Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
educatia artistica

educatia artistica

Ratings: (0)|Views: 118 |Likes:
Published by Cartas Catalina

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Cartas Catalina on Jan 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2013

pdf

text

original

 
 1
Educaia Artistic
 
 Perspectiva intercultural în teoria educaiei
Cuprins:
Argument«««««««««««««««««««.«.21.
 
Educaia artistic
«««««««««««««««..3
 
1.1.
 
C
erina de baz a formrii presonalitii«««««31.2.
 
Interesul elevilor««««««««««««««.31.3.
 
Profesorii de arte: educaie i formare««««««.42.
 
Educaie artistic i cultural în coalaeuropean
...........................................................................52.1.
 
S
copurile educaiei artistice în coala european«....52.2.
 
Discipline artistice obligatorii i opionale în coalaeuropean«««««««««««««««««73.
 
O
piuni colare i profesionale a elevilor din liceele deart
«««««««««««««««««««««.8Rezumat«««««««««««««««««««««.10Bibliografie««««««««««««««««««««11
C
uvinte cheie«««««««««««««««««««.11
 
 2
 A
rgument 
 
Trim într-un timp al zgomotului, al agresivitii i al conflictelor, al inevitabilului i atât denocivului amestec de cultur, pseudo i non-cultur, în care fiina uman se simte, mai mult caoricând, în fragibilitatea echilibrului ei, a crei distrugere nu poate avea drept consecin decâtînsi distrugerea omului, pierderea esenei umane.Într-un astfel de context,
arta
, alturi de
educaie
reprezint ansa-necesitate pentru atragereaspre înlarea omului pe linia Umanului, cultivând în el virtualitile bune i frumoase- chemarela continu i profund via spiritual ce definete esena fiinei umane.
 
i
arta
i
educaia
înseamn modaliti de via, de aciune, în care se manifest i,concomitent se modeleaz omul; sunt exeperiene trite i dezvoltate personal i social, în luminaarmoniei i echilibrului, a coerenei, a convergenei individ-lume-univers, activând cunoatereai înelegera de sine, ca i ceea ce e exterior sinelui.
 Arta,
 propriu-zis artele, în ipostazele cunoscte: ale cuvântului, ale sunetului, ale gestului imicrii corporale, ale spaiului, suprafeelor, liniilor i cunlorilor, ale luminii i umbrei, însoesc,în fapt, fiina uman în întreaga existen. Iar 
educaia
trebuie s apeleze la, i s beneficieze deoferta lliteraturii, muzicii, teatrului i filmului(de art), coregrafiei, picturii, sculpturii,arhitecturii, a artelor ornamentale sau decorative.Exist o
art a educaiei
! A forma i a dezvolta personalitatea tânrului este, trebuie s fie oart. i, în primul rând, trebuie s exise o art a procesului didactic, în care predarea i învareas fie afectate benefic i productiv prin integrarea calitii artistice; aceasta, putând întregiaciunea educaional prin nota de emoie, semnificativ, prin rezonana real-imaginar, prin perspectiva unui existent ce nu este înc, dar care se dorete a fi. ÄNumai viziunea imaginativtreyete posibilitile care sunt implicate în cadrul esturilor realului. Primele semne deinsatisfacie i primele aluzii la un viitor mai bun sunt întotdeauna aflate în lucrrile de art´ (J.Dewey,
 Fundamentele pentru o tiin a educaiei
).
C
alitatea artistic este cea care asigur unspor de atractivitate, de unitate, de îmbunataire a actului educaional, contribuind esenial ladesvârirea acestuia.Rolul educaiei artistice în formarea competenelor tinerilor pentru via în secolul 21 a fostrecunoscut pe larg la nivel european. 2009 este Anul European al
C
reativitii i Inovaiei i esteo recunoatere a legturilor dintre contientizarea cultural i creativitate. Anul se refer la teme,cum ar fi cultivarea artistic i a altor forme de creativitate, la toate nivelele i formele deeducaie. Ne pronunm pentru modelarea artistic a educaiei, recunoscând trsturi comune ale procesului educaional cu acela al creaiei artistice, ca i favorizarea, în general, a muncii
 
 3
formative de ctre i prin elementele artei. Acestea din urm se dovedesc a fi un adevrat stimul pentru mobilizarea pozitiv a energiilor elevului, pentru încurajarea resurselor acestuia, unferment pentru orientarea întru ceea ce este valoare i, nu în ultimul rând, pentru creativitate.
1.
Educaia artistic
1.1.
Cerina de baz a formrii personalitii
 Nimeni nu se mai îndoiete astzi c educaia integral a devenit nu numai o necesitate asocietii contemporane, ci i o posibilitate obiectiv virtual. Orice personalitate tinde s-ivalorifice pe deplin capacitile de care dispune, s-i afirme toate disponibilitile.(Dumitru
S
alade, ÄEducaie prin art i literatur´).Efectele multiple i binefctoare ale unei educaii artistice de calitate asupra individului suntde necontestat i ele au fost artate în studii teoretice, literare, de critic artistic etc. Moduldiferit în care ele fructific spiritul i îmbogesc fondul umanist al persoanei este cunoscut îngeneral i acceptat ca un reyultat cert, ca un bun comun.Insuficienele educaiei estetice din coal au fost i sunt subliniate de ctre muli cercettori.Muzica, desenul, limba i literatura român sunt insuficiente pentru a putea asigura o educaiemultilateral, satisfctoare, adecvat cerinelor.Educaia artistic presupune de asemenea formarea nu numai a capacitii de apreciereestetic, a judecii estetice, ci i dezvoltarea capacitii, a nevoii, de frumos, a deprinderilor detrire emotiv a valorilor artistice.
1.2.
Interesul elevilor
C
u toii tim c o mare parte din absolvenii liceului rmân indifereni, nu vibreaz deloc încontact cu unele opere de art autentic( unii cu cele muzicale, alii cu cele arhitecturale etc.),neputând s îneleag i s se emoioneze prin perceperea lor.Este drept c coala de cultur general nu poate forma specialiti i c nu toi elevii potobine rezultate deosebite în toate domeniile educaiei artistice: unii obin progrese mai mari îndomeniul muzical, alii în cel coregrafic spre exemplu.Pentru ilustrare, m opresc la un singur exemplu: N. Pârvu(ÄDrumul spre personalitate´,1971), fcând o cercetare cu privire la ÄAtitudinea preadolescenilor fa de art´ pe un numr de440 de cazuri, constat, printre altele, c 22 de elevi din 124(clasa V-a) nu au vizionat niciunspectacol.O cercetare fcut printre studenii anului I ai Universitii din
C
luj arat de asemenea, c unnumr mare dintre acetia nu au vizionat niciun spectacol artistic.
S
unt faculti la care studenii

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->