Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
27.Testamentul lui IOV

27.Testamentul lui IOV

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 12|Likes:
Published by Bogdan Solan

More info:

Published by: Bogdan Solan on Jan 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2013

pdf

text

original

 
Testamentul lui Iov
INTRODUCEREV
ă
aducem aminte c
ă
aceasta este doar o carte apocrif 
ă
. V
ă
recomand
ă
m s
ă
o privi
ţ
i cuochii cr 
 îţi
ci, chiar dac
ă
este un exemplu complet de d
ă
rnicie . Nimeni nu poate confirma în modsigur c
ă
lucrurile scrise în aceast
ă
carte sunt adev
ă
rate, chiar dac
ă
d
ă
un indiciu asupra numeluis
ă
u
ş
i neamul de unde se trage Iov. Numele este de fapt “Iob”
ş
i nu Iov, la fel ca
ş
i “Abraam”
ş
inu Avraam. Aceasta se întampl
ă
deoarece la începutul primelor traducerilor în limba român
ă
,traduc
ă
torii au ales ca litera B - beta s
ă
fie tradus
ă
cu litera V , în român
ă
, de aceea în BibliaOrtodox
ă
se gase
ş
te Valaam
ş
i nu Balaam. Totu
ş
i,
ş
i în traducerea Cornilescu au ramas câtevautiliz
ă
ri ale literei V în loc de B. I În ziua în care s-a
 îmbolnăvit
, a dorit s
ă
pun
ă
 
rânduială
în casa lui. De aceea
ş
i-achemat
toţi
copiii,
şapte
 
băieţi
 
ş
i trei fete.Copiii mei ,
veniţi
 
ş
i
staţi
împrejurul meu, ca s
ă
v
ă
ar 
ă
t ce-a
făcut
Domnul cu mine
ş
itoate câte mi s-au întâmplat.
Căci
eu sunt
tatăl
vostru Iov, care a îndurat peste poate, iar voi
sunteţi
neam ales
ş
i
slăvit
, din
seminţia
lui Iacov,
tatăl
mamei voastre. Eu m
ă
trag din fii luiEsau, fratele lui Iacov din care se trage
ş
i maica voastr 
ă
Dinah, care v-a
născut
pe voi. Primamea femeie a murit de o moarte
năprasnică
împreun
ă
cu cei zece copii ai no
ş
tri. Acumasculta
ţ
i-m
ă
cu luare-aminte
ş
i v
ă
voi
dezvălui
tot ce mi s-a întâmplat. II Numele meu era Iobab, înainte ca Domnul s
ă
m
ă
numeasc
ă
Iov. A
ş
adar, pe când m
ă
numeam Iobab locuiam chiar 
lângă
templul unui idol la care se închina mult
ă
lume.
Ş
i tot privindeu la jertfele necontenite ce se aduceau acolo, am prins a cugeta în mine însumi
ş
i a zice:" Oareacesta s
ă
fie Dumnezeul care a
făcut
cerul
ş
i
pământul
 
ş
i marea
ş
i pe noi oamenii? Cum s
ă
aflu adev
ă
rul?". IIIÎntr-o bun
ă
noapte, pe când dormeam, un glas mare a venit asupra mea, din mijlocul uneilumini,
ş
i mi-a strigat:"Iobab, Iobab!". Eu am r 
ă
spuns :"Iat
ă
-m
ă
!".
Ş
i glasul a zis: "Scoal
ă
-te
ş
i
 îţ
i voi ar 
ă
ta cine este cel pe care vrei s
ă
-l cuno
ş
ti. Acesta c
ă
ruia i se aduc jertfe
ş
i (libatii) nu esteDumnezeu, ci îns
ăş
i puterea Diavolului prin care se
 înşeală
firea omeneasc
ă
". Auzind acestea,am c
ă
zut la picioarele patului, cu fa
ţ
a la
pământ
,
ş
i am zis:" St
ă
 pânul meu, care ai venit anumeca s
ă
îmi
mântueşti
sufletul, ajut
ă
-m
ă
!
Căci
dac
ă
lucrul acesta este al Satanei pentru am
ă
gireaoamenilor, atunci, rogu-te, d
ă
-mi puterea s
ă
merg
ş
i s
ă
-l cur 
ăţ
 
ş
i s
ă
fac ca niciodat
ă
de acumîncolo s
ă
nu se mai slujeasc
ă
în el. Oare cine ar cuteza s
ă
m
ă
împiedice pe mine, prin
ţ
ul acestui
ţ
inut !?". IVLumina mi-a r 
ă
spuns, zicându-mi: " Negre
ş
it c
ă
vei putea s
ă
cure
ţ
i locul acela. Ascult
ă
-m
ă
însa. Iat
ă
ce mi-a poruncit Domnul s
ă
-
ţ
i aduc la cuno
ş
tin
ţă
!".
Ş
i eu am r 
ă
spuns: "Tot ce-a poruncit Domnul slugii Sale voi asculta
ş
i voi împlini".
Ş
i a continuat:" Iat
ă
ce spune: De te vei apuca s
ă
cure
ţ
i locul Satanei, acesta se va ridica
 
împotriva ta cu
ă
zboi
ş
i plin de mânie. Atâta doar, nu te va putea omorî.O s
ă
-
ţ
i fac
ă
ă
ni
fără
de
număr
, o s
ă
-
ţ
i mistuie averile toate, o s
ă
 
 îţi
 
răpească
pâna
ş
i copiii. Dar dac
ă
rabzi pân
ă
la cap
ă
t voi face numele t
ă
u vestit la toate neamurile
pământul
ui pân
ă
la
sfârşitul
veacurilor.
Ş
i am s
ă
 
 îţi
întorc la loc averea, de doua ori mai mare decât laînceput, ca s
ă
 
ş
tii c
ă
(Dumnezeu) nu se ia dup
ă
ochi frumo
ş
i, ci-l r 
ă
spl
ă
te
ş
te cu bog
ăţ
ii de totfelul pe cel care îl ascult
ă
.
Ş
i vei fi trezit la înviere.
Căci
vei fi asemenea unui atlet care d
ă
 
ş
i prime
ş
te lovituri, iar la sfâr 
ş
it c
âş
tig
ă
cununa biruin
ţ
ei. Atunci vei
ş
ti c
ă
drept, adev
ă
rat
ş
i puternic este Domnul
ş
i c
ă
îi învrednice
ş
te pe ale
ş
ii S
ă
i ". V 
Ş
i eu, copiii mei, i-am r 
ă
spuns: " Pân
ă
la moarte voi r 
ă
 bda
fără
 
ş
ov
ă
ial
ă
". Apoi, dup
ă
ceîngerul mi-a pus pecetea
ş
i a plecat, eu, dragii mei copii, m-am sculat în noaptea urmatoare
ş
iluând cu mine cinci sute de slujitori, am mers la templul idolului
ş
i l-am
făcut
una cu
pământul
.Iar dup
ă
aceea m-am întors acas
ă
 
ş
i am poruncit s
ă
se înt
ă
reasc
ă
toate intr 
ă
rile. VI Asculta
ţ
i-m
ă
, copiii mei
ş
i v
ă
minuna
ţ
i ! Îndat
ă
ce am intrat în cas
ă
am pus s
ă
seîntareasc
ă
u
ş
ile
ş
i am zis p
ă
zitorilor por 
ţ
ilor: " Dac
ă
ast
ă
zi m
ă
caut
ă
cineva, s
ă
nu mi se aduc
ă
la cuno
ş
tin
ţă
, ci r 
ă
spundeti :" Nu are vreme acum, e prins cu lucruri grabnice".
Ş
i aflându-m
ă
eu în
ă
untru, Satana, cu chip de cer 
ş
etor, b
ă
tu la poart
ă
 
ş
i-i zise port
ă
resei :" Du-te
ş
i spunei lui Iov c
ă
vreau s
ă
-l v
ă
d!". Port
ă
reasa veni
ş
i îmi spuse, dar primi de la mine
ă
spuns c
ă
nu aveam vreme. VII Auzind aceasta, Satana plec
ă
,
 îş
i puse pe umeri un bat
ş
i prinse a se milogi port
ă
resei a
ş
a :" Spunei lui Iov: D
ă
-mi pâine din mâinile tale, ca s
ă
m
ă
nânc".
Ş
i eu i-am dat slugii o pâine ars
ă
,ca s-o azvârle (cer 
ş
etorului).
Ş
i i-am r 
ă
spuns:' Nu a
ş
tepta s
ă
 
mănânci
din pâinile mele,
Căci
îmi e
ş
ti str 
ă
in". Port
ă
reasa - fiindu-i ru
ş
ine de pâinea aceea ars
ă
, neagr 
ă
ca scrumul,
ş
i pentru c
ă
nu
ş
tia c
ă
îl are în fa
ţă
pe Satana - a luat de la dânsa o pâine frumos rumenit
ă
 
ş
i i-a dat-o de poman
ă
. El o lu
ă
, dar, cunoscând cele întâmplate, zise:" Pleac
ă
slug
ă
nemernic
ă
,
ş
i adu-mi ce
ţ
is-a dat s
ă
îmi aduci". Atunci sluga prinse a se jeli cu lacrimi amare
ş
i zise:" Adev
ă
rat, bine spui casunt o slug
ă
nemernic
ă
. Dac
ă
n-a
ş
fi fost, a
ş
fi
făcut
precum mi-a poruncit st
ă
 pânul meu".
Ş
iîntorcându-se în cas
ă
îi aduse Satanei pâinea ars
ă
, cu
următoarele
cuvinte: " A
ş
a
 îţi
zice
stăpânul
meu: Nu o s
ă
 
mănânci
niciodat
ă
din pâinile mele,
Căci
îmi e
ş
ti
străin
". Ci eu
ţ
i-amdat adineauri, ca s
ă
nu fiu judecat
ă
ca n-am miluit un
cerşetor
 
străin
. Apoi Satana o trimise dinnou la mine cu
următoa
rele cuvinte: " Cum este ars
ă
scrum aceast
ă
pâine, a
ş
a voi arde scrum
ş
itrupul t
ă
u. Peste un ceas m
ă
întorc
ş
i te nimicesc".Eu am r 
ă
spuns: " F
ă
ceea ce ai de
făcut
! Sunt gata s
ă
îndur toate nenorocirile pe care o s
ă
le aba
ţ
i asupra mea !". VIII Satana plec
ă
de la mine
ş
i merse drept sub bolta cerului, ca s
ă
îl roage pe Domnul s
ă
îi dea putere asupra tuturor averilor mele.
Ş
i luând puterea, veni
ş
i îmi spulber 
ă
toata agoniseala. IX
 
Asculta
ţ
i-m
ă
cu luare aminte. V
ă
voi povesti toate câte mi s-au întâmplat
ş
i câte mi s-auluat. Aveam o suta treizeci de mii de oi
ş
i din ele puneam deoparte
şapte
mii, pe care le tundeam
ş
i
ă
ceam haine orfanilor, v
ă
duvelor, celor s
ă
raci
ş
i neputincio
ş
i. Aveam o hait
ă
de opt sute decâini, care îmi p
ă
zeau casa. Mai aveam noua mii de c
ă
mile, dintre care alesesem trei mii, ca s
ă
cutreiere toate cet
ăţ
ile. Dup
ă
ce le înc
ă
rcam cu tot felul de lucruri, le trimiteam prin
cetăţi
 
ş
i prin sate, poruncind ca m
ă
rfurile s
ă
fie
 împârţite
pe degeaba neputincio
ş
ilor, v
ă
duvelor 
ş
inevoia
ş
ilor. Aveam o sut
ă
patruzeci de m
ă
g
ă
ri
ţ
e la p
ăscut. Am pus deoparte cincizeci
dintre ele
ş
i am poruncit s
ă
li se vând
ă
mânjii, iar banii s
ă
se dea s
ă
racilor 
ş
i n
ă
 p
ă
stui
ţi
lor.Ace
ş
tia veneau la mine din toate
ţ
inuturile dimprejur. Cele patru por 
ţ
i ale gospodariei r 
ă
mâneautot timpul larg deschise, cu gândul ca nu cumva sosind vreunul, s
ă
cear 
ă
de poman
ă
 
ş
i
văzându
-m
ă
stând la poart
ă
, s
ă
se întoarc
ă
din drum cu mâinile goale, cuprins fiind de ru
ş
ine. Ci, dac
ă
m-ar fi z
ă
rit stând la una din por 
ţ
i s
ă
poat
ă
intra prin alta, ca s
ă
 
 îş
i ia cele de trebuin
ţă
 XAveam
ş
i treizeci de mese întinse în mijlocul ogr 
ă
zii, la tot ceasul din zi
ş
i din noapte,numai pentru drume
ţ
ii
străin
i. Alte doisprezece mese erau puse anume pentru v
ă
duve. Dac
ă
vreun
străin
intra s
ă
cear 
ă
de poman
ă
, îl sileam s
ă
 
rămână
 
ş
i
se osp
ă
teze la mas
ă
, înaintes
ă
 
 îş
i ia cele de
trebuinţă
. Nu îng
ă
duiam nim
ă
nui s
ă
ias
ă
pe poart
ă
cu stomacul gol.Aveam
ş
i trei mii cinci sute de perechi de vite. Puneam deoparte cinci sute s
ă
lucreze, cât puteau,
ţ
arinile celor care doreau s
ă
le împrumute, iar rodul adunat era pus deoparte
ş
i împ
ă
ţ
its
ă
racilor la mesele acelora. Aveam
ş
i cincizeci de cuptoare pentru copt pâine, din care rânduisemcâteva pentru masa celor 
flămânzi
. XIUnii
străin
i,
văz
ându-mi d
ă
rnicia, au vrut s
ă
împlineasc
ă
 
ş
i ei aceast
ă
slujire. Al
ţ
ii,afla
ţ
i la strâmtorare cu banii
ş
i neavând de unde s
ă
cheltuiasc
ă
, au venit s
ă
îmi cear 
ă
, zicând : “ Ne rug
ă
m
ţ
ie, tare am vrea s
ă
împlinim
ş
i noi aceast
ă
slujire, dar suntem s
ă
raci lipi
ţipământul
ui. F
ă
-
ţ
i poman
ă
cu noi
ş
i împrumut
ă
-ne ceva bani pentru ca mergand
ş
i
ă
cândnego
ţ
în
cetăţi
le cele mari, s
ă
c
âş
tig
ă
m
şi să
putem veni în ajutor s
ă
racilor. Iar dup
ă
aceea
 îţi
d
ă
m înapoi împrumutul”. Când auzeam eu a
ş
a ceva m
ă
bucuram nespus , oamenii cereau de lamine ca s
ă
aib
ă
grije de n
ă
 p
ă
stui
ţi
.
Ş
i cu bun
ă
voin
ţă
le d
ă
deam cât pofteau, în schimbul uneisimple
ţ
idule. Nu le luam nici garan
ţ
ie, le scriam doar numele undeva. Astfel, oamenii f 
ă
ceaunego
ţ
cu banii mei. Se întampla ca unii s
ă
aib
ă
noroc
şi să
izbuteasc
ă
. C
âş
tigul îl împ
ă
ţ
eaus
ă
racilor. Al
ţ
ii îns
ă
pierdeau totul. Atunci se întorceau la mine
ş
i ziceau :” Te rug
ă
m fii îng
ă
duitor cu noi ! S
ă
vedem cum
 îţi
putem înapoia datoria !?”. Eu aduceam îns
ă
 
ţ
idula, o citeam
ş
i îi iertam,zicându-le : “ Nu iau înapoi nimic din ce-am dat gândindu-m
ă
la s
ă
raci”.
Şi n
u primeam nici o
ă
scump
ă
rare de la datornicul meu. XIIDac
ă
vreodat
ă
venea la mine un om cu inima vesel
ă
 
ş
i îmi spunea :” Uite, eu nu am denici unele, ca s
ă
îi ajut pe cei s
ă
raci. Ast
ă
zi îns
ă
vreau s
ă
îi slijesc la masa ta”, eu îi îng
ă
duiam cutot dragul. Omul slujea
ş
i apoi se osp
ă
ta pe cinste. Seara când se preg
ă
tea s
ă
se întoarc
ă
acas
ă
, îlchemam
ş
i îl sileam s
ă
 
 îş
i ia tainul, zicându-i :” Te-am v
ă
zut om vrednic la munc
ă
.
Ş
i orice ommuncitor a
ş
teapt
ă
 
ş
i n
ă
d
ă
 jduie
ş
te
ă
splat
ă
. De aceea trebuie s
ă
prime
ş
ti”.
Ş
i nu îng
ă
duiam catainul vreunui lucr 
ă
tor s
ă
 
rămână
la mine în cas
ă
. XIII

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->