Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
20Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Amenajări şi construcţii hidrotehnice

Amenajări şi construcţii hidrotehnice

Ratings: (0)|Views: 1,587 |Likes:
Published by stefaniapartene

More info:

Published by: stefaniapartene on Jan 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2013

pdf

text

original

 
 Referat:“ 
 
 Amena
 
 
 jări şi construcţii hidrotehnice
 
” 
1
 
 Amena jări şi construcţii hidrotehnice
În general, în sectoarele amonte ale cursurilor de apă cu pantă accentuată a albiei, lucrărilede amenajare au ca scop principal stabilizarea albiei, pe când în sectoarele din aval, pe cursulmijlociu şi inferior, obiectivele prioritare sunt cele de combatere a inundaţiilor. Lucrările deamanajare ale cursurilor de apă se împart în trei mari categorii:
conservative, modificatoare
şi
reparatorii.
 
 Lucrările de amenajare conservative
vizează menţinerea unui curs de apă într-o starestabilă, aproape de un echilibru stabil, urmărindu-se evitarea revenirii acestuia la dinamica sanaturală.
 Lucrările de amenajare modificatoare
transformă radical albia cursului de apă (ecluze, baraje, derivaţii îndiguiri şi albii canalizate etc.). În cadrul acerstora se distinge tipul modificator  propriu-zis şi tipul lucrativ, acesta din urmă constând în amenajarea de lacuri de acumulare şi balastiere.
 Lucrările de amenajare reparatorii
au ca obiective reabilitarea ecologică a unor cursuri deapă, refacerea şi protecţia malurilor, regimul de exploatare piscicolă ş.a.Pentru fiecare tip de intervenţie prezinimportanţă lungimea sectorului supusamenajărilor de diverse tipuri. Intervenţiile punctuale, reprezentate în cele mai multe cazuri prin protecţia căilor de comunicaţie, construcţia de poduri, prize de apă, debuşeuri de afluenţi ori decanale constau, în general, în rectificări şi calibrări ale albiei, asociate cu protecţie locală de maluri.Deşi acest tip de lacuri se realizează pe sectoare de albie de lungime mică (câteva sute de metri),impactul cumulat al acestora poate fi important (fig. 204).
Fig. 204. Tipologia lucrărilor de amenajare acursurilor de apă
(după R. Drobot, J. P. Charbonnel, 1999).
În cazul amenajărilor pe lungimi mari,având ca scop obiective de dezvoltare agricolă şiurbană, porţiunile afectate ale cursurilor de apăsunt mult mai importante, iar impactele mult maisevere (ecologice, spaţiale, climatice etc.).Dintre amenajările cursurilor de apă, celemai importante ca impact teritorial, ecologic şieconomic sunt cele de interes hidroenergetic.Interesului primordial, producerea deenergie hidro, i se asociază alimentarea cu apă acentrelor populate, irigarea terenurilor agricole,evitarea inundaţiilor, prin reţinereaundelor de viitură, probleme de navigaţie,turism, agrement, piscicultură şi protecţieantierozională a solului (fig. 205).
Fig. 205. Model de amenajarecomplexă a unui bazin hidrografic, Drăgan –Iad
(după Gr. Pop, 1996).
 Amenajarea balastierelo
seleagă de nevoia crescândă de balast, înspecial pentru construcţii şi amenajări dei rutiere şi feroviare. Exploatarea
2
 
 balastului se realizează în două moduri: din
albie
şi
 
din
luncă.
Amenajarea unei balastiere presupune următoarele condiţii prealabile:
volum mare al sedimentelor pietros-nisipoase;
 proximitate în raport cu utilizatorii principali.Exploatarea materialului grosier se realizează cu mijloace mecanice. De la punctele deexploatare se transportă cu mijloace auto speciale (autobasculante) la punctul de sortare unde areloc separarea materialului grosier pe categorii dimensionale (fracţiuni nisipoase cu
Φ
cuprins între0,1 0,5 mm, fracţiuni intermediare, 1 5 mm, şi fracţiuni cu diametrul mare, 5,1 7 mm)şi foarte mare (7,1 – 15 mm). Pentru a utiliza şi materialul extras cu dimensiuni mai mari decât celemenţionate, majoritatea balastierelor sunt dotate cu staţii de concasare. Depozitarea acestuia, înlipsa instalaţiei de concasare, conduce la o utilizare neeficientă a spaţiului destinat balastierei.Materialul sortat se depozitează temporar, fiind livrat cu mijloace auto sau pe calea ferată.Invadarea cu apă a spaţiului de extragere a balastului are drept consecinţă formarea unor unităţilacustre artificiale.În astfel de condiţii, pentru exploatarea întregului pachet de sedimente nisipoase seutilizează mijloace de excavare plutitoare ce poartă denumirea de
 şalandre.
Balastierele sunt amenajări temporare. O dată cu epuizarea sedimentelor nisipoase,activitatea balastierelor încetează. După resedimentarea spaţiului exploatat, care poate dura câţivaani, activitatea balastierelor poate fi reluată. De regulă, cele mai importante balastiere seamenajează pe cursurile mijlocii şi inferioare ale cursurilor de apă ori la ieşirea din unităţilemontane, unde râul depune pachete considerabile de aluviuni şi unde depozitele sedimentare au ogranulometrie mai mică, potrivită nevoilor de utilizare a balastului la prepararea betoanelor dediverse tipuri.
 Polderele
sunt amenajări hidrotehnice „uscate temporar” care au menirea de a prelua şireţine undele de viitură la ape mari. Denumirea este improprie, fiind o denumire „importantă” dinlimba olandeză, unde cuvântul „polder” semnifică teren uscat, rezultat în urma procesului deîndiguire a mării şi evacuare ulterioară a apelor.Polderele se amenajează în ariile de luncă dezvoltate şi cu procese de înmlăştinire evidentea solului, capabile a reţine temporar volume mari de apă. Scopul principal al polderelor este acelade a feri de inundaţii localităţile şi terenurile situate ăn aval. Terenul din cadrul polderelor are, deregulă, o utilizare agricolă extensivă (păşunat), dar, în numeroase situaţii, se utilizează şi pentruculturi şi fâneţe naturale.Polderele se execută din pământ tasat, care, cu timpul, devine înierbat. În aval, scurgereaeste controlată prin porţi speciale şi (ori) deversări. Unul dintre cele mai expresive exemple de poldere este cel de pe Târnava Mică, amonte de Bălăuşeri, jud. Mureş (fig. 206).
Fig. 206. „Polder” pentru reţinerea viiturilor.
În sectoarele adiacente polderelor, nivelulfreatic devine oscilant, fapt ce obligă la evitarea plasamentului de vetre pentru aşezări.Polderele propriu-zise sunt cele dinOlanda, unde peste 1/3 din teritoriul naţionaleste obţinut prin „polderizare”.În realizarea digurilor de separare deMarea Nordului s-a exploatat sistemul de dune preexistent ce a fost modelat şi înrit cu
3

Activity (20)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
paraschiv54 liked this
Tina Cati liked this
Anna 1212 liked this
Dolbay Evy liked this
Zsombor Kassay liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->