Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Epistola lui Ieremia

Epistola lui Ieremia

Ratings: (0)|Views: 12 |Likes:
Published by Bogdan Solan

More info:

Published by: Bogdan Solan on Jan 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2013

pdf

text

original

 
Capitolul 1Copia scrisorii pe care a trimis-o Ieremia către cei care aveau să fie duşi robi în Babilon deregele Babilonului, pentru a le face cunoscute sfaturile pe care Dumnezeu i le-a încredinţat.1. Din cauza păcatelor cu care aţi păcătuit înaintea lui Dumnezeu, veţi fi duşi robi înBabilon de Nabucodonosor, regele Babilonului.2. Şi după ce veţi intra în Babilon, veţi rămâne acolo ani mulţi şi pentru mult timp, până laal şaptelea neam; iar dupa aceea vă voi scoate în pace de acolo.3. Şi veţi vedea în Babilon dumnezei de argint şi de aur şi de lemn, purtaţi pe umeri şi careinsuflă teama neamurilor.4. Păziţi-vă! Nu vă asemanaţi cu cei de alt neam şi teama să nu vă cuprindă înaintea acestor dumnezei,5. Când veţi vedea mulţime dinaintea şi dinapoia lor, închinându-li-se. Ziceţi mai degrabăîn inima voastră: ţie trebuie să ne închinăm, Stăpâne!6. Caci îngerul Meu cu voi este; El este cel care va purta grijă de viaţa voastră.7. Că limba lor este netezită de un meşter şi ei sânt îmbrăcaţi cu aur şi cu argint şi sântminciună şi nu pot să vorbească.8. Si că pentru o fecioară iubitoare de podoabe iau aur şi din el fac cununi, pentru capeteledumnezeilor lor.9. Uneori chiar preoţii iau de la dumnezeii lor aur şi argint şi-l cheltuiesc pentru ei înşişi.Ba chiar fac daruri din el şi desfrânatelor, în casele de desfrâu.10. Şi-i împodobesc cu veşminte, ca pe nişte oameni, pe aceşti dumnezei de argint, de aur şide lemn; însă ei nu se pot apăra nici de rugină, nici de viermi,11. Cu toată haina de purpură pe care le-o pun. Le şterg chipurile, din pricina prafului dintemplu care se aşază gros pe ei.12. Unul ţine un sceptru ca un guvernator de provincie, dar n-ar putea să ucidă pe cel carel-ar jigni;13. Altul ţine în dreapta sabie sau secure, dar n-ar putea să se războiască şi să se apere dehoţi.14. Prin aceasta se vede lămurit că ei nu sânt dumnezei; nu va temeţi de ei.15. Precum un vas care s-a spart nu mai este de folos unui om, tot aşa este şi cu dumnezeiilor, pe care îi aşază în temple.16. Ochii lor sânt plini de praful ridicat de picioarele celor ce intră.17. Şi precum se închid din toate părţile porţile (temniţei) în urma unui om care a hulit perege şi care va fi dus la moarte, tot aşa şi preoţii întăresc templele acestor dumnezei cu porţi,zăvoare şi bare, de teamă ca ei să nu fie furaţi de hoţi.18. Ei aprind lumini, şi încă mai multe decât pentru ei înşişi; aceşti dumnezei nu sânt înstare să vadă măcar una singură din ele.19. Ca şi despre o grindă a templului, se zice că lăuntrul lor este ros de viermii care ies din pământ, şi îi mănâncă pe ei şi veşmintele de pe ei, şi ei nu simt.20. Faţa lor este înnegrită de fumul care se ridica din templu.21. Pe trupul lor şi pe capul lor zboară liliecii, rândunelele şi alte păsări; sar chiar şi pisici.22. Dupa aceste semne veţi recunoaşte că ei nu sânt dumnezei; nu vă temeţi de ei!
 
23. Aurul cu care sânt îmbrăcaţi este numai pentru frumuseţe; dar dacă nu-l freci de rugina,nu mai străluceşte. Când au fost turnaţi, ei n-au simţit nimic.24. Ei au fost cumpăraţi cu preţ mare, deşi în ei nu este suflare de viaţă.25. Neavând picioare, sânt purtaţi pe umeri, arătând neputinţa lor ruşinoasă oamenilor.Slujitorii lor sânt de asemenea ruşinaţi, căci cu ajutorul lor se ridica dumnezeii lor dacă ei cad la pământ.26. Dacă îi pune cineva în picioare, ei nu se pot mişca singuri; dacă se apleacă, ei nu se potîndrepta; ci ca unor morţi li se pun daruri înainte.27. Preoţii vând, în folosul lor, cele jertfite; de asemenea femeile lor sărează o parte, fără aîmpărţi ceva săracului şi neputinciosului. Femei în stare de necurăţie şi femei lehuze îndrăznesc săse atinga de jertfele acestor dumnezei.28. Stiind deci din acestea că ei nu sânt dumnezei, nu vă temeţi de ei!29. De ce dar să fie numiţi dumnezei? Fiindcă femeile sânt cele care aduc daruri înainteaacestor dumnezei de argint, de aur şi de lemn.30. În templele lor stau preoţii cu haina ruptă, cu capul şi bărbia rase, cu capul descoperit.31. Şi zbiară şi strigă înaintea dumnezeilor lor ca la ospeţele pentru morţi.32. Preoţii iau veşmintele dumnezeilor, ca să îmbrace cu ele pe femeile şi pe copiii lor.33. Dacă li se face rău sau bine, ei nu sânt în stare să răsplătească; ei nu sânt în stare săridice un rege pe tron sau sa-l dea jos.34. De asemenea nu sânt în stare să dea bogăţie sau argint. Dacă cineva face o făgăduinţă şinu o ţine, ei nu pot să ceară socoteală de ea.35. Ei nu pot scăpa un om de la moarte, nici să smulgă pe cel slab din mâna celui silnic,36. Nici să redea vederea unui orb nici să scape pe un om din nevoie,37. Nici să aibă milă de o văduvă, nici să fie binefacători unui orfan.38. Asemenea pietrelor scoase din munţi sânt aceşti idoli de lemn, îmbrăcaţi cu aur şi cuargint. Cei ce slujesc lor vor fi ruşinaţi.39. Cum poate cineva să gândească sau să spună că aceştia sunt dumnezei?40. Caldeii înşişi îi necinstesc; dacă văd un om mut, îl aduc înaintea lui Bel şi cer ca acestom să vorbească, ca şi cum dumnezeul (Bel) ar putea să audă;41. Ei nu sânt în stare să gândească la aceasta şi să părăsească pe aceşti dumnezei, atat demult le lipseşte bunul simţ!42. Femei încinse cu funii se aşază la drumuri, ca să ardă tarâţe ca tămâie;43. Când una din ele, atrasă de vreun trecător, s-a culcat cu el, îşi bate joc de vecina sa cănu s-a învrednicit ca ea şi că funia ei a rămas neruptă.44. Tot ce se face în jurul acestor dumnezei este minciună. Cum poate cineva să gândeascăsau să spună că aceştia sunt dumnezei?45. Făcuţi de tâmplari şi de argintari, ei nu sunt nimic altceva decât ceea ce vor aceştimeşteri ca ei să fie.46. Aceşti lucrători care îi fac n-au mult de trăit; cum ar putea să fie dumnezei cele făuritede ei?47. Ei nu vor fi lăsat urmaşilor lor decât minciună şi ruşine.48. Când vin asupra oamenilor războaie sau nenorociri, preoţii se sfătuiesc unde să seascundă cu dumnezeii lor;49. Cum dar nu puteţi inţelege că nu sunt dumnezei cei care nu se pot izbăvi pe ei înşişi dela războaie sau de la nenorociri?

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->