fasciolla hepatica.

- Cestodoze produse de genul Anoplocephala.

20
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

- Nematodoze produse de: Parascaris equorum, Strongylus spp., Trichonema spp.,

Strongyloides spp., Habronema spp.,

Oxyuris equi, Gongylonema spp., Parafilaria spp., Onchocerca spp., Dictiocaulus

arnfieldi, Trichinella spiralis.

- Arachnoze: linguatuloză viscerală (Linguatula serata), râia calului (Sarcoptes

scabiei var. equi, Psoroptes communis var.

equi, Chorioptes bovis var. equi).

- Entomoze: produse de Gastrophilus spp., Hypoderma spp.

4. CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

Se va estima corect greutatea vie a animalelor, pentru a se evita subdozările şi

supradozările.

Nu a fost evaluat profilul complet al toxicităţii reproductive pentru produs, astfel

încât acesta nu se va administra în perioadele de gestaţie şi lactaţie fără o evaluare
a raportului risc/beneficiu de către medicul veterinar.

5. REACŢII ADVERSE

Nu se cunosc în condiţiile în care se respectă dozele recomandate. Dacă observaţi

reacţii grave sau alte efecte, vă rugăm informaţi medicul veterinar.

6. SPECII ŢINTĂ

Produsul se administrează la cabaline.

21
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

7. MOD DE ADMINISTRARE ŞI DOZE PENTRU FIECARE SPECIE

Administrarea se face oral cu seringa, prin pozitionarea inelului de dozare la

nivelul marcajului corespunzator greutatii animalului dupa care se fixeaza varful
seringi la comisura buzelor si se administreaza cantitatea necesara dupa care se
recomanda ridicarea capului animalului pentru a favoriza deglutitia.

Doza este de 0,2 mg ivermectină + 2,5 mg praziquantel/kg masă corporală.

Această doză este echivalentă cu 10 ml suspensie Ecvirom-I/100 kg masă
corporală atât pentru adulţi cât şi pentru mânji, într-o priză unică.

Mânjii trebuie trataţi, iniţial, de la vârsta de 6-8 săptămâni.

Deparazitarea animalelor se va face trimestrial.

Agitaţi înainte de utilizare!

8. RECOMANDĂRI PRIVIND ADMINISTRAREA CORECTĂ

Se vor respecta procedurile elementare de contenţionare a cabalinelor.

Produsul se va administra la nivelul comisurii (colţul gurii).

Este recomandată efectuarea tratamentelor de rutină, trimestriale.

Se vor respecta dozele si schemele de tratament indicate.

22
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

9. TIMP DE AŞTEPTARE

Pentru animalele care se folosesc în consumul uman 37 zile de la ultimul

tratament.

10. PRECAUŢII SPECIALE PENTRU DEPOZITARE

A se păstra la temperatură mai mică de 25 °C. A se păstra în ambalajul original. A

nu se lăsa la îndemana copiilor!

Termen de valabilitate: Aşa cum esta ambalat pentru vânzare: timp de 2 ani.
Perioada de valabilitate după prima utilizare: nu se aplică deoarece seringa
corespunde greutăţii animalului; ceea ce rămâne în seringă după prima utilizare se
aruncă (conform reglementărilor naţionale privind gestionarea deşeurilor).

11. ATENŢIONĂRI SPECIALE

In timpul administrarii produsului, limba animalului nu se imobilizeaza ci se lasa

liberă.

Înainte de administrarea produsului trebuie să ne asigurăm că animalul are

cavitatea bucală liberă de resturi alimentare.

Se recomanda prudenţă la caii cu insuficienţă renală sau hepatică.

12. PRECAUŢII SPECIALE PENTRU ELIMINAREA PRODUSULUI

NEUTILIZAT SAU A DEŞEURILOR, DUPĂ CAZ

Medicamentele nu trebuie aruncate în ape reziduale sau resturi menajere. Solicitaţi

medicului veterinar informaţii referitoare la modalitatea de eliminare a

23
 Substanțe medicamentoase utilizate în tratamentul dirofilariozei la câine

medicamentelor care nu mai sunt necesare. Aceste măsuri contribuie la protecţia

mediului.

13. ALTE INFORMAŢII

MOD DE PREZENTARE: seringă de plastic cu 50 ml produs, ambalată îndividual

în cutie de carton.

24