Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
Meditaţie şi psihologie
 
dr. Jacques Vigne, 1996
Sumar 
 
 Introducere……………………………………………
 
Prima parte
 
RĂDĂCINILE CORPORALE
 
1. Corp…………………………………………..
 
2. Somn………………………………………….
 
3. Substanţe……………………………………...
 
4. Energie………………………………………..
 
5. Acţiune………………………………………..
 
 A doua parte
 TIJA PSIHICULUI
6. Emoţii………………………………………….
 
7. Ego……………………………………………..
 
8. Imaginar………………………………………..
 
9. Poetic…………………………………………...
 
 A treia parte
 
ÎNFLORIREA SPIRITUALĂ
 
10. Atenţie…………………………………………
 
11. Detaşare………………………………………..
 1
2. Bucurie…………………………………………
 
 
13. Conştiinţă pură…………………………………
 
 Note
………………………………………………...
 
Glosar de termeni psihologici…………………….…
...
Glosar de cuvinte sanscrite
………………………....
 
 Introducere
 
Dimensiunea meditativă
 
 Dorind nemurirea, un înţelept îşi îndreaptă 
 
 privi
rea spre sine însuşi.
 
Katha Upanişade, 4
-1
Liniştea este atât baza, cât şi scopul meditaţiei, precum şi spaţiul în care se desfăşoarăsufletul; din aceasta provine orice cuvânt adevărat fie că se referă la meditaţie, fie la suflet. Măînclin în faţa acestei tăceri.
 
Dar ce reprezintă sufletul? Iubesc acest cuvânt, poate din cauză că este subtil, dificil dedescris, greu de circumscris. O definiţie liberă a sufletului ar putea fi, de altfel, următoarea:„Această parte din fiinţa omenească, pe care nu reuşim
s-
o definim.” Noţiunea suflet păstreazăo anumită prospeţime: ea a avut şansa să fie respinsă
a priori
de psihologii care se doreau
ştiinţifici şi nu a putut fi cu adevărat delimitată de definiţiile metafizice, pe care au încercat să le
ofere pe marginea s
a teologii. Totuşi, un sens al sufletului este indispensabil unei reale sănătăţi psihice şi spirituale.
 
Am putea, cu toate acestea, aminti câteva distincţii ce ne vor permite să cunoaştem mai
bine diferitele niveluri în care poate fi situat sufletul. Exist
ă mai întâi distincţia
anima/spiritus
sau
 psukhê/nous
din tradiţia creştină, unde sufletul reprezintă baza corporală şi efectivă a persoanei, în opoziţie cu un spirit responsabil cu intuiţiile superioare
1[1]
. Această distincţie ar 
putea corespunde schemati
c diferenţei dintre
manas
şi
buddhi
 
în gândirea indiană. De alfel,există distincţia dintre
anima
şi
animus
la Jung,
anima
reprezentând feminitatea interiorizată a
 
 bărbatului. În acest sens vorbeşte Thomas Moore
2[2]
, el însuşi influenţat de James Hillman
3[3]  într-
o lucrare recentă. El a dezvoltat, în cartea menţionată, o filosofie a vieţii, ce permiteadăugarea într 
-
o măsură mai mare a unui sens şi a unei profunzimi în existenţa noastrăcotidiană, dar poetul irlandez nu era preocupat deloc de meditaţia care
 
reprezintă 10210q164k tema principală a lucrării de faţă.
 
Un ultim sens al cuvântului „suflet” poate fi
 Atman
 
 – 
 
din antologia de texte sacre
hinduse scrise în sanscrită, Upanişadele – 
 
care înseamnă Absolut. În acest context, expresia „a
ne îngriji sufletu
l” îşi pierde sensul, deoarece Absolutul se îngrijeşte pe sine însuşi, sau el estecel care poate să ne îngrijească dacă avem inteligenţa de a
-
l lăsa să acţioneze.
 
Aceste definiţii ale sufletului pot conduce la două interpretări foarte diferite ale
cuvântu
lui „psihologie”. Dacă înţelegem prin „suflet” noţiunea Absolut, iar prin „logos” – 
 discurs, acest discurs având ca tem
ă sufletul, despre care se presupune că ar fi psihologia, esteaproape o imposibilitate, întrucât Absolutul se află dincolo de orice discurs. Dimpotrivă, dacăatribuim termenului „suflet” sensul de
anima
 
şi desemnăm prin „logos” semnificaţie, psihologia, adică faptul de a da o semnificaţie sufletului, ar fi posibilă; în plus, ea va avea înmod obişnuit o orientare spirituală. Cu toate acestea, adevărata meditaţie se referă la ceva
dincolo de
anima
 
şi de discurs; în acest sens, titlul acestei cărţi ar fi putut fi „Meditaţie şimetapsihologie”.
 
Să discutăm, în continuare, despre diversele sensuri posibile ale cuvântului meditaţie.
Verbul latin
meditatari
 
este un deponent, un fel de mod intermediar între activ şi pasiv:consider că e bine ales pentru acest gen de interiorizare ce corespunde unei activităţi înreceptivitate. Meditaţie şi medicaţie au aceeaşi rădăcină: vom studia această apropiere
aparte în
capitolul consacrat atenţiei.
 
Mentalul este un pendul care oscilează indefinit într 
-
un spaţiu cu trei dimensiuni, teama,furia şi dorinţa. Meditaţia oferă o a patra dimensiune, care nu este timpul şi pe care am putea
-o
numi, pur şi simplu, dimensiunea meditativă.
 Am putea defini termenul a medita printr-
o singură frază: „A opri mentalul pentru caDivinul, sau Sinele să poată fi descoperit.” Dacă preferaţi o definiţie mai psihologică, am puteavorbi de „o familie de tehnici ce au în comun practicarea unei atenţii stabile, non discursive şinon analitice”.
 
Sensul interiorizării ne face fericiţi
 
În prezent se simte în Occident o nevoie puternică de o psihologie spirituală, care să nufie bazată nici pe dogmatism, nici pe patologic. Psihologia obişnuită vizează o reglare amentalului şi o interogare a eului, iar meditaţia – 
 
o stagnare completă a mentalului şi otranscendenţă a eului. Aceasta ne va însoţi pe parcursul cărţii de faţă sub diverse forme. Asta nu
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more