PAR TEA I

c30racter mal particularizat parcursul individual ~i de Clrcum-

stan~ele particulare ale vie~ii. pnOBLE1vIE INTRODUCTIVE
* *

Exista citeva tipuri de dezvoltare ~i regresie a subsistemelor psihice.

In p~imul :ln~, ~ez,vo~tare.3. sub~is~emel~~ psi~jse~ .difuza In r;rimuJ
an, se chferentl3.za ~l deVlDe megala m ann copllanel, se matunzeaza
Capitolu11
t,'cptat In adolescenia, tinerctc ~i viat3. adulta ~i apoi intra, tot inegal,
1:n re2;resie. DINA~HSlvI $1 E'VOLUTIE IN VIATA Ul\fANA
t:~al doilea rind, exista etape de dezvohare predilecta a unuia din
su(,sistemele psihice, dezvoltare ce influenieaza dialectic dezvoltarea ce-
lcrlalte. Asdel, In copiEirie, dezvoharea inte1igentei ~i a cuno~tinielor 1. REPERE PSIHOGENETICE ~I PSIHODINAMICE
influenieaza dezvoltarea personalitaiii, In pubenate $i adolescenia dez- (CArRE 0 TEORlE GENERALA A VIRSTELOR)
voharea personalitaiii influenieaza dezvoltarea inteligeniei. In fazele
de regresie, destructurarea intelectuala influenteaza destructurarea afec-
E::ista doua probleme de prim ordin pentru 0 patrundel'e ;1yizara
tiva, dupa ce In £aza adult:! tardiva $ocul ie$irii din profesie (afectiv)
infleen~eaza structurile de personalitate. In psil1C'logia vlrstelor. Prima se refera la criteriile operative prin imer-
1n -al Heilea dnd, exista perioade de fragilizare a structurii psihice mea;'Jl carora se poare efectua impaqirea In perioade, cicluri, stadii de
(crize) da torate fie unor modifidlri importan te de statut de vlrsta aez':oltare psihica. A dOLla privqte Insqi caracreristide prep ante ~i
(aparitia menarhei 1:n pubertate $i imtalarea menopa'Jzei la sfir$itul fa·· cieci reprezemati,-c ale stadiilor delimitate ca ;:nare d'Jpa criteriile ac-
zci adulte), fie datorate unei suprasamraiii psihice (crize matrimoniale ceptJ.te.
sau crize de prestigiu), fie de intuire a incapacita~ii de a stabili echili- Prima problema, a reperelor psihogenetice, mai exact psi~o(E'1amice
brul existential (crize legate de intuirea ratarii sau ce intuirea incapa- (dco:lrece se refe:-a la !Date ciclurile vietii) este en atlt mal greu de ana-
cita1;ii de a gasi calea proprie de exprimare in viall). La acestea se fint eu elt marea majoritate a autorilor ce au in atentie prob!eme de
adauga crize episodice datorate pierdcrii unei persoane iubite ori datorate psihologia dezvoltarii sau de psihologia virstelor, decnpeaza S;)fe analiza
~!Qor c]ccuri majore, ori deteriorarii sau subdezvoltarii profesiunii 1a 10- doar unul din marile ciclnri ale vie~;i omdui ~i reconstituie uneori din
cuI de munca ..
oprica acest'Jia intreaga viata ~i Intregul proces de dezyoltare psihica
Clnd deteriorarea sau criza intervenita 1:n subsiste:nele psihice cen-
ce 0 caracterizeaza. Contribu~ii mai importante In probleme:e repere!or
trale (ale personalitaiii) este foarte intensa sau brusca, efectele se am-
psihcdinamice ale dezvoltarii persona1ita~ii umane a'J ad:.:s speciali~tii
pEfica indefinit. Am dari tow$i sa subliniem fapm1 dl teoria sistemelor
in psihologia ccpiIu1ui. 1.n aceste cazuri, accentul a cazut pc reperele
s~ rerera 1a aspectele formale ale comprehensiunii psihice $i ignora con-
tmuturile, Elslnd In seama psihologiei analiza eseniei acestora, faPt ce psihogenetice. Reperele psihodinamice..Je exprima :in conduite, ca::.-acte-
est~ realizat In lucrarea de fata prin optica ciclurilor vietii. ~ ~istici ~i trasatun" psilUce'lil'"dec'iJrsul Intregii vie~i. Ele au 0 latura instru-
m~JJa1;; •. folosesc 1a sesizarea momentelor de schimbare d~n ciclur-ife
yietii.~i 0 latura teoretica, ce consti In-raptiiTcapcrmrt~o-
ba~ilista ~~_.pr~specti~'-~"~e~YO~~l~ne ~._~{.s:iil.:.:..!i
~emnlIlC~!l'ye._Exlsta 0 iatura umana generala If!especlIlca) ~l una
partic~ (specifica) legadl de identitatea de ~ara, de neam, de grup
cultural, social ~: profesional. Reperele psihodinamice se refera In tli la
latura nespecifidl apoi 1a latura specifica.

19
18
 In unde studii se evodl ritmul cre~terii naturale ~i ponderale. cre~te-
rea schimbarea ~i deterioraTea danturii, modificarea condi~iilor alimen- eu mediu] se construie~te pe planul psihologic pentru Piaget. in mod
tar~, maturizarea sexuah'i ~i regresia ei. ca repere psihodinamice privind dinamic, sub forma de actiuni, operatii, grupari de opetatii, Intii con-
ciclurile vietii. l'rete apoi, in adolescenta, formal-Iogice. Emergen~a adaptarii are doua
In parte, Ch. Biihler ~i W. Stern au utilizat astfel de repere psiho- laturi dialectice intercalate, acomodarea ~i asimilarea. Inteligenta, ca ex-
dinamicc. pres.ie rafinata a adaptarii, se construie~te treptat prin antrenare ~i auto-
In altc studii s-au pus in evidenta modificari ale conduitelor adap- antrenare.
tative implicate in viata de fiecare zi (Gesell A.) sau dezvoltarea instru- In di, acest proces se realizeaza prin reactii sensorio-motorii (reaqii
mentan:lui inteligen1;ei (J. Piaget), a afectivita1;ii (H. \t;Tallon) etc. Noi simple conditionate ii circulare 1a semnale - primare, secundare ~i ter-
ne 'lorn referi mai jos ]a acele sisteme de repere care au influen1;at ~i tia1e) ~icu deschidere spre semne ~i simboluri verbale (0-2 ani).
contribuit 1r1ai mult la dezvoltarca psihologiei virstelor. Dintre nume- Ulterior are loc constituirea de scheme preoperatorii (2-7 ani), cu
roasele sisteme de acest tip exisdt unele mai relevante pentru rezonan- organizarea configuratiilor ~tatice ale ansamblurilor de aqiuni $i orga-
tele ~i adeziunile pe care Ie-au provocat in psihologia moderna. nizarea de forme mentale semireversibile. Intr-o faza mai avansata se
considera ca specifica formarea de schemebperatorii concrete (de la 7
.'1.. Gesell [84] este de parere dl dezvoltarea psihica este animata de ]a 12 ani), referin~e spa~io-temporare reversibile, utilizare a rela~iilor
o fona pe care a considerat-o mai putemica dccit forta energici ato- ca11za1e, formarea de sisteme de valori fixe ~i de codur; acceptate. In
mice, fort,a inascuta ~i direqionata datorita cerin1;elor ~i condi~iilor me- sfirsit, a patra etapa a construirii de opera~ii fomale (de la 12 la 16
diului de cultura care 0 utilizeaza. A. Gessel a diferen~iat comportamen- ani) ale unci logici axiomatice (gindirea discursiva cC;1structi',-a) repre-
te1e maturizarii ca fiind mai importante ca cde cie achizirie in peri- zint2 at;ngerea nivelului de maturizare a gindirii ~i inteligcn~ei t:ma:1e.
oadele timpurii, apoi regimul de pregnanra se inverseaza. El a rinut P recum se poa tc ] esne 0 b serva, J .. P·laget cons1'd erav mcC'.e1at Clem d e
A , ••• ,

seama de vlrsta cronologica, pe care a considera t-o drept ecran de re- dez\-01 ;are psihica intelectual~ odata cu adolescenta. I se poate reprO$a
ferin~a esen~ial. aceasta"incheiere", ciar ~i faptul ca sistemul sau psihologic este accen-
Datorita acestei optici a putut surprinde un fapt important pentru tuat individual ~i neglijeaza pe de-o parte factorul social in va:en\,ele
caracteristicile generale ale dezvoltarii psihice, ~i anume, succesiunea ne- dezvoltarii psihice, pc de aha tipologia diferentiala umana.
Intrcrupta ~i din ce in ce mai complexa de stadii de echilibru ~i de in schimb ramine de necontestat aportul lui J. Piaget [161] privind
stadii critice - mai putin echilibrate. Demn de semnalat este ~i faptul analiza calitativa a dezvoltarii inteligcn\,ei, minuirea exceprio:1ala a
ca Gesell a atras aten~ia mai multchiar decit contemDoranii sai beha- a~a-numitei metode clinice in studiul dezvoltarii inteligentei, ciar $i decu-
vjori~ti - asupra "copilului concret", a conduitelor· vierii de fie care parca proolemei "decalajului transversal san vertical", concept ce cre-
zi, a dezvoltarii psihice a copilului, impunind cadrul ~i optica longi tu- eaza 0 baza explicit teoretica problemei atit de delicate surprinsa prin
din ala in psihologie. Ni se pare semnificativ de semnalat faptul ca la testele psihologice - a distantei dintre "virsta de den'oltare" ~i "virsta
interseqia dintre optica lui A. Gesell ~i aceea a lui A. Binet [is] s-a inteligen~ei" - prefigurata in opera lui A. Binet ~i in studiile privind
conturat in al do ilea ~i al treilea deceniu al acestui veac, analiza distan- dezvoltarea intelectuala ~i debilitatea mintala.
telor dintre "virsta cronologica" ~i "virsta de dezvoltare" (Q.D.) ca H. Wallon a fixat structura reperelor psihogenetice pe construqia
expresie a condensarii dezvoltarii motorii, senzoriale, intelectuale, de afectiva a eului ~i personalita~ii in care are loc intr-o prima etapa dife-
exprimare verbala ~i de sociabilitate. In timp ce Gesell a considerat rentierea impulsivitatii emo~ionale de impulsivitatea motorie-primara
variabilitatea raportata la ecranul vlrstei cronologice - demersul lui - ce creeaza consistenta subiectivismului primar - u:meaza cons:ituirea
A. Binet s-a impus princonsiderarea variabilitatii psihice ca avind 0 con$tiintei de sine (prin diferentierea comportamentelor de orientare, de
mai mare ~ependenta ca virsta de dez\'oltare, determinata latent de verbalizare $i a celor Iudice), apoi achizi\,iile de rol co:1tureaza inde-
ceea ce considera opinia curenta ca "trebuie sa caracterizeze conduita penden:a cului ~i, in fine, se constituie. sincretismul personalita~ii (lO-
intelectuala normala".
II ani) prin includerea afectivita~ii in componamentele sociale si inte-
Diferit ca atitudine, concep~ie ~i stil fa~a de autorii citati, J. Piaget lecttlale. H. \\'7allon a fost orientat mai pregnant spre conduitele Iejer
[174] a operat cu repere biopsihice ii de opera~ii mentale creind 0
teorie intelectualisdt originaEl - de mare rezonanra. Structura, rela~iile Complementar cu optica lui l
patologice ale copilului in timpul dezvoltarii lui psihice.
Piaget, fata de care a formula! nume-
roase critici, H. Wallon [274] a utilizat ca repere psihogenetice con-
20
21
 ..
* *
tradiqia dialectica drept instrument de analiza psihologidi, mai mult
ciccit oricaredintre contemporanii sai, implidnd-o in esenta activitatii
psihice ca Uil mecanism ce s-ar putea delimita prin conceptul de "deca- !n ac~::lSta enumeraTe de repere psihogenetice nn poate lipsi optica teeriei con-
Iaj orizontal" de~i. el nn a ntilizat niciodata acest concept. di;io:1arii, de~i nn se refera direct Ja copll. 1. P. Pavlov [167], al carui :rr.erit .In de-
Mai conturat antiintelectualiste, teoriile freudistc pun aecentul pe codiJiearea experimental:: a legilor actiyid~ii nervoase superioare este unie, a sub-
e:1crgia; instinctnala (biologidiln eSe'.1ta) care se exprima prin: sexuali- Jir;iat prin intregnl sau sistem rolul experien~ei concrete de via~a in formar~a con-
ra::ea (libidinaEll, instinctul de conservare a vietii (foame, sete ~i agre- d;.:i:el, rold inva1;arii ~i al faptului ca nu e posibmi invalarea lara motivqie (refle-
..•••
sluCie) ~I lDstll1Ctu~1 moQl1, •• "]'
dlalectlc opus ce 11 or a 1te d O:.1a.
~ xul ncconeEiionat sau absolut - starea de foame inexperimemele cu dinii ee era;.!
A53. cum J. Piaget considera cerinta de echilibrare lntre asimilare ~i ,,In\~ata~i,r $a apese pe clape pentru a primi hrana dupa ce se aprindea u.n anulnit bee).
acomodare, S. Freud [79] o1'ereaza cuconce1'tul (dinamie ~i central) de Sensu: ultim al concepiiei P3.VlOv1Ste se refera 1a ideea ca progresd .In dezvoltal'ea
catexis ~i eu 0 O1't1ea de verticalitate in care se poate diferentia 0 psihid (indusiv in rczolvarea de probleme) este po sibil in eonte,:,ul stimulilor di:1
muctura numita id care exprima ~i reglementeaza, imediat dupa na5tcre, ccndi1;iile mediulu;, DOCla mecanisme au fost puse in eviden;a de d:re 1. P. Pavlov.
energiadisponibila. Energia ineorporata in gindire adauga alte doua Prim '11 - mec:mismal de asocieri noi prin condi(ionare, ;u deilea, de oDserEre< 'de
strucwri, ego-ul ~i superego-ul. Ego-ul strati fica dorinie Invatate, teama, . modele ii ecmunicare prin de (reflexele funqionale ~i invaiarea. operaata. dezvolr::H~
ulterior de Konarski ;i Skinner). !n acest din urma caz (reflexele funqior:a:e) inv:i-
de;lI'inderi, limbajul, siml;uI de sine. Superego-ul se dezvolta in perioada
1;:re;: nu se r;;.poneaz:l direct 13. condilii de satisheere de treb:.:inle Clt 1:1 crearea
.?re)colara ~i reprezinta cenzura con~tiintei. f\ceste strueturi ar trebui sa
condi\iilor - solicitarea lor. (Clinele care face sluj fad sa i se fi cerut 0 min-
Jcponeze
, armonlOS
• . .,..,
.eXIsta
• V ll1saV 111mo
A A d curent e01111:cte
rp • b'l)
('mevlta 1 e lI1-
A
giiere.) Tcariile invalarii au permis sa se abordeze mai indeaproaDe relali:Ie dintre
tie cde trei structuri. Aceste conflicte ~i tensi:mi stac: la baza anxieta\ii.
inv:iiare ;i dez'.oltare, D~i 1. P. Pavlov a vorbit ~i seris despre ~,-irs:a refiexe:0r" ;i a
hin surprinderea acestor tensiuni pe venicaEi se p:me in evidenta un d~z';o:rat :ceria ecler doua sisteme de semnalizare, a insista! mai pCl\:n pe acest plan -
ciecalaj de dominatic a instantelor psihice holiste (de profunzime), ceea extinzindu-se mai mult spre earacteristieile diferen\ierilor tipologice. G. :'.iarincscu
ce Illseamna ca S . F reu d aDso
A ~ V ' l'utlzeaza v, III moce1 1·' ""d ; eea " d eca 13,-
ul pSIDlC ~i A. Kreindler au efectuat inca din prima jumatate a acestui seeol studii pr:viro:ue
j:.rlui transversal" - complemental' "dee3.lajului longitudinal". h reflexele ccndiiionate la copii CMarinescu ;i Kreindler) [112].
Stac1iile dezvoltarii psihice sint legate la Freud de schimbarea ma;
'"
sus prezentata. Primul stadiu, oral, estc dominat de placerea activitatii
'" '"
de suptiune (foamea, absorbtia). Al doilea stadiu (anal) se caracterizeaza
prin centrarea experientei pe placerea legata de evacuarea anala, Pe::i-
oada prc$eolara, de identificare a copilului Cll parintii sai, se caraeteri- Constructive pen tru probleme1e repere10r psihogenetice Slilt consi-·
zeaza prin constituirea de complexe eu struewri conflicruale ce implica deratiile elaborate de A. N. Leontiev [128] care vede in dezvoltarea psi-
modifiearea $i eomplicarea atitudinilor fata de interrelatii1e paternale hica atlr 0 mi~care dialectidi in care se trece de Ia comportamente sim-
(illeon~tient), Acesta este un stadiu de idemifieare a lInui statut. Dupa ple primare eu 0 motivatie redusa, 1a eomportamente complexe rntre-
acest stadiu urmeaza 0 scurta pauza a dezvoltarii sexualitatii (stadiul 1;inute de 0 motiva1;ie coerenta socializata, dt ~i un proces de largire a
falie), apoi se constituie stadiul genital (coincident eCl adolescenp). 1vE- condi1;lei interne structurale psihice formale .care coexista. Dealtfel,
tizarea instinctului sexual infantil, tendintele pansexualiste exeesive ex,- A, N. Leomiev ca ~i S. Rubinstein a expus cu muha claritate ideea ca
primate de S. Freud spre sflqitul vie~ii sale, insistenta pe patologizarea influcl1~a cOilditiilor externe se realizeaza prin intermediul cO:1ditiilor
nevrotica preeum ~i caracterul sofistica t ~i impreeis al conceptelor uti- inte;:ne (subieetive). El a delimitat perioada copilului mle, pina 13. 3 ani,
lizate de el, au creat reactii com1'lexe ~i respingeri masive ale teoriei ca perioada de insu~ire a deprinderilor elementare de autoservire ~i a
sale. Totu~i Freud a atras aten~ia asupra Yerticalita~i.i implicate in struc- instrumente10r independentei, mersului ~i vorbirii. Perioada preseolara
tura psihic3: ~i asupra a numeroase aspecre ignorate total pin a la el, de Ia 3 ani pina Ia intrarea copilului in $coala se caraeterizeaza dupa
aspecte care prezima importan~a In dezyoltarea umana: Concep~iile autorul citat prin punerea bazelor personalitaiii. Perioada ~colara
mica (perioada eiclului elemental') echivaleaza eu formarea de strategii
neofreudiste (ca $i aceea a Iui Freud, dealtfel) au pa:runs insa profund
de Invatare organizata, lnvatare ce are caracteristiei similare cu ale
1.11 mentalitatea comuna culturala ~i in literatura ~i ana.

22 23,
rnuncii.Perioada ~colara mijlocie (de 1;1 10 1a 14 ani) este considerata
de Leontiev ca 0 perioada de accelerare a dezvoltarii~i maturizarii, in-
clusiv ,a planului mintal. In sf,]:r~it, perioada adolescen~ei se caracteri-
zeaza prin dezvoltarea vie~ii spirituale, dar ~i prin orientarea sooo-
profesionala a personalita\ii. Punete de vedere similare au exprimat
numerosi amori sovietici, germani, cehi, bulgari etc., 1n lucrarile lor de
psihologia eopilului.
In psihologia romaneasea s-au manifestat preoeupari pentm deta-
sarea de repere, mai ales psihogenetiee, in luerarile Iui I. Popescu Teiu-
~an [183], (care a combinat reperele bio- si psihogenetice)! G. Geor-
giade [82] (care a fost preocupat de axa intelectual-adaptativa a dez-
voltarii psihice la virstele timpurii), apoi in a dOlla jumatate a seeo-
lului al XX-lea AI. Rosca si A. Chircey [198], Stela Teodorescu [249],
Ana Bogdan-Tucicov [258], Ursula $chiopu [223].
Am considera, cu privire 1a reperele psihogenetice, ca ne aWlm in-
tr-o etapa in care sint posibile si necesare sinteze mai largi. Am putea
rqine ea reprezentind posibilitaii de explieitare a dezvoltarii psihice
3 criterii: [223] In primul rind este transpa:-ent pentm dezvoltarea
psihid tipul fundamental de activitate care se reiera la forme succe-
siye de aetivitaii in care copibl se antreneaza ~i care devin tot mai
complexe, tot mai inc2rcate din punet de yedere a1 caracteristicilor psi-
hice, Tipul fundamental de activitate, autoservire, joe, invatare, munea
are 0 latura expresiva prin proieetia psihica ce 0 cuprinde si un 1'01
formativ prin disponibilita~ile psihice pc care Ie antreneaza - ca sa
se raspunda la variatiile de solieitari si situatii din mediu (principiul
aetivismului ~i postulatul privind rolul fo,matiy a1 muncii in formarea
omului). Din acest motiv, tipul fundamental de activitate exprima di-
reqionarea si structurarea fortei energetiee psihice prin organizarea aten-
tiei, intereselor, inteligeniei, sensibilitatii afective, perceptiei etc, Dato-
rita acestei an trenari de energie psihica, aceasta se amp1ifica retroactiv
(feed-back de precipitare sau de dezvoltare). AviJ,d 0 foqa de adap-
tare ~i absorbtie foane mare, toate dimensiunile psihice antrenate in
activitatile fundamentale se inearea de funqionalidii de cunostinte, de-
prinderi si abilita~i ce au ten dint a de a deveni trasaturi psihice ~i odata
constituite ca atare, se exprima fara efort, fapt ce mareste farra de
construqie interioara a tipului fundamental de acti\-itate.
Al doilea repel' psihogenetic, tipul de re1atii, exprima structura evo-
lutiva a adapdJ:rii si integrarii socia1e. Relatiile mai freevente sint obiec-
male (J. Piaget) ~i de comunicare (sociale). In cadml acestora din urma
se pOt observa atitudini de protejare, simpatie, empatie, dependenta, de-
vOiiune, fuziune de generatie, domina tie, respingere, aversiune, frustra-
tie etc. Ele pot fi intime, afieiale (ierarhice), pub1ice (despersonalizate,
conform subtilei analize a lui Ed. Hull, dupa cum pOt fi reciproc pozi-
24
tive, reciproc negative "ii asimetrice etc. Se pot diferentia, de asemenea,
In relatii: direqia, sensul (vertical ~i or1zontal), electivitatea, continu-.
tul, struetura, disponibilitatea psihica implicata etc. Problema relatiilor
si a conduitelor ce Ie irnplidiau pus in eviden\a faptul d exista diJe-
rente mari intre conduite ~i motivatiile care Ie anima. Relatiile ca forme
de comunicare permit ca sa se incorporeze 0 experienta uriasa In con-
~tiinta omului, care devine expresia totalitaiii relaiiilor soeiale in con-
textul careia se {Teeaza disccrnamlntul conduitelor responsabile, regle-
men tate prin reguli sociale acceptate ~i utilizate ca ;Hare. Nu trebuie
uitat faptul ca niei 0 forma de comportament nu exprima total dispo-
nibilitatea psihica si ca cu cl:t rela~iile siut mai complexe ~i mai tensio-
nalc in structura virstelor, cu atlt permit 0 mai comple:d conturare a
{;onstiiniei de sine si a u,nor rezonan\e complexe ale vieiii psihice inte-
rioare (subiective) faia de realitate ..
A treia dimensiune ce poate fi considerata printre reperele psihoge-
netice este aceca a caracterist;cilor privind contradiqiile dialectice ale
rela~iilor dintre cerin\Cle socio-cuhurale (externe), exprimate direct si
Iate:1t fata de copilul ori adultul de diferite virste 5i posibilitatile de a
,
Ie satisface 5i - pe de alta parte - eeriniele subiective (dorinie, idea- '<II
I
bri, aspira\ii, a:e copilului :)i adultului de difcri,e ,-irste) 1:1 opozir,ie
rela!iva Cll posibilitaiile societaiii de a Ie satisface. La aces:e doua ca-
tegorii de contradiqii se adauga tensiunile si opoz:tia dintre stmcwrile
psihiee veehi <;inoi (deprinderi, sen timente, interese) ca si ciintre dife-
rite latur: si caracteristici ale personalitaiii (aspiraiii-posibilitaii, afeetivi-
tate, inteligenia etc.) 'ii lntre constient ~i inconstient. Coere:11;aIn acest
conte:~t de opoziiii este data de tendinta naturaEi spre echilibru ~i com-
plemental' - tendinia de apropiere dintre aspiraiii si idealuri (obiec-
tive) ~i posibilitati, organizate in strategii comportamentale, activitaii si
crea\;e, At:ngerea obiectivelor concrete ale vieiii constituie momente de
echilibru ce se traiesc afectiv ca stari de confort psihic, de mulrumire,
fericire - iar inteleetual ca organizare de aIte obiective. Dimensiunile
-evocate permit descrierea nivelului, foriei, tensiunii ~i caracteristicilor
dinamice ale disponibilitatilor psihice, dar ~i a caracteristicilor prospec-
tive ale acest"ia.
Daca in cadrul condi~iilor de mediu ~i de educatie apar cerinte, re-
laiii', activitati noi, acestea determina restructurari lente sau bruste co-
respl1nzatoare ale condiiiilor ~i mobilizarii de resurse interne. in cazul
In care conditiile de mediu ~i educaiie au un caracter instabil 9i dezor-
,donat, procesul dezvoltarii psihice este superficial si incarcat de dis-
confon, Daca se depasesc anumite limite din puncwl de vedere al insta-
bilitatii solicirarilor, pot sa apara reaqii contradictorii, aberantcb rc-
, acr,ii de aparare, anxietate, reaqii agresive etc. In cazulin care influenta
mediului ~i educatiei au un caracter relativ corelat si organizat, restruc-
25
turarea din condi~iile interne devine ~i ea mai profunda, complexa $i
constructiva, deoarece are loc procesul imeriorizarii ~i devine posibil
un bun echilibru Cll 0 an:bian~a sociala in elezvoltare. Aspectul construc-
tiv al "imeriorizarii" este foarte importa:lt. A~a de pil&i, "interiori-
zarea" unor valori in con~tiin1;a~i personalitate creeaza 0 mobilizare
pentru acele valori - fapt ce transform a consumatorul de v2.lori dis-
tant, filozoful - In militant pentru 0 cauza expr:mata prin valorile
respective.
In decursul copiEiriei ~i al adolescentei au loc multe procese de
acest fel. N umeroase din cerintele legate de moraEl, practica sociala,
dorinta de .a fi folositor societalii, devin cerintc ir..terne $i aqioneaza
ca atare In strucrura imerna a componamernului ; de asemenea, 0 serie
de cerinte igienice, estetice, exterioare la iucep:.:t, devin cerinre interne.
In aceste conditii se modifica mereu schema de conditionari la care
ne-am referit mai sus.
Ca atare, dezvolrarea ps~hid poate fi pnvna ca un pr<xes ce tmde ,pre armo-
n~Zlre, echilibru cu mediul exogen (natural) ~i social ji Cll prop:-iile aspiraiii, dcrinie.
E'-"ident, diagram a cvenimentelor ;i solicilarilor vie~ii 'concrete ji reale alimenreaza
dezar!Tlonizarea realizad la U:1 moment dat - in limp ce for;eie creatoare ji activis-
mul wlui armonizeaza !attlril~ dizarmonice. Ciud dizarmonia depa)cjte anumire limite
ce adaptare, ;Jcornoda:-e sau asimilare, apar dificulta;i. Accstea pOt fi de adaptare, de
::1cadrare ~i stapinire a situa'liei prin nuanpre d:':1inuad a trai,ilor afective ji a.
subiectivitaiii (instrainarea) sau de ravagii interne dominate de nelinL-ite ~i teama (an-
xletatc).
Exista 0 serie de caracteristiei cu privire la reperele psihogenetice
~i psihodinamice.
a) Reperele psihogenetice se exprimaln compozi~ii foarte complexe
ce pOt pune In evidenta normalitatea san abaterea de 1a aceasta (l'ntlr-
zierez_ sau avansul In dezvoltarea psihica) ;
b) prin intermediul ierarhizarii modului de a se exprima, al repe-
relor psihogenetice se pOt pune in evidenta caracteristicile de maxim ac-
tivism, latura clinamica mai pregnanta, forta investitiilor psihice active
la un moment clat. Pe baza cunoa~terii aceswi aspect se pot elabora
strategiile educative de maxima oponunitate (zona dezvoltarii pro-
ximale) ;
c) lntlrzierile prelungite de aparirie a caracteristicilor psihice con-
siderate repere psihogenetice eonstituie indicii de retard sau debilitate
psihica In majoritatea cazurilor in anii copilariei ;
d) Innrzierile de dezvoltare dupa aparitia normala a caracteristicilor
implicate prin reperele psihogenetice e';identiaza condi~ii defectuoase de:
educa~ie ~i mediu sau conditii de existent,a stresanta ;
26
e) reperele psihogenetice sint mult mai evidente deci! mecanismele
ce stau la baza lor. Aceste mecanisme slnt Inca putin descifrate ~i evo-
cate de diferiti autori.
2. STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE
Analiza tabloubi vlrstelor cuprinde destule neconcordal1\c, adeseori
determin:lte de preoc:!pari1e mai mult sau mal pUlin dominame pentru
3.:1umite virste ale unor autori - dar ~i datorita repereIor psihogenetice
nonconcordante utilizate de ace~tia. La acestease adauga fapml di in
timp ce primele vlrste aparin di'ferite studii ca fiind dominate de pro-
cesul dez\-o!tarii, iar vlrsta a treia e domina ta de regresii psihice -
vir3tele adulte slnt tratate ca reprezentJ:nd un plato:! de maturizare In.
Gre dispar reperele psihice ...
Se pare dl printre conceptiile care au contribuit la cOnturarea 'unei
Ylziuni integraliste privind wate ciclurile vietii pOt 1'i cita,;! in primul
rirld reprezentantii psihologiei abisale. Pentru S. Freud ~i adeptii Sat
[215, p. 56-125], copilaria are 0 fo;:u·te mare valoare, ceblalte faze
S:1'1cicluri ale vietii reediteaza ~i se exprima C1 reZO;1J.nte psihice ale
copi!ariei (aspectele dominant clinice:).
Cel care este considerat lnsa ca psihologul cel mai centrat pe psiho-
logia virstelor (mai ales adulte) a fost Carl Gustav Jung (1875-1961).
C)[ectlncl caracterul secund acordat de Freud vlrstei adulte, in raport
c-: copiElria, Jung suger;eaza ideea unei dezvoltari continue in care viap
',Jci:11:1~i institutiile, religia ~i miturile au un lac de sea:na. EI a sesiz<:r
fa~tuj ca ill ju:-ul vlrstei de 40 de: ani are loc un proees evident d:;
i::diyiduatie.
o foane interesama descriere a ciclurilor de denoltare umana a
efectuat Erick H. Erikson [69]. Utilizind metoda biografica ~i analiza
:storico-socio-psihologidt, Erikson, psiholog de pregatire freudiana, a
fost ccya mai atras de Y ung~i, ca ~i acesta, a fost interesat ~i de carac-
tcristicile adultului, fenomene neglijare in literatura de specialitate. Ca
~tare, Erikson considera ca dupa stadiile freudiene de dezvoltare (oral,
~:1al, hEe $i genital) exista stadiile psihosociale ale dezvolt:lrii cului.
Ed:son a emis ideea existentei unor componente duale' (pozitive ~i nega-
tiye) aflate in opozi~ie In fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vietii
pe care Ie expune. in ordinea descriptiya succesiva in stadiul oral (primul
an de via~a) exista relatia bipolara de caracteristici, incredere-neincredere
ca expresii ale dependentei copi1ului de calitatea Ingrijirii parentale.
b acest sellS, lngrijirea caIda, echilibrata, calma determina lncredere,
iar lngrijirea dezordonata, capricioasa, dezvolta ndncredere ~i teama,
·suspiciune. Aceste caracteristici se instaleaza in structura intima a reac-
 ~iilor - se stratifidi In incon~tient ca 0 structura bazala. Ea poate fi
greu schimbata.
In stadiul urmator, de 1a 1 la 3 ani (stadiul anal) se dezvolta carac-
teristici levate de autonomia ~i emanciparea copilului de tutela: imediat
Darentala ~ersus simtul ru~inii ~i al indoielii ca expresie a incapacitatii
de a dobindi autonomie. Excesul critic privind micile accidente ale
virstei (stricarea de obiecte, imiqiuni spontane etc.) duc 1a exces de
ru~ine. Daca i se lasa liber terenul dorinldor copiiului de a efectua
singur 0 serie de activita;;i marunte, se dez,-oIta autonomia. Ulterior,
in aIte faze, aceste caracteristici pot fi modificate - dar adeseori se
instaleaza intre structurile fundamentale.
Stadiul a1 treilea (lntre 4 ~i 5 ani) este un stadiu dominat de consti-
tuirea initiativei - versus vinovatia. Iniliativa se manifesta ca motorie
~i imelectuaEl (imaginativa) ~i se instrumemeaza prin abordarea de
tot felu1 de aqiuni, c.a jocul, comunicare3. prin vocabular. In cazul in
care initiativa nu este lngradita, ea devine caracteristica psihidi. Ingra-
direa ~i evaluarea ei ca inoportuna creeaza sentiment~.:d de vinova~ie,.
care se stabilizeaza ~i el in structura personaE tatii.
Stadiul sau cielul .0.1patrulea de viata (lntre 6-11 ani) se consuma
in juml pcrechii complementare de trasalUri psiho-potentiale, sirguinp
,-ersus interioritatca (Ia Freud = periaada de lateura). ~coala absoarbe·
ceo. m:1i mare parte a disponibilitatilor capilului. ~coala impune reguli
~i tendinte spre sirguinta. In fapt, in ~coala are loc procesul de dezvol-
tare al sirguintei, dar ~i traire:1 inferioritaiii in cazul in care capilul nu.
poate raspunde cerintelor sirguintei impuse. Confruntarea copii1or Cll
esperienta slrguintei este grava. Dllpa cum se poate observa, Erikson
Elrge~te determinarea socjaG a dezvoltarii psihice. Inferioritatea se ma-
oifesta co. reaqie de e~ec. Stadiul al 5-lea ~re lac intre 12 ~i 18 ani ~i
este dominat de con~tientizarea identitalii eului, versus confuzia rolu-
rilor. Dadl identitatea eului se traie~te amplu, se intaresc increderea,.
?-utonomia, initiativa. Confuzia de roluri sa~ identificarea Cll roluri
negative estc frecventa la copiii delincvenii ~i implica intarirea neincre-
clerii, lndoielii, ru~inii, inferiorita1;ii. Comportamentul sexual este im-
plicat ~i el in identitate. E~ecu1 de roluri nu este de nerecuperat - In,
fazele urmatoare.
In 0.1 ~aselea cielu .0.1vie~ii (virsta mijlocie) perechea de structuri
antren3.te este intimitatea, versus izolarea. (E vorba de faDt de perioada
tineretii ~i lncepuwl vietii adulte.) Intimitatea se cC:J.stit~ie ~i lntare~te
r:rin ~ntemeierea unei noi familii - ~i se refera 10. prietenie, angajare
~1 deslgur, sexualitate.
Al ~apte!ea ciell] 0.1 vie"\"iiimplidi vlrsta adult a !11i ilocie ~i perechea_
~e re~a\ii alt~:lism, versus egocentrism. Altruismul exprima preocupari
~l fata de al1;ll nu numai fa1;a de cei din familie - inclusiv preocupari,
28
pentru genera1;iile vii to are, pentru progresul ~arii, 0.1 umanitatii etc.
Egocentrismul exprima ratarea atitudinii altruiste.
Ultimulciclu, 0.1 8-lea, se contureaza In anii batrlnetii co. expresie
a nuclearizarii activitatii psihice in jurul trairilor derealizare, versus
disperare. Sensul realizarii se construie~te din posibilitatea de a privi
vlata ca pe 0 realizare - contrariul ei se constituie din retrospective
c:: vad e~ecurile, ratarea san dii precare alese in viata.
Erikson a comiderat di in ±'iccare sradiu se manifesta crize ce im-
plica comrarieri (prin familie sau societate) ale liniei de dezyoltare
':.tr-un anumit sens implicat in structura duala a celor opt stadii sau
cicluri ale vielii.
o serie de autori - antrenati in aplicarea teoriei lui Erikson - aU
pus in evidenta 0 oareeare deosebire intre structurarea idemitatii fetelor
~i a baietilor in cidul adolescent. La tinerele fete, organizarca ide:nitatii
5e prelunge~te pina dupa casatorie dnd se structureaza paq:ial prin
idemitatea sotului - dupa cum considera Donnal ~i Adelson.
In aIte studii privind ciclurile vie~ii, acestea sint mai plltin nu-
meroase. D. Super ~i colaboratorii [221, p. 56-62] (1970) descr;e cinci
stadii :
1) ,\=_QpiElria,dominata de procesul cre~terii (de 10.na~terc la 15 ani).
Dupa Super, in aceasta perioada se realizcaza integ.r<:trea soc:aEl prin
instruire (socializarea cuno~tintelor) ~i prin constituirea de interese vo-
cationale;
2) A doua pcrioada, a ado1escentei, se caracterizeaza printr-o evi-
denta maturizare biologica (de la 15 1.0.25 ani), In aeeasta perioada
are lac cre~terea capacitatii de adaptare profesionala ~i a idemificarii
de sine;
3) Tinere~ea (de 13025 1a 44 ani) este 0 perioada de maturitate in
care are loc imegrarea in profesie ~i In numeroase cazuri, identificarea
ca un domeniu profesional specific;
4) Urmatorul stadiu, Intre 44-65 ani este dominat de integrarea
profesionala ~i este denumit stadiu1 men~inerii ;
5) Ultimul stadiu, 0.1 vlrstelor In::tintate, se caracterizeaza prin de-
zango.jare profesionala. Cum se poate 1esne observa, D. E. Super (1970)
milizeaza criteriul pozitiei fat a de angajarea profesionala. In o.cela~i
mod caracterizeaza ciclurile vie~ii ~i D. C. Miller ~i W. H. Form (1951)
[145] care accentueaza relatio. individuala eu munea in· cichrile vietii.
In aeest sens, copilaria este etapo. prepo.ratiei pentru munca (plna 10.
10 ani), urmeaza initierea In munca (pina 10. 20 ani), in perioada adoles-
eentei. In stadiul tinere~ii (de 10. 20 la 30 de ani) se acumuleaza expe-
ri('uta de mundi. Intre .30 ~i 60 de ani are loc 0 perioada de munca
stabiEl, iar ulterior lncepe perioado. pensionarii. Demografii, la rindul
29
 lor, construiesc piramida vietii implidnd de asemenea criteriul prepa- importante adaptative, se pun baule personalitaiii, se constltule struc-
ratiei ~colare (integrarii ~i dezintegrarii in munca). turile mai importante energetice, intelectuale, creative, indusiv socia-
i>lodificarile imponame din viata soci0.1a, ori profesionala, i~dustr;a- bilitatea, 0 serie de aptitlldini, caracteristicile comportamenrelor de baza,
lizarea, urbanizarea au creat un cadru nOli mai activ ~i presant de a!1- reac1;iile afective - voli\ionale, mu1cilateralitatca aspiraiiilor etc ..
trenare 9i integrare socia1::£, fapt ce a stimulat numeroase ini1;iative pri- Tot 1:n copiElrie are loc procesul alfabetizarii, proces ce 1:n societatea
yind cercetarea evolu1;iei capacitatii de In\-a\are - sociaEi ~i profesio- moclema lncepe Inainte de inrrarea copilului lil $coala. Prin aUabeti-
nala ~i 0 optica a ciclurilor viqii legata de aceste probleme. In as::fel de zare, copilul se adapteaza conditiilor fundamentale $i primare ale nive-
descrieri ale ciclurilor vierii, copilaria ocupa un loc relatiy restrins. lului social de cultura. Dezvoltarea pc acest plan se continua plna in
1n acest s~ns, H. Moers [148, p. 28-37] (1953) consider?: ca prima mome:1tul In care posibilitatea de a scrie $i citi, devenite active, lneep
perioada, a copilariei ~i tinerqii (0-20 a.l1i) estc de intensa forma:'c, sa seryeasca trebuin~e $i interese psihice inrelectuale doblndite (interne)
de intensa cre~tere ~i 1nva1;are. Intre 21 ~i .31 de ani se situeaza a dCJiJ2. $i btretine astfel un nivel de cultur)i, dinamismul $i apetitul sau.
perica.cIa a vierii ~i prima perio0.da adulta dominata de integrarca pro- Perioada adolescen1;ei (puberratea, adolescenta de la 10 la 20 ani)
tesionaEl, dar $i de receptivitate fa1;a de invatarea implicata 1n viata este legata de problemele mai intime ale in tegrarii .'icalare ;i sociale a
sClciala. A treia perioada (1ntre 31 $i 44 de ani) este a miezului "ietii copiilor, dar ~i de aspectele complexe ale debordan rului dimorfism
umane ~i S0 caracterizeaza prinrr-o receptl':itate scJzuta pentru lm-a- sexual. Se $tie ca sub influenta condi1;iilor nefaste de via~a, a dezotdi-
tare (probabil 5i datorita expansiunii In problemele complexe ale "ietii). nilor educative $i a mizeriei, delincven~a minora a crescut siili~itor 1n
A patra perioa&i a viqii (intre 44 ~i .55 de ani) este considerata de ultimul secol $i mai ales dupa al do ilea razboi mondial - End de mai
:\lcers ca 0 perioada de criza de autoc;l:iOa~tere (conditionata 5i de mare incidenta in mediul urban ca in eel rural, ceea ce facepe multi
regresia fU11qiilor de reproduqie). in a cincea ~i a $asea perioada (de autori sa 0 considere legata de procesul de urbanizare $i d~ s.::himbarea
la 66-.58 la 69 de 8.11i ~i pina la sfhirul vietii) se conrureaz:: dGCla: gener.11a a valorilor morale ~i culturale concomitent cu urbanizarea.
pericade ale ba trinnii. Schimbarile profunde de stil de viata, confon, solieitari, distracti.i,
Sintetizind aspectele ce se pun 1n nide:1d£ in legatura CD ciclurile, aspira\ii etc., legate complementar de schimbarile in procesele de munca
etz;pele sau perioadele vieiii, am consider a \"8.1i&1.0 lmpariire in cicLui indusr:-iala creeaza un COntact educativ mai superficial $i episodic al
de "iata de complexitate din ce in ce mai mare il1 care intereseaza ,t:-:1C- p~bn,;ilor eu copiii, dar ~i necesitatea unci :1ten\ii din ce in ce mai
rl!ra tipului de activitate, tipu1 de rela,\ii 5i strucrurile opoz:1l1te ce ali- mari far,a de procesul educatiei ~i instruirii pentru viar,3. social-wlturala
menteaz:t transformari ale dezvoltarii . .5i economica mai complexa. Sensibilitatea psihica a puberului ~i ado-
lesceIi.tului aHat in pEn proces de dezvohare a eului $1 con$tiintei de
3. CICLURILE ~I ST ADIILE DEZVOL T.\.RII PSIHICE sine ~i salt de mentalitate $i responsabilitate, pe care treouie sa-l faca
- determina 0 fragi1itate deosebita fa1;a de arice fe! de influe!1\e.
Dupa cum s-a vazut, problemele denoltarii psihice ale omului sint Panicularitaiile de personalitate se accentueaza in perioadele pu-
foarte Ilumeroase $i cu adt mai dificil de abord2.t cu elt societatea rr:o- bertalii $i ado!escen~ei dilatlndl1-se uneori $1 nudearizindu-se impetuos.
Cerna, prin dezvoltarea sa impetuoasa, a capatat 0 serie de carac1:e;:-istici Este considerata 0 perioada de trecere. Exista adolescenta prelungita
care creeaza un cadru de condition are saci.?.!, familial, material, conti-
nental $i planetar special.
(22-24 ani), perioada coilturata astfel prin preluIfgirea adaptarii $i
matunzarea personalidtii ..
In acest context, subliniem pregnanp 8. trei mari cicluri ale vielii ~i
elteYa caracteristici ale 3.cestora, dupa Cl;m urmeaza :
b) Etapa sau ciclul adult, ce pre[;.mge~te den'oltarea psihologica. a
a) Ciclul de cre~tere # dezvoltare, din primii 20 ani de viata. Acest
omubi, se extindep1na ]a 65 de ani. In timpul acesrui ciclu (denumit $i
<:iclu caprinde clteva perioade de viT~a care la rlndul lor incorporeaza virsta a doua), personaEta tea umana se an treneaza in responsabilitatile
Eecare sub-stadii oarecum specifice (copiElria CD substadiile ei, puber- saciale $i profesionale contribuante. Acest cielu cuprinde ~1 el citeva
tatea ~i adolescenta). ctape: tineretea cu substadiile ei (de la 25 la 35 ani), etapa adulta
Copilaria, ca prima etapa a vie~ii, se ]'ntinde pe 0 pericada de timpurie sau precoce (de 1a 35 1a 44 ani), etapa adulta medie (de
aproximativ 10 ani 5i constituie etapa de maxima importan1;a pentru la 45 1a 54 ani) $i etapa adulta prelungita sau tardiy8. (de la 55 1a
1:ntreaga dezyoltare ulterioara. In copilarie se formeaza toate conduitele 64 ani).

30 31
 Tabelttl ny. 1
avea grade de concordanta sau discordanta relativ complexe si sa aco-
pere cimpul constiin~ei, al aspiratiilor ~i al obiectivelor. In etapele ti-
Cicllli Caracteristici
vietii
Substadiile implicate privind moditicarea
nerelii are lac si dezvoltarea generahi a experien1;ei sociale cu lntreaga
I Caracteristicile fUlldamentalel sa gama de inedit~i de responsabilitate.
Pren~"tal Etapele adulte siut incarcate de oSliga1;ii implicate In ierarhia pro-
J.~~rn19'rea organlsmu-
(91uni) lUl, Na~terea Perioad2. fetalii precoce creitere fesionala, de obliga~ii familiale -- de aspene din ce in ce mai complexe
,~ . Pcrioada
I Perioada fehla tardi',a
embrionara. I eel mai intens ritm de si solicitante pe aceste planuri. Ierarhia profesionaEl, ca si antrenarea
Copilaria ~i Insll~irea (in'riitarea) - Primul an de viata; Ritm foarte intens de multilateraEi in roluri si statute, extraprofe'sionale pe linga cele pro-
pubertatea conduitelor de ere~- ...cPrima eo1'iliirie (pe- cre9tere staturalii 'Ii fesionale, creeaza 0 oarecare criza de timp la nivelul !Utmor virste!or
il'lclusi~T tere, autonomia, au- rioada antepre~co- ponderalii in 1'rimul
!
(1- - mai ales a celor active. Data fiind viteza relativ mare a progresului
dolescenta toserlire2., autocon- lar;l 1- 3 a.ni); an, ritmlll cre~te . !! impus de revolu~ionarea tehnico-profesionaEl, are loc pc pafcurs ~i 0
(0-20 a:lli) I trolu!, irniitarca, in- !::: A doua copi/arie treptat eu un puseu
su~irea de stra tegii de (perioada 1're9co- in 1'erioada pre9colarii "perimare profesionala" mai mult ~au mai pli~in grava, care mareste
illstruire )i autoinstru- . larA 3-6 a.ni); 9i altul in 1'erioada distanp psihologica dintre cerin tde profesionale ~i posibilitatile indi-
irea, socializarea con- .::. A treia copilarie puberitiitii. yiduale de a Ie satisface. Pe plan social, acestei cerinte ii raspund reea-
duitei, integra rea fa- (perioada ~colarii La 24 ani ere~tere.a
milial;l', ~colad, so-
lifieari!e, recielarile, dubla ~i tripla calificare, "invaprea permanenta"
micii 6 - 10 ani); staturalii inceteaz1i
cio.15., subidentitiitile -'- Pubertatea (10- [156]. Subidentitatile la care ne-am referit deja 15i modifica amploarea
socio-culturalc, fami- ; 14 ani);
~i intercorelatii!e.
liala ~i ~colad - Adolescenta (H-,- c) Ciclul al treilea sau etapele virstelor de regresie (ale bZitrilletii)
l 20 ani); se extind de la 65 de ani pint/, la moarte. ~i in cadrul acestui cielu se
.!:.. Adolescenta pre-
lungita (20-24 ani) I delimiteaza pe;-ioade (perioada de adaptare, aceea a batrine1;ii timpu.rii,
I a batrlneiii propriu-zise ~i perioada marii batrlner;i ~i a regresiei finale
Yirstele COIltritmie la '/iat:1 pro-l - Tineretea 25- 35 EchiIibru 9i 'litalit"te
adulte active ani; procreere acti'la.
I sau ciclul terminal).
20-65 ani duch?", familii
unci construqia
deci a I - Virsta adulta pre- In virsta adult1i pre- Perioade!e b~ltrinetii, considerate si ca post-adulre, se caracterizeaza
su biden titiitilor pro~1 eoce 35- 44 ani; coce u90ar~l deterio- printr-o acumulare de oboseaEi 5i uzura intern a care mineaza treptat
parentale
- Vlrsta adult~1. mij-
45-55 ani;
rare senzoriald ('/izualii) I organismul 5i modifica funqionalitatea psihid, scazindu-i produCtivi-
fesionale, marit:11e 'Iii - locie
Virsta 2.GultiJ. tar-
care se extinde ~i spre
2.lte zone senzoriale t3.tea. Ie~irea din cimpul muncii, ca si reducerea nueleu1 ui familia! prin
di'/a 55-65 a;,i plecarea copiilor (fenomen de denuclearizare familiaEi) creeaza modi-
Virstele de
iWlolutie
DezJ.ng:1jare 1'rofe5io-
na15.ada1'tare la denu-
- Perioada de trecere: L~oar1i intensificare I ficari complexe In dmpu1 preocuparilor,
Subidentitatea profesionaEi ~i matrimoniala
intereselor,
se estompeaza
a stilului vietii.
sau intra in
65::::90 ani clearizarea familici 66 - 70 ani; I a deteriorarii organice crize (prin decese). Bolile de degenerescenta fac din aceasta perioada
- Perioada primei ba-, in perioada de treeere.
trineti 70-30 ani;1 Ritmuri foarte inegale fragila 0 etapa de instrainare ~i aceasta ell atit mai mult cu elt se
-' Perioada celei de-a 1 de deteriorare a func- tra:eFe sentimentul inutilitatii sociale si al "abandonului", data fiind
90 ani; ill celelalte criza de timp a copiilor deveniti adulti plecati din casa parinteasca in
doua batrineti 80-11 tillar 9i energieiperioade
psihiee propria lor familie.
- Perioada IDarii ba-I eu deces in oricare
trineti peste 90 ani. i din ele Exista numeroase probleme p1'ivind transfermarile de "statut de
virsta". Aceasta cu atlt mai mult cu elt unii aurori eum este L. D. Cain
in etapele tinerqii integrarea sociala-profesionala si punerea bazelor [33] se refera 1a ambiguitati intre statutul de vi1'sd( ~i referintele subiec-
unei noi familii, constituie cadrul trebuinte!or personale, dar conco- tive ~i obiecti"e ale indivizilor (fapt la care ne-am referit, dealtfel, ~i
mitent ~i al solicitarilor sociale. in aceste conditii se structureaza mai noi in int1'oducerea acestei lucrari dar dintr-o alta perspectiva).
profund subidentitatile profesionale (ca roluri prospective alimentate Douglas 1. Hall (1976) [97] a subliniat pe buna dreptate fapml
profund), subidentitatile legate de structurare., familiei personale ~i ca In timp ce pentru ciclul de crestere ~i dezvoltare (copilarie ~i tinerete)
subidentitati parentale in cadrul noii familii. Aceste dimensiuni pot statutul de vlrsta ~i 1'01 de~i In pe1'manenta tranzi1;ie slnt institutio-
nalizate (institutii ~eolare, militare etc.), odata cu casatoria (care are
32
33
tendin~e de a se realiza maiales in tre 23 ~i 25 de ani) schimbarile din
virsta adulta sint greu de surprins. Psihologia sociala moderna a adus 0 precizare pentru planul "ten-
Exista i!lsa chiat in materialul ciclului de cre~tere ~i de dezvohare dint;elor divergente" sau opuse ce coexista in structurile intime ale per-
psihica, tendinte noi privind statuml de virsta stratificat oarecumsocial sonalitaiii. Nu e yorba de coexistenia de mai multe personalitaii in
prin cri teriile care justifica delimitari de ctape. Viaia socia!;!: se schimba 1nveli~ul uneia, ci de multitudini de raluri ~i statute sociale reglate de
intens in zilele noastre impreuna cu funqiile ei subtile de "materie o singura personalitate. 1n genere, statutele ~i rolurile sociale antreneaza
prima nutritiva" pentru procesul dezvoltarii psihice. Modul cum are obligatii, aspiraiii, interese, aptitudini ce se cer exercitate. Exista In
Joc procesul dezvoltarii umane, momentele mai semnificative privind special in privinia rolmilor ~i statutelor sociale trei categorii mai evi-
achizi1;ii componarnemale, cum ar fi comportamentele de mers, compor- dente [237]: a) rolurile ~i statutele naturale, obligatorii, programate
tamentele verbale, comportamentele aqionale etc. ~i integrarea acestora pril1 structura primara, existential umana, saturate de demente situa-
in structura personalitatii, sufera un fel de proces de deplasare in trep- iionale naturale. A~a sint rolurile ~i statutele de virsta, sex, cetaienie,
tde viqii spre virste mai timpurii. Se ~tic di exista 0 tendinta denumita na~ionalitate, statutele de fiu sau parinti etc.; b) a doua categorie este
de psihologul J. M. Tanner (1964) [247] "seculara" a pubertaiii de a a rolurilor doblndite ~i de adeziune. Acestea siut incarcate de efofturile
cobOrI inspre etapele copiE"iriei. Pe de aha parte, exista 0 tendinia a prin intermediul carora au fost dobindite. In aceasta categorie se Cla-
adolescenici de a se dilata in spre al doilea ciclu de vlrsta, cel adult. seaza rolul ~i statutul de SOl' so~ie, cele profesionale, cde de titluri de
Tar aceasta din urm:i, la rindul sau, tinde sa impinga ciclul sau virsta ~colarizare, ca ~i rolurile ~i statutele de adeziune sociala, politica etc. ;
a treia peste deceniul al ~aptelea. Problema 10ngevid1;ii a capatat con- c) a treia categorie, a rolurilor poten~ial vinuale sau prospective se
tur nou in societatea moderna. In anul 1750 durata medie a vie1;ii era caracterizeaza prin Incarcare cu aspiratii, dorinie, visuri. Aces:ea din
de aproximativ 25 ani. In 1970 a ajuns in multe tari la 70 ani. Ocu- urma au funqii irnportante reglatoare. Densitatea acestora este :naxima
parea oameniJor in piramida profesionaEi s-a extim spre 64-65 de ani Ia virstele adolescen~ei. Dealtfel, psihologia moderna s-a apropiat de
ell tendinle largi de absorbiie a intregii populat;ii apte de munca. Dato- problematica subtila a solicitarilor de multe ori contradictorii ale sta-
rita cre~terii nivelului de trai ~i a unei vie1;i ac:ive ~i mai SUPUS3- tutelor ~i rolurilor. Ele pot sa se dilate sau contracte in funqie de nu-
reglementarilor sanogene, foarte rnul~i oameni sint in zile!e noastre inca mero~i factori ~i condit;ii. Rolurile ~i statutele constituie condi~ii de
nucIearizare a subidentitaiilor mai caracteristice implicate in persona-
deplin ap1;i de munca la 65 de ani ~i parcurg dificil ie~irea din respon-
litatea umana. Se pOt deta~a ca mai semnificative trei astfel de sub-
sabilitat;ile profesionale, fapt ce va crea intr-un viitor nu prea indepartat
identita1;i: subidentitatea de apartenenia familiala; subidentitatea ce
a preocupare mai intensa pentru rrieniinerea paqiaEl in munca peste
implica roluri de comribuiie activa ~i amprentele acesteia asupra per-
64 de ani ~i mutarea eventuala a pensionarii. Tendint;a ca atare se ex-
sonalitatii (jocul. invaiarea ~i munca); subidentitatea integrarii social-
prima in modificarile de legislaiie a muncii din multe 1;ari. Pe de aha culturale eu rolurile corespunza toare.
parte, dezvoltarea intensa a mecanizarii ~i automatizarii produqiei mo- In copilarie, subidentitatea de apanenenta familiala este dilatata,
difid sistemul cerint;elor pri vind preparat;ia celor ce "produc", dar ~i . clara ~i incarcata de dependenia copilului de parinli ~ educatori. Sub-
creaiia de noi profesii ~i noi rela1;ii in structura generaEi ocupa1;ionala identitatea ce implica forma tie ~i roluri aservite activitaiilor se reali-
sociala. zeaza prin cumulare de invalare spontana, joc ~i instruire ~ duce la
N u numai in statutul virstelor exista transformari - deloc negli- constituirea autonomiei ~i a numeroase abilitaii adaptative complexe.
jabile. Personalitatea umana se diversifica ~i pluralizeaza. Inca T. Ribot Subidentitatea integrarii social-culturale se realizeaza difuz, legata de
[193] vorbea la sfir~itul secolu1ui trecut de coexistenia mai multor per- subidentitatea de roluri aservite activita~ilor, dar tinde sa se distan~eze
sonalitaii in aceea5i fiinia umana. Contradiqiile ce anima con~tiinp. u~or, treptat ~i se contureaza ca subidentitate apartenenia sociala, ci-
omulni modern au fost vazute de psihologii generaiiei lui Ribot ca vica, de neam ~ de ~ara.
puncte de plecare pen tru sf1~ieri laun trice care duc in esenia 1a patolo- In pubertate ~i adolescenia, subidentitatea de apartenenia fa."l1iliali
gizarea personalita~ii umane. * se incarca de aspirat;ii spre independenia ~i emancipare de sub tutela
paternaLi (inclusiv prin marurizarea sexuala). Subidentitatea de .roluri
• Aeest punet de vedere a fost difuzat pe plan filozofic de eurentul .existen- dobindite aservite activitaiilor se incarca treptat de roluri prospective
,ialist" . profesionale ~ iar subidentitatea integrarii social-culturale se dilata,
incarcata de cerinie sociale ~i cu roluri poten~ial prospective intii difuze

35
tendin~e de a se realiza maiales lntre 23 ~i 25 de arri) schimbarile din
virsta adulta sint greu de surprins. Psihologia sociaHl modern a a adus 0 precizare pentru planul "ten-
Exista insa chiar in materialul ciclului de <:re~tere ~i de clezvoltare dint;elor divergente" sau opuse ce coexista in structurile intime ale per-
psihica, tendinte noi privind statuml de virsta stratificat oarecum social sonalitatii. Nu e vorba de coexistenia de mai multe personalitat;i in
prin cri teriile care justifica delimit~tri de etape. Viata sociala se schimba Inveli~ul uncia, ci de muhitudini de roluri ~i statute sociale reglate de
intens in zilele noastre impreuna cu funqiile ei subtile de "materie o singura personalitate. 1n genere, statutele ~i rolurile sociale antreneaza
prima nutritiva" pentru procesul dezvoharii psihice. Modul cum are obligat;ii, aspira1;ii, interese, aptitudini ce se cer exercitate. Exista in
loc procesul dezvoltarii umane, momentele mai semnificative privind special in pri vin ta rol urilor ~i statu telor sociale trei ca tegorii mai evi-
achizi1;ii componamemale, cum ar fi comportamentele de mers, cornpor- dente [2.37]: a) rolurile ~i statute1e naturale, obligatorii, programate
tamentele verbale, comportamentele aqionale etc. ~i integrarea acestora prin structura primara, existential umana, saturate de elemente situa-
in structura personalita1;ii, sufera un fel de proces de deplasare In trep- tionale naturale. A~a sint rolurile ~i statutele de virsta, sex, cetatenie,
tele viqii spre virste mai timpurii. Se ~tie ca ex:ista 0 tendinta denumita na1;iona1itate, statutele de fiu sau parint;i etc.; b) a doua categorie este
de psihologul J. M. Tanner (1964) [247] "seculara" a pubertatii de a a roluri1or dobindite ~i de adeziune. Acestea sint incarcate de eforturile
coborl inspre etapele copihlriei. Pe de aha parte, exista 0 tendin1;a a prin intermediul carara au fost dobindite. In aceasta categoric se cla-
adolescentei de a se dilata in spre a1 doilea ciclu de virsta, cel adult. seaza rolul ~i statutu1 de sot, sotie, cele profesionale, cele de titluri de
Iar aceasta din urm~l, la rindul sau, tinde sa impinga ciclu1 sau virsta ~colarizare, ca ~i rolurile ~i statute1e de adeziune sociala, po linea etc. ;
a ueia peste deceniu1 a1 ~aptelea. Problema longevitatii a capatat con- c) a treia categorie, a rolurilor potential vinuale sau prospective se
tur nou in societatea moderna. In anul 17.50 durata me die a vie~ii era caracterizeaza prin incarcare cu aspiratii, dorinte, visuri. Acestea din
de aproximativ 25 ani. In 1970 a ajuns in multe 1;a,i 1a 70 ani. Ocu- um1a au funqii importante reglatoare. Densitatea acestora este ma:><ima
parea uameni10r in piramida profesionaEl s-a extins spre 64-65 de ani . la virstele adolescentei. Dealtfel, psihologia moderna s-a apropiat de
eu tendint;c largi de absorbtie a intregii populatii apte de munca. Dato- problematica subtila a solicitarilor de muhe ori contradictorii ale sta-
rita cre~terii nivelu1ui de trai ~i .a unei vieti active ~i mai supusa tutelor ~i rolurilor. Ele pot sa se dilate sau contracte in funqie de nu-
mero~i factori ~i conditii. Rolurile ~i statutele constituie condi~ii de
reglementari10r sanogene, foarte multi oarneni sint in zilele noastre inca
nuclearizare a subidentitatilor mai caracteristice implicate in persona-
deplin apti de mund: 1a 65 de ani ~i parcurg dificil ie~irea din respon-
litatea umana. Se pOt deta~a ca mai semnificative trei astfel de sub-
sabilitaii1e profesionale, fapt ce va crea intr-un viitor nu prea indepartat
identitati: subidentitatea de o.partenenta familiala; subidentito.tea ce
o preocupare mai in tens a pentru mentinerea partiala in munca peste
implica roluri de contributie activa ~i amprentele o.cesteia asupra per-
64 de ani ~i mutarea eventuala a pensionarii. Tendint;a ea atare se ex-
sonalitatii (jocul, Invatarea ~i munco.); subidentito.tea integrarii socio.l-
prima in modificarile de legislatie a muncii din muIte tari. Pe de aha cuhuro.le cu rolurile corespunzatoare.
parte, dezvoharea intensa a mecanizarii ~i automatizarii produqiei mo- In copilarie, subidentitatea de apartenenta familial a este dilatata.
difica sistemu1 cerin1;elor pri vind prepara1;ia eelor ce "produc", dar ~i clara ~i Incarcata de dependenta copilului de parinti ~ educatori. Sub-
creatia de noi profesii ~i noi relatii in structura generala ocupa1;ionaEl identitatea ce implica forma tie ~i roluri aservite activitatilor se reali-
sociala. zeaza prin cumulare de invatare spontana, joc ~i instruire ~ duce 10.
N u numai in sta tutul virstelor exista uansformari - deloc negli- constituirea autonomiei ~i a numeroase abilitati adaptative comp1exe.
jabile. Personalitatea umana se diversifiea ~i pluralizeaza. Inca T. Ribot Subidentitatea integrarii social-cuhurale se realizeaza difuz, legata de
[193] vorbea 1a sflr~itul secolului trecut de eoex:istenia mai multor per- subidentitatea de roluri aservite activitatilor, dar tinde sa se distanteze
sona1itati in aceea~i fiinta umana. Contradiqiile ce anima con~tiinp. u~or, treptat ~i se contureaza co. subidentitate apartenenta sociala, ci-
omului modern au fost vazute de psihologii generatiei lui Ribot ca vica, de neam ~ de tara.
puncte de plecare pentru sfl~ieri launtrice care duc in esen1;a la patolo- In pubertate ~i adolescenta, subiden tito.tea de apartenenia fa..'11iliala
gizarea personalitatii umane. * se Incarca de aspiratii spre independenia ~i emancipare de sub tutela
paterna1a (inclusiv prin maturizarea sexua1a). Subidentitatea de roluri
* Acest punct de vedere a fost difuzat pe plan filozofic de curentul .existen- doblndite aservite activitaiilor se Inco.rdi treptat de roluri prospective
~ialist". profesionale - iar subidentitatea integdirii social-cuhurale se dilata,
indircata de cerinte socio.le ~i cu roluri potential prospective intii difuze

35
 denta eel putin anumite "fragilitaii"· ale virstel~r omului. Pe aeestea
Ie vom euprinde in lucrarea no astra. Exista apoi 0 anumita eidicitate
~i rdativ decentrate fa~a de aptitudini ~i posibilita~i, apoi mai legate - un fel de incarcari ~i descarcari cicliee .ale personalita~ii umane, pe-
de ele ~i de idealurile vie~ii sociale particularizata, socio-cultural. rioade de echilibru, urmate de perioademaiindlreate~iefitiee.A.Ge-
In adalescenta prelungita (de la 18/20 la 24 de ani) subidentitatea sell a surprins aceasta ciclicitate la virstele copiEhiei, St. Hall la v1rstele
de apartenenta familiala se diladi 5i devine mai complexa, subdivi- adolescen~ei ~i tinererii.
zindu-se in subidemitatea de apartenenta la familia de provenienta, ciar *
~i 0 subidentitate implicata in propria familie, eu roluri parentale ~i * *
maritale, 1mii franjurate, apoi din ee in ce mai conturate ~i impregnate
de ata5ament $i intimitate. Subidentitatile ce impliea roluri aservite prin Din wate cele de mai sus se degaja ideea ca :
activitati se afla in stare de integrare profesionala eritiea, fiind 1nea 1) proeesul dezvoldrii psihice este dinamizat de forme de conditio-
lnearcate de roluti prospective dense. Subidentitatea cultural-sociaEl este nare tot mai eomplexe, in contextul carora se dezvolta conduitele, ciar
$i ea in diL:nare, depa~ind uneori, tot franjurat, dimensiunile subidemi- ~i viaia interioara care eonstiruie domeniul eon5tiintei eului ca instanta
taiii profesionale. de liaj ~i identificare consistenta, continuitate, energie, inseriie ~i expr~-
In etapele adulte, subidentitatea profesionala, socio-culturala $i fa- sivitate a personalitatii ; <

miliaEl (parentala ~i maritala) slnt dilatate. Caracterul subidentitaiilor 2) procesul dezvoharii psihice impune 1nrelegerea unei relati\"e ce-
este relativ stabil ~i bine conturat. Spre finalul virstelor adulte, s1,1b- rinre de raportare a virstei psihologice la virsta cronologica. De$i aces-
identitatile profesionale ~i socio-eulturale se contraeta u~or, subidenti- tea nu coincid deplin, constituie repere importante in psihologia ~i in
tatea familiata tin de sa ram1na eeva mai dilatata. \"iap sociala. Virsta cronologica poate £i privita ca 0 constanta, varia-
in fine, in perioadele virstei a treia, finala, subiden ti ta tea profesio- bila relativ egalitara pentru wate persoanele nascute la aceca5i data.
nala sc dizolva (pcnsionarea), subidentitatea familiaEi devine iar fran- In actele de idemitate civila virsta cronologica este implicata in marile
jurata, ca ~i subidentitatea eultural-sociala. solicitari (cerin~e) legate de viata sociala. ~eolarizarea, majoratul civil,
* pensionarea etc. se raporteaza la virsta eronologiea. Se poate face 0
* * ra portare a dez\"oltarii biologiee la vlrsta cronologica. Procesul de ma-
turizarc sexuaEl exprima 0 latura a virstei biologice. Evident se ~tie
T oate acestea pun in evidenta faptul ea personalitatea are 0 compo- ca denoltarea biologiea nu se manifesta exact 1n acela$i fel la aceea 5i
zi1ie complexa angajata social. Dezvoltarea psihica poate fi privita ca virsta cronologica. In procesul de imbatrinire exista 0 inegala deterio-
un praces de implan taiie tot mai larga 1n via~a sociala, proces ce tinde rare a sistemului muscular, glandular, nervos, osos etc. *
spre echilibrare 1n structuri ce se decentreaza dizarmonie, identificin- In eeea ce prive$te virsta psihologica, ca entitate generala, raporta-
ciu-se (prin numeroase 1nsu$iri ~i expresii) CLl obiectiyele sociale 1n con- rea ei la virsta cronologica evidentiaza de asemenea diferenre. Ca ~i pen-
If''; tul carora se obiectivizeaza prin comportamente. In numeroase lu- tru v1rsta biologica, diferentele slnt de avans de dezvoltare sau de (re-
crari ~i tratate aceasta idee este asimilata in considerarea psihicului tard) intirziere (de dezvoltare psihica) V1rsta eronologiea a ramas din
uman ea un sistem deschis, complex, de tip cibernetie. aceste motive un reper sau ecran de referinte important, dar relativ.
Personalitatea umana sufera 1n acela~i timp ~i reale deteriorari, traire
V1rsta psihologica nu se refera atlt la complexitatea personalita~ii,
a insuficien~ei, neferieirii, dar ~i deficiente, intirzieri de dezvoltare, elt la stratificarea de conduite adaptative care permit forme ascendente
senti mente complexe ~i ambigue, suferinte afective. Uneori cauza aces- de adaptare ~i de aport social. Pentru unele aspecte ale virstei psiholo-
tora este depistabila. A$a e cazul cindse pierd persoane dragi sau are
gice ramin mai semnifieative aspeetele de structura.
loc un insucces graY. In alte situatii, cauzele sint de natura mai 1nde-
In eontextul dezvoltarii dizarmonice sau de decalaj transversal, inte-
partata, 1ntirzieri de dezvoltare, dezvoltari defectuoase, iar alteori au
reseaza compozi1;ia caracteristicilor psihice de baza mai incarcate de
o etiologie mai complexa legata de conditii nefayorabile de via~a, eve-
nimente nefaste cumuhte etc. Mica ~i marea psihopatologie ~i defecto-
* c. r. Par h 0 n, a propus termenul de .ilikibiologie" pentru studiul biologic
logie constituie domenii distincte ale cercetarii $tiintifice. Exista dome- diferen\ial al virs".e:or. Ca alare, se poate vorbi de 0 ilikipsihologie, de 0 ilikisocio-
niul foarte larg al bolilor psihosomatiae ~i al tulburarilor minore de logie Ii chiar de 0 i1ik:pedagogie.
comportament - a defectologiei de dezvoltare (f unqionale-recupera-
bile), 1n care incidentele mai semnificative la anumite virste pun in evi- 37

36
energie, ce se virtualizeaza, dar ~i caracteristicile poten~iale, rezervele-
sau suplean~ele, aptitudinile neantrenate, deoarece acestea constituie 0 PAR TEA A II-a
foqa importanta a personalitatii ~i creeaza coloratura sa specifica. In
conditii de viata ce se modifica, supleantele pot intra in aqiune ~i
facilita readaptarea. In astfel de conditii, caracteristicile psihice mai
.
CICLURILE VIETH
fragile pot sa se deterioreze, ceea cecreeaza tabloul tulburarilor de dez-
vohare ~i a dezvoltarii patologice.
Rda~ia dintre vlrsta cronologidi ~i difer:ite unitati convention ale
folosite ca expresii ale vi!stei psihologice (vlrsta inteligentei, a creati-
vitatii, a memoriei, a afectivitatii, a sociabilitatii etc.) pot aparea ca de
subdezvoltare sau supradezvoltare, dezvoltare patologica, dezordini de Capitolul II
dezvoltare, intlrziere sau debilitate, deteriorare, paradezvoltare. Aceasta
evaluare este conventionala ~i in esenla. statistica, adid are la baza DEBUTUL VIETH
argumente ~i acoperiri de cazuistidi statistica - fiind ca atare raporta-
bila la legea numerelor mari ~i probabilitatea statistid implicata in
1. DEBUTUL VIETH
atributele conventionale de normalitate. lata cum, din nou, strucmra
dezvoltarii ~i problematica de continut a stadiilor em condi\ionadi de
statutul de vlrsta validat social prin conformitatea la cerin\ele sociale.
Deoarece fiiDta umana parcurge un lung proces de formare inca
inainte de na~tere, aceasta fire~te influen\eaza in mod natur;d deosebit
dezvoItarea uIterioara a vie~ii, fapt pentru care acordam 0 mare aten-
tie observativa perioadei intrauterine. Aceasta este perioada celei mai
intense cre~teri ~i dez.voltari a fiintei umane vii. A~a cum am :nai amin-
tit, unii autori (mai cu se-ama cei de coloratura abisala) considera ca
etape:e primare ale vietii omului (stadiile intrauterine ~i primii trei
ani de viata) SIn! "determinante" pentru dezvoltarea ei ulterioara. Para
indoiala - startul in viaia este important cel pu~in pentru vigoarea
sau macar integritatea organismului ~i a resurselor sale adaptative. Dr-
mind structura tabelului nr. 1 ne Yom ocupa in primul rind de perioa-
dele embrionare ~i aspectele mai semnificative ce Ie carac.erizeaza.

EMBRIOLOGIA U\IANA

In momentul in care flageluI spermatozoidului patrunde in pere\ii

o'\'Ulului, se elibereaza aproape instant<lneu 23 de particule numite cro-
mozomi. Complementar, nucleul ovulului emite ~i el tot 23 de cro-
mozomi. Impreuna formeaza materialul genetic. Acest proces de ferti-
lizare se numqte misotis. Cromozomii slnt formati din gene care slnt
particule complexe ce contin codul genetic. Se considera ca genele slnt
segmente de acid daoxiribonucleic (A.D.N.). In cromozomi, genele au
aranjamente specifice lineare. Modelul A.D.N. a fost decodificat ca un
Eel de spirala de doua ori infa~urata in jurul unei axe (Watson ~ Criek).

39
 o 2 3
Complementar pozitiilor spiralei de acizi dezoxiribonucleici se afla pe- I
rechi de baze (adenine ce apar intotdeauna ca thymine, greanine ~i Ciclul de PeriCJada· r
cytosine): cre;<tere. primei copi- anteprc~colarul
12- 18 luni micl librului
Stabilizarea mcrsului,
complex. ci;<tigarea
Orientarea cehi-
spre lumea
Desigur swdiul dezvoltarii embrionare prezima importanta atit prin Cop ilftria ]j,rii (1-3 obiectclor ~i experienta intcntionaliUttii
of en a de a descifra regulile implicate in dezvoltarea pl~mara umana cle ani)
Perioada all-
~i prin faptul di permite depistarea factorilor nocivi, destructivi sau ai tcnrescolara antepre~colarul
lociu 18-24 mijl· bale,
luni Dez'lOltarea intensa a.
a inteligentei comunidirii
practice. vcr-
Dez"rol-
cdor ce influenteaza 0 dezvoltare aberanta in stadiile intrauterine ~i (d~ 'cre~a)
formarea tarca autonomiei in autosenirea ele-
ulterioare - in vederea preintimpinarii acestor factori ~i a efectelor lor. mClltad. simpla. :\[area idcntificare
cOD=?tiintci
* ("ce este asta" ?), Animism precocc
* *
antepre~colarul Dez"To ltarea constiintei de sine, Iflr-
mare (24-36 luni) girea ambiantei. )[ar~a intcrogatie ("de
Cele mai sernnificative a'5pecte privind stadiile dezvoltarii embrio- ec", pentru ce." "de unde )tii" i).
logice ~i int'rauterine au fost condensate in tabelul de mai jos (nr, 2), Animismul in restrictie 1:~oar;;'~
in care se pun ill evidenta doua puncte de vedere sau criterii de de- :\ doua co- prc)colarul mic Explorarca , largirea, cl1noa~terea< mc-
scriere a fazelor dezvoltarii primare ale fiintei umane. Cele doua cri- (3- 3-4 ani diului, Adaptare la gr.l.clinija. re 1:-<ti-,
terii sint: 1) Modul in care are lac organizarea sistemelor ~i organelor a-:;i). Pcri~ difiei[:l. Amprellta medi11111i,jce expan-
biologice fundamentale ale viitorului copil; 2) Pozitia si modul de a ()~;t'la pre- si'r
~c()lar;l, dez,
se hrani al embrionului si apoi al famlui in conditiile dez'.'oltarii em- ·;r):~arca ba- Crc:;;terc a au tono111ici in au toscr"tire
b,-ionare si in tr:m terine. z',1"•. perso- eiu 4-5 ani 'Ii imbrftcarc. Denoltare a jocului cu
I~.:ll: ii
-;:G.l pre~colaru 1 mijlo-! subiecti. DCZ'lolta.rca imaRinatiei ver-
Tabclul I'Y. 2
balc-jocul dc-a altcrnantc.~])e~'IOItarea
Fazcle timpllrii ale vietii -, copiI:'iria umana I de aptitudini

prc~colart1l mare Dez'roHarea sociahilitajii, jocul eu rOl,

S\ll:stadii Cuacteristici de u;,za 5-G ani comunicarea ("rorbirea eOJ<textuala)
Cic:ul vi",ii I Sta(!iu Dcnoltarca '1ietii interioare, a apH-.
tudiniIor
--0 --1-" 2

_, treia co- ~colarul illCCP~\tor Alfabctizarca - relatii de competitie;

Din pri- Embrio- Fazi precoce Cariochineza, diferentierea foitelor em- piline (6- 6-7 ani admitcrea. tutele!. IXrersificarea in-
mulciclu logic ritm de (germinali) brionare, diferentierea organelor 10 ani), Pe· vatarii. Jocul cu reouli, submisia la
301 'rietii erqtere ricada ~co- reguli
0-20/ foarte in tens faza medie Organigenezil. intensil., diferenticrca sis-
24 de luni temului osos·sistem ncr'ros Intc~rarca
lari mica,de I ~colarul
in mediul de treccre 7 elaselorl
-9 ani Adaptare
reticentei, ~colara in lirgire.
fOflnarea E:\:perienta
de trasaturi opera-
faza tardi'ra DeZ"loltarea functiona13, intensa, con·
solidarc soma ticii. cultura so- ti-,e de caracter
cial
Cidul de Na~terca angajare expulzarel ~oeul na~terii - Sehimbare radicala sfir~itul ciclului c- Expansiune intelectuala, denoltarea
cre)tere a conditiilor existentei lemcntar spiritului de a7cntura, cOlectionarea,
Copilaria expansiunea curiozWitii, culcarcle 50-
Primul an 0-3 luni sugarul, Adaptare senzoriala intensa, formarea ciabilitatii.
de viata a- perceptiei
daptare pri- mie \ Ginguritul, comunicare
mara afeeti'ra, dcz- Embrionul se dezvolta foarte repede. inca din prime!e zile volumul
'wltare CS.Y, sau cre~te de 8.000 ori, iar diametrul de aproximativ 20 ori.
6~-;;::e
- 12luni sugarul1, I Prehensiune bogata a obiectelor,
luni (belJeul) mer- in faza germinala are loc, pe linga Inmultirea celulara la care ne-am
I suI, primele cu'rinte referit, 0 crestere masiva a masei celulare. Aceasta are loc prin produ-

40 4i
 In a 15-a zi dupa concep~ie se formeaza pe fara dorsala a embrionului 0 Ingro-
cerea de doua tipuri de celule - celulele primare (germinale) ~i celule ~are (placa neurala). Aceasta poseda o· por~iune cu pereri mai gro'ji (din aceasta se
exterioare de proteqie. Dupa ce oul trece prin tubul falopian al uteru- va dez.volta encefalul) 'ji e formata din cdule embrionare deosebite, neuroblastele.
lui, mai ales dupa fixarea lui de peretele uterin, Incep 0 serie de Celulele pEkii neurale prezinta 0 u~oara Invaginare. Aceasta se adlnce'ite tot mai
schimbiiri. mulL Capetele (crestele) 'jan~ului invaginat se apropie, formlndu-se 'janrul neural 'ji
In perioada fetala timpurie au lac numeroase modifidtri, dintre care apoi tubul neural care se afunda In mezoderm. Celulele acestei forma\iuni vor pro-
acele ale formarii celor trei straturi (ectoderm, mezoderm ~i endoderm). Iifera li se vor transform a devenind celule neuroepiteliale.
Apoi procesul de diferenriere continua. Din ectoderm se vor forma ce-
lulelepielii. sistemul glandular, paml ~i unghiile, organele senzoriale Tabelul nr. 3
si sistemul nervos. Mezodermul la dndul sau va fi punctul de plecare Stadiile dezvoltiirii erobrionare 'ii intrauterine
pentru mu?chi, straturile interne profunde ale pielii, sistemul circulator Stadiile intrauterine
si cel excretor. Endodermul constituie straml de proliferare a majorita\ii Criterii
organelor interne:. plaminii, traheea, ficatul, pancreasul, in testinele, 2 3
tubul lui Eustache, glandele salivare, dar ?i giandele tiroida ~i timusul. 0-3 Juni 3-6 luni 6-9 Juni
Tot in aceasta perioada are loc 0 cre~tere intensa ~i continua a pIa- I
centei care are importante funqii de proteqie a embrionului ~i de Organiza- Faza embrionara., germi- Faza fetala tar-
rea ~i di- nala., earioehineza, dife- Faza organogeneza
coee embrionara. p:e-\
1ll- diva., denoltarea
compatibilizare a nutritiei, oxigeoarii, hidrolizarii embrionului. Singele fereqierea reni'ierea primara a or- intensa. funcrionala.
tens5. (inima, stomae,1
matern trece spre organismul eopilului prin cordonu! ombilical. sistemelor ganelor, formarea siste- plamini, intestine, fi- 'ii consoJidare so-
Pcrioada fctala tardivZi se caracterizeaza prin cre~terea in tensa in organis~ mului nervos, formarea eat, rinichi etc.). matica, poa.te sur-
mului priuura a encefalului Dezvoltarea sistemu- veni na'iterea pre-
marime a fatului, prin dez\"oltarea organelor de sim~, a motilitatii. matura sau ima-
- Vezicolele primare lui 0505 (punete de
Experien~ congenitaEl ~i - Yezieolele secundare osificatie ~i de eon- turitatea
Vezicolele primare mo~tenirea eredi rara au efecte sistenta. cartilaginoas5.).
romb,encefal mezencefal importaIlte asupra dez\"oltarii Dez'Foltarea tesu turi-
acestui nou organism. La ri:n- lor (mu~chi, tesut a-
dipos).
1 prozencefc::1 dul sau ~i experienp gesta~iei Dezvo Ita rea ~i a sis-
(creIPru! arterior,
este ampla ~i complexa, ceea temului nervos ~i a
ce justifica importanta ee i se encefalului
aeorda.
In fazele primare se coo- II 2 3
serva unele caraeteristici im- I
II Pozii'ia 'ii I P. His/a- P. de Irecere Perioada hemolrofa
)prozencelcl plicate in filogeneza (arcuri moaul de trafit Hranire complexa - prin cordon, for-
// ( Cerebroie
ernisfere/e / ) branhiale, urechi ascu~ite, a se hrani C ite'ra zile Patrundere matiune de viJozitati ectodermice ale
al embrio- oui in troro- in u ter, hra.- fatului implantate in peretii roucoasei
coada etc.). Dupa dteva sap-
nuJui 'ii pa., carioehi- nire prin mu- uterine straba.tute de vase sanguine.
tamini de la eoncep~ie are loc iatului neza, forma- coasa ute-
Vezicolele secundare
o diviziune ~ diJerentiere celu- rea stratu- rina (tro-
lara 'extrem de aetiva, eam rilor embri- fob last) apoi
onaTe prin sub-
emisferele
20 000 neuroni pe mllnut.
cerebrale - In contextul orgarr1ogenezei
intereseaza in mod deosebit stanta sacu-I I
lui vitelln
creierul mediu
dezvoltarea sistemului nervos.
Tubul neural odata format -prezinta 0 evolu~ie diferiu a capa-
. 13- 1/, saptCimini posterior Aeesta este de provenienta tului cefalie fa~a de eel caudal. Aeesta din urma se continua un !imp
1]1 ectode:mid ~i are 0 evolu~ie
spinCirii eu tubul intestinal, apoi se obstruiaza ~i fieeare forma~iune continua 0
prezentata grafic in desenele ;aha linie de evolu~ie.
Figura 1 de mai jos (figura 1).
42 43
 Capatul cefalic sufera 0 evolu~ie mai complexa.
In esen~a, capatul cefalic al tubului neural este mai voluminos ~i
sufera Intr-un prim momem doua strangulari ceea ce va duce la for. linerii echilibrului, nervii, organele sensoriale ~i in final, mecanismele
marea a trei vezicole desubstant;a nervoasa primara, numite vezicole nervoase ale mimicii $i ale expresiilor emotionale.
primare. Intr-un al doilea moment se vor produce noi modificari, ceea Exista in zilele noastre 0 atenta investigatie a cauzelor produdi-
ce va duce la formarea vezicolelor secundare. Tubul neural sufera $i el ware d: anomalii (inclusiv cerebrale), de dezvoltare ~i de normaliwte
modificari condit;ionate de strangulat;iile la care ne-am referit. In ima- a acestela.
ginile din figura 1 au fost subliniate fenomenele mai sus descrise. Al In tabdul de mai jos au fast condensate categoriile cde mai impor-
treilea desen se refera la faza finaEl de constituire a creierului uman. tame din tre aceste cauze.
Inca la 14 saptamini, creierul uman este propoqional foarte mare
$i complex din punct de vedere structural. Cavitatea ependimara se Tabelul 4.
dilata in unele paqi (ventricolele), iar in altele (inclusiv in format;iunea
mediana $i inferioara .a tubului neural) ramine de proportiile unui canaL
Dealtfel, aglornerarile de celule devin mari. N euronii( celulele neI'~ Cauze Erccte Igiena de!ectuoas;:\
"\loase) incep sa emita prelungiri (axoni $i dendrite) care apoi se vor
structura in contacte funct;ionale (sinapse), legind zone $i pani ale Toxoplasmoze in or-
forma~iunilor nervoase. Se va dezvolta $i sistemul de enzime implicate ganismuJ matern
in reaqiile chimice proprii funqionalita~ii formatiunilor nervoase. AnornaJii
tulburari cerebra
vizuale,lei HidroccfaJii saul alimente
.\lime.ntarealterate.
cu ,tructe
con-
Aceasta perioada (aproxirnativ de la 3 luni dupa conceptie pina la calcificatii
debilitate cerebralel
mintaHi, rnicrocefalii I sene.
~i legume nespalate.
na$tere $i apo! inca 2 ani $i jumatate postnatali) de\'ine extrem de sen, :,[alnutritie a ma-
sibila la factori noci vi. mei incetinirea crqterii numerice a celu- \-D-e-r-iC-i-t-d-e-
-p-r-o-t-c-il-le--9i
lelor ner'/oase. in tirziere in .dcn"oltareal calorii, alimen tatie sit.
Celulele pere1ilor tubului neural vor da prin migratie $i proliferare intelectuala.. afectarea acti-1it:1tii elec-/ rad 9i putina. fiera
wate forma1iunile sistemului nervos. Maduva spinarii protejata de co- ~rice a creierului (R.E. Borwn) Ilapte, glucide.
lDana vertebraEl se va ingro$a in dreptul membrelor (superioare $i in fe- Infeqii "/irale (la
inceputul sarcinii), Uncle gripe (asiatice) produc uneoril Frec"ICqa mediului
rioare) in nivelul dlrora se vor forma nuclei motori puternici (ingro-
gripe asiatice, ru- neinchidcrca tubu
ncrarca tesutulni lu i neu ral ~i dege-I
nervos -- ori mal· infcstat eu epidcmii.
~area cervicala ~i lombara). heort formatii. Hubcola mamei produce'
tntre 4 ~i 6 luni incep sa se mielinizeze intens terminat;iunile neu- adcscori maHormatii carc!iacc, defi·'
ronale ale maduvei, radacinile an terioare motorii, radacinile posterioare cite auditive ~i vizuale, malformatii;
senzitive, radacinile comisurilor anterioare, cordoanele anterioare, late- ale sistemului nenos ccntral la fH.!
rale $i posterioare ale substant;ei albe, fapt ce va perfecta conexiunile ~i Eadiarii )'laIformatii grave.
Au fost c·1identia te la Ffiro~il11a.
i
asociatiile dintre segmentele ~i etajele sistemului neryos. !
In finalul lunii a treia se dezvolta evident $i cerebelul (vermix), apar Paraziri MaIformatii. debilitate generala.
circumvolu~iuni1e lui. i Paraziti transmi~i pnn

La Inceputul lunil a cincea se formeaza pe suprafat;a emisferelor aJ ciinilor.

primele ~anturi ; in luna a 7 -a scoaqa cerebraEi dispune de 6 straturi Ereditate incarcati Boli genetice (cca 1800 au fost
I intermediul pisiciJor ;;i
depis'i Consultatii genetice
celulare pe cea mai mare parte a sa. * parentala tate). neglijate.
In genere, dezvoltarea embrionara se supune unei ordini specifice. Cauze necunoscute I Malforrnatii. anacefalie, boJi genetice.
Iutii se dezvolta mecanismele ~i organele ce deservesc funqiile biologice [11.,J
fundamentale, inirna, plarnlnii~ aparatul digestiv (viata vegetati\'a) apoi
nervii care participa la functii1e de aparare centripeta, aparatele men,
Organismul f:ltului se manifesta ca fiind viu ~i in plina dezvoltare
printr-o serie de reaqii ce pot fi surprinse. Le prezentam, deoarece
* Creierul este un organ aproape total er.editar, in schimb programele sJ.!e sint
integral construite. exprima 0 oarecare independenta existentiala a fatului.
Cu toata dependenta organismului fatului de cel matern, acesta dis-
44 pune ~i de alte tipuri de independen~a, hormoni proprii de cre~tere,

4·5
 Prematurii au, 0 dezvoltare somato-nervoasa normala corespunzatoare
Tabelulnr. 5 "vlrstei fetale". Nascu~i la 7 sau la 8 luni, ei traverseaza In conditii
grde primele 5-6 saptarnlni. Ei au cam 1500-2000 gr la na~tere.
Tabloul rcac~iilor ce se pot surprinde in via(a intrauterina [146, p. 511-618]
La aproximativ 2 luni ei pot recupera In cea mai mare parte handicapul
de la na~tere claca SIn! ingrijiti In mod special, fapt ce pune in evidenta
Reactii Virsta Autorii care au efectuat primele cercct5ri
(mi~cari) intrauterina pentru categoria respectiv3. de rcaqii
functiile imponante de stimulare a dezvoltarii aflate In mediul extra-
uterin.

Agitatie motorie 9 siiptiimini Magnus

Imaturitatea se refera 1a copii cepot fi nascuti chiar la termen, dar
difuz3. ramin nedezvoltati clatorita accidentelor (deja enumerate) din viata
intrauterina sau In timpul na~terii.
Biitiiile cordului 10 saptiimini Kergaradee (1822), ~lailliot (1856), Lee (1927).
Ca atare, dezvoharea embriologidi reprezinta etapa de debut a
Hyman (1930), )Ianor ~i Bernstein (1941), vie1;ii ~i In primul prag de proba a vitalitatii, rezisten1;ei, adaptarii, prag
D. B. Lindsley (1842) etc. ce se trece in conditiile de maxima proieqie a den'oltarii intrautel'ihe
prin organismul matern.
~Ii~2.rile respira- 12 saptrtmini SlaIling( 1900), Sarwey (1925), Barcrof ~i
torii Mason (1938), Henderson (1937) 2. NA~TEREA

~1i~cari ale tractu- 16 siiptamini Yanase (1907), studE compara tin Ultima expresie a trecerii la care ne-am referit mal sus este "J1a~-
lui digest i', terea "'.
La speta umana na~terea are lac In tre 267-280 zile. ;'\Iomentul
~li,?cari pozitionale 12- 14 sap- I
Se exploreaza prin raze X, in'/estigatie ce I, na~terii se pregate~te prin Intoarcerea fetusului'pentru pozitia de na~ten:
(gitul. trunchiul, tamini pune in e'lidenta ~i procesul de osificatie I

spatele), Sl.abe,
! datorita dispozi1;iilor germinale ~i congenitale ce antreneaza hormonii
(picioarele se mi~d'i mai u~or)
inchide miinile oxitoxini produ$i de placenta.
Se considera ca exista patru etape ale na?terii :
~Iama simte mi~- 16- 20 sapta- I Reper biogenetic ~i medica 1 1) Dilatarea canalului cu angajarea capului fetusului In canalu!
carile picioarelor mini dilatat;
(copilul mi~ca pleoa-
pele ~i buzele). 2) Etapa expulzarii fewsului ;
3) Expulzarea placentei ~i a membranelor;
Vagitus uterinus 24 saptamini I M. Graham (1918), Korman (1942)
(strigiit fetal) tipe-
4) Can tractari ~i expulzari ulterioare na~terii.
te slabe In genere, 1a primipare (prima na~tere), etapa 1 poate dura 12-
20 ore; a doua earn 1-2
ore ~i a treia aproximativ 1 ora.
R.C. (reactie comu- +8 luni I Holt (1931), Ray (1932). Sontag ~i Wallace La multipare devine mai Incarcata de dureri etapa a doua ~i urma-
nicati-/a) inainte de (1934) - rezultate incerte, Spelt D,K. (1938) warde, dar de cele mai multe ori na~terea este mai scuna.
na~tere
sunete (la sunete) In timpul tra valiului pot aparea 0 serie de situatii ce au fast pre-
" a obtinut R.C. la vibratii tactile urmate de zentate in tabelul de mai jos.
De$i na~terea este un proces fiziologic normal, aceasta este traita
in mod subiectiv ~i rdativ obiectiv ca un adevarat ~oc atit pentru
chimism intern propriu circulatiei sanguine ~i functii importante de su- mama, clt mai ales pentru copil. Ne yom referi la acesta din urma.
pleanta ~j adaptare. A~a se explica de ce multi copij nascuti Inainte de Pentru copii na~terea reprezinta 0 schimbare radicala a conditiilor de
termen supravietuiesc.
47
46
 Tabelul ny. 6 T abelul /Jr. 7
Pozitiile de angajare in timpul travaliului ~i efeetele lor Schimbarea condi~ii1or de existent:! datorita na}terii

Tipu] de ;lngajJ.re Stafca canJ.lului

In viala !n mediul
:\a'7terea intrauterina extrau terin Organe Efecte

Pozitia eu capul an- ?\a~tere non11ala.

a) dilatata I
gl1.jat ill canalul dila- l\a~tere ce',a mai di[ieila, uncori Efort mare, 1. mediu1 medin plamini organizare respira-
:a t rico 1 de axfixie cc dit forceps (pericol de lczare a eutiei pot aparea lichid toric
craniene ~i presare a con'finutului). aerian I
hipoxcmie strangulztri 2, digestie pa- digestie alimentara stomac, tub organizarea asimi-
insu[ieicnt dilatatrl, PC'I ?\'a~tere foarte grea. l\ecesar[, intoar-
b) dilaiata
a) de cordon, digestj"l, larii ~i digestiei (ci-
b) insuficicnt dilatat:, cerea pozitiei (tchnierl delicata) san
operatie cczariana (expulzarea ~e
hemoragii pHficata.
razitara sim'l
rinichi, clul ~i ritmu diges,I
glande ti'l)
face prin abdomenul mamei). In 3. temperatura I tempera tura 'laria- termoregla- terrnoreglarea pra-
primul caz, pericol de traume crani- bila. (± 18 la 26 tori prie (se conditi0nea,
ene. de sufoeare, de incol[lcire a (±36 grade) I grade)
consta.nta zaL vitalizarea Ofw
cordonului ombilical. I ganisrnului. o:t1.~e-
Pozitic de angajare I a) clilaiat[l Pericol pentru mama ~i copil (oarte narea
mare. Se fae intcnentii d,.; acela~i
i:1'Iers[l (un picior ~i I b) nedilatat[l gen ca ITIai sus.
=~~:~U_,
__,_,_. ~ . _ Si:lt perieu- 4, circulatie I alltrenarea circula-I sistemul
10.'15e: circulator
a) pozitiile gata
sanguina
de org-a-
le'l' tiei sanguine inde-!i
pendente
tra:1s'/ersale nul uterin I stimuli numero~i i
e:mtcn\<l. Prima reaqic dupa 11:l~tcrc este 1;iparul *. .:\cest !l1DmCnt de- (c;ri de aIr organe dc acti'fitatea de adap-
'-'cn) 5, organe de i ~i [oarte diferiti i
t:Ja~it se diferen\ina in cloua subfaze, Prima, il11ediat d~lpa na~tere ca simt neutrel ; simt tare complex[l prill
b) anga jarea lipsa de sti-I I intermedinl senzo-
faza de intense ~i dificile adaptari la viata exu:nnerina ce dureaza prelungit[l. in rialit[ltii
mulatie i I
S-10 zile ~i a doua, ce acopera primele 3::) de zile de \"iata, periGacia t~a'/aliu in formarea coe[icien,
pozitie grc- G. imullitate in-fazii de J:licrohii tului personal de
;n care se atenueaza uept;1t caracteru1 penibil a1 aJ:J.ptarii, 'I

~itt;. de ex- imuno!,ene I ~i

stante imunitate
Imccliat Jupa na,;aere Glpi1ul sufera infh:entc1e complexe latci1te ale prin fiitre ';irusi.poluantc, i-
praf. SUb-\
pulzie
\ietii socia'e prin intermediu1 Familiei, a1 cutumelor legate de ccremo- ;nater,ne. ~i:
IT2unitate Placenta-'I
InmaQaZlnarc! ra
reactii, mi~ca ri
;-;ia:ele de inregisuare civi1a ~i integrare a copiluhi in familie. Prin J

pnmara a reactllior comportamente

i:1tcr:nediuI familiei care este un grup nabr:..1 de penoane unite prinu-o 7. lipsa de ero rt e[~rt, oorganizarca
I' 'I

relatie biopsiho1ogica ~i sociaUl clubla, aceea a. genera,;iilar adulte ~i a I complexe . I

Baieti nou echilibru I orga-
copilu1ui, are Ioc nu numai circulati~1 eredita\ii bio:ogice, ci ~i un fe! 3 :SOO gr nizarea meta bo lis-
== monal pro-
8. echilibru ni[iereahumorala,
hor-/ criza glandelorto-I
de ereditate psiho1ugica care se exprima prin specificitatca de famiIie ± 50 em priu conditi,' mamare, men,tre I mului prepriu acti';
a cOl11portamentelor, prin circulatia de afectiune, asp:ratii, dOi"inte, ca ~i organizarea
ilor intraute-II miniaturale, icter fi-I bioritmurilor
bucurii ~i tensiuni comune. Prin famiIie are lac 0 trans:nisie l11ultilaterala
de cultura, de ritualuri, obiceiuri, de forme de conservare a tehnicii si rille , fiziologic I
Fetite scaderea telnpora-
9. un creier ne.! solicitarea actilita-I
a patrimoniului, a nationalitatii ete. Acestei direqii de uansmisie de ± 3300 gr ra a greutatii apoi
caracteristici
. lV"
sociale i s-a acorda t de d
tre Conn L. n~mele de "eredi - ± 49 em*' cre~terea
antrenat, noare,
I tii eliminarea
nerlOase supe'l recuperarea
14 zile
± 12-
tate SOCla,a . foarte aCti'la, de mecuum ~l sub-I
timpu 1absorblte
I stante nasterii in 'I

* Otto Ranke (1334-19.19), adept al iui S. Fr~ud, es:e teoreticianlll iip:ltului de

:a naltere ca npresie a tr:lllm:ltiSmll:lli primar llman, eveniment ce marcheaz:l exis- * La. n2.~tere se acord1 0 notajl:: complexa. Seorul APCAR - pin care 'se pune
:e:1::l llmanJ. (vezi Ie tr,lUlil,ltisme ,,~ lee IWiss.Ulce, Paris, Payot, 1928, ori;inalul 1924.) in e'/identfl gradul de dCZ'loltare a copilului.

48 49
 3. PRl1IUL AN DE VIATA

Nou-nascutul (faza neontala).Infa~i~area general a a nou-nascutului Tabelul m. 8

(la termen) normal (eutrofic) este relativ specific;L !ntregul corp este Tipurile de reaqii timpurii
pliabil ~i are tendin~a naturala de a sta pEat (pozitie embrionara).
Capul este mare (de 4 ori lungimea corpului) ~i dispune de 6 fonta- R. Excitatie, flectarea Raspuns: I
oele (por~iuni osoase moi - cartilaginoase -- ca slJdura). Membrele sint Babinski capului, hiperextensia
rdativ scurte, pielea este ro~ietica ~i l1~or tumefiata cu pliuri (de tip capului fleetarea membrelar
riaare, extensia infe- ,
gam belor '1

bra~ari la miini ~i la pulpele superioare ale picioarelor).

este inca imperfect ~i poseda programe
Sistemul nervos
recluse. Activitatea electrica a
R. Hipertensia capului ;;i
-I
Dispare 1a 2 ani
Landou a membrelor trunchiu- noare
creierului este foarte redusa, biolurniniscen~a este activa, ~i se interfe- lui, flectarea pasiva a
r:lectarea membrelor supe-I
reaza cu aceea a marnei ~i a altor persoane (fenomenul Kirtian). capului i
In primele 3--5 zile are loc 0 sd~dere fiziologiC:l din greutatea Inl-
Tanice cenicale. j' ntoarcerea paSl va. a
tiala cu 150-300 gr. Dupa 4-5 zile, scadaea greuta~ii se opre~te, apoi Bratele se ridica in eX.!1
Apare ceva mai
Magnus ~i E:lein capului la dreapta ori tensie' ~i pronatie, bra~ulj tirziu dupa nas-
'lncepe recuperarea greut8:~ii pierdute. Daca nu s-a Hell! restabilirea la stinga (copilul culcat de partea occipitalii. sel tere <'
greuta~ii de la na~tere in 14 zile, copilul este fie subalimentat, fie pe bran I indoaie, cel din partea:
balnav. faeiala se intinde
La na~tere, organismul
. relativ bine dezvoltata,
dispune de 0 capacitate
dar de 0 capacitate
senzoriala generala
de reactii intentionale ~i
--,--,---1 I

I
R.
coordonate aproape nule. 0 mare parte din reaqiile disponibile au un bra~clcr in crnce La sf, copilul sa cadal Bratelese
Cruse pe spate din po-, antebratele
indeparteaza,
se intind pe
canner primal' (uneori slrr t reminiscenre de stadii filogenetice pre-
umane) - constituind forme rnotorii de debut ale conduitei motorii ~i intind (pozitia tonica
zitie ~ezind generaladegetele
I brate, este invinsa)
se deschid
(au fost condensate in tabelul nr. 8). Cea mai mare parte a zilei noul
nascut doarme. Somnul sau este polimorf (ca 1a animale) ~i la cei mai R.
mulli copii se extinde pe 4/5 din 24 de ore. Probabil fenomenul se da- ascenscrului in pozitia
dii. vertieaIii.
drt1ffiul copilului ';~~;;c~
i sel tele se deschid
;~;tind,
brusedege-!
ill:
t0reaza epuizarii rapide ~i intense energetice a copilului in procesul de bruse I e'/an tai
adaptare activa, somnul avind funqii de restabilire a energiei. Epuiza- R.
1'-----------1
rea intensa are loc ~i datori ta arderilor realizate la nivelu1 tubu1ui di- Moro- Percutia abdominala,.1 Bratele ~i gambele se de-! In primele ~apte
gestiv ~i a navalei de impresii ce bombardeaza instanrele nervoase Frandenberg
extensia pasi'ra a gam-I pi,hteaza in semipronatie! minute. La 6-
10 luni dispar
senzoriale, traseele ~i sistem ul nervos cen tra1. T repra t, raponul din tre fata suflarea
bei, copilului brusca pel' ~i
flexie
are atitudine de semi-ii
orele de somn ~i cele de yeghe se va modi fica. La 1 an copilu1 va avea
R.
neypie pentru recuperare de 15-16 are de somn zilnic, de~i activitatea
De apa.:are Excitarca plantei I Retragerea in flexie al Imediat dupa
sa din orele de veghe va fi mult mai densa ~i consumuri1e mai intense. n~tere
membrului
in extensie. inferior, apoil ,
Acesre momente de veghe vor deveni caIme, acti\'e, spre deosebire de
caracterul lor agitat din primele zile. R.
De agatare Excitarea suprafetei Prinderea degetului ce al
interne palmare excitat suprafata internal
DEZVOLL~EA GE~~~~LA palmara (infIex tonic). I
I
Cre~terea este foarte intensa dupa na~tere. Pentru a conrrola greura- R.
R. prezent dupa
mersului
tea pe care copilu1 trebuie sa 0 aiba inrre 1-6
luni se inmul\e~te nu- ticalii u~or
Tinerea inclinata,
in pozitie ver-I na~tere
marul lunilor cu 600 ~i la cifra obtinuta se adauga greutatea de 1a in avint I Schitarea mi~carii de mersl
na5tere_ Calculul este valabil 5i pentru copiii CLl greutatea subnormala R. laterocurba-
I

1a na~tere. Con tractia rnu~chilor spa-[

ti',' al spatelui Excitarea
lui pielii ~i
intre eoloana spate-I
hnia
telui, in partea excitatal
atiaIa I spatele se curbeazi'ilateral.,
50

51
 La na~tere, perimetrul eranian este de aproximativ 34,5 em, la un
an de circa 45 em, iar 10.3 ani de earn 47 em.
R Excitatie, flectarea Raspuns: I In eeea ee prive~te perimetrul toraeie, aeesta este de 32 em 10. na~tere'
Babinski capului, hiperextcmia flectarea mem brelor iufe- I
capului
(deei mai redus dedt eel eranian) apoi ere~te la 45 em 10. 1 an (egalare
rioare, extcnsia gambelor Ii
eu perimetrul cranian), perimetrul toracic In trece pe eel cranian (cu
R. celor 4 puncte Exeitarea tegumente- De'riere a capului, a bu-! E prezent
j

dupa
1-2 em). Se considera ca In eopilarie aeeasta distanpre Intre cele
-cardiDale de ori- lor pcribucalc doua masuri (In favoarea perimetrului toracic) cre~te cu dte un centi-.
zelor, a limbii spre partea! na~tcre.
,entare excitata, eu declan~areai metru pe an.
(.-\. Thomas) ll1i~carilor de supt. I Primul, perimetrul cranian, este legat de cre~erea volumului ereie-
La aces tea se rului, organul atl! de important al adaptarii ~i dezvoharii psihice, iar
adaugZl: /-------
I
Striinut, sughit. tuse,
zimbet, tipat, reflexele al doilea (perimetrul toracic) este legat de cre~terea, dezvoltarea ~i con-
I pnpilare, caseat, gri· soliciarea cutiei toracice ce prOtejeaza funqionarea unor sisteme vitale.
importante, sistemul respirator ~i inima cu circulatia sanguiniL
mimiee, reflexc sfine-
I tericne etc.
mase, rictusuri, reflcxe Cei doi parametri Impreuna eu indieatorii de ere~tere staturalil Sl
poncieraEi (lungime ~i greutate) constituie Insemne ale norm;:;Jita~ii
fizice. '
Controlul ere~terii in ina:It;ime se ealculeaza aproximativ In aeela~i
Debutul yiqii trebuie raporta t la dezyoltarea umana din primul
fe!, adiea se inmulte~te numarul de luni eu 2,5 Si se adauga inaltimea
an de ',-iala .. \ceasta eu atlt mai mult eu eit primul an de viala este:
de ]a na~tere (pina la 6 luni). Inrre 7 5i 12 luni ealculul se efectueaza
dominat de dependFnp foarte mare a eopilului de axa parentala, m:lio-
inmuli'indu-se numarul lunilor eopilului cu 2, ]a care se adauga va-
ritatea satisfacerii rrebuintelor biologice fiind condition ate de internntiac
10area i'naltimii de la na~tcre. Cele doua valori obtinute se raporteaza adultilor.
]a tabelele de greutate 5i inalt;ime etalon - care exprima un fel de
label de referint;a - ~i au mare raspindire. SemnaEim faptul ca exista T rclmintele de baza ale eopilului mie :
o modifieare a aeestor tabele-etalon, in funqie de gradul de den·ohare Rolul rrebuintelor este foarte mare in ontogeneza timpurie. In esenp
a tarilor, indusiv a impregnarii mediului social ell eun05tint;e privind se poa te yorbi de trebuinte ce se eel' satisEieute eiclic ~i trebuin\e:
nutritia ~i medieina preventiva. permanente. Ciclica eSte trebuinta de alimentare, somn, apa ete., per-
Dam mai jos clteva date etalon : manen ta este trebuinta de a parare, orientare, in yestiga t;ie. Natura 101'-
ineepe sa se eontureze dupa na~tere. Se formeaza trebuintele legate de-
T abelu 1 nr. 9
alimemare (are ~i intervale alimentare), pentru satisfaeerea foamei ~i
B;licti Fete a setei - foane active la copilul mie eurrofie (sanatos). Ele se eondi-
'\"I:~:a copilu]ui
tioneaza de timpuriu, fapt ee duee treptat la eonstituirea habitudinilOl~
Greu ta tc grame InJ.ltimc t;).Jje em. GreutJ.te ;:~r.:e In •.lltime ta~ie em
alimentare primare, care la rindul lor stau ~i ele la baza unor tre--
I. buint;e mai complexe ulterioare.
la na~tere 3200 50 3 000 49
la 3 luni 5200 60 5100 59
Ia !j luni 7300 68 i 000 67 perioada puberta;il. La acest tip de cre~tere se pot raporra tali a, sche:ewl, mu~ch:i,.
la 9 luni 8600 72 8400 71 aparatul respirator, digestiv, rinichii, vasele mari. Regresia acestora este inegaEi ~
Ia 12 luni 9400 79 9200 71 b) organe a caror marime ajunge la dimensiuni cvasi adulte dupa prirnul art
(pina la al 3-!ea). In aceasta categorie se afla encefalul, maduva spinarii, aparatul
optic. Regresia acestora este foane lema ~i incepe relativ dupa 30 de ani.
c) Organe a caror dezvoltare este neinsernnara .in copiliirie, devine activa in,
Pentru stabilire:l cre5terii * normale se utilizeaza 5i masurarea pen- pubertate, funqionalitatea lor fiind foane puternid in tinere\e ~i in maturitate. I11
metrului cranian ~i a eelui toracic. aceasra suua\ie se aLi organele genitale (sistemul endocrin eorespunzator). Involu\i@_
acestora este infifunqionala ~i marcheaza conduitele.
d) organe ~i structuri ce cresc intens in copilarie ating maximum de funC\ionalitat~
• Exista dteva tipuri de crqtere. J. Dupre vorbe~te de urmatoarele: intre 10 )i 12 ani, apoi descrese (timusul, organe!e limfo:de).
,,) organe a caror crqtere este foarte rapida in primul an de viala, apoi cre)terea
se Qtenueaza trept;]t pentru G1. sa se amorseze din nou intr-un puseu e,'ident in
53
 Trebuintele de aparare (supravie~uire) devin active ~i lncep sa se
exprime prin mi~care ~i tipat in cazuri de disconfort ~i prin somn in T rebuinta de eliminate este reflexa la copilul mic ~i este rdativ
caz de oboseaHL Trebuinta de mi~care se intentionalizeaza primar, fiind densa. La 8 saptamini capilul are earn 2 scaune pe zi $i cam 1 dupa
legata de explorari ale mediului. Se constituie, de asemenea, treptat, ee incepe sa mearga. Devine evident controlul excreiiei, condit;ionarea
trebuinte psihologice cum ar fi aceea de a foqa prezen~a adultilor ~i sa relativa intr-un ritm biologic stabiEzat (cielu biologic). Mai dificil
rela\ionarea Cll ace~tia. La acestca se adauga trebuinia de a sirnti, auzi, este controlul miqiunii. Obi~nuinia Cll curihenia ~i Cll olita, lnainte de
vedea etc., trebuinia ce va activa reflexul de orientare ~i forma sa culcare, face ca in final copiii sa ajunga dupa primul an sensibiIi pe
proprie, curiozitatea. aces! plan. Dar copilul simte ~i un evident disconfort in caz de acci-
Trebuintele constituie expresia energiei primare (a fiinidar vii), deute de acest fel.
proiectarea selectiva expresiva a acelei laturi a existeniei individuale Foamea ~i setea. In ontogeneza timpurie foamea proyoaca a stare
care se aWl in stare critica. Trebuint;ele prim are a~l 0 natura pronun- generala de agitaiie ~i tensiune, ,\ipete, crispari etc. Aceste trebuint;e
iata de lntreiinere ~i alimentare a caracteristicilor biologice (foame, sint implicate in lnvatarea $i comunicarea timpurie. in primele 10-12
sete, trebuinia de ca]dura etc.) in afara de trebuiniele primare psiho- zile sillt necesare earn 6-8 alimentari in 24 ore (lactaiie naturaEl).
logice, dintre care .foamea de prezent;a adultului. T reptat trebuinie1e Dupa 4 saptamini, acestea se pOt reduce ]a 5-6. Alimemele se introduc
biologice vor dtpata un cadru de exprimare ~i satisfaeere consolidat earn 1a 3 luru, in societatea noastra, eu tendinia de a cobor! aceasta
fitmic (prin orarul zilei), formlndu-se astfel "ceasomicul biologic" per- limita. Prin intermediul alimentaiiei se produc numeroase condiiionari,
sonal, trebuiniele psihologice vor trece pe primul plan - $i vor con~ ,Joame" de relat;ionari dintre copil ~i mama sa, ca $i imre copil ~i
stitui terenu1 de lntreiinere a comunicarii ~i invaiarii. Procesul satisfa- condliiile mal genera Ie ale ambian1;ei.
<::erii acestora din urma va deveni complicat $i va sta la lYaza constituirii Setea eopilului se satisface prin apa, de preferinia fiana ~i racita,
experieniei de viata, a nuaniarii ex.primarii trebuint;elor, a constituirii ~i prin ceaiuri (de anason, chimen etc.), sucuri de fmcte. Pina la sflr-
dorinielor $i a organizarii conduitei. situ] primului an se creeaza unelepreferinie alirneutare. Dulciurile
Evident, exista 0 evoluiie a trebuinielor. Trebuinia de hrana (foame
~i sete), aer, temperatura echilibrata, somn, vocalizare, comunicare ~l incep sa capete funqii de recompensa ~i sint implicate in aliment2.iie ca
de relaiionare (socializare); slnt cele mai importante ~i implicate in desert. Satisfacerea trebuinielor este condiiionata social $i se impreg-
ae~tere $i dezvoltare. Ele se vor socializa treptat. neaza de comportamente ample - ce pot varia intre iipete, spasme, crize
Somnul. Carn 800j0 din timp, copilul doam1e pina la 1 an cu 0 de solicitare de alimente - pina la conduite evident educate, trednd
descre~tcre in ultimul trimestru spre 50%• Se modiEca pe acest interval prin scaderea interesului, apatie ~i sugere a degetelor cind trebuinie!e
ritmul ~i calitatea (adincimea) somnului. In primele 3-4 saptamini
alimentare se satisfac agitat ~i incornp]et sau se ignora, aspecte ce pot
copilul are cam 7-8 somnuri scune pe zi - numarul lor se reduce la
stimu]a apetitul (prezentarea alimenteIor, gustul lor).
4, dar mai lungi, dupa 6 saptamlni ~i de la 3-4 treziri pe noapte, la
o data (la 3-4 luni). La 1 an se deta~aza 3-4 somnuri pe zi ~i somn Prezenp de ritmuri in structura trebuintelor 5i a funqionalitaiii
prelungit toata noaptea. Exista mari diferenie intre copii In ceea ce organismu]ui, a marilor sale sisteme fiziologice (ritmul batailor cordului,
prive~te trebuinia de somn. Gama de diferenie este largita datorita ritmurile digestiei etc.) au atfas ateniia in mod deosebit. Funqionali-
unor factori incidentali ca balonari, disconfort biologic, zgomote, dar
tatea mai complexa ritmica se manifesta in ciclul micterian (zi ~i
~i factori emoiionali ca impresii puternice persistente. Dupa vizite in
case necunoscute sau In zilele in care vremea nu permite plimbarea ~i noapte). In timpul zilei funqioneaza .din plin ritmurile vigile, procese1e
aerarea zilnica, somnul devine mai agitat ~i superficial. Se diferen- fiziologioce siut mai accelerate, iar In timpul nOPiii are loc 0 reduc\ie
iiaza doua ctape de somn : ctapa paradox ala (In care mi~carile ochilor funqionala evidenta. S-au constatat variaiii ale ateniiei, memoriei ~i
siut frecvente, scurte ~i rapide (faza REM) ~i somnul profund. Relaiia chiar ale inteiigen,\ei in funqie de arele zilei ~i modul In care se insta-
intre cele doua faze se modifica. Faza RE:'v! este mai frecventa in pri- leaza oboseala. Pornindu-se de la accept area ritmurilor ca avind 0 evi-
mele 5 luni (400/0 din timpul de somn) decit faza nonREM. Raportul
desere$te cu timpul - faza REM ajungind la eca 25% din somnu1
denta universalitate, s-a eonstituit 0 teorie energetica a bioritmurilor,
total 1a 1 an. dar ~i masurari de psihoritmuri. Se considera ca un ciclu complet a1
bioritmurilor implicate In sanatatea generala este de 2.3 de zile, ciclul
54
psihoritmului efectiv se considera de 29 de zile, iar ed al funqionalita~ii Tabelul Hr. 10
inteligen~ei de 31 de zile. Dator:ta acestor nesincronizari apar perioade
optime 5i perioade de caderi ori de crize. Tearia bioritmurilor ni se
pare interesanta de5i ignora particu1arita~ile individuale, 5i nu da 0 S'.lb5tJdii Caro.cteristici evolutive psihice in primul an de viap
explica~ie satisfacatoare a criteri1l1ui ce sta la taza numarului de zile
pentru fie care ciclu psihic.
0- 30 zile Perioada primclor 30 de zile se divide Intr-o perioadi scurt~
,.:~ * (prima luna) (de 7-10 zile) ~i apoi pericada mai lunga - prima este cd-
ticrt ~i dificila ca adaptare, a doua marcheaza organizarea.
ritmurilor circadiene ~i a unui echilibru primar functional
I iologic.
Cerinia sau trebuinia de afeqiune se realizeaza prin intermediul
strllcturii rehiiilor 5i regulilor incluse in structura familiei [162]. "Foa-
mea" de prezenia adultu1ui este foarte actid in primul an. Complexul 30-90 zile (1 !U;J[i Formarea de rdIcxe conditionate simple, apoi catenare permite
la 3luni) stabilirca unor relapi complexe senzoriale cu mediul incon.
reacti\-arii este expresia satisfacerii acesteia. E vorba de 0 reaqie com- jurator. Se dCZ"lolta. orientarea vizuala ~i auditi.,Ct ~i emotll
plexa de inviorare 1a apropierea mamei. primare legate de con fort ~i diseonfort. Se manifesta gillgu-
rltul eeolalic ~i ·/ocalizari.
Ineareat de dependen~e, primul an de via~a este $i perioada de cl5tig
a bazelor independen~ei prin trei serii de cond:.Jite achizi~ionate in
experienp ontogenetica timpurie. Acestea sim: apucarea 5i minuirea 9-1HJ zilt: Formarea perccptiei la 3 luni, apoi curiozitatea - crearea unui
e1e:-ne:1tara a obiectclor (ceea ce echiv:lleaza CLl pU'1erea bazelor auto- (3 JllLi JJ. iuni) spatiu proximal (30-50 cm) acopcrit de cimpul atentiei
auditi"/c (de orientare) ~i .,izuale ;;i de pipait (tactila). Erno-
ser':irii), mersul (ea forma a dep1asarii supuse dJrin~elor 5i \-oiniei) 5i tionalitatea se lllcarca. de afeqiuni, de dependenta - inclusiv
rostirea primelor cuvinte (ca instrumeme ale comun:carii). ris cu hohot - gclozie, minie, antipatie, simpatie, eu mimici
corcsp~lIlzatoare. Acestea de'rin forme de eomunicare nOll-
'rerbala (CNV). Se realizeaza articulari sub forma de la;atiuni
ca mol~cule incipiente de fonatie complexa.

180- 270 zi;e Deplasarea prin tirire, mers in cl labe sau eu scaunelul tras,
(6 lu;;i la 9 luui) largc;;te baza de mi~care, independenta. Apar manifestari
de inteligenta adapta ti'ra. practica (actiunc acti'/a asupra.
mediului), conduita suport a trecerii de sfGara ;;i a. pre-
lungirii cu un baston pentru a se ajunge la obiecte.
Spatiul se large9te in cuprindere. Imitatia este activ1\..
afectiunea se complica, copilul manifesta insu~iri de sesiza-
re a dispozitiei mamei (empatice), incearca sa capteze aten-
tia si buna.vointa, rostpste cu-/inte scurte bisilabiee en rol
de p~opozitie (ho'lofraze), 'gesturi cu functii de comunicare
(salut, cere mincare etc.)

Figura 2 a, 2 b, 2 c
270- 360 z:le Copilul se ridid ~i merge pe linga obiecte "au de min1'l, se joac1'l
(9 luni la 12 luni) mimind jucariile ;;i ducindu-le dintr-un lac in altul. Intele-
Dezvoltarea psihosomatica in primul an de \iaia este foarte in- gind interdiqia, mustrarea, apelul, rugamintea, spune
tensa. Se poate impaqi in citeva substadii eu aspecte de cre9tere 5i citeva cuvinte. Jocuri afecti're mai complexe. ata~ament.
sentimente de abandon, pUns cu lacrimi, ris eu hohote.
caracteristici specifice. Acestea au fost condensate in tabelul de mai j05:
56
57
 ASPECTE ALE SENSlBlLITA Tn PRI1iA.RE

Nu putem ignora din aceasta scurta descriere caracteristicile dez-

yoltarii acui tatii senzoriale.
Aceasta furnize:aza impresii din lumea Inconjuratoare ~i reaqii Ia
acestea. Exist'a componen te ale senzorialitarii ce deservesc trebuinrele
biologice ale organismului. Pc baza acestora se constituie aIte reaqii
senzoriale implicate in adaptarea mai larga ~i satisfacerea trebuinrelor
mai complexe decit cde biologice.
Fire$te, in omogeneza timpurie, sint mai pregnante funqiile primare
biologice .atlt ale senzorialitarii de contact (miros, gust)apoi tact, clt
$i a aceleia de distanra (vaz, auz).
Senzorialitatea de cOntact a spariului ~i mediului apropiat este re-
prezentata prin gust, miros $i tact. Primele doua modalirari senzoriale
sim analizatorii chimici (gustul $i mirosul). Funqiile lor biologice, im-
plicate in Intrerinerea vitalitarii organismului justifica dezvoltarea re-
iativ foane avansata a acestora dupa na$tere, constituirea pe baza
acestora a unor reflexe condition ate ce creeaza un cadru adaptativ
senzoria1itaiii [35].
Vazul $i auzul, organe ale spariului la distanta, sc den-oha ceva
:11:1i lent
conduitele. in primele luni. Au insa tendinp de a organiza situational

In tabelul de mai jos au fost condensa:e aspectele mal Imporw.nte

ale denoltarii senzorialitarii din primul an de v:a;;5.
Dezvoltarea timpurie a funqionalit>atii analizatorilor (organe1or de
simr) constituie baza sensibila a organizarii perceptiei ca proces de
cunoastere. Percepria se structureaza sub forma a doua modele Inrudi te.
Un mode! perceptiv contemplativ, care este prezent 1a 2 luni. Un al doi-
lea model de perceprie are 0 consistenra aqionala $i se constituie la 3 luni.
Prin acest din urma model obiectele devin cunoscute in masura in care
devin obiecte ale apuearii controlate vizual sub imboldul unei anumite
intentiona!itaii. Acest din urma model de percepJ;ie conditioneaza dez-
yoharea formelor complexe de prehensiune manu ala. Dupa 4 luni, per-
cepria de\-ine forma de baza a informatiei senzoriale, iar apucarea
obiectelor suponul ei principal. Prin intermediul acestuia se acumuleaza
() experienia foarte bogata percepti\'-senzoria1a ce devine experienta
de viaia (adaptativ psihologiea). In ansamb1ul lor, organele de simt
capata funqii cognitive ce constituie un oarecare grad de disponibilitati
subiective ale copi1u1ui in relaiii1e cu mediul Inconjurator.
Aspectele fundamen tale ale perceptiei vizua:e (forma, adincimea ~i
perspectin) se formeaza treptat in primii ani. Pina 1a 10 saptamini
copilul prive$te neprefereniial un cere (doua dimensiuni) $i 0 sfera.
Dupa 10 saptamlni sfera 11 intereseaza mai mult. La fel fata adevarata.
58
 Tilbclul m. 11 (continuare)
-----------1-- 2
__ --~ ~-----_._~-~_."-
r 4 7

~OHa cCHtrahl in re-l

gillnca lmlbara in!
vecinatatea
1Ilni cortical nucle-I
olfac-
ti·f. I
Dc con- Pielea.
tact ZOHa "eceptoric
Funetii FUllCtii Impliea-
put in Zonal, reartii (Jife- sil3. tea
Depe'ldcnta eorpusc1l1i-
de den-/ biologice
Punetii
dczvoltat
Atingerea pielii, a rite locale; lor ~i de intensita-
cognitive
investi-
cognitive
investi-
tii in spa-
diferitclor oi zono. - in jurul ochiIor tiul trap-
tea stillllllilor.
cald-rccc
Celllle senzoriale, reflexul de ap,'rare Sellsi1,ilitatea cllta-
gative ~li gati'Ie ~i tic.
presinnc, rasp Indite illegal in deseope- descope-
durerc. oculo-palpabiJe; nala tactila (ste
diferite zone. perire rire (pcr-
- in ZOlle!e o]'raji- cOlorati, afeeti'l:
- discuri J\Iar]wt; lor ~i bi,rbii rdlexlll (percep- ccptie).
- se implic" in for- tic).
- formatiun i Krau- de suptiune; marca pel'ccptici
se pen tm frig; -- in palllli, - refle- obicctclor;
- corpuscule Ihlf- xul Robinso'l .1('
--- .". illlplici, ill pcr-
fini peu tru Citld; PiThClisililH' ; ('('I'lia spaliaL".
- corpuscu Ii YaltT- -- in plailt;l-- I'd lc-
Paecilli presinllc; xn! Ihbiusl,i;
-- IlcofiiJrile bredoi-
-- in aile pilq i IT-
de pentrtt dltl'('re
aclii ~()C (t n's,trire) I
(pallt're Docheli); -- frigu]---1Ii11difi-
-- corpuscu Ii )\]eis- ctlri '/asocol1stric-
sncr (atingcrc mi- ti'/e;
croscopica) . - caldt1r~t-· '/asndi-
Se deZ'loltii. dupa latatii
ua'itere. ZOHa ccHtratii.
De dis- Viiz Acti-"itilti rclati'l
-tan/a (ochii) In toaree capu! De 1<1 Functii
mari, irisul a!bas- Funetie Implica-
dez'loltata Spre su rsa de zgo- oa1'ecare coglliti~le-I
lIndele eJectromag_ tru-celll1~iu luchis cogniti- ti\, in
ceva Illai Iletice illtre 800-
((Jchi de lal'le);
mot, apoi <loar indife- + flIllC- 'di ~i spatiul
putin la 390 milimicroni pri'lirea, inchide ~i rerJja tiOllali- de orien-
lUL~tere dupa. 3 IUlli crista- hepatic.
- violet 360- 4.50 deschide p1eoapele, vizual1i. tate vi- tare.
lin mare cu pu (ere
se mira. casca ochii, ][J. a vedea, zualil..

~,-._.""~",,,._
•... _.~----
...-- ,... ...;...-~ --.,.,

indigo 450-480 de refraqie mica invest i-

cclnI" mai putine, straI,isil1 posihil p1'i'li, gatie ~i
a.ll'as- groa:--;e :;-i s{",urtc vede,
ill apoi
prinlclc pri'Je~te'l
lutli apoi, la al
pcrccptie.' dp,sco~
trll -18U-51O (acuilatc redllo'\); perire,
fixare lJillocularii
- albas- difici]ii-nesensibi-
tru Iizilrea nervjJor IllO-
verzn i 410 - 4l)O tori de coor<lonare
a. ochilor.
verde
albas-
tm 490-510
- verde 550-575

- galben 575-590

porto-
cillin 590-620

ro~u 620- SOO I

Auz Zona 1'eceptoare intoarce capul spre SUllete, Sunete Functie lmplica-
(meehea)
de la 16 vibratii
Urechea
vada tit
medie
de
in-
liehid u 1
sursa
Complex
de
de
zgomo(,
i1l'1i-
in<life-
renta
o1'ientare cogni-
ti'l5. 9i
-1-------
in vor-t1i
bire, au-
,luble lil 30000 vi- oral'e 1" "pl'opierca al1ditiv:i., rc1atio- toascul-
amniotic; la nil~- oricIltare naW ..,
bratii pe secumli, ol11ului (l'erccput5. tare 9i
tere-sul'ditate 'Iocca control
auditi'l), ht auzul
u~oara. Urechea ex- mamei
ternrL-colectarea: p,,~iloi etc. Cre~- al 1'1'0-
t\Tea lllare it pra- intre lInlltiei.
~HIH'lcl(Jr df: pivd- 12K ,<100
g 11 ri b II' a t \~';{\}11 it'
]iOIl.
vil>ra\ii.
t 1rl'chea Itledie,
~i
feren1
" ia
pragllilli
I. <li-I-
tiIllpanu 1. CiOC{U1C-
Inl, scarita.
foncll1atic
Se dezvojti, illlplical
auzllll
ZOlla cOlln/l,i, 10- ill ·/orbire. I
bii temporali. l'en-
tru auzul verbal I
emisferele stingi. i
 umana 11 intereseaza mai mult declt fotografia. Dupa 3 luni vocali-
zeaza, apoi glngure~te spre persoan~ concreta, niciodata spre fotografia
ei, ceea ce are semllifica~ie. Prezinta interes experimentele legate de
sesizarea adin'cimii. A fast pIasat copilul Intr-o oamera in care se afla
in centru 0 foaie de stic1a cadrilata intinsa spre exterior. De-o parte
a texturii s-a plasat sticla, ast£el incit sa creeze impresia de adincime
(iluzia), de cealalta parte un perete In3:1\o.t. Copiii de 6 luni co. ~i
animalele terestre se oprese In fata celor 2 situa~ii iluzorii de adillcime
chiar daca mama se afla pe partea cu adlncime a cimpului perceptiv
iluzoriu. (Exp. From-1961). Datorita experien~ei pereeptiv-senzoriale
~ :.,
<::e se acumuleaza treptat -- se dezvolta functiile mnemice ~i devin
2 ~'E
,.-., r:: -'>--
g" .actiYe reprezentarile - ell Intreaga lor impregnare de rezon::m~e afec-
- -..:..::::....=
tive. A. Gesell [83] a fa cut inregistrari imponante privind modi fica rile
j
"' ' progresive ale acestora. EI a semno.lat fapml dl la 12 saptamini copilul
I"" druia i se da un cub 11 prive~te cu atenlie, dar nu-l a tinge, la 2J de
,? 1
--~ saptamini il privqte ~i ~i-l apropie, 10. 24 de saptamini il pipaie eu
I_!
1 I
~
intreaga nUna, la 30 de saptamlhi ell prive~te ~i il pipaie ell intreaga
i I
mina, 1a 36 de saptam1ni 11 prive5te ~i 11 pipaie cu degetele, la 52 de
saptamini 11 prive~te, i1 prinde intre degetul mare ~i aratator ~i il
plaseaza 1ntr-o constructie verticala. Cu ajutorul perceptiilor ~i repre-
zentarilor se constituie universul primar obiecmal. Adaugate percep-
tiilor, reprezentarile contribuie 10. crearea imaginii complexe ~i coerente

~
,-
•...
a mediului Inconjurator,

obiecte!e. Aceasta
In care exista situationare
noa~tere) a obiectelor ~i fenomenelor
In acest univers se constituie
experienta
variate
stimu1eaza,
(identitate
ca fiind ale "universului
relalii concrete ~i poten~iale cu
angajeaza
~i recu-
cunoscut".

~i perfeqioneaza
.se-
.~ oriemarea ~i afirmarea aqionaEl a intentiilor. Obstacole1e ce se gasesc
""
.3:; g sau apar in fata aeestora constituie conditii pentru asigurarea de solutii
,o.den-ate, de InEhurare a obstacolelor ~i de gasire de solutii elt mai
.§~~
~ ~.~ potri,-ite. In aceste condit;ii se dezvolta ~i exprima inteligenp ca 0
,c t; 7 noua relaiionare Intre copil ~i mediul sau inconjurator, In a treia parte
r'" - ;::
,0. primului an de viata.
J. Piaget [171] a prezentat dteva conduite de experien\a senzorio-
motorie impregnate de prezen~a inteligentci. In acest sens se manifesta
"conduita suportu1ui" (1a 9 luni) ce apare in situatiile in care, daca se
flutura 0 batista deasupra fe~ci copilului, dupa ee el Incearca sa apuce
batista de dteva ori, se opre~te 10. un moment dat ~i apoi apuca mlna
care mi~ca batista. Conduita sforii, deserisa ca activa 10. 11 luni 5i
7 zile consta In ridicarea jueariei ce atirna de 0 s.foara pe minerul unui
fotoliu, dupa Incercari de a ajunge 1a jucarie prin aplecare. Conduita
"baston" este similara cu acele conduite ce au fost descrise in experi-
mentele lui Kohler cu maimuiele. Cele de mai sus pun in evidenia
faptul ca spre sflqitul prim:;lui an de viata copilul rezoh-a situatii-

63
 problema; manifestlnd 0 intel:igenta practica, im-entie ~i flexibilitate. c"re inunda caraeterul relati" fragil al inteniiilor in ceea ce prive$te
Mai mult dCclt atit, ~opilul de 11-12 luni exprima conduite prin care direqia; Heptat, aceasta devine mai fenna $i dominanta si nucleari-
dovede~te intentionalitati complexe, i~i pune caciulita ca sa indice Cd zeaz;: eforturile, accidentele de didere de\-in ceva mai rare.
fie.. dus la p1imbare,
vrea sa etc
doarma !~i ia pernita ca sa .arate di vrea sa

DEZVOLTAREA MISCARILOR

Inventarul primelor reaqii ontogenetice e sarac. M. M. Shirley a

realizat 0 sistematizare a liniei de evoluiie a mi$cari1or de 1a na$tere
la 15 luni (vezi imag-inea 4). Ele se refera la mi$dirile corporale, de
mers $i de interrelatii Intre ele [36].
Exista de timpuriu 0 evidenta achiziiie de r:eaqii (invatate) care
apoi se repeta ~i se descarca de don devenind "automatizale" $i prin Figura 3 a, 3 b

<lceasta, malerie de baza a altor mi$can. Mecanismu1 cel mai simpli-

ficat al acestui praces se evidentiaza in elabararea de reflexe conditia- Oboseala fren"enta, dupa episoade de mers, este marcata prin mo-
nate simple $i catenare sau de grad II $i eventual III in ontogeneza mente de sedere sau solicitare a copilului de a fi luat in bra\e, momente
t:mpurie [229] legate de apucare $i de mers. EIe se organizeaza mai in care el adeseori 1si suge degetelc sau cauta suzeta, ca 1nsemne ale
ales cu inrarirea alimentara (Casa tchin [37]). ceriD1;ei de calmare.
Dinn'c expresiilc cele ma.i complex, dezvoltate in ontogeneza tlm-
purie sim cele de echilibru implicat in cl5tigarea pozitiei nrticale $i a
primilor pa·5i. Primii pa~i ca $i achizitionarea UIhlr deprinderi de auto-
servire crcea.za trepte de autonomie in dez\-o!tarea psih:ca.
Progresele in structura mi$carilor im plica te in mers sint evidente
mai ales in ultimul trimestru al primului an. In ge:1ere, dez\'oltareJ. rni~-
carilor are 0 direqie de perfeqionare (cefalo-caudala-descendenta) ~1
sc intensific5 $i perfeqioneaza dup;l ce mi5carile pozi1ionale de ~edere
dcvin confonabile pentru copil (dupa 6-7 luni). In acest plan de
den-ohare, copilul incepe sa se agale de grilajul parutului, de eel a1
\arcului sau de picioarele meselor sau scaunelor. Exista 0 COmpO:1enta
psihologiea imponan ta a mersului $i a miscarilor in genere. In contextul
acestei componeme psihologice aqioneaza pereehea bipoladi emotio-
nal.1 de intentii (ea dOl:inta de a "merge") $i teama de didere ce poate
ajunge anxietate. Se il1timpla din acest motiy ca uneori copilul sa reu-
~ease.1 sa mearga la un moment dat, apoi sa nu mai mearg.1 un timp
deoarece a dfzut ~i teama de cadere este mai mare decit dorinta de a Figura 4
merge. Mersu! dezvolta treptata intentionalizare a deplasarii ~i dezvol-
t:lrea autonomiei ~i initiativa personaEl (ce se realizeaza prin mers) $1 Comunicarea adaptativ,OZ. COl1lunicarea constituie unul din aspectele
este implicat in perfeqionarea coordonarii miscarilor antrenate in echi- fundamentale ale adaptarii. Po ate fi abordata ca factor de echilibru al
librul postural. La sHqitul primului an, copilul va avea 0 adevarata copilului cu mediul Inconjurator si este inearcata de foarte dense po-
foame de mi~care, de~i mersu] nu exprima ;iltotdeaClna inrentionalitati tenJe formative, fiine! implicata in wate aspectele la care ne-am referit
clare. Deplasarea este savurata sub forma de impresii noi, multiple, mal sus.

65
 Comunicarea se realizeaza prin vorbire (Embaj) si prin reactii non- in intentii afectiw, reFuz, situa:;ii· eeremoniale inva\ate pemrn oeazii
verbale (CN.V.) in care se indud gestica, mimica (inch;siv de umor). de cC'1tact sccial (saIut). La adul:;i, gestica miinilor este implicata in nu-
postma si paralimbaj1.l1 (Kun Danzinger, 1976). Comuillcarea este ex- merL'a~e forme de comunicare cum ar fi intentionarea, refuzul, chemarea,
) trem de importanta ca factor do
D1lngiie:ea (afeniunea), pedeapsa ete. Gestica miinilor ramine prefe-
echilibrare in familie, deoarece mem-
ren,i;'.! penrr'J maIDa sau persoanele discriminativ mai agreate. Dupa
brii familiei Isi petrec aproximativ 4 Iuni be p.l,te d:n CN.V. intinderca miinilor ~i a corpului de catre
jumatate din timpul viqii impre- copil pentru a fi L!at in braie, forme yariate de mimica pe::1tru stari
Ll'1a. Com unicarea non verbala
de disconfoft (cind c,lpilul e ud, murdaI' ~i ],i este foame etc.), aga\area
(CN.V.) include in variantele sale de mama pentru a fi bat in brate, 3.tragerea aten\iei pentru a fi luat
nenumarate "distan:;e psihologice". b Sea111a ~i a s,abili. comunicarea, solicitarea, cond~litele de ex:primare
Acestea cresc atunei dnd parin~ii a alec1;lunl!,
, '" eonC1u;te
, • J e ae
' a b an d on (Vtaccra, 1111·
A b Uf narea ) , gC:1:natu
v 1, 0 f -
exercita conduite blamante, agresive. tamI, tipatul, ris:.;l etc.
puni ti '"e, cind copiii manifesta con- E. Hull [1:3], unul din intemeietorii "proxemicii", ad:ea ai fUDC-
duite "Op02ante" sau dnd in familii r;iei de comu:1ieare a spatiului, a pus in evidenta faptul ca i:1 distantele
domina 0 excesi,"ii penurie de co- dintre cei ce comunica exista incorporate 0 serie de dimensic:ni asc~![fse
munlcare. de eCImunicare ~: de rela:;ionare afeetiv-social~. Comllniearea i:nimJ de
Figura 5 '" 5 b P. I;,;man (1964), \V. Friese maxima .afeetic:nc este de mica distanta (20-35 cm). II a arras ateD!;i"
(1868) [78], Alain Drimmer (1973) asupra faptuh:i C:l nu intimplator"distan!;a intima" este ega1'1 cu aceea
cEntre fata :-:-.amei ~iaceea a copilului dnd suge, fiincl i:1 ora\c!e ei.
[65, p. 43-47] si al:;ii au Geur sinteze pertinente privind aspectele
de coml1nicare si de rela:;ionare afectiv-sociala. Comunicarea intima de h enul in c:-.re intef\'ine 0 raceal2: in comunicarea dintre dy.!a per-
C::\.V. depistate si studiate de direriti aurori. ~oane sau U:1 cJezacord, onein:;elegere, ele se distal1teaza spc:nan, con-
c0111itent se r::edifica wnul, vocea, mimica. A Goua forma de distan:;a,
Copil111 mic este rdativ amorf din punct,"; de vedere al comunicari:
mai Pll1;in i:-:eJrcat[t de afeqiu:1e ~i mai socializata, in .care se comunica
Un primele saptdmini de "\"i::1\d),Robson K.. a semnalat 0 oarecare neli-
informalii a iost denumita conventional distanta pcrsonali'i. Urmeaza
nistesi dezorientare din acest motiv la tinereie ma:::;e, mai ales la cele
o distan1;a nU:11ita oficiala. Este distanta In care se comunica decizii,
primipare. Chiar si copiii en trofici - care dorm si sug bine - nu se 5e ofzanizeaz2. .::eti,"itati etc. Cu ;:"teeas,a din urma se va familiariZ3. co-
manifesta prea mult prin tipete .)i stari de agita:;ie dupa na)tere. La
3-4 saptamini se ma.nifesta zimbetul ca expresie a C.N. V. (comunicarc pilu]-cincl Ya :i primit in cre$a.
nOI1,"erbala). Spre deosebire de zlmbetul rictus fizio!ogic, zimbetul Distarna i::tima este, distanta marilor preferinie h copilaria timpu-
CN.V. are 0 adres3.re clara $i un continut ce este accentuat de "con- rie. ::\1.1 se peate ignora nici problema "atingerii". Atingere:2 este "dis-
tanul vizual", 0 forma de privire intensa iradiant luminoasa. DeGuml tant.::" maxir:1ei iubiri ~i afeqiuni (a iubirii de mama, a intimitaiii, a
acesta de comunicare aduce dupa sii1e 0 ade\"arata explozie de reactii dansului, a ccntactului de cupiu), clar 5i a maximei agresiuni (lupta).
Cl,;::iLl urilizeazil atingerea ea forma de comunicare (se cere in braie).
C::\.V., ceea ce va largi comunicarea capilului S'Jgar cu cei din jur,
ciar mai ales cu m3.ma. La 2 luni se contureaza destule momente In care aar utilizeaza ~i respingerea atingerii cind se supara sau \'rea sa fie
capilul Isi intrerupe suptul pentru a zimbi, ca raspuns la discursu1 Eisat sa se t:rasca singur lntr-o direqie oarecare. Distanta intima $i
afectiv al mamei. La 2 luni \"ocea mamei va produce mai putine zimbete atingerea slm preferate pina la un an. Momenml ]'nvatarii deplasarii
din partea copilului, dar slnt mai frecvente reaqii de \'ocalizare sau (mersui) modifid. strucwrile clistantelor. Distanta intima cu 0 intensi-
gingurit ca Un fel de schema de comunicare. La 3--+ luni zimbetul ficare a atingerii ramlI1e reze::\'a momentelor de oboseala si de joc,
devine mai muIt reaqie la surlsul mamei }i mai ales reaqie 1a con- distanp perso:1ala se {:onstruie~te complementar prin cerinia exprimata
tactul vizual (la 3-4 luni). a copilului de a fi asistat in escapadele sale de mers. Tot pina la 1 an
se con,ureaza ~i experienia distantei oficiale, fata de persoanele straine
Dupa virsta de 4-5
luni, capilul decodifica numeroase aspecte diu
de fa;nilie. _-1.cestea sint tratate In genere ca imruse in "spatiu1 intim"
mimica adultului. Pe lccul al doilea :in conte:nul CS.V. se afla gestica ~i se manifesIa discordan:;e fata de ele. Intre timp 51:: di\'ersifica for-
miinilor. La copilul mic, gestica miinilor este mai densa dupa 6-7
luni mele prim are de C.N.\'. Zimbetul conjugat eu mimica ia fcarte nume-
66
67
 roase forme, pnVlrea capata nuante de atentionare, contemplare, mis- I"erbale. Ele sin! in acela~i timp relativ instabile. In funqionalitatea
care, observatie, pinda ete. "Contactul vizual" de,-ine ~i e! ·mai inearcat comunicarii exista pe de-o parte "competenia" (capacitatea copilului
de solicitare, repros, durere sau iucintare ~i iubire. Aceasta din urma, de decodificare a limbajului adult) ~i pe de .alta "performanta" (capa-
ca ~i zimbetul, diminueaza in contactele tension ale 5i devine nul in relar,iile citateJ) de a utiliza ~i produce, de a pronun~a cuvinte ca mijloace de
neutre, cresclnd ca intensitate si frecventa in- contactele pozitive, pElcute. comunicare. Competenp este totdeauna mai sensibihi: ~i avansata decit
Gestica miinilor se dezyolta de asemenea foane de timpuriu ca perforn:anla. K. Chomsky [47, p. 26-28] a atras aten\ia asupra
forma de CN.\'. Componamentul se incarca de mici gesturi de afec- caracterului generJtiv al struct1Jrilor gramaticale ~i al limbii, caracter ce
liune sau de respil1gere dupa 6 luni [57, cap. 4 ~i 7] etc. Gesturile consta in capacitatea uriasa de a crea, "produce" combine'llii verbale.
mrinii comunica Insa compozitii verbale adaugate, combinate rn CO[1- Indata ce sensul unui em'int a fost sesizat, d. paate fi folesi! in nu-
duitele reverentioase. Copilul tinde spre confort de postura. Comuni- meroase constrllqii verbale inedite (nelnvaiate ea atare).
carea nonverba!a (CN.V.) se conjuga treptat cu comunicarea verbal:i In caz de comunicari verbale reduse in famiEe se imboga1;e~te sis-
subordonindu-se acesteia. Ginguritul constituie materia prima a vorbirii. lemul CN.V. ~i scade competen~a, dar ~i performania (mai ales) lim-
El cuprinde rntii vocale neclare apoi acestea devin clare (a, e, 0, i, u, e). bajul raminind mai mult pentru mesaje de rutina.
Dupa 4 luni se procluc articulari de vocale cu consoane ~i diferentiere In eazurile de "disonanr,a" dintre comunicarea yerbalil si eN.V.
a cOl1Soanelor (a se articuleaza cu m, ii, p, b, t, d), apoi se face dife- in familie sau In cre$a copilul manifesta stagnari bizare in der,-oltarc'a
rentiefea cEntre siflante 5i 5uieratoare. Urmeaza diferenr,ierea celorlalte comllnidrii verbale ~i a intelectului.
Ccmuniearea ,-erbala contureaza numeroase cO:'lcbite no:. Dintre
consoane, clstigarea tonalitaiii de pronuniie. Ultimul care se poate pro-
nunr,a este sunetul ,,1'''. Legea efortului minim fiziologic careia se su- acestea enumeram simpatia ~i an tipatia, eyaluarea cih (-) ~i;i,;E.1 (+),

pune pr()nun~ia sunetelor face ca sa fie intii emise ,-ocale, apoi labiale gclozia, timiditarea, simularea si imita~ia la cerere, dar si ~'eJrla (du~u-
(consoane), apoi guwrale. me lei 1:1 10cnl in care copilul a cazur). Copilul manifesta ;" sfiqitul
In jund virstei de 5 luni incepe procesul de lalatiune co. faza supe- primuL:.i an a mare sensibili to.re, 0 crestere eviden ta a "cern ?=ten lei",
rioad a ginguritului. Lalaiiunea este a expresie articulata 5i consLl c:n mare atasament empatic faia de mama si de tatal sau.
Teate cele descrise mai sus denota 0 eyidema d,~z\;oltare a sociabi-
dintr-o intens~l emisie de repetir,ii de silabe (rea:6e circulara). Spre
sfir5itul 1unii a 10-a, aten r,ia copilului este eviden t indrcpta ta spre li tatii, care capata chiar uncle aspecte diferen1;iale. F:lia de acluiti, gra-
cuvinte - care devin elementele cele mai imponante ale adaptarii. ciul de sociabilitate apare mai nident. Fa1;a de copiii mai :na:-i, de
Experienlele 5i observaliile lui ]. Comeron, N. Linonsi Bayley [35. asemenea. In schimb, fala de copiii mai mici ~i de aceea~i yirsta, socia-
p. 331-333] ca $i cele ale lui J\loore [ljJ, p. 88-106] au pus in biiitatea este saraca. Eyentuala atraqie este adesea explica:)ila prin
e"idcnla faptul ca [oane deseori copiii care ginguresc mult si de timpuriu faptul ca panenerul potential are eventual 0 jucarie sau este foarte
~i au aceeasi precocitate in ceea ce prive~te lalatiunea au 0 dezvoltare atract:'-. Adeseari comact'..11 eu copiii de aceeasi virsta contine e:emente
mai c,-identa a planului intelectual (Q.L mai ridicat la. 2-3 ani). de gelozie ~i u~oara agresiyitate ..
Primele cuvinte pOt fi considerate ca un feI de molecule ale voca- Di ferente psihoindividllale. Exista diferente evidente psihoindi vi-
bularului. Recluse ca material fonetic, aceste prime cuvinte Sll1t sin- duale intre copiii pina la un an. Acestea se manifesta in aspecte domi-
investite cu [unctii gramaticale difuze, ele sin! cuvinte-propoziiii nante ale con:duirelor $i in stilul lor. Din acest punet de ndere exista
holofraze. De5i par opaceca lanr,uri sintagmatice, holofrazele slnt copii nervo~i ~i iritabiIi, care au reactii vehemente de disconfon la
potenlial intr-un vast sistem, intrudt limbo. funqioneaza in cele mai mici dificulta1;i sau situa1;ii ce Ie solicita dort sau ii contrazic.
apropiat lingvistic al copilului. La 11-12 luni holofrazele siot La celiilalt pol se ana copilul tolerant la frustrar,ii, vesel, u~or de dis-
activ ca nucleu al unor combina~ii verbale ce contureaza un rrat, sociabil. Intre aeeste extreme pOt fi foarte numeroase grade
de context. Copilul face rapid progrese de intelegere a I"orbirii ce diferemiale. Des1gur, problemele cele mai dificile sint legate de eopiii
adreseaza ~i a folosirii mai circumcise a holofrazelor la 11-12 foarte sensibiE. Uneori, ace~tia pot fi copii foarte sensibili $i inteli-
Dealtfel, aceste prime cU\'inte cuprind numeroase imitari de sunete genIi (fapt semnalat de J. Kogan, 1971), mai totdeauna slnt insa putin
este numita miau, dinii - ham-ham, ceasul _ tic-tac, focul _ cooperanti. o aid problema delicata este aceea a pasivitaiii. Din punetul
Numeroase hDlofraze se leaga de diverse funqii somatice si acesta de vedere exista copii ce se angajeaza r~pid in activitate ~i
punind in evidenia caracterul pragmatic al comunicarilor re:ati,' in comunicare, sint curio~i, inteleg u~or. Pasi __ii sint mai putin

69
 cooperanti. Copiii pasivi pot fi buni observatori. Uneori pam;ltatea Tot in ontogeneza rimpurie s~ constituie complexul de imrusiune
se datoreaza "avitaminozei afective". In astfel de eazuri este afectata
care se manifesta in variantele ge1oziei. De 1.1 2 luni la 2 ani capilul
intreaga den'ohare psihica. In tereseaza desigur caracterul ritmici tatii
se confrunta eu cuplul ~i cu grupul fratreriei in atasamenrul dintre el
vietii vegetative (de alimentatie, eliminare, sornn, yeghe etc.), adapta-
~i mama. Re1atiile sale slut adesea supuse imrusiunii din care mativ
bilitatea 10. schimbarile de mediu, reaC\ii la stimuli nOl, intensitatea si
clarita tea nive1ului raspunsurilor, graded de an trenare in momente de treptat se constituie tot felul de conduite fata de intrusiune, reaqii
joe si distraqie, graded 5i c1urata angajarii in activitate, autonomia, i:npregnate (mai ales) de riyalitate. Complexul intrusiunii exprima im-
soeiabilitarea, comunicarea etc. plicat;a introcucerii unni al treilea personaj lntr-o relatie afectiva
In contextul sociabilitatii se manifesta spre sfiqitul primului an () du,oJa intcnsa. Acest complex are un ro1 imponant in identificarea si
u~o,11'a nuclearizare a structurilor psihice infantile in sensul ca, in cazu! intuirea fOf\ei Iul alter ~i a lui ego. Pentru .acesta din urma, are lac 1a
in care copilul face eeva interzis, isi oa seam a de acest fapt si impro- I luni "gasire.a in aglinda". Copilul se descopera In aglinda, i~i misca
yizeaZd conduite de constientizare care se exprima fie co. "rusinare", mlinile, I~i zi:1:beste, observa, imp rima control de conduita _~i mimidi
(;1" team v",
a ",mcercare de reparatle ' " (;]'~
uaca a udat , pam. ] acopera ~ Iocu 1) ;:i are apoi 0 explozie de energie, cornprehensiune. Imaginea speculara
sau de ascundere. Uneori intensific;l draga:Eisenia sau rnascheaza con- creeaza comp::ehensiune ~i eliberare de tipul de adaptare pr;mara nc-
duita interzisa prin eruptii de afectiune. In acest context se creeaza central. Imag.:,ul corespunzator este .11 1ui dublul eu. Momentul (c~iar
distania psihologica intre ceea ce este copilul ~i intuieste ca po ate sa si fara oglinda) se considera ca fiind de trecere spre un nin~1 de inteli-
apara in imaginea celor din jur (model neacceptat) si model pe care ge:na instfumentalJ: si coincide cu constituirea structurii narcisiste a
vrea sa-l suprapuna peste cel ce s-ar fi puna can tura. Aceasta "distanta si:1elui, strUC1:lra ce' se exprima prin tendiniele de afirmare, pri:1 do-
psihologid" este implicata in socializare ca 0 dimensiune "aspirati,'a" rinta de a '\'Ceea $i a fi yazut, ca si prin dorinta de a aparea intr-o
primar~i., angaiata in cerinta de afeqiun~ si confon psihic. Exprima lumina fa "ora~ila. I demi ficarea se Ya con timla la fiecare ::i':el de
Insa si 0 forma primara de inteligenta sociala. oeFoltare pr::: Elrgirea formelor de autodiferen\iere.
j
i-lSpecte • ,.
semmtlcatl'ce " •
In expcrzenta f'
"c:ctlc"',. ~ i'ael
t:~ v lndOla,a,
, 1 • 1v
expe- Grlcum, c:pilul are foarte mare ne'.-oie de afec\iune;::t :':3.:-::ei sale
rienia afecti,"a are 0 importanta excepiilJnaEl In primul an de viata. In primul an de \'iata. Multi aurori au semnalat preze:1p a;:es:ei ce-
h ce!e des crise flna acum a'l fost eYocate numeroase forme de emotii. rinle ,'itale, cie prezenp
a cODilului.
stabiEl a marne: pentru dezvoltarea :1ormala
Se obisnuieste sa fie prezer:tate separat pentru precocitatea lor ontoge-
netied ; zimbetul, apoi rlsul, simpatia e':identa si antipatia, minia, furia, Dealtfe1, cercetarile lui R. Spitz [215] ca si ede ale bi ::.1. Rutter
Tnirarea etc. Exista in5a chiar In primul a:1 de yiata 0 organizare pri- au pus in evidenta faprul c)l separatia de mama pc 0 perioaci de mai
mara complexa atitudinalade afecte ee se i:1sinueaza in ansamblul mdt de 0 lU:1a, 1a 7 luni, duce la 0 adeyarara depresiune. _\ceasta are
adaptarii si reaqiilor copilului 1.1 sacul rcablui. 1'1 special S. Freud a 3 faze. Prima (cite'.'a zile dupa pleearea mamei) se caracter:zeaza prin
atras alentia asupra faptului ca aces tea se C0nstituie ca structuri relati," tulburari de somn, 0 scadere a tOnusului muscular si, in :ncd para-
complexe situationale.
doxaI, 0 creFere a aerosarii socia1e. In faza a doua se ma:J.ifesta 0
Aceste forme de organizare timpurie afectiva au fast numite "com- susceptibilitate Ia boli ca: enterite, pneumonie, greata ;:i ·YOma. 50-
plexe." S. Freud a atras ateniia asupra faptului ca ele se constituie ea eiabi1itatea scade, creste plinsul mom;t si atitudinile de refuz. In faza
efecte psihice nedirijate de constiinr:l, cd SI1'lt reglate inconstient printr-o a treia, copiii mai sensibili refuza jucariile, devin apatici, so:nnolenii,
emitate numita imago. Se considera ca teoria complcxelor si imago ell priviri vagi ~i goale.
au revolutionat psihologia.
Plinsul capiilor sanato~i are si e1 0 evoluiie. In primele Iuni de
Printre primele eomplexe ontogenetice se manifesta complexul ser- \'ia:;a, majoritatea copiilor pling £ara lacrimi, cu tipete concomitente.
vajului, care fixeaza relaiia si situatia de dependenta a alaptarii
legat de imagoul matern. Servajul se fundeaza
si este
pe emotiile cele mai
La unii, lacrimile apar tOt11~i devreme. Intre 3-6 luni. pllnsul se Inso-
teSte de misca::i 9i agitatie. Dupa 6 Iuni eopiii pllng fara sa se agite.
a;haice si stabile ce unese copilul cu mama sa ~i prin aceasta Cll so- Plinsul este in primele zi1e legat de foame, apoi se leaga de L'1dispo-
Cletatea. Complexul servajului se constituie b primele luni si persista ziiii fizice, foa:ne etc., dar se manifesta si la persoane straine, ori in
mai intens sau mai slab in toate conduitele de deoendentd ca un fel de I momemele de oboseala de dinainte de adormire. Apoi copilul dobl:n-
cerinia continua de "lactatie".
forme deviate in toxicomanii
La persoanele
(dupa Freud).
ad~lte se manifesta sub i deste mijloace mai variate de a-si manifesto. indispaziiiile, foamea.
somnul ete.
II
J
70
71
I,
II
 Capitolul III
In perioada de la 1 la 3 ani copilul este adaptat la mediul sau -
PRIlVIA COPILARIE (de Ia 1 la .3 ani) imediat - nu inca la caracteristicile foane complexe ale mediului so-
cial, complex care va determina situa1;ia singulara ca omul sa aiba ce.l
(P erioacla antepre,ICo Iat.i) mai Iunga copilarie dintre wale vie~uitoarele.
Frocesul de adaptare va ayea loe in cercuri concentrice, dintre care
In cele 700 genera~ii probabile ale spqei umane, perioada sau ctapa cel de Ja 1-3 ani este eel mai important, prin umanizarea ampEi a
antepre~colara este prima care implica marile diferen~ieri care mar- trebu:nrelor, inren1iilor, atitudinilor ~i a conduitelor de baza. Cnii
cheaza specificul epocii, al ~arii, al regiunii,. a1 limbii ma terne .. .:-\ceasta aurori considera ca pina la 3 ani omul achizitioneaza 60°'-0 din expe-
napa are ~i alte caracteristici
siya expausiune subiectiva.
diferen~iale, tiind 0 perioadil de inten- l'ient.1 iundamentala de via1;a (B, Bloom) [20].
In conrexrul intregii dezvoltari din perioada primei eopilarii po t
a) Este etapa constituirii primare coerenre, .a trairii experien1;ei de fi desprinse trei subetape. In prima din ele (de la 12 la 18 luni) carac-
,'jala curenta, CopiIul incepe sa tie integrat in interrela1;iile grupului terist:ca este consolidarea mersului ~i eoncomitent 0 mai buna perce-
[;lilliEal ~i al celor cc frec,'cnteaza familia. In cepe sa sesizeze regulile, pere a mediului inconjurator. La 15 luni copilul deyine deosebit de
inrerdiqiile, orand 5i stilnl de viata al hmiliei, traind conflicte ~i nestatornic ~i instabil, atras de wate reperele dmpului yiz'Jal stimJlat,'
stari de confon psihic sau de euforie condi~ionate de aceaSta rcalita!e de cein1;e exterioare. Deplasarea ii ofera conditii prielnice de a caUta
complexa.
prin col~urile easei, prin sertare, ce este ~i cum este sub pat, Hea sa
b) ExperientJ. de via1;a de\'ine impregnata de inya1;area comUDl- .-adil ce este pe masa ~i trage fata 'de masa, urca scara ~i 0 coboara,
carii verbale. La incepl.lud acestei perioade, yorbirea copilului est:: intii in 4 labe, apoi sprijinindlHe de balustrada ~i aduei:1d pe rind
restri nsa, inconsisten ta ~i inc;lrca ta de nuri dificul tali de promll1\ie picioarele pc aceea~i Hea pta. A. Gesell [83] a considera t ca in aceasta
perioada copilul este ca un fe! de "jep" in plina sehimbare in yiteza.
- la .3 ani copilnl vorbe·5te reLuiv fluent - in propozitii inteligibile,
El exploreaza cu frenezie taclte supr~lfe1;ele accesibile ale spa1;iului 10-
dispunind de un limbaj situatiy bog~1t. EI poate sa formuleze impresii, cati,' al familiei.
dorin\e, constatari, interoga~ii etc. Lumea de.-ine pmtru copil un spec- A doua perioada, in He 18 ~i 28 luni, se caracterizeaza mai ales
tacol in care ii place sa fie asista t, de comunicare cu adultul.
printr-o accentuata den-ohare a comunicarii yerbale, ~i folosirea de
c) Copilul este angajar in perioada 3.ntepre5colara in Cautarea de solutii noi in diferite situa1;ii de via1;a. Coneomitent, deplasarea devine
mijkace de a·~i consolida autonomia prin perfectionarea deplasarii, pe mai putin nern'asa ~i mai subordonata finalizarii unor inten1ii supuse
de-o parte, 5i pe de aha, prin consolidarea de deprinderi de. minuire de ceri;1ielor interne. Cre5te comistenp intereselor glosice ~i se deHol ta
obiecte. Emanciparea rebtiya de sub tutela mamei ~i a inlocuitorilor funcriile denominatiye ale limbajului, sunete, diferen1;ieri gramaticale.
ei este mai e\'identa pe plan ul aqiunilor decit pe cel afectiv. Pe acesta Spre sfir~itul etapei, copilul redevine nervos deseori. In faza a treia
din urma se constituie adcyarate inflalii de dorin~e 5i inten1;ii moderate (dupa 2 ani ~i jumatate), se den-aha a mai larga conciliere cu ad:.d1;ii,
daar de teama de a nu pierdc afeqiunea ~i asisten1;a adultului. un echilibru u~or meditativ - copilul este preocupat de aspectele e\"a-
Actiyitatea formativa cea mai frec\'Cnta intre 1-3 ani COnsta in luatiye ale aqiunilor ~i demersurilor sale, devine sensibil [a1;a de cei
minuirea de obiect. Relatiile cOpilului cu cei. din jur deyin complexe. din jur, se antreneaza in jocuri. uneori cu un partener.
El Hea sa atraga ~i sa re~ina adultul in mici colaborari, decupari de joc Precum lesne se poate 'vedea, etape ~i momente de echilibru sint
sau de activita1;i, cu obiecte, de cele mai multe ori. urmate de mamente de spargere .a aceswra prin conduite nervoase,
debordante ~i mai mult sau mai putin opozante fa~a de cerin1;ele adul-
Inca de la na~tere a existat 0 amprenta evidenta a indiyidualitalii
. tului. Aceste alternanle pun in evidenta un fel de deplasari ale anga-
biologice, ereditatea fiind incheiata. In timpul primului an, copilul a jarii energiei vitale ~i psihice intr-o direqie sau aha. directii ce devin
trawrsat un important impact biologic ~i un e\'ident ~oc social. Treptat dominante ~i creeaza dialectica dezyoJtarii.
a inceput sa se acumuleze 0 experien~a VaSta ~i eomplicata prin repe-
Caracteristici ale cre~terii biosomatice. Intre 1 ~i 3 ani ritmul cre~-
tari auditive, prin facila rapOrtare la obiecte 5i situa1;ii noi a expe-
terii este inca foarte intens ~i multilateral. cu 0 u~oara incetinire spre
rien1;eIor tr~Gte (generalizare) ~i prin recunoa5teri motorii reflexive, in
limita superioara a etapei. Diferitele segmente ale corpului au ritmuri
urma carora se acumuleaza 0 bog.lta experiendi de obsern1;ii.
de cre~tere inegale (cap, torace, membre), ceea ce contribuie la modifi-
72
73
cari ale J:nfa~i$arii generale a copilului. Parametrii de baza al cre~teru
nutul ei) $i cu ceva fua~ muit sllcces ailmenteie mal consisten te. Dealtfef,.
In aceasta perioada au fost condensa\i In tabelul nr. 15.
Plna la 3 ani, perimetrul toranc Intrece pe cel cranian cu aproxi-
capilul lncepe sa mestece alimentele (biscui1;i, pi~coturi, mere) ; la 20-
22 luni masticatia este curenta. Tot In aceasta perioada bea apa din
!Tlativ 2 cm. Capul eam de 1/3 din staturo. copilului la 1 an ajunge 1a
cana (0 poate varso. uneori). Tine cana cu amlndoua mlinile singur ~i
1/4 parte din corp la 3 ani. La 2 ani propoqia va deveni de 1/5 (abia
bea, la 3,0 de luni, iar 10. 3 ani poate mlnca cu furculita budiie1e de
1a 8 ani raportul va deveni de 1/6 [1]). !ntre 1 $i 3 ani au loc osifidri
intense la Divdul coloanei venebrale, al cutiei craniene, al oaselor
alimente ce i-au fost taiate in prealabil. Dupa 19 luni urea sdirile
singur (eel putin 4 trepte) ~inlndu-se de rampa ~i aduclnd celalalt picior
meracarpiene, al tuberozitaiilor osoase umerale, la nivdul denti1;iei etc.
llnga primul. Coboara. scara Intii cu spatele In acela~i sistem de aducere
r;:1a ]a 3 ani se comp]eteaza treptat den ti1;ia pro·yizorie (la 1 an capilu1
-8. celui de al doilea picior llnga primul, bate din pal me, danseaza. Intre
?C'seda 8 incisivi).
2 si 3 ani copilul se caiara mult $i urca si caboara de pe scaune, fuge
Tabclul nr. 15 etc. La aceea~ vlrsta avanseaza cODduitele legate de tealed, controlu!
Fete
sfincterian este evident. La 2 ani, copilul se poate iine citeva minute
\-::5ta pina ajunge la oli1;a. La 2 ani $i jumatate l$i controleaza miqiunea In
c::,piJ~l;ui
Talia Greutatea Talia Gre',J,tatea
I Greut"te. creiertI:u; timpul zilei ~i merge 1a ·toaleta destui de des, rellsind sa nu se ude in
i
cele mai multe cazuri. La 3 ani accidentele de acest fel sim rare
1 "-:1 ± 9400 gr tb 983 gr ziua. La baieii pot fi cazuri de enurezis nocrurn. Ziua, cupiii de trei
.) 2.::1 ±92 em ± 14000 gr 0:92 em ± 13900 gr ±1112 gr ani .,se cer afara", se pot descheia .5i panicipa 10. Imbracare .
== 71 em I. d:'74 em I ±9200 gr
in ceea ce prive~te mi~carile mici - se poate obsen·a 0 ade\'arata
expll'zie a acestora inca de la 22 de luni, cind copilu1 este tentat sa
Cr2~terea ponde:-aLl (in greutate) ce'.-a mai influeniata de sistemul
deschida senare ~i dulapuri, sa s-coata obiectele, dar $i sa culeaga
c:'~ nutriT;ie insumeaza 4,5 ]-;g pe intreaga perioada. Dezvoltarea siste-
farl!Tlituri. Trage linii drepte yenicale, face mici constructii yerticale,
D1:Jlui nen'os are de asemenea unele particularita1i. Intre 1 ~i 3 ani
La :2 ani si 6 luni poate insira margele mari, disfai paginile unei caqi
ccntinua dezvo1tarea corpu1ui cdular a1 neuronilor, pigmenta1;ia lor,
de po\'C~ti cu imagini, coloreaza snprafata unui desen !Tlare fawt pe
rz:mificatii1e denclridice $i sinapsele se inmul1;esc, continua procesu1 de
nuclearizare. Crestera neapaliului (creierul DOU), a emisferelor cere- £oi de hirtie, desurubeaza capace, ~tie utiliza mlDerul usii, bmoanele
brz;:e (implicate in procesele de adaptare, invaiare $i rela1;ionare sociaLl) aparatu1ui de deschidere TV. La .3 ani poate turna apa dintr-o cana
este acti'l'l. La 3 ani ereieru1 devine asemanator Cll cel adult, In ceea In aha, poate taia (drept) h;rtie cu foarfecele, poate da cu picioru1intr-o
c:e pri'le$te reliefurile sale exprimate In circumvo1u1;iuni si scizuri. /1.cti- minge, poate deplasa obiecte mari, poate merge pe tricicleta. Copi1ul
"itatea nervoasa superioara devine mai complexa. I~i descopera potentialitatea mare a miinii. Mi$carile au 0 foarte impor-
Structura conicala mozaicala de baza lncepe sa includa angajarea tanta functie de fixare a experientei perceptive conSU::1ate in timpul
TOt mai frec'lenta a zondor motorii specifice vorbirii, instituindu-se desfasurarii lor. Acestea cu atlt mai mule eu elt exista 0 tendin~a spe-
astfel principii funqionale noi. Caracteristica fundamental a a acestor cifica de repetitie a oricarei mi~cari ee incheie un cielu observativ (reac-
structuri noi a ANS consta In constituirea de sisteme complexe r.etro- tie circu1ara). Aeeasta fonna de "rduare a mi~carii" eonstituie ~i 0
aferente funqiona1e. Cercetarile din ultima vreme pun In evidenta forma de Invaiare impregnata de curiozitate (0 u~a este deschisa la loc
modificarea bioritmuri]or, activarea lor rdati'la odata cu cresterea . daca este Inchisa cu ° anumita intensitate. Capilul repeta inchiderea,
timpu1ui de veghe si scurtarea orelor de somn de la 14/15 (la 1 an) ba mai intens, ba mai putin intens. Daca intensitatea este adecvata $i
1a 11/12 (la 3 ani), dar $i cre~terea nervozitatii copilului In spa1;iu u~a ra!Tllne Inchisa el redeschide u~ - pentru a continua mi~carile
inchis, In condi~ii de penurie stimulatorie a mediului inconjuratOr. In de inchidere $i deschidere, chiar dad! trece prin mici accideme In acest
conditii de eruptii dentare sau de debut de stari maladive proprii ace.s- . ") .
,,)oC
tei perioade in care fragilitatea sanata1;ii este relativ mare (se trece
prin bolile copilariei). Este evidenta legatura complexa (asocia1;ia) dintre obiecte ~i mi~are.
Dezvoltarea miscarilor este faane activa intre 1-3 ani. La 18 luni Asdel, lntre 15 $i 18 luni copilul 1$i sufla nasul (adeseori la vederea
copilul poate duce' la gura lingura cu supa (varsind 0 parte din con1;i- batistei), ]a 12-13 luni Incearca sa-$i puna pantalonii de piiama daea
i-a descoperit, chiar daca nu e timpul de culeare.
74
75
 Dezvoltarea mi$carilor se efectueaza $i prin imita~ie. La 17 luni
copilnl imita modul in care cite$te tata ziarul sau mi$carile de fumat interpretarii date complexului Oedip $i au analizat eserria socio-cultu-
ale bunicului, tusea lui etc. Prin imitat;ie, copilul i$i Insu$e$te 0 vasta. rala a organizarii triontice a personalita~ii.
experien1;a. Imitat;ia ramine 0 forma de invat;are, mai ales sociahl [156].
fenomen evident mai ales sub forma intuit;iei ..
Ansamblul mi$carilor la care ne-am referit presupun 0 importanta
integrare a copilului in mediul sau de cultura $i civiliza1;ie - inclusiv
Ia caracteristici implicate in revolulia tehnico-$tiintifica (ulinuie$te bu- h conditii de cre$a - este importanta imb,Qgati1'ea mediului prin
roane, clant;e etc.). In genere, copiluI l$i dobinde$te un mare grad de juc::!r:i, acvarii, seari, carucioa1'e, balansoare etc. deoarece acestea creeaza
independenla prin intermediul mi$carilor $i activitatilor. Mi$carea $i conditii de satisfacere a cerint;ei de explorare ~i fixare a ei in mi$cari
aeplasarea creeaza 0 Hirgire evidcma a cunoa$terii $i milizarii carac- ce presupun eforturi diferite (exercitindu-Ie, dar presupun $i 0 antre-
rcristicilor mediului inconjurator, fenomen vizibil in progresele ce se narc. psihologica mai complexa, care constituie momeme episodice de
manifesta la copil in ceea ce privt$te orienta rea in me diu 1 apropial. joc). Reproducind observaiiile lui R. Hubert [102] care a controlat
Plirnbarea prin parcuTi, squaruri, strazi, cu autobuzul, trarnvaiul ete experimentele lui J. Piaget, se poate spune ca la inceput cunoa~tef(:a
!arge$te aceasta experien~a incadrind-o lntr-o experienla mai larga $i
~ste .gesrul ce a reu$it, apoi gestul reprodus intention at, apoi eel
mai difuza de explorare. In esen~a, experient;a acumulata pe planul amag,nat.
mi$carilor permite sa se formeze strategii ale activitat;ilor adaptative
curente, dar $i strategiile de baza privind achizit;ionarea $i transferuJ CV:\O_.'"STEREA SI !:\V ATc\REA
de experient;a traita.
Constiwirea cOt/tralnllli mi~carilor. Adultul constituie pentru_ copil Perioada antepre$colara mica impregnata de experiem;a, de mi~cari,
un punct de sprijin, de securitate 0i de referint;a. Perioada este extr~m Imb"iiate)te acrivitatea senzorial:i mai ales tactil-vizuala $1 de mi$care.
ce dificila pentru adult, din cauza instabilita~ii psihomotorii a copi!ului. Ca;1J.ieJe de informaiie de distania (impresiile vizuale $i auditive) incep
ciar 0i a solicitarii continue de asistenta. Dealtfel, copilul i$i creeaza sa le controleze pe cele de contact, fapt ce duce la 0 e,"identl de:en-
Heptat reprezcntarea tlntli adult imaginar, replica a celui real. _\cest trare percepti ,·ii In care se perfect;ioneaza percept;ia spat;iului, distant;elor
adult imaginar estc prezent in toate experimentele de via~a pe care de c::n p ,·izua1. Reperele perceptive se organizeaza ca sa serveasca
copilul Ie traverseaza. AduItul imaginar este foarte disponibil, poten- telec'n:rolul. Decentrarea consumului mediului permite ca obiectele sa
tia:, neubosi 1. Asdel ,.in teriorizat", adul wI dc\-ine 0 prezenla con tin ua inceJ.pa a fi recunoscute vizual ca posedind insu~iri percepute anterior
ce efectueaza evaluari, exprima exigen~e $i controleaza aqiunile, di- tacti; (eatiieaua e moale, blana este pufoasa, dant;a este rece).
1:1 acest context, imaginile de cimp (iconice) au un caracter complex.
mensioneaza planul interiorizarii unei imense experient;e de mi$car:"
se:1zat;ii. percep~ii, impresii, experien~a de com:micare etc. Aceasta forma
Cerce:arile pe aeest plan au pus in evident;a faptul d exista 0 cre$tere
treprata a extragerii aspectelor re~inute ~i utilizate din imaginile iconice.
de interiorizari constituie nucleul de referinia al con$tiiniei cu primele
_1.cest aspect se poate studia prin Llsarea copilului un timp dete1'-
ei cenzuri - $i a con$tiin\ei de sine opusa prin dorinie, in tent;ii, '-oint;a, mina, intr-o situat;ie vizuala, apoi aceasta este intrerupta - $i se fo1'-
preferinte, lamuriri obiective $i cenzurilor adultului interiorizat, $i a mu!eaza imrebari cu privire la ce s-a vazut. Copilul de 2 ani relateaza
celui coneret. Aceasta este 0 aldi. interiorizare decit aceea a lui "alter" foarre pUT;in din aceste conditii (1-3 obiecte), cel de 3 ani adauga ade-
implicat in complexul de intrusiune, fiind insa corelata cu acesta. Do--' sear: obiecte ce nu au fost in imaginea iconica,ceea ce pune in evident;a
rinp de a fi pe placul adultului ~i de a i se opune, constituie terenul forme noi de manipulare a informaiiei torale $i potentiale, constituirea
formarii afirmarii de sine ~i al evahirii condu:telor, fapt implieat in. irnaginat;iei ca dimensiune a psihicului. Cam in jurul a 10 luni, expe-
morala componamentului. Alter este insa parametrul mai complex al rienta generala a copilului ii permite combinari mutale de anticipare a
intuirii dimensiunii mai severe de preZenla a adultului. Dintre psiho- rezultatelor, fara tatonari prealabile.
logii abisali, Jung a sesizat esenta triontica a personalitatii (eu, tu, el) Pracesele mai sus descrise se realizeaza insa treptat. Dealtfel, obiec-
implicata in nudeul eiactiv. Deosebit de interesant este expusaaceasdi. teIe nderii la distan~a sint mai pu\in corect evaluate de copilul de
esent;a in teoria lui E. Pamfil ~i D. Odogescu [164]. Ace$tia s-au opus 3 ani decit de cel de 6 ani. In acela~i sens, marimea ~i distant;a sin tinea
slab cordate, mai ales cind e vorba de obiecte mai pUT;in cunoscute
76
77
 1a 3 ani. Progresele pe planulperceptiilor gustative ~i odorifice slut
mai· restrinse. Propriul corp e perceput ca obiect pus In relatii de
reciprootate cu ceilalti, fenomen ce se observa In vorbirea copitului
despre sine la' persoana a treia.
Cunoa~tere8, prin mlna se nuanteaza In pElcuta-nepLlcuta, care poate
cleveni frumoasa-urlta, ceea ce lnseamna ca 0 astfel de cunoa7tere ofera
materia prima ~iconditia comparatiei in funqie de \-alori diferite ..
Experienta perceptiva este profund influenpta de progrese1e pri-
vinci experienia verbala. Copilul mic solicita adultului conjugarea aces-
!Ora in fiecare moment, fapt ce creeaza 0 diIatare cognitiva a prezen-'
wlui (acum ~i aiei). Totu~i, comunicarea creeaza cerinia de a se expune
pe rind ceea ce este dat "simultan" in perceptie $i impresie, fapt ce
ciimensioneaza sesizarcJ. ~i con ~tientizarea suceesiunii din realita te $i .a
suceesiunii Iogice. Totu~i structura perceptiilor este Inca fragil3:. Copilul
recunoa$te greu 0 persoana din anturajul sau claca se Imbraca aldel
decit de obicei. Acela$i fapt se intimpia cu obiectele a5ezate in pozitii
neobi~nuite sau .In aIte locuri deci't cele cunoscute.
* *
Dez7.oit.-,rc,i comlilllctirii. Inca la 12 luni copilul sesizena 1ntclesul
<T
ioane numeroase cuvinte, mailifesta 0 evidenta polisemie. II poate
Tosti eu 0 ;:::ronuntie relativ inteli:;ibiia cam lCO cuvinte care alcatuiesc
yorbirea s:ncretica sau holofrazid (cm-inte cu funqii de Fraze Lira.
:rtatut gra:natical). Cerinta subiecti\-a a comunic~lrii verbale este consti-
:uita ]a 16 luni. Ixista aproximati\- cloua conditii mai imponante care
","ntreneaza comunicarea in aceasta erapa a dezyoltarii ps1hice. Prima
este cerinp copilului de a se face inteles. A cloua este legata de faprul
ca intre timp copilul descopera catoate obiectele, fenomenele, aqiunile.
bsu~irile ete. au nume. Intre 18 ~i 24 de luni are lac formarea \'orbirii
in propczitii, iar intre 48 ~i 60 de luni are lac organizarea sintaKei
(llegulilor gramaticale) in vorbire, ceea ce ordoneaza vorbirea totala.
Exista 3 Felmi de limbaj : a) limbajul "mic", primiti\-, de circula~ie-
reStrlnsa (Intre copil ~i cei din mediul apropiat) ; acest Iimbaj dispune
cuvinte onoma topee, de holofraze numeroase, de euvime circum-
stantiale, de circulatie restrinsa, nu poseda structuri gramaticale (Dt)do
buf = Dodo a caZut, Dus-tu-tu tati tai tai = s-a elus tata cu trenul
in caEltorie) ; b) limbajul situativ inearcat de cuvinte concrete, cu struc-
tu:.ra gramaticaIa, dar saturat de exclama~ii, forme verbale eliptice ~i
gestid (C.KV.). Acest tip de limSaj este prezent dupa 2 ani $1 activ
78
rina la 5/6 ani. Carn la 2 ani limbajul rnic se dizolva In cel situativ * ;
c) limbajul contextual, locu~ional, de vorbire des£a$urata eu un text
-;;i eu un context discret alimentat de structuri eN.V. Limbajul con-
textual evolueaza paralel cu eel situativ, pe care-l va domina treptat.
EXlsta 0 forma de trecere lntre comunicarea verbala. $i nonverbala.
Poarta denumirea de comunicare simbolica ~i are 0 circulatie relati v
{oarte larga. Astfel, drapelele simbolizeaza forme de apartenenta, 1.a
fel insignele, semnele de circulatie, uniformeie etc. comunid; situatii de
interdiqie sau de libera trecere, informare etc. In sfiqit, lirnbajele
ani stice, simbolice $i de, de$i mai pUiin structurate, au tendin~a de a-~i
largi aria de influenrare, comunieare, exprimare, fixare $i cunoa$tere
{muzica, picrura etc.).
Dupa 1 an, copilul construie$te propozi~ii simple de 2, apoi de
3 cuvinte. EI in cepe sa foloseasea propriul nume in rererin~ele despre
sine, dupa modelul Iuat de-a gata de la ceilalii (vorbe~te despre sine
1a persoana a treia 0 perioada de 2-3 luni).
Treprat se verbalizeaza a mare parte a experieniei senzoriale afec:ive
(acru, dulce, amar, sarat) cu integratorii evaluativi : bun ~i rau, sciraas.
Ace$tia din urma exprima primele sinteze. La reI experienta odorifica
(miros de floare, de parrum, de benzina, de murdarie) ca integratori
-evaluativi : miros frumos, udt, pi~cacios, lnecacios etc. La fel se petree
luerurile $i in ceea ce prive~te aspectele Insu~irilor perceptuale vizuale
$i tactile etc. Sealele rudimemare de evaluare: mic-mare, U$or-greu,
moale-tare, cald-rece etc. devin active. Un regim special are yerbali-
zarea impresiilor de culoare. Sint percepute $i denumite mai intii cu-
Iorile vii. Senzaiiile auditive se verbalizeaza ~i ele (zgomot-sunet), ca
direc1ie (in fata, la spate, linga), ca sudi (ciinele a latrat, pisiea a ni:cut
miau etc.). Chiar ~i senza~iile interne se verbalizeaza (Pe Nelu 11 doale
bultica - spune copilul de 2 ani). Copilul reaEzeaza concomitent cu
o vasta investiga1ie in mediul inconjurator ~i un fel de clasificare rudi-
mentara a acestuia. Copilul descopera ca foarte nume'roase obiecte
diferite ca marime, culoare ~i chiar forma capata aceIa~i nume. Uil
paltona~ galben, altul ro~u, unul cu blaniia, altul cu catifea, unul mai
mare, altul mai mic, unul cu buzunare, aItui tara etc. se cheama tot
"paltona(. Experien~a amorfa senzoriala se integreaza verbal c1asifi-
dndu-se prin categorii verbale. La fel experien~a aqionala. Copilul
incepe
dlcatul, sa dormitul,
denumeasca numeroase
mincatul, joculaqiuni
etc. ca :,gatitul,
La scrisul, dispune
'5 ani copilul desenatul,
de
.aproximJ.tiv 1100 cuvinte.
* Clnd copilu] de 3-6 ;1;J.l se rasfala, folose~te euvinte din limbajul role ~i mi-
meaza vorbirea speeifidi vlrsreiof mai mlci.
79
 Totu~i, 1a Inceputul perioadei antepi'e~colare cuvintele au a s~pra- pozi1;ii scune. lata poyestirea "Scufita ro~ie" facut3~ de 0 fetir;a de 3 ani.
extensie si exprima a suprageneralizare (E. Clark) .. ,,:'vlama i-a zis sa se duca in padure la bunica. D.1' lupu a yazut fetita
Progresele - privind exprimarea - sint evidente la· 2 ani ~i in 5i a fugit ~i a padilit pc bunica ~i s-a suit in pat (al ei). A Hut sa
aite direqii. Copilul incepe sa-~i transfere foamea de experien1;3. sen- inghita fetira da' I-a impu$cat vinatorul".
zoriaEi pe planul interogatiei verbale. La 2 ani se manifesta 0 faza de POHstirea pare e1iptidl, dar are coerenta logica.
acma insistenta in intrebarea: "Ce este asta ?". Se considera acest
Copilul po~l.te inva1;a miei poezii ori "numaratori "care au funClii
moment ca un fel de "mare identificare" a lumii obiectuale. Copilul formatiye import.1nte, ca ~i c1tc'"a expresii de salut si de implicarie in
incepe sa-~i exprime verbal dorin1;de, voi11ia, dificulta\:ile, sentimentele. conduitele reverentioase.
Dorin ta de comunicare devine intensa. Copilnl se straduie5te sa p,)",'es-
teascadin ce in ce mai mult ceea ce i s-a intimplat sall ar fi voit sa
i se intimple. *' *
Capacitatea de intelegere s~ Elrge~te foarte mult, inc:usiv pe planul
motivelor aqiunilor. Te ~tergi pe miini ca sa fii orat. l1;i ~tergi picioa-
rele ~i tal pile p::lntofilor ca sa nu murdare~ti, Copilul inielege ce in- Exista doua principii ce act;ioneaza in structurile de pronu:nie. P~i-
seamna in· mod diferen1;iat determinari ca: pe, in spate, sltb, in fat:!, mul este principiul economiei (eyident in numeroasele eliziuni ce neutra-
.705, deasllpra, linga etc. lizeJ.za cuyintele mai lungi, dar $i in inlocuirea artin:larilor dificile cu
an:culari mai simpIe5i U$or de pronuntat). Al doile.1 principiu este
Dar capacitatea de in,elegere are si alte caracteristici. Copilului ;i
al tendintei de repetitie (reaqii circulare), evident in tendinta de repe-
place sa asculte mici povestiri si prefera ca accsteJ. "sa se termine :)10e".
~itic a silabei accentuate a cuvintelor, in colz ca ur:neccz3. silabe mai
Trece prin emo1;ii e\"idente cind personaju: pOYes:irii traieste momcnte
complexe. Perscyerarea it! convertirea cuvintelor se manifesra in cazul
grelc. Dupa 18 luni eopilul intelege ponstiri ell doua person.ljc, de
in care copiJul spllne: popata (lopata), fafea (cafea) ete. Tot acestui de
Z'.proximativ 30 propozi1;ii, La 2 ani $i 4/5 Iuni poate intelege po\"t~stiri
eu 3 personaje daca a,:'estea sint pIa sate in ambia:1;e familiale. La circa .11 cloilea principiu i se poate atribui mutarea de silabe din cU\'inte (ca-
.) ani intelege povestiri compuse din circa 50 de propozitii scurtc~ cu
fitecl = catifea, tormidor = dormitor, traiyan = tfJ.:nvai) .
3 personaje. Roger Brown ~i co1. [29, p .. 375-385] au studiat etapele incipiente
Treptat, in1;eIegerea de astfel de povestiri deyine 0 eerin1;a in- a:e 1imbajului din punctul de vedere al pronuniiei de :-norfeme pc
terna - deoarece emo1;i:!e de tatonare ale ...-ier;iipe care Ie provoJ.ea ii 3 copii. Ei au considerat ca indicator MLP (media lungimii de prodLlqie
de morfeme) ir, exprimare. Au pus in evidenta 5 ni,-eluri. Se incepe
crecaza cupilubi trairi mai clare declt aee:ea &:1 ,"jata personJ.!:i de
fiecare zi. cu 1,0 morfeme (holofraze), 1,75 morJeme dnd se combina doua cu-
vinte si concura in exprimare cu utilizarea de holofraze, 2,8 marfeme,
Dezvoltarea in1;elegerii ceIor ce i se poyestesc deyine calea prin carc: 2,5 morfeme, 3,0 morfeme si 4,0 marfeme. Intre 48-6C luni este ex-
experienr;a de eomunicare yerbala devine infinit mai '"asta declt ex-
primata 5i structurol gramaticala. Primele propozitii sint elipticGo rme-
perien1;a percepti'"-senzOTiala cu care se afla in concurenta. Copilu! diat dupa asocierea de 2 cuvinte ca propozitii (1ntre 18 si 24 de luni)
sesizeaza infinitatea ipostazelor realita1;ii - fapt ce stimuleaza ca reac- apare 0 forma sau schema de propozi1;ie exprimata prin ordinea cuyin-
tie dez,"oltarea inyentiei prin deduqie -, dar $i dezyoltarea famaie! telor. Atit in aceasta faza elt ~i in urmatoarele (pina 1.1 48 de luni)
Yerbale, un fel de joc verbal eyident ]a 3 ani. Copilul poate pi),'esti lipsesc din propozi1;ie cuvinteIe relaiionale (prepozi1;ii, conjunctii), ter-
ca el"a "azut un gindac foane mare care era inghetat ~i I-a rugat Jl1ina1;iile verb ale ~i modificarile cuvintelor in funqie de cazuri, Dupa
sa-i dea ceya de mineare ~i el i-a dat un mar ~i gindacul a sarit pina 48 de luni se organizeaza unita1;i de vorbire demarcate prin pauze,
in Y1rful casei, de un de a scas ° toba. mica ~i din toba Un ca1;el care a structuri ierarhice. Inttrogatia are 1.1 inceput forma ProPoziiiilor obi~-
fugit ~i s-a aseuns linga un iepura~ care dormea ... " etc. Capacitatea nuite, abia dupa 48 de Iuni se organizeaza propozi1;ii imerogative cu
de" repoyestire - (dupa un model) se dez,"olta 5i ea. La 2 ani, copilul intonatie si structura adecvata,
foloseSte 3-4 propozitii scune pentru relata rea unei pOHstiri de jJ de In stadiul 2 (1ntre 2-2,5 morfeme) apar clteva prepozitii (In, pe),
propozirii, cu 2 personaje. La 3 ani aceea5i poyestire capata un aspect pluralul, formuhhile in terminatie corecta etc. Acesta este stadiul mor:"
practic, se axeaza pe personajul principal ~i poate ajunge la 7-S pro- fernic gramatical Ontre 2-3 ani).
.80 81
 In ceea ce priyqte varietatea expansionala a infonnatiilor vehicu-
late prin limbaj, aspectele de evolu~ie slnt relativ universale. Structura primului 3:1 de yia1;a ~i primele luni ale celui de a1 cloilea an, se exprima
de yocabular este mai sensibila la niyelul de cultura familial. Acesta scheme de aqiuni (copilul trage covora~ul pe care se ana 0 jucarie).
alimenteaza dezvoharea generala a vorbirii copilului. De~i la 2. ani Datarita implicatiei foane mari a sensibiEta!;ii, .a numeroaselor compo-
copilul i~i 1l1vo.\a numele intii ca aI uoui obiect (din care motiv vorbe~te nente aqionale, p]anul mental are 0 serie de caracteristici ce decurg
despre el 1a persoana a III-a) apare ~i folosirea Iui eu ~i a determinarii : din aceasta cond;~ie. Structura condui tei chiar simple ~i prim are se in-
al meu. Cuvintul folosit cOl1stituie un factor de prim ordin in dezvol- carea de pElcerea actului Insu~i ori .a rezultatelor ei, ceea ce stimuleaza.
tarea simbolisticii ludice complexe. cautarea ; aceasta se manifesta prin curiozitate. Or, se stie ca in e,entJ.
curiozitatea este un fel de apetit al inteligenT;ei.
l'vb.ya Pines [176] 0 efectuat 0 serie de studii ampra limbajului
TOt ]. Piaget considera ca inue 2 $i 4 ani are loc treew~a de 12.
eopii10r miei in ramilie. Ea a lnregistra t pe benzi de magnetofol1,
periodic, cOl1vers<l\ii (3 copii cu mam;:t lor, din momentul in care au em stadiu mai avansat a1 planului mental, stadiu num:t preoperator.
Caracteristic pentru acesta este structura intelegerii care, d:.1pa psiholo··
inceput sa pronunte propozitii de 2 cuyinte, pina la 2 ani cind pro-
gul elHtian, este impregnata de subiectivitate $i este dependenta de
nunpu Fraze). Aceste dialoguri, difera de cele ce au loc !rltre copii,
~i intre eopii ~i 0 persoana exrrafamiliaIa [39] prinrr-o mai evidenra relatia copilului Cll obiectul. La 2 ani persista inca pla;wl ment:d, C:11'<1C-
:ncarCatura afectiYa?i exprima un doft deosebit al copilului de a se terul autist $i animist al gindirii copiilor si 0 dificultate suucturaLa
de a sesiza cEferenT;ele dintre inrerdependenta, cauzalitate, deter:ninis-
face in\eles. Desigur, ~i frazele mamei se adapteaza la dialogul Cll
mul fenomenelor etc. La 3 ani atenT;ia se deplaseaza u~or spre re:JT;iile
copilul, .iLl sensul d propozitiile devin mai scurte, mama rostqte mai
t:lre, mai raspicat $i corect Hecare cuvint. Frazele mamei in astfel de dintre fenomene si abiene, activeaza curiozitatea copilului si incardi
mijloacele de in\"estiga\ie C.l strategii noi. Interoga\ia "de ce ?", "pen-
cDnditii au fost mai lungi decit acele ale altor adu!\i in dialogul Cll
copilul. )i copiii r<lspund 1n propozi~ii mai ferme $i cu frazele mai tm ce~" permite 0 yasta acumulare de experienta, dar si crestere::'~
lungi, pe masurJ. in care ii in tereseaza conversa~ia Cll mam:t, cee:t ce curiozitatii fadl de relaT;iile ~i interrela1;iile dintre ferromene, obiecte si
arata ro]u1 educ:ttiv a1 acestor con\"ersatii. Dupa 2 ani $i jumatate se sensibilizarea fa1;a de explicitare ca expresie a inteligenT;ei ce5e adapteaz8:
l.a conditiile realitatii ca abiect al cunoasterii. La Incepl.:t, schemele
pUn in eviden\a mai mult caracteristicile generatiye ale limbajului,
meatale sim inca relativ rigide. lata 0 situ3.\ie care exempliEdi acest
fe!1omen observabil mai ales in modul in care se manifesta "crearia"
fapt. Un copil este intrebat ;,.,Ai un frate?" "Da, LClca". "Bine. Dar
de cuvinte $i de expresii. ern acest sens, un copil spune eu insistenra
Luca are un frate?" "Nu".
f:teate! "- echi,"alenr pentru desf5.! ; pentru J.ra - folose$te euvintul
"tractoreaza", sau aceb~i copil inrreJ.bi ... cum se naschez copiii _ in Nu trebuie sa uitam fapml 61 numeroase disonante cognitive per-
loc de "cum se nJ.sc copiii!" Formele "bizare" \"erbale apar ca urmare turba planul mental ~i creeaza "tensiuni" cognitiye ce :;:;Ot fi obsen-ate
a integrarii utilizarii cuvintelor dupa substructurile complexe (de pro- chiar la copiii de 3 ani. Aceasta este a doua cale de dezYoltare a
curiozita1;ii. Tn sfir~it, a ueia forma a curiozitatii este legata de atraqia
eifunzime) ale gramaticii
in comunica\ia curenta. care intrerine ge8crati\-itatea Yel"baEl, utilizarea
interdiqiei. ~i aceasta forma de curiozitate este aCtiya la coiluI de
La 3 ani copilul intra intr-o faza complicata de denoltare a limba- 3 ani.
juJui (ca instrument al gindirii). Se instituie 0 noua etapa interogativa, Denoltarea eyidenta a inteligentei practice, a mi~carilor animate
in care intrebari1e perseyerente 9int "de ce ?", "cum?" Aceasta faza de curiozitate care se transforma in momente de inters, contribuie 1a
atrage aten~ia $i imeresul asupra planului gindirii in pIina expansiune, acumularea de experienia umana ~i la transformarea acesteia in con-
spre numeroasele interrelarii ~i dependente (indusiv de cauzalitate) din- duite. Fenomenu1 acesta este foarte complex, deoarece copilul e in per-
tre fenomenele din jurul copilului, dar $i dintre aqiunile inElptuite de maneDT;a animat de supunerea 1a tentatiile de dmp situational $i de
<::ei din jurul lui. Copilul colecteaza 0 infonnaiie subtila legata de moment. Aceasta face sa fie intens, dar sarac si demer conflictul dintre
a5pecte1e aplicative ale fenomenelor observate, ceea ce pune in evidenra motive1e al caror obiectiv este de fa1;a. si cel a1 carui obiectiv lipse$te.
o decentrare~i fenomenelor.
a planu1ui mental de pe ordinea senzoria1-perceptiva a Towsi, poate fi eyocat deoarece exista in rezen-ele mnemice ~i in
obiectelor
tentatia permanenta a copilului pentru altce'.'a. Referindu-se 1a carac-
Se $tie ca planul mental este amplu antrenat in procesul iusu$irii teristiciie actiyitatii intelectuale, semnalam impreuna cu ]. Piaget, fap-
capacitaiilor de vorbire. J. Pia get a considerat ca, inca spre sfiqitul tul dl gindirea senzorio-motorie cOIlStituie punctul de piecare pentru
forme mai complexe $isubtile de operativitate a inteligentei, dar ex-

83
 structuri mai complexe de cognitie prezinta imponanta indiciul sau
"rima ~i forme diferite ale inre1igen tei ce reprezima trepte carita ti v semnalul. Acesta constituie 0 parte a: semnificantului (uneori relatia in-
diferite care, pe masura ce sint depasite, se restructureaza ca strategii diciului este de la cauza 10. deer -chibriturile de jos constituie indicii
si funqie. Asdel, in perioadele de dominalll;a a imeligentei senzorio- ca cinen a deschis cutia de chibrituri ~i Ie-a scilpat pe jos) sau un
motor;i exista si momente de gindire simbolica percepruala (1 an), dar raport de semnalizare (in cazul experimentelor de conditionare). Ast-
dominatia gindirii senzoriomotorie este evidenta. Dupa ce se intra in
fel de procese atributionale au Ioc in contextul jocului. Desigur, 10. 2
c:apa gindirii simbolice, preconceptuale (de 10. 2 10. 4 ani), gindirea
snzorio-mororie depa~ita ramine subordonata
l'1su$iri co. v[teza, ~onstientizarea
~i"si modifica 0 serie de
efectelor, ciar si a etapelor implicate
I ani copilul va "hrani papu~a", doar dadi va avea lingurita. La 3 ani,
copilul hrane5te papu~a cu un bar, (simbol pentru lingmita). Batul este
in acJ;iuni. :\u pot fi ignorate diferenie!e dintre caracteristicile inteli- z.dmis co. simbolizind lingurita, papu~a este obiecrul incarc~t de simbo-

iI
ge:Hei senzorio-motorii preverbale ~i gindirea nrbala care tincie sa lizarea "unui copil viu 5i adevarat", iar el insu5i, copilul care se joadt
de-:ina concepruaEl [171, p. 165-170]. In acesr sens, diferentJ. ceJ. devine "alrcineva" , un adult, probabil mama. Acesror realita1;i rransfi-
mal pregnJ.ma consta in Eaptul ca inteligenta senzoriomotorie implicl gurate Ii se acorda nume (Co. semnificant) ce se atribuie"substantia1ist"
o dilatare relativa a succesiunii de impresii (cu dilararile corespunza- obiectelor despre care este vorba. Jocul eu simboluri creeaza copilului
toare subiectiye ale fiecarora),
ca:eidoscopi,..:a a reprezentari:or,
ceea ce mentine 0 caracteristica
0 dificultate priyind
relativ
unificareJ. si
I o sinJ.tie 5i traire demiurgica ~i creeaza conditii asimiE'trii rolu1ui. Ge:'
neza acestui proces este relativ complexa ~i mLllt influenPta de imitatie,
care denota un fel de prelungire a acomodarii (ca aspect component
. nesubiectiva
impregnate
a acestora.
de durata
OperJ.iiile
subiecti,'a
inreligentei senzorio-
si de bJ.lastul subiectiv I
1 al adaptarii), copilul asimillnd miscari ale altor persoane (imitatie) pe
!, plan percepti\"5i de miscare. Imitaiia poate sa se reproduca la copilul
din care motiv nLl se pOt detasa impresii Dbiecti,' compJ.f:lbile i
caracteristica importanta CODSta in faptu! Cd inteligel1\3. i, de peste un an, iar 10. un timp dupa ce s-a constituit capata funqii
insrrumentale, In astfel de cazuri se constituie pe baza de reprezentari
tinde in mod persistent la satisfacerea practica a ce- II si implidi mecanismele aminarii (:\1. Ralea a construit u;-, inrreg sistem
subiecti\'e, a dorintelor, a intentiilor, a relatiilor etc, Copilu! II
necesitatea de a clasifica, de a decupa forme:e de interrela1ii iI de abordare a complexitaiii si implicit a dez-voltarii psihice prin analiza
de dependenta, de interconditionare etc.), inteligenta sa este conlplicarii formelor de aminare in structura procesuaEtatii psihice com-
spre rezolvarea situa1iilor de implica1ie practica 5i nu spre I plexe),
ade\,arului. In fine, inteligenia senzoriomotorie este implicata , Limbjul vorbit si limbajul artistic ofera copilului de-a gata nume-
;ituatiile in care distanp dintre subiect ~i obiect este relativ redusa, toase semne c01e.::tive. Gindirea copilului decodifica si descopera aceste
pUnct de vedere spatial nu numai temporal. .1.ceasta conditi~ de ,emne, diferentiaza ceea ce este semnificativ ~i semnificant, inventeaza
a impresiilor cu spatialitate alterneaza mohilitatea repre- simbo;uri, impletindu-le in aqiuni. Or, procesul acesta :J.'..l este prea
faci1.
Din cele de mai SLISreiese ca gindirea verbala, complementara cdei "Chiar pentru aceasta perioadaa «gindirii simbolice» J. Piaget di-
are tendin te puternice de dece:1trare subiecti \'-tem po- ferentiaza citen etape. 0 prima etapa este de gin dire preconcepruala
si despa1;iala. Aceasta presupune
cunoastere. 0 reconstituire a mijloacelor si for- de participatie. Clasificarile nu sint inca distincte, difere:1ta dinue toti
~i citeva este neclara, cuvinrele opereaza cu aceste preconcepte (care
b perio;lda an teprqcolara in cepe consti tuirea formelor gindirii '-er- s1nt scheme - imagini vehiculate prin cuvinte, simboluri wrbale). Ra-
o prima etapa a acesteia este gindirea simbolica preconceptuaEi ,ionamentele sint ~i ele inca primitive. \V. Stern Ie-a numit rationamente
]. Piaget intre 2 si 4 ani). Elra Indoiala, utilizarea simbolisticii transductive. E vorba de rationamente primitive care vehiculeaza pre-
incepe dupa 12 luni. Comunicari il1carcate de se:nnifica1ie pOt concepte ~i opereaza cu analogii, farii a putea realiza structuri reversi-
inca in fazele inteligentei senzorio-motorii (cind copilLII, de bile. A doua etapa este de gin dire preconceptuala complexa cu elemente
se prehce ca doarme). Folosirea limbajLIlui impliei ins~ vehicu- intuitiYe (1a 3 ani) ~i care de fapt se evidentiaza mai pregnant in etapa
Ll de semnificatii, ceea ce inseamna legarea dintre U:1
prescolara.
implicat in cu\'int) si 0 realitate semnificata. In aceste
85
 DEZVOL TAP-EA AFECT1VITA TII
$1 A COMUNICARII AFECT1VE
De$i dupa \-lrsta de 1 an dispazi~ia generala a capilului este din ee
ce mai buna, planul afectiv este instaoil ~i arza.tor, capilul se supune
1:1
legii celei mai mari tenta~ii. Disponibilitarea afectid: buna decurge din
adaptare.:t reJ.lizata, adaptare ce implica "starea de conl-lOrt psihic" ee
rezulta din asccierea a numero~i stimuli din ambianta ce sint implicati
in satisfacerea trebuil1telor (alimentare, de caldura agreabiEl, de ae-
rare etc. ~i de afeqiune, proteqie, sigural1ta). Ata~amentul $i cerinp
de apartenenta se dezvolta In aceste conditii ..
CroDologic, la 18 luni rezonanta afectiva cre$te, copilul este mal 1il1-
presionabil $i intuic$te dispozitia marnei, reaqioneaza: la· melodic °
trista, ceea ce pune in evidenta prezenta st~1riiafectiYe ce se denurne$te
p;in termenii "lirism", "rnelancolie" etc.
La virsta de 1 an $i jumatate at.1$amentul fata de mama s.1u de per-
Sl'ana care 0 in1ocuie5te devine aC:1paranr. Se manifesta gelozia, dad
n;ama acor&l atentie altui copil sau chiar dad nu-i acorda lui (copi-
lului) destula aten~ie. Gelozia este 1a copiii mici Un spa\iu dramatical
triirilor psihice in care se activeaza ambiguitatea legatii deintrusiune
(0 a treia persoana in rel:q:iile de afeqiune dintre copil $i mama). Ge-
!ozia presupune triunghiuI. In rinalul perioJ.dei ar,tepre~colare se for-
mena gelozie latend £ata de intrusiunea p:lternaEi (1a ba:eti) san ma-
ternal8: (la fetite).
Timiditatea" fa~a de persoanele strai:1e, simpatia, anripatia incep
sa fie nuanpte. CopiIului de 2 ani Ii place "pacaleab", i'duma, comicul,
sllride 1.1 compliment,;;, are unele :accese de generozitJ.te.
Spre 2 ani, tata1 este admirat$i devine favoritul copilului.
Dupa 2 ani, copilul devine impulsi\- $i neintelegator, instabil din
no:.1.Tendin tele ostile fa~a de adult cresc, deoarece cre$te dmpul frustra-
tiilor. Se constituie negativismul primar ce devine ,-ehemenr de muite
ori. Copibl Se trin te$te, pllnge, tipa dae:! i se ia un obiect oarecare
(jucaria), daca i se restituie - il arunca. Pe Un phn mai pUtin vehe-
ment, aceasta conduita se manifesta ~i prin faptul ca el dare$te sa aiba
juc;iriile altor:1, dar dupa ce Ie obtine Ie parase$te. Tot yehementa este
reaqia in cazul in care copilul nu poate sau nu e lasat sa faca ceva ce
,,\"rea" sa faea singur, chiar daca e evident ca nu poate. Se poate con-
sider:1 ca la 2 ani ~i jumatate cucerirea propriei identitati se realizeaza
prin opozitie cu ceilalti. Gesell at rage aten\ia asupra nesigurantei copi-
• Timiditatea se deosebe~te de team::! ;:JriQ faptuid apare numa: in situar;ii PS1-
hologice, ca 0 team a de sine faia de prezen\a Ene: alte persoane. H. ';',;:-
allon considera
altcn
ca este.. legata de r~aqiile de prest:lnr;a care e"alueaz'l s-.:rsele d~ rise b prezenp
86
lului in situa\ii de alegere la aceasta \'lrsta. Experienta aiternativelor
incepe sa se constituie ~i devine relativ evidenta la 3 ani, clnd copilul
i$i dobinde$te siguran~a de sine, 0 mai mare independenta ~i cooper are.
Deosebit de pregnant se manifesta la copiii anteprescolari atasamen-
tul. 0 serie de studii efectuate, printre altii, de H. Balow $i colab.
asupra ata$<lmentului (la puii de maimu\8:), au impirat studiul atent~i
larg al ata~amentului - in ontogeneza timpurie - la copii. Aceasta re-
zonanta afecti,"a: (atasamentul) face ca in momentul de teama (de ceva
cu totul neobi~nuit) capilu1 sa se refugieze in bratele mam~i, sau (dupa
2 ani) sa se ascunda in spatele ei. Aceea;;i componen\a afeetiva face ca
e! sa se ceara in bra1;e clnd e oDosit sau, dupa virsta de 2 ani sa se
1
lipseasdi de mama, in aceea~i situa\ie. In aceeasi gama de conduite se
pot trece momentele in care copilul "parase~te" pe cei ce i-au facllt
ceva sau nu permi1.e mamei sa se indeparteze de el ·ca sa fie sigur .cd
I nu i se va intJ:mpla nimie rau. In acest din urma caz, ata$amenrul este
combinat cu 0 anumita forma de anxietate.
In orice caz, ata~amentul este diferit de dragostea fata de pa.rin~i -
I
!
care se mai manifesta si ea in juru1 virstei de 3 ani. Atasamenrul se
exprima ca 0 dorinta de conservare a unei apropieri emoiionale cu 0
persoana data. Conduitele de atasament se com plica $i se diferen1;iaza,
pOt sa se manifeste si fata de 0 ju61rie sau obiect, pe care copilul Ie
poarta eu el peste tot. Ataprnentul este selectiv acti,,- sifata de membri
ai famiEei.
Se considera ca 1.1baza ata'lamentului sta fenomenul de "imF:nting"
(imprimare), fenomen pus in evidenta de etologi ~i care cOnSta In faptul
ca animalele tinere "manifesta" forme de ata~ament fata de arice fiinta
ce devine protectoare la Incepu rul existen\ei.
Dupa 2-3 ani atas.1menml se poate eonstrui fata de ° persoana
inca necunoscuta, prin "garantii" verbale, adica prin declaratii din
partea mamei sau a ingrijitoarei ca persoana in cauza este buna ~i se
va juea, va merge la plimbare, se va ocupa etc. de copil.
Manifestarile legate de ata'lament sint numeroase. incepind cn zim-
betul, mingiierea, accese tumultuoase de afeqiune 7i sflr~ind eu solici-
tarea acestora prin tOt [elul de mijloace. in acest sens, copilul mle "fo-
lose$te", uneori, ata~amentul ca instrument afectiv. Se arata suparat,
jignit sau exprima stari de "abandon" prin care pune in evidenta "ru-
perea ata~amentului" in mod interesat. (Fiindca a fast cenat sau nu i
s-a satisfaeut 0 dorini"a sau pentru a atrage afeqiunea, lauda, dar ~i
spontan intinde capSorul sa fie mingiiat, aeorda deci atentie etc.). Ata-
$amentul la acest nive! al dezvoltarii, oriclt de activ ar E, nu prefigu-
reaza totu~i 0 dependenta afectiva excesiva ulterioara.
Ata$3.mentul este influen\at de experienta de comuniune afectiva din
famiEe. Este mai arzator 1a copiii din familiile tin ere in care exista inea
87
 ardoare sexuaLl. La familiile mai pu~in tinere ata~amentul este uneori
tiilor sale 5i fapt:.!l d( cei din jur au obosit 5i manifesta mai purina
mai slab ~i apare mai evidenta nostalgia tatalui. Oricum, axa parentaEi solicitudine, ~i mai multa lipsa de disponibilitate afecti\'a, - copilul
creeaza nuaIl\e de afeqiune ~i ata~ament.
se simte parasit ~i vinovat. Emo~iile 5i sentimentele de acest fel sint deja
_''tspecte deosebi te sin t leg a te ~i de anxieta te.
expresii ale "dragosrei", care este altceva dedt ata5amentul, chiar acapa-
Se considera ca in copilaria timpurie exista doua feluri de an:'oe-
rant al copilului mic. Dragostea se formeaza din afeqiunea simbiotica
tate: anxietatea £ata de persoane ~i sima!;ii st!'aine, ~i anxietatea de
fata de mama, care se con5tiemizeaza.
separatie. Treptat se constimie ~i anxietatea moraEi (Ph. L. Harriman, Atent la toate miscarile mamei S:1U ale persoanei ce-l ingrije~te, co-
1969) ca teama de pedeapsa ~i traire a sentimenrului de vinovatie. pilul devine atasat, ciar In conditii mai complexe. EI incearca sa redo-
La unii copii de 12·--14 luni, anxietatea fara de persoane straine bindeasca aten!;ia, afeqiunea, prin conduite deja probate ca de "succes".
este [oane inrensa. Imeresant este faptul ca la 15-16 luni unii copii Clnd doblnde5te buna dispozi~ie, apropierea afectiva, confonui psihic
alearga pe strada spre persoane straine care au ceva fami:iar, aratindu-le care se constituie are toate dimensiunile ce se acor&1 de ob:cci terme-
simpatia - ca dupa ce constata in relatia "face to face" ca sint perSO;lne nului "fericire". Odata trait acest sentiment, copilul este atent la con-
necunoscllte - sa fuga repede indarat la mama sau ingri.jitoarea Iui. di~iilc de dobindire a accstuia, fapt ce determina un fei de inYJ,z:e a
T eama de persoane straine se diminueaza spre virsta de J ani. In schimb, imaginatiei In zonele afective. Componamentele afectuoase se inmul-
anxietatea de acest tip se conserva fata de "necunoscut". Ca atare, co- tesc ~i creeaza "dragalasenia" copilului antepre5colar c1.1 0 dezyolrare
pilul poate manifesta teama de., bau-bau", de "baba c!oanta" de "mo~u" psiho-afectiva echilibrata ~i bogata. Emotii complexe se manifesta ~i
etc. In astfel de siruatii se exprima insa 5i aspecte de teama morala
(de pedepsire). cind este dus la speetacol, unde traie~te episoadele dramatizate, adese-
ori imen'enind eu avcrtizari, daca personajul pozitiv este In primejdie.
_-\nxietatea de separa\ie (mai ales de mam~l) ia in .iurul \'irstei de In astfel de situa~ii, fiqiunea scenica este eGnsiderata reaUl, simatia de
21-24 de ILlni forme dramatice, nui ales daca copibl este obi5nuit ca spectator devine invadata de el110tii ce incita la intrusiune.
mama sa fie cu el tOt timpul, sau daca persoana care 111grije5te copilul Prezima importanta ~i dezvoltarea ex:perien~ei "reticentei". De~i re-
substituind mama este putin !andra. Desigur, diferente!e culturale joad strlnsa, aceasta forma dexperien ~a echivaleaza cu aparitia unei refle-
un 1'01 impllrt:lf1t Cll pri\'ire b relatiile mama-copil. Se considera ca an- xiyitaii mai mari privind ceea ce este permis ~i ceea ce nu este permis.
xietatea de sq)araJ;ie 1111este totu~i corelara strins cu "ata5amentul". Fe- In acest cadru se dezvoIta conformitati la dorintele celorlalti, mai ales
nomenul de hospitalism, de abandon, in caz de ayitaminoza afectiya 1a solicitarile aduItului (pe venicala). Se dezvolta complezen~a, compor-
proba~;il, prin m~1rirca anxictZl,:i ore aqioneaza asupra resur- tarea 1'elati\' diferel1tiata fat a de diferite persoane, reglementata de ca-
intime ale dezvoltarii, deteriorind-o. In genere, dupa vi[sta de racteristicile acestora, ~i mai ales se dezvolta nelini~tea umana fadl de
copilul in cepe sa intuiasca mai clar limitele ce i se impun, a ceea ce eS'.e primeidios, perfid, rau, brutal. 5e dezvoIta timiditatea, are
expresie emotionalJ: este tot mai impregnata de deliberari interne,
expresie a sesizarii conduitelor admise, a corectitudinii lor etc. Dia- loc declinul tiparului ca reaqie de protest. Reaqiile opozante sinr im-
plicate ~i ele In constituirea identitatii primare. La 2 ani acestea pot
moti \'zq:ionala ce 0 impune dezvoIrarea relationeaza copilul Cll
din iur $i se complica. Cerinta de afeqiune cre5te 5i se rafineaza. deveni foarte intense. Cele mai muIte manifestari de minie, ostilitate,
de persozme straine, manifesta dorin \a de a Ie cl5tiga, de a agresivitate ~i negativism sint legate de exercitarea obiceiurilor ~i a
se lauda, vrea sa fie mingiiat. Uneori el dore~te ceva ~i regimului zilnic. Or, se ~tie ca acestea incorporeaza reguli de convie-
ori neluat in seam a, aIteori este pus in simatia de a sesiza tuire. Pe al doilea loc stau manifesta1'ile protestatare 5i ostile fat a de
mai ales cele impuse de adulti, dar nu intotdeauna prefe- autoritatea cclor din jur (conflicte de autoritate). Pe locul trei se amI
de el, de copil. Din aceasta cauza, la 2 ani, actul delibe1'atf\' este reaqiile de mlnie ~i protest fat a de dificu!tatile care se manifesta In
incarcat efecti\' ~i relatiy nesigur. La .3 ani, conduitele se orga- joc sau in traseele de realizare a dorintelor. Spre 3 ani reaqiile protes-
strategic. Strdtegiile de eYdziune se constituie din team a de pe- tatare ale copilului se diminueaza (se semnaleaza un declin al tipatului
Copilul trebuie sa traHrseze aceasta experienia a cadrului vietii de SClina durata). St~'lrile afective ale copiilor mici sint intense, fara
care stratifica 0 experienia afectiva, bogata $i nuantata. $i a fi profunde. Ele se muIriplidl, sediferentiaza ~i se compEd!. Axul di-
cu atit mai muIr, cu elt, dupa momente de conflicte, negativism, ferential afectiv a1 ambilor p<'hinti creeaza echilibrul in familie ~i in
dramatice emotion ale - constatind efectele tension ale ale 1'eac- comportarea copi1ului cu ei.

89
 *
B2 ca schema Iudica incorporeaza evenimente trecute ~i creeaza Slm·
:;: *
bolm"i de eompletare. Capilul se joaea de-a ascunselea eu un var plecat
I
J de 0 saptamina. La 3 ani jocurile de alternan~a (copilul. este pe dnd
In perioac1a primei copiEhii se dezvolra intens jocul de manipulare I
.~ f'"

mama ~i copil In jocul ell papu$a) fae parte din aceasta categorie a
sub influent a trebuintei interne de a aqiona asupra lumii ~i a 0 schimba. ! simbolistieii ludice.
Iste 0 activitate inca~rcata de disponibilita1;i psihoafective imaginative, i Sehemele A3 ~i B3 sint scheme simbolice combinatorii cu scene intregi.
ce ocupa 0 mare pane a zilei. Jocul este 0 expresie a activitatii efectuate 1 Ele pot fi combinatii compensatorii (B3) cum ar fl, de pilda, joeul "de-a
1
,pontan, din placere, hcarcata de satisfactii. In joc se lncorporeaza apa din ga.letU$a" (in \ipsa apei) dupa 0 situatie in care s-a refuzat
1
,reptat evenlmentele vietii, decupaje situ8.tionale. Exista 0 componema eopilului un joc Cll apa la robinet. Astfel de joeuri se manifesta ~i in
cogniriva ($i inclusiv formativa) importarna privind inregrarea soci:lla situatiile in care i se interzice copilului sa mearga la bucata1'ie. J. Piaget
a copilului 111 joc. Exist2, de asemenea, S1 componente afecri\'e foarte [172J re1ateaza reaqia joe a unni copil care poveste$te ursnlc1;ului ca
subtile. Structura cuhurii influenteaza jocul copiilor. !n medi ul rural, un baiet;el a mers la bucatarie ~i ac010 cineya a seapat apa fierbime ~i.
copiii se antreneaza In jocllri legate de obiecte ~i siwatii, afara dincasa 173. a1's.

Un cune eu animale, bete etc.). In ere$a, jocurile sint mai supravegheate. Schema C3 de combinatii liehidatorii apare ~i ea dnd se aceept:1 0
b
'noda.
toare cazurile .sint influentate de anotimpuri, virsta $i chiar de situatie de interdiqie sau frustrare, dar se transfigureaza simbolic.
A~a, de pilda, un copil neglijat - deoareee a aparut in familie i1:1
In genere, in joc obieete1e dc\'in interesante deoarece sint plasare aIt copil _ se joaea cu doua papu$i, una mica ~i una mare $i face sa
::1tr-O pozitie psihologica care Ie favorizeaza $i se supun unei preschim- piece in lume papU$a mica, iar eea mare sa ramina eu mama. Aceea5i
:cari incarcate de 0 energie panicipariva foarre inrensa. schema se manifesta in jocul ce apare intr-un alt exemplu descris de'
Inca in primul an de viata, copilul simte pIa cere in a se juca ell J. Piaget. Copilul a~ezat pe un seaun mai inah, pe care ii este frica sa
;ropriile miini, eu picioarele, arunca pbieete1e, trage. Intre 1-3 ani, JOCU] ste;l _ se joaea eu papu~a sau ursuletul spunindu-i ca. este foarte bine
se incarca de 0 a;npEl simbolistidt, ee-i creeaza 0 forma de participare S:l stea cuminte pe un scaun mare, e foarte bine - 0 sa creasea mare
deosebita. ]. Piaget, interesat de aceasta problema, a considerat dl se etc. (autosugestie).
pDate vorbi de trei grupuri de simboluri ludice. Un prim grup este legat In fine, schema D4 de combinare anticipativa (liehidatorie sau de
de interese $i forme de exprimare eorporale proprii, un al doilea grup eompensaiie) este de asemenea complexa. Se poate desprinde din situaiia
este legat de sentiment, de famiEe $i rela~ii fam:liale, ~i un al treilea urmatoare. Copilul e chem;lt la plimbare $i nu nea, incepe sa spuna ca
grup de curiozitatea privind provenientele. un copil s-a dus 1a plimbare ~i a venit un urs mare ~i era cit pc ee
Exista scheme simboliee Iud ice. Ele yariaza in funqie de complexi- 5a-l maninee pe eopil. :\.eeea~i schema funqioneaza cu alee nuan1;e cind
,atea, densitatea ~i antrenarea psihica pe care 0 exprima. Sint scheme cor::ihll relateaza ca. un prieten i-a spus ca un eopil a patit eeL: de
dominante de proiectare ~i scheme dominante de asimilare. mal sus.
Printre sehemele de proieetare, J. Pia get vorbe$te de schema tip AI, Seheme1e combinate sin! foarte active la 3-4 ani. La 5-6 ani sinr
foarte simpla, in care se proiecteaza forme de actiuni cunoscute (obi5- incorporate in jocul eu subiect $i rol.
nuinte umane) pe obieete neinsufletite. De pilda, ursuletul (jucarie) Simbolistica jocului se complic'il treptat, Incepind de 1a folosirea
doarme, papu~a maninca sau sta euminte. Tipul Bl deproiectare este de obiecte subordonate imagistieii ludice, 1a minuirea de eomportame;ne
ceva mai complicat ~icuprinde elemeute de imitatie. Copilul pune papu~a In care copilul de\-ine un personaj imaginar - i$i asuma un rol prin
sa telefoneze (la telefonul-juearie), in rolul unei persoane eunoscute asimilare de conduite adulte.
bine, care este imitara:. La 18 luni, eopilul poate deveni in joc avion, ma$ina, tren, iar une-
Schemele de asimilare se caracterizeaza prin incorporarea unel con- ori pisica, robinet, orice. In aeest moinent al dezvoharii ontogenetiee
duite ce este caracteristiea unor obieete. este dominant inca jocul cu obieete, aqiunea ereind cO:1sistenta rolu-
Schema A2 este ilustrata de J. Piaget prin situatia in care copilul I~i lui trait de copil in joc. Con(:omitent, joeul eu adultul se dezvoIt;l in
plimba degetele pe masa $i la un moment dat ritmul lor eVQca mersul trei direqii: prima este a jocului de hanuiaEl ~i trlnta, ridicare $i
cillutului: se plimba degetele pe masa, se plimba, se plimba ... tropaie, a1'uncare in sus, jac zgomotos de mi$care ~i de energizare, a doua este
tropaie ... dllutul. a joeului verbal - fie sub forma de interogatii continui eomplexe
91
90
 fie sub forma relatarii de povestiri (basme), In al treilea rind sub forma
jocului didactic In care aduItul lndruma copilul treptat ~i discret. jucariile; la 2 ani copilul se joaca mult eu arice, indusiv la masa cu
resturile, cu mincarea, ,eu piinea etc. La 2 ani ~i jumatate construieste
La 2 ani, copilul se joaca cam 90oio din timp. Totu~i, padlse~teu~or
din pietre, nisip, cuburi (cuburi pe verticala) ~i strica obiectele din cu-
jocul pentru masa. La 2 ani ~i jumatate copilul prefera jucariile * cu
riOL.itate. Datorita limbajului, obiectele incep sa poata fi folosite penrru
roti ell care poate transporta - jucariile mecanice, combinele, jucariile
orice (prin aceastaiocu! J:ncepe sa-~i exercite funqii de actiyitate fun-
muzicale, papll~i, animale, marionete, schemele ludice de proiectare de-
damental3: formatiya ~i stimulativa .a resurselor psihiee),
,-in mai actiye, dar ~i jocuriIe distractive cum siut baloanele de sapun
Imaginatia este in mare progreso \\1. \\1aU a Inregistrat 1a aeeasta
chiar jocul cu apa, teatrul de marionete. Copilul dore~te foarte mult
\'irsta 6-7 situatii imaginate in 2 ore,
juraria, dar poate sa 0 paraseasca foarte repede. Jocurile permit COn1--
La 3 ani, copilul se joaca ~i construie~te ~i pe vertica13: ~i pe orizon-
binari, alergare, observare. E,'enimentele se revana in joc. Desigur, in-
tala, merge pe marginea trotuarului, ii place sa invinga mici obst:lcole,
;:ereseaza ~i materialele de joc ~i in aceasta categorie intra judiria, dar
organizeaza insa si mici sabotaje ale jocului ahora.
)i cuburile, mozaicurile ~i nisipul, plastiEna, lutul, focul **, pensula ~i
Conduita copiilor in joc depinde de starea sanat~hii, de caracteristi-
culoarea, iar spre .3 ani intra In seria preferintelor tricicleta, mingea, cile afectiyitalii.
cercul, balonul etc. Jocurile devin mai absorbame ~i copilul se simte
{rustrat dara este Iuat brutal de la joc. In aceasta ordine de idei, copiii viguro~i se joaca tot timpul 5i i$i'
schimba usor interesele, preferintele $i direqia jocului, in timp ce eopiii
Jocul eopiiIor miei este Intli singular, simplu $i spontan. Treptat, se mai debili ca sana tate se .ioaca mai mult singuri preferind jocuri li-
Jecentreaza de pe obiect lm.:t;nd~-se pe subiecteie aqiunilor umane. ni$tite. Cind interesul Ie este foarte solieitat, intra in jocurile coleetive.
;\.cestea incep sa se dilate ~i sa se combine. Conditia mintaEi a jocului se Copiii debiE mintal se joaca violent, iar eei {oarte inteligenti sint absor-
a:nplifica. Apar noi tipuri de joc ("de-a familia", "de-a doctoruI" etc.), biti de jocuri linistite, cu multe episoade suplimentare in care se joaca
sc instituie numeroase rdatii intre copii si se compEdi situa,ia psiholo- singuri. Lnii copii inteligenti se joaca mult, vorbind $i aqionind jocuri
gica a jocului.
in care interpreteaza doua roluri (de mamica sau tatie ~i de copil),
Aceste jocuri pOt avea 0 oarecare longe\·itate $i "a se iI1carce cu tot schimbind tinuta $i vocea dupa 1'01. Aeesta este debutul jocului de-a
ielul de e\'enimente, desi in genere au un continut aqional simplu .5i re- ahernanp.
petiti\- (adeseori). Rdatiile din jac au funqii mcrltipIe, ele imaresc coo- DezL'oltarea sociabilit,~tii copihtlHi in joe face progrese imp~nantc
perarea rebtiilor .pozitive
n::gati\'e, tension ale. acti\'<::, dar pOt pune pe primul plan ~i relatii ~ntre 1 ~i -' ani. In primul rind, conduitele copilului de\'in mai coerente
fata de solicitarile jocului, mai ales spre virsta de 2 ani. In al doilea
Schematic, am pute;} considera ca spre 3 ani se poate vorbi de un rind, Iumea de,-ine pen tru copil un fel de spectaeol ce-l atrage, dar la
debut al jocurilor colectiye cu roluri. In acestea, simbolistica ludica este care nu "rea sa panicipe singur ~i pentru aeeasta solicita pe fiecare
5i coerenta, iar actiunea tinde sa cuprinda sporadic mai multe sa-l secundeze .
. In jocul cu subiect se pOt vedea numeroase clemente de imi-
La 2 ani copilul se joaca in tovara~ia altar copii, oprindu-se din
imi tati copiii mai mici rasfadndu-se, copiii mai mari sau
clnd in cind spre a se odihni ~i observa jocul panenerilor. Momentele de
lnteresul pentru joc devine din ce in ce mai mare, ceea
obsen-atie eonstituie un fel de participare la jocul ahora. In genere,
in evidenta organizarea primara a sensuriIor experien,ei acu-
.Jocul impune forme de conduite noi ~i, fire$te, atinrdini. Rolu- cooperarea cu alti copii este complicata ~i dificila, adeseori dramatid .
orielt de fragmel1tare ar fl, organizeaza forme de cooperare sau de i\par totu~i unele conduite de complezenta cum ar fi surisul, atraqia
afectiva (atraqie, simpatie, atentie afectiva). Deahfe!, una din altui copil prin dedaratii de asisten la (" vi no sa vezi ce frumos ma jac
de demonstratie a simpatiei consta in aratarea (etalarea eu" !). Copilul sub 2 ani nu po ate sa se joace eu alti copii din cauza
sau daruirea lor chiar provizorie. Copiii se Iauda uneori cu earacterului restrictiv a1 atentiei de care dispune ~i a eooperarii com-
plexe solicitate de joc ce-l depa~e~te. Totu~i, dupa virsta de 2 ani copi-
" Exisla muzee ale jucariei. La MuzeuI pedagogic din Paris se afla un sector lul poate sa-~i a~tepte rindul Cll alIi copii la di-ferite aetivitati ce ;i sint
d jucaria cOpilului (1959).
solicitate. Relatiile pe verticala sint mai facile. Cu copiii mai mici este
,'<, In perioada anleprelwlara copilu: lrece prin experier!~a congniriva a aerului,
pamintu)lli ji focului, incorporinda-1e in experiema primar:i. mai intelegihor ~i cooperant, iar cu copiii ma: mari, mai activ ~i inte-
grato Cu persoanele mari care se joaca eu el este perfect integrat.

93
 Dupa 2 ani ~i jumatate relaiiile in joc se pOt imparii In active (po- La 3 ani, amlndoua aceste imagini sin t in cre~tere eu tendinta de egali-
zitive ~i negative), pasive (care pOt Ji de asemenea pozitive :;;i negati\'e) zare ~i suprapunere discreta. Ca atare, are lac procesul de difereniiere
$i defensive. Printre re1aiiile pozitive acti"l~e se pot enumera situaiiile in a structurilor con~tientulL1i ~i a constituirii in subcon~tient a unor .ac-
care copilul cia a jucarie, illinglie un copil sau Ii propune sa f.161 schimb ceptori ai aqiunilor cu funqii de control. !n contextul con~tiin\ei se
de judirii. Relatiile active negative sint legate mai ales de rapire.:! de formeaza ~i demente morale apreciative ~i placerea inteIegerii regulii ca
iucarii ~i de ceana care uneori degenereaza in bataie. Cearta este 0 ~i supunerea 1.1 aceasta.
Incaierare pe plan Yerbal. Printre relaiiile pasiH pozitive se pOt cita
cele in care copilul accepta mlnglierea, schimbul de juearii etc. Rela- PROCESUL DE IDE."HIFICArU:
iiile pasive negatiye s1nt cele in care copilul ineaseaza blamul, ce:Hta
$i chiar bataia de la panenerul sau. In teate cazurile intereseaza moti-
FaralndoiaLl, In structura comportamentului imaginea de sine, iden-
vaiia. Desigur ca rapirea judiriei are 0 semnificaiie ~i un substrat psihic,
claea e vorba de 0 <j udtrie prefera ta, sau daca eel ce 0 face "I'rea sa dea tificarea de sine ca atare joaca un rol important. In acest proces exista
iuearia unui eopil ce nu are jucarii, ori nea s~l faea ordine - ori aca- numeroase complicatii cognitive (mentionate mai sus), dar ~i implic.atii
afective. <
pareaza pur ~i simplu jucaria. lntre forme1e de cooperare ce se consti-
Extras din domeniul speculaiiilor, fenomenul idemificarii legat de
ruie in perioada primei copiLhii, rugamintea are Un statut apane. Ea
con~tientizarea identitatii - a fost studiat mai ales prin "recunoa~-
poate degenera in rapire sau In bataie pentru jucarie. $i relaiiile de-
fensive pOt fi active (fuga, solicitarea de .ljutor de la educatoare sau terea de sine" in oglinda a copiilor mici.
Problema nu este ins3: atit de simpla pe elt pare. l\Iodelul inter:or
de la mama, angajarea in bataie pentru aparare). Au 0 oarecare inci-
implicat in identificarea in oglinda nu poate servi ca reper de recunoa~-
Jen1;a reJatiile defensiw pasive ce se exprima pc·in faptul ca cel caruia
tere deci! dupa ce s-a constituit ca atare, devenind expresia imaginii de
; se ia iucaria pli<nge doar la vederea micului agresor ce se apropie. In
sine, sau eel pUiin a ceea ce se n ume~te "sinele corporal" ca expresie a
~5tfel de cnur;, copiInl ce pli'nge nu a gasit :.'n a1t mijloc de a se
c:eSCl:rC:l. sinelui material. Se pot diferentia cel putin doua serii de evenimente
cogniti"l'e in actul de identifical:e din o~linda. Pri:nul se refera la reeu-
noa~terea faptului ca in oglinda se afla propria persoana sau imaginea
* *
ei, al doilea la faptul di ceeace se vede In oglinda nu este 0 persoana
in carne ~i oase, coneret Inconjura ta de lucruri concrete, ci 0 imagi:-:e
Baule dez,,<olUirii con~tiintei. Emancip<:irea motorie, acti'.itatea cu ce se mi~ca In spatialitatea imaginilor ce reflecta prin spatialitatea imJ.-
c,biectele care se pat supune mai multor intentionalitati depe:1c!ente de ginilor, spatialitatea reaEtaiii.
dorin tel e?i voin ta copilului creeaza condiiia trairii de ca He acesta a Imaginea speculara (in oglinda) se manifesta Inca la s£lqitul pri-
faotului ca el este cauza a aqiunii, subiect .11 acti"l'itaiii. Mai mult dedI mului an ?rimr-o priyire atenta manifestata prin gest-control sau
arit, el poate efectua 0 multitudine de aqiuni. Dependenp ecranului supraveghere a imaginii, apoi prin explozie de energie ce poate fi con-
actional de propria persoana creeaza intuirea acesteia, dar ~ireprezenta- siderata "comprehensiune".
rea despre sine, inc1usiv aprecierea generala despre sine In compararie Printre primii care au conturat semnificatia ~i momenteIe de idemi-
;-:1 ceea ce ar dori altii (mai ales pariniii) ca el (copilul in cauza) sa ficare in oglinda a copiilor a fast Preyer (1887) apoi, ceva mai tirziu,
fie ~i sa faca. Acest alter, constituit din interiorizarea cerintelor paren- Baldwin (1897) ~i Ch. Darwin (1897). Preyer considera ca recunoaFerea
cale, aqioneaza In sentimentul vinovaiiei si in cel al obligaiiei. Oricum, de sine a copilului in oglinda devine evidenta la 19 luni. Darwin a pla-
perioada primei copilarii denota 0 evidenta eyoluiie pe acest plan. Anu- sat-o mai devreme, la 17 luni. In fine, In aceasta enumerare se inscriu
:nite reguli ale mediului de cultura devin motiye e"l'aluative, cta ce studiile lui Merrill ~i Palmer (1931) dar mai ales cele ale lui A. Gesell
creeaza germenele unui fel de alter desprins de modelele ce i se impun, (1934), care a dat 0 mai mare consistenia problemei, fadnd referiri la
se insinueaza latent in substructurile con~tiintei reprezentarii despre evoluiia rolului de identificare In oglinda ~i la copiii mai mari 1.1 care
acest act capata semnificaiii noi. Identificarea primara a fast plasata
Difereniiat de aceasta este instan~a mai discreta a "ceea ce trebuie de A. Gesellia peste 2 ani. 1\lai recent Rene Zazzo a deplasat spre 3 ani
faca copilul in comparatie cu alii copii". Imaginea parentala de re- aceasta recunoa~tere in urma efectuarii unei vaste serii de experimenre
este mai toleranta ~i ampla decit imaginea Iui alter la 2 ani. (inc1usv comparative; copil-maimuie pui) efectuate Intre 1972-1976,

95
 experimente ce au fost condensate1ntr-o lucrare ~i 1n tH~i filme inte-
ceperii realita1;ii - alimenteaza imaginatia, componamente1e $i strate-
resante. R. Zazzo semnaleaza (1972) 0 mare perplexitate a copilului in giile mintale care sint lncarcate de 0 simbolistica ampla ~i 0 emotionali-
[ata oglinzii, 1ntre 18 ~i 24 de luni, 1nsotita de bucuria de recunoa~tere, ta te complexa, fapt ce creeaza perioadei pre:;;colare acea unicitat~ ce face
oarecare teama {anxietate) ~i uneori e,·itare. Oricum, comportarea ge- sa fie minunata virsta de aur a copilariei.
neraEi a copilului este ca fata de propria dublura ce ar avea 0 stare
Tipul fundamental de activitate este jocul, care reprezi:1ta 0 de-
existen\iala proprie [281]. Dualitatea existen'riala nJ se mai manifesta
centrare a psihicului de pe activitatea de percepere pe activitatea de
1a 3 ani, de~i copilul pastreaza la aceasra "irsta 0 mentalitate animista
implanta1;ic in via1;a cultural-sociala, prin simoolizari ample si complexe.
fata de jucari; :;;i chiar fata de unele obiecte ~i situalii.
Tipul de rela!;ii se nuan\eaza~i se diversifici, amplificindu-se conduitele
In aceste faze timpurii ale d·::zvoltarii umane sln! inca pulin coezive din contextul colectivelor de copii. Are loc concomitent ~i diferentierea
cele trei [a tete mai imponante ale sinelni: silicle corporal material (ce conduitelor h\a de pel'soane de diferite virste ~i ocupatii, afhte in
se refera la con~tientizarea caracteristicilor proprii corporale), shule ambianta cultural-sociala a copilului.
social (ce se refer a b stann, rol-apanenel1l;a de grup sClcial) ~i sincie ~i dezvoltarea fizica este eviden ta in perioada pre~colara. De la
spiritual, cJ.re se refera la aptitudini, actiyitati ~i circularea acestora.
3 la 6 ani are loc cre:;;terea de la aproximativ 92 cm la 116 em ca
i\cesta din
oji dorintelor". urma este, dupa cum spune \'17. Jamer, "sanct:Jarul emotiilor statura, :;;i 0 cre~tere de la circa 14 kg la 22 de kg pondera:' De asa'"
menea, are loc 0 schimbare ~i dezvoltare a stfucturii mu:;;chi]or, des-
cre:;;te ponderea tesutului adipos, pielea devine mai elastica, mai densa
~i mai pUtin friabiEl, procesul de osificare em intens la ni',elul epifi-
zeloroaselor lungi, a celor toracice, claviculare, damura prm"izorie in-
cepe sa se deterio1'eze ~i mugurii dant:1fii dcfini ti ve se intaresc (atlasele
Cap it 0 1u 1 IV Greulich ~i Pyle permit calcularea
vl1'st3. osoasJ) Organismul
virstei de cre:;;terc-dezvoltarc
1n int1'egime devine mai elastic, miscarile
prin

A DOUA COPILARIE (3-fj ani) mai suple :;;i sigure. Persista o. oarecare iritabilitate a cailor rinofarin-
giene si implicit 0 sensibilitate [ata de bolile copiJ:i:riei, plus 0 u50ara
(pCJ'ioada prc:;colara) contrac:are de gripe ~i afeqiuni bronho-pneumonale. * Tot in perioada
pre~colara continua dezvoltarea diferentierilor fine in antrenarea func-
In societatea COntemporana din nume1'oase tari, pflntre care :;;1 pra tionala a strucmrilor scoaqei cerebrale, angajarea mozaicaEl fina a
noasrra, copiluI prescolar ia contact mai st1'ins cu mediul de gradinita, zonelor yorbirii :;;i a dominatiei asimetrice a uneia dintre cele doua
diferi t de cel familial, si tra verseaza observa ti y mediul social (strada, emisfe1'e (de obicei, stll1ga), fapt ce determina caracterul de d1'eptaci,
magazinele, mijloacele comune de transport). stingaci sau ambidextru a manualita~ii copilului. In sfir~it, dezyolta1'ea
Desi integrate 1n aceeasi viata sociala, cele trei componen te ale me- biochimismului i:1tern devine mai complex a ~i impregnata de harmonii
diului solicita copilului nu numai ajustari ale componamenrului la sis- ti1'oidieni ~icei ai timusului (glanda cre~terii).
teme nuantat dife1'ite de cerin~e, in conditii de tutela, proteqie si afec- Deosebit de actiya este formarea comportamentelor implicate iZl dez-
tiune dife1'ite, dar creeaza concomitent 5i 0 mai mare sesiza1'e a diversi- voltarea autonomiei, prin organizarea de deprinderi ~i obi:;;nuinte. Din-
tatii lumii si yietii, 0 mai densa :;;i complexa ant1'enare a deciziilor, tre acestea ne vom referi 1a clteva mai specifice (comportamentele ali-
curiozitatii, emotiilor ~i cunoa~terii in situatii numeroase inedite. !n men tare, de imbracare ~i igienice).
aceste conditii se dezvolta bazele personalitatii copilului, dar :;;i capaci- Comportamentele alimentare se culturalizeaza inrens. Sc ~tie ca ali-
tatile de cunoa:;;tere, comunicare, expresia ~i emanciparea personalitatii, mentarea nu este uumai un act de satisfacere a unei trebuinte vitale de
Se dezvolta, de asemenea, capacitatile de proiectarein con textllI eve- 1ntrebuintarc a o1'ganismului. Alimentatia este impregnata de 0 serie de
nimentelor prin care trece copiluL Capacitatile de cunoa.stere devin com-
ritualuri ~i s-a difereqiat in mesele principale ale zilei, micul dejun,
plexe, sint ,insa specific impregnate de caracteristicile virstelor.
prinzul :;;i cina, iar pcnt1'u copil un plus de doua gustari. Consisteota ~i
Concomitent ell dezvolta1'ea capacitatilor perceptiy observatiye, se
dezvolta reprezentarile (evocatoare, de completare, de anricipare :;;i fan- ,. In c:dru! masuri!or medico-profihxice se fac vaccinari in campanii medico-
tastice). Fluiditatea acestui plan de produse psihice _ reHrs al per- sanitare de pre':enire a bolilor contagioase.
96
97
ore1e acestor mese se afla in plina transformare sub influenta regimalui este ordonata, daca este curata, neglijenta, adeevata, cocheta, daca este
de viata modern. Cea mai evidenta schimbare consta In cre~terea con- asezata seara astfel ca a doua zi sa fie ne$ifonata etc.
sistentei micului dejun ~i a cinei ~i dim:nuarea consistenrei ~i duratei . La 3 ani, copilul cste dependent de adult pe acest plan. La 6 ani,
mesei de 1a mijlocul zilei ca ~i ie~irea desertului din regimul de aliment el dispune de numeroase manualitari $i deprinderi legate de Imbracarc.
premial, pentru a se generaliza ca aliment util integrat in hranirea ra- o problema interesanta prin larura psihologica pe care 0 implidl
tionaLl. Exist3. Insa un aIt aspect .a1 alimenta~iei, cel al modului cum es:e aceea a COI1tinutului buzunarelor copiilor.
se rea1izeaza. Din acest Dunct de yeelerc intereseaza a~ezarea ~i Ilnma la Copilul de 3-4 ani ;ire buzunarele relativ goale. Spre 5 ani incep
masa, utilizarea tadmurilor (lingurita, furcu!i\2, curitu1 etc.), paharu1ui sa cuprinda dulciuri $i anvelope de dulciuri, spre 6 ani unele obiecte
~i a altor ustensile (solnita, $ervetelele etc.). Perie'ada pre~colaca este do- mici, copuri, baloane, pictricele colorate, capse si chiar cioburi de sticla
minata de intensificarea eonsolidarii deprincbilor legate de folosire;;;. colore.,a. Igiena alimentara, de spalare a miinilor rnainte de orice masa
acestor us tensile (latura instrumental;=;' a alime;narii). Spre sflr$iwl pe- si dupa arice vizita la rodeta, spa:larea obrazului, a urecnilor, a giwlui,
rioadei pre$cahre, aceste deprinderi sint c',-idente. baia, taierea unghiilor, pieptanarea parului, spalarea dinti1or, conduita
Tot in procesul alimentariei exista un al do:ka cerc de conduite, cel 10. toa1eta, folosirea hirtiei igienice, a jetuIui de apa ere. precum si fo-
al reaqii10r cultural-sociale privind modul de ~ se servi, de a cere, de a losirea de lo;;iuni, folosirea batistei etc. oglindesc gradul de dezvoltarc,'
mul rumi, rinuta la masa, relationarea eu ceilalti, a ten ~ia lu cerintde a depri"derilor igienice, ciar $i interesele copilului care contribuie 1a
acestora. Acestea iradiaza $i ln aite zone ale conciuitelor civilizate, Gina formarea imaginii de sine . .'?i pe acest plan exista diferenT;e mari inne
Intretinute apoi de cele din urma. copii. Unii se ingrijesc excesiv sau prelungit, deoarece transforma mo-
In perioada pre.5colara, 1.1tura instrumem::dJ: a alimenta1;iei trece prin mentele de Ingrijire in joc. Sint $i copii carora Ie este teama de apa sau
faze progresive complexe. La .3 ani, capilul reusest:: s5 manince Cll fur-
culita budlti de carne ce i-au fast taiate in prealabiL Intre 4 si 6 ani Isi
i ramln indiferenti hta de murdarie.
reU$esc sa stie sa se spele pe dinli (deprinderi)
!n genere, pina la 6 ani copiii
~i sa a fadi zilnic (obi$-
;nsu$e$te conduitele
ritei, paharului
de utilizare adeevata a furcwlirei, lingurii si lingu-
cu apa, a $ervetuIui, solni~ei etc. Copilul trece 1.1 0 ali-
menratie complexa. La 4 ani, preferintele alimentare devin mai selective.
iI nuin~a). In majoritatea cazurilor, ei devin sensibili 1.1 curarenie, iar
tetirele manifesta adeseori forme evidente de eochetarie.
Prin toate cele descrise mai sus, copilui i~i insuse$te elementele de
Pe p1anul conduitelor alimentare exista neadaptare culturala alimen- baza 'cile fondului de adaptare ·culturala, amplu concentrate in asa-nu-
tara ~i mica psihopatologie alimentara.
ta,a se exprima prin carente in constituirea
Keadaptarea culturaLi a1imen-
deprinderilor curente im-
I mi\ii "cei 7 ani de acasa". Expresia isi menrine sensul, de~i anii nu mai
SIDt 7, ci 6, $i substanT;a condui telor la care se refera nil se mai dobln-
plicate in alimenrarie
lana $i stingace a tadmurilor,
rmprastierea de alimente,
In sensul cdor mai sus descrise. Minuirea
ari ignorarea lor, nefolosire:l $crverelelor,
murdarirea ferei de masa, tendinta
groso-

de a nu
I deste numai in familie, ci $i in gradinira.
Prezinta imeres de asemenea 0 serie de aspecte leg.ne de somn. !n
perioada pre~colara, capilul accepta mai greu sa mearga la cuI care,
tine seama de ceilal\i in timpul mesei ete. hc ?arte elln insemnele in a- spectacolul reL:r;ionarii cu ceilalti, interesul pentru ce fac adul\ii (adul-
daptarii cultural-alimen tare. trism) ca -;:i placerea jocului fiind de mare atraqie. Proteswl fa\a de
La acestea se adauga mica psihopatologie ali:nenra::-a. E varin de I mersul la culcare poa te fi verbal, evazi v sau categoric, de tergiversare,
unele reaqii nevrotice sau unele reactii excesi\-e ca 'lorna, dezgusrul, lndircat de tot felul de tranzaqii, ca $i de necesitatea de a avea un feti$,
obsesiile alimentare (de dulciuri) sau refuzul lor, stocarea in gura de prezenta unei per-soane (mai ales mama), a unei surse de lumina (ell U$a
boluri alimentare ee nu pot fi lnghitite etc. deschisa), cn lini~te tatala sau cu muzica etc. La 6 ani copilul exprima
Intre 4 ~i 5 ani, copilul trece printr-o diminuare a poftei de min- inca astfel de probleme, indusiv anxietate, teama.
care, adesea determinata de monotonia regin:'Jlui alimentar sau de Exista difereil\e mari lntre copii, atit In ceea ee prive~te adormirea,
tensiuni afective. modul de a dormi (acoperit, descoperit, lini$tit, zbuciumat), trezirea
Progresele similare se manifesta $i In domeniul culturalizarii legate (prelungita, imediata), dispozitia (lini$tit, 6J:eut, vesel, rasf~tat, plIn-
de imbracare, igiena $i toaleta. imbrac«rea implica numeroase deprin- , gacios).

Ii
cieri, dar $i competente implicate In decizia de a alege 1mbddlmintea A$adar, pina la 6 ani are loc acest amplu proces de constituire de

i
in functie de 0 serie de factori sezonieri sau ai zilei (lmbradlmintea de deprinderi exprimate prin conduite alimentare, vestimenrare (de rmbra-
zi ~i imbracamintea de noapte). Inrereseaza inca ~; dac;;' :mbracamintea care-dezbracare) ~i igienice etc. Importanta lor este foarte mare - pen-
I
~8 99
 tru toata viap - ~i creeaza personalitatii un supon de adaptare ce are
ccouri profunde ordonatoare generale, creind ~i U:1 supon de responsa- Prima dintre de, perioada pre5colara midi se caracrerizeaza primr-o
bilitate pentru propria persoana ~i de autonomie reala, dar ~i de con- cre~tere a intereselor, a aspira1;iilor 5i a aptitudinilor marunte implicate
tribu\ie 1a structura con~tiin\ei de sine, a euiui corporal. In satisfacerea placerii de explorare a mediului. De la un relai.i\" echi-
libru la 3 ani, are lac 0 trecere sprc 0 oarecare instabilitate, 0 oarecare
expansiune ce exprima 0 mare decentrare de pc obiectele con(:'ete si
manipularea lor pe integrarea obiectelor In strategii mai largi de nti-
Iizare in care Ii se confera funqii slmbolice. Integrarea In gradinita se
face ell oarecarc dificultate la aceasta virsta, data fiind deDendenta
Perloach pre.)colara cste una din perioadele de intensa dezvoltare mare a copilului pre:)colar mic de mama sa 5i de ambianp {amiliala.
Dsihid. Presiunea structurilor sociale ccdtur::de, absorbria copilului in Instabilitatea psihomotorie, anxietatea crescuta In situa~ii de des-
~:1stitu\iile pre~cohrc solicit:'i Wate posibilita61e hi de adapuire. Dife- princlere de mccEul familial etc., cOl1tribuie la adaptarea eEfieila a eopi-
rcnrde de cerinte din gradini\a ~i din famiEe so:icita la rindul lor 0 lului la conclitiile de gradinita, fenomen semnalat In numeroase swdii
mai mare varietate de conduite. Ca atare, contraciiqiile dintre solici-
tari:e e):terne ~i posibilitatile interne de"in mai active. Aceste forme de
[30, p. 57-69]. .:\daptarca este Cll adt mai di£iciEl, Cll elt copilul nu
~tie ir;c~ sa se exprime destul de clar $i n:J intelege prea bine ee i sc'
cmt:'adiqii constituie puncte de plecare pentru clezyoltarea exploziva spune. La acestea se adauga inconsistenta unor limite clare intre reali-
J. comp0rtamentelor, a condLliteior socia!e c!iferc:1ti::ne, a ci~tig2rii de tatea personala su~iectiva ~i realitatea obiectiva favorizind dilatarea ~i
:1wclalita\i diyerse de activit~'i\i, a dobindirii de abilitati inscrise in pro- inundarea realita1;ii obiective de reaEratea subiectiY3, fenomen descris
gramcle gradinitelor. Comunica ti vi tatea ~i sociabilita tea copilul ui cresc de J. Pia get ~i denumit prin termenul de egocentrism.
i:l aceste conditii.
Ca expresie a dezvolta1'ii, perioada pre5CO]ara mica este vadit de
Deosebit de acti';a de';ine ~i contradiqia clintre cerin\2lc interne, trecere de la centrarea activitatii organismului pe satisfacerea necc-
dorintde, aspiratiile, intcresele copilului ~i posibi]it~tile de a £i sa tis- sit3\ilo1' imediate, adeseori dominant biologice - prin mijloace sim-
,":icute. Aceasta C1.ladt mai mult cu elt cre5terea 5i diversificarea expc- ple - spre actiyitati In care devin mai complicate modalitatile de sa-
rien(ci copilului constituie un imprevizibil teren de emcrgentQ a antrc- tisfacere a unor trebuinte psihologice. Pre~colarul mic este instabil, {oane
:1arii personalitarii infantile in nenumarate directii si domenii. Pe acest impresionabil, .phage rlzind 5i trece u~or de la 0 dispozirie 1a aha.
pLm sc dezvolta negativismul infanti!, dar ~i 0 rcglementare mai pro- Durerea sa ca ~i bucuria sin t explozive, totale.
luneLl, de fond, a intregii activitari psihice, 0 interiorizare ~i un el~tig Spre 4 ani, copilul devine mai puternic, dar ~i mai neindeminatic.
~e a intelegere
~1 ce nu este.a ceea ce este permis ~i a ce nu e permis, a ce este posibil Mi~carile sale de"in mai brutale, fapt explicabi!, data fiind antre:1area
~i constituirea (inca instabila) de {oarte numeroase conduite impEcate
Copilul parcurgc in perioada pre~colara 5i conrradiqii legate de In cerintele de autonomic, In conditii variate, dar $i in contextul rdativ
modalitati mai simple ~i primitive de satisfacere a ,rebuintelor ~i cerin- rigid al regimului de viata din famiEi si din gradinira.
telor implicate In trebuintele noi ~i in modalita1;ile mai complexe ~i civi- In perioada prescolara mijlocie copilnl traverseaza un usor puseu de
liz:ltc de a fi satisfacute. Pe acest teren se ami conduitele de pe axa crestere. Pe plan psihologic se intensifica dezvoltarea Iimbajului (39J
crdonat-dezordonat, conduite civilizate ~i conduite copilaresti. (intre 3 5i :5 ani se clstiga cam 50 cuvinte pe luna). Tot evidenra este
Contradiqii specifice se constituie 5i in planul cunoa5terii. Datorita dezvoltarea autonomiei datorita progreselor ce se realizeaza In planul
dcZ';oltarii imaginatiei, copilul descopera faptul ca irnaginar el poate sa deprinderilor alimentare, de imbracare, igienice (pe care Ie-am descris In
se transpuna in arice situatie, fie ea ~i fantastica, pe clnd in realitate paginilc anterioare). Se intensifica, de asemenea, dezvoltarea con5tiinrei
Situa1;iile de viara sin t foane restrinse ~i ban ale ca semnificatie. Lega ta de sine, fapt ce se exprima prin cresterea opozabilitatii, a bravadei, a
de aceasta contradiqie se dezvolta dorinp de a crea, de a schimba, de dorintei de a atrage atentia asupra sa (episod de negativism). Jocul de-
a se imbogati ~i de a trai din pEn viap. vine in perioada prescolara mijlocie 0 activitate de baza, Inca,cata de
Perioada pre5colara poate fi impartita in trei subperioade: aceea caracteristici actiye de manipularc a experien~ei de via1;a, a obsena~ii-
lor, emotiilor, a aqiunilor 5i a conduitelor ce se vehiculeaza in am-
mic (3-4 ani), a pre5colarubi
<:.
a pre5colarului mijlociu (4~5 ani) ~i a
prc5colarului mare (5-6 ani). bianta sa, punind in eviden~a 0 mare experien~a sociala d.chizition::l.ta 5i
capacitatea de a crea verbal ~i comportamental roluri (prin mijloace do-

101
 minant imitative) prin care copilul reconstituie episoade din realitatea Capacitatea de invatare devine activa ~i este dublata de interesede
inconjurihoare (jocuI cu rol ~i subiect). In genere, curiozitatea devine cunoa~tere care incorporeaza $i forme mai evoluate de simbolizare In
mai <lmp1a ~i abordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene (relatii care aC\ioneaza integratori yerb-ali (alimente, pasari1 flori, fruete etc.).
de dependen~a, de cauzalitate, de condi1;ionare etc.). Dealtfel, In gradinita copilul traverse<J.za programe educative diverse
In perioada pre~co1ara mijlocie receptivitatea copilului h1;a de habi- care-i maresc sensibilitJ.tea intelecwal-observativa, II abiliteaza cu ma-
tusurile conservate de famiEe ~i apoi de gradini1;a cre~te - copilul i~i nualitati tOt mai complexe, uneori 11 pun in contact Cll elemente ale
i:nsu$e~te regulile specifice implicate in convie1;uirea din aceste colec- simbolisticii anistice (atelierele de creatie plastica pentru copii de pe
tive - in orarul lor de fie care zi. CopiJul de\'ine mai sensibil la sem- linga, muzee). Imagina~ia utilizeaza probabilu1 fantastic mai putin in
nifica1;1a evenimentelor. Conduitele lui deviu mai nuan~ate $i incorpo- viata de fiecare zi (ca deer. a1 influent,ei planului intelectual corector),
lena mai numeroase rcactii ~i adresari revereD,\ioase. Cre?te insa $i fra- dlminlnd activa iusa in joe.
gilitatea sa afectiva (crize de prestigiu). Ii plac pO"e$tile, prezinta inte- :\1. Rambert [192] consicIera ca simbolistica infanti1a este impreg-
res pentrn caqi C1.1 imagini, pentm desen, mOdelaj, jocuri cu ci"buri, nata de un deeJ.lajintre dezvoltarea afectivitatii £ata de eea intelectuaEi.
teatm de papu$i or1 de marionete, T.V., desc'1e anirnate etc. In acest se:1S, '.-orbe$te de 0 virsta a simbolului mimat intre 4 ~i 5 ani ~i
P rc~co 1aru 1 mare (-") )-0 am ill;1l1l'1' esta~ 1:1 , a:lsamo1 1u 0 mal . r;ure o £aza a ideiltificarii de simbol intre 5 ~i 6 ani. In orice caz, dominatia'
fon)l, agilitate, imeligenta, reticente in situa\ii usor penibj]e, Cimpul plandui imaginativ este evidenta ca supon al dezvoltarii simbolistice
atentiei este dominat de 0 intelegere mJ.i profund:i a siwatiiloI'. ludice, daT si a unei anumite co1oraturi a univenului mental al copi-
Exista $i in perioada pre$colara mare 0 oarecJ.re opozitie hla de lului. *
adult, opozi1;ie ce se manifesta spontan ca atJ.re, urmata de dorint,c
,-adite de reconciliere. La unii copii, atitudinile opozante Slut oprimatc *
In comportament, dar alimentate subcon$tient. Se manifesta in condui- * *
tele alimentare (anorexie) $i pune in evidenta susceptibilita1;i nesatisfa-
cute - 0 stare mai tensionala dintre dorin1;ele de a'Jtonomie ~i depen- Revenind la problema adaptarii::opilu1ui la ansamblul cerin~elor ce
den\J. afectiva U$or contrariata de rivalitati frater:1ele. Aceasta cu atl: se exprima fata de el, inclusiv la diferen~ele dintre mediul familial ~i
mai mult, cu cit, in numeroase familii copilul prescolar mai are unul cel de gradini1;a, putem considera ca exista cel putin trei planuri ale
sau doi frati mai mici. Caracateristica este la pre~colarul mare ~i <1dap- conduiteIor in care este solicitata adaptarea prescolarului in mod di-
tarea mai evidenta a conduitelor [a1;a de diferite persoane, de caracte- ferit, p1anul deseryirii, cel al prezentei regimului de actiyitat,i obligatorii
risticile acestora in cele doua medii eoncurente, hmilia $i gradinip. din gradini1;a si implicit solieitarea intensiva a atentiei, a memoriei,
In acest sens, copilul poate fi acasa destins, disponibil, iar in gradini1;a, a aetivitatilor imelecrua1e, prin aceasta ~i planul integrarii in colecti-
rasfa1;at, nervos, $i invers, fapt ce pune de asemenea probleme l~gate vi tate, in aetivitatile ce 0 earacterizeaza la un moment dat. Intr-o cer-
de dificultat,ile sale de adaptare, manifestate prin aceste mari distant,e eetare axata pe aceste probleme $i aspecte s-au pus in eyiden~a 6 tipuri
psihologicc de conduita in cele doua medii. de adaptare [226, p. 25-34] 1a mediul de gradini1;a, acesta fiind me-
diul "nou" **.
Adeseori, in timplll in care copilul are conduite Incareate de nega-
ti,-ism exista persoane devalorizate psihic pentru el - sau persoane cn , 1) Adaptarea foarte buna, ee se caracterizeaza prin despaniri fara
care nu stabile$te relatii fire~ti datorita unor baraje psihice (din team a, ezit;:ri de persoana care a adus copilul in gradinita, prin conduite sa-
diD. antipJ.tie, din nesiguran1;a). Concomitent se exprima cerin1;a activa turate de curiozitate ~i de investiga1;ie activa in mediu1 de gradini1;a. La
a copilului de a £i de folos adul1;ilor. Atentia mare fa1;a de <lce$tia se acestea se adauga stabi1irea rapida de relatii Cll educatoarea ~i cu copiii
exprima evident prin imita1;ia disereta, contagiuni (indusiv de dispozi- tlin grupa;
1;ie afectiva) etc. In perioada pre~colara mare, acti-..itatea creatoare este
evidenta, cu tendin1;e de diferentiere. Desenul, mllzica, artizanatul ma- " ;,1. R:lmbert (in lucr:lrs:l La '[,'ie affecti~le et morale de l'enfam 1963) a pornil
de la teartl, catarcnca a jacuiui In versiunea ini ]. Plaget ~i a creat .ehntca maria-
runt, colajele, construqia, mozaicul intereseaza foarte mult copiii. La. nereiar, ul'iLa £n m.bilirea etiolagiei camplexe a tulbudidor psihice ale copiluiui.
fel, micile serbari, poeziile, jucarii1e, jocurile cu clntece din colectiy *,' Au fast ob,erva\i de nai ~i evaluate cOl1dllitele ;l. 80 de capii din grupa mica,
[264] etc. .200 din grupa mijlocie ~i 220 din grupa mare, timp de 10 sapramsni, dte 1 ora pe
zi, 4 zile pe s2ptiiminii. '
102
103
 2) Adaptarea buna, ce se caracterizeaza prin despar~irea fara ezi- La pre$colarii mijlocii, adaptarea foarte grea $i grea se amelioreaza
tari de persoana care a adus copilul 10. gradinita, prin stabilirea facila simtitor dupa 4-5 saptamini. Totu$i, un procent de 3-40/0 din pre-
de rela1;ii verbale cu educatoarea ~i Cll cli;i\'a copii din grupa, ciar cu ~colarii mljlocii ramin cu adaptare dificitl pina la 8-9 saptamini.
atitudine de expectativa ~i nl! atitudine activa de investiga1;ie. Ace~tia manifesta neparticipare la activitari obligatorii, negativism, mu-
3) AdJ.ptarea dificila, intermi tent tensionala, ce se manifesta prin tism. 0 parte din copii Cll adaptare tensionala intermitenta in primele
nervozi tJ.te, rqinere tacita (de mIna) a persoanei insoti ware, dispoziiie zile se acomodeaza regimului de gradinita dupa 3-4 saptamini, 5-
alternanta, nesiguran1;a dar ~i curiozitJ.te 1'ata de ambianta. 60/ odin copiii acestei grupe (cu adaptare tensionaEi) rain in insa in "alerta"
4) Adaptarea tensionaEl continua, ce se manifesta prin tr-o nervozi- tOt timpul. Adaptarea afectiva este mai dificila 1a ace$ti copii decit
tate de fond, prin retinere ins;stenta a persoanei inso,itoare (insistente idaptarea prin deprinderi ~i obi$nuin1;e. Ei exprima adeseori atitudini
Yerbale - uneori scincit), prin stabilirea de rebtii foane reduse cu de abandon. La unii prqcolari mijlocii, ca $i la cei mici, se instaleaza
educatoarea $i ceilalti copii - in limitele stricte ale solicitarilor de dupa citen saptamini de frecventare a gradinirei 0 afecriune de tip
moment. Conduite de abandon e\"idente. simbolic (dependenia afectiva) fala de educatoare, atitudine U$or ten-
siona1a, dar fo;,rte utila in constituirea de deprinderi $i conduite legate
5) Adaptarea dificila, ce se manifesta
se desparti de persoana insotitoare,
prin refuzul copilului
prin refuzd
de a
c,,-asigeneral de a sta-
de regimul de ,-iata. Pre$co1o.rii mari devin dupa 3-·~ saptamini bine
adaptali 10. regimul de gradini1;a. Un procem de 6-7% cazuri prezinta
bili relatii verbale (mutism), prin blocajul curiozitatii $i al investip1;iei, inca 0 tensiune u~oara $i nervozitate dupa 1 luna de la frecventarea
prin dispozitia tensionala evidenta $i continua.
gradinir;ei. Cercetarile descrise mai sus pun in evidenta 0 adaptabilitate
6) Neadaptarea, refuzo.ctiv 0.1 copilului de a se despaqi de per- ce\"a mai ridicata la copiii pre$colari, fapt prezent ~i in studiile cfec-
soana insotitoare, negativism, uneori violent, conduite refractare, une- Wate de NIargoulis ]. (1956), in Franr;a.
ori agrcsive. In tabelul de mai jos au fast condensate caracteristicile De semnalat ni se pare faptul ca in primele faze de adaptare 10. re-
adapt:irii copiilor pre~cohri, In prima zi de gradinidi (in %). gimul "ier;ii de gradinita apar co. rdativ in stare critica zonele afectivi-
tatii. In etapa a doua, jocul este relativ blocat, copilul manifestind mai
mult 0 particularitate doar observativa dupa intra rea in gradinita.

-----1 ---1----- AdaptJ.r ,'d

in rc!ar;ia deprinderi
rate, in schimb, obi$nuintele
- obi$nuinte,
trec printr-o
deprinderile ramln mai neahe-
faza critica evidenta acasa,
F03rte deoarece orele de masa, culcare, joc ete. nu coincid totdeauna cu cele
-------
i'rc'.'coiari I
,I
;-;1'. de s. I
, Foarte
. I
~~rc:.lI DificiL.l iI Te~sionaLl
c:::mt;nua I TellW'''.':'
I Ink;:! ·.;:~~~,t,
_I'
bun<.l
din orarul gradinitei pentru astfel de activita1;i. Activitatea intelectuala
rni,:j (observativa), memoria. aten1;ia, gindirea $i chiar inteligenr;a ~ soli-
SO
m~jlocii 200
7
1,5
10
6
11,5
12,5
.30
26.5
21,_'i 20 citate de activitar;ile obligatorii - sint paqial b10cate cam la 2-3 sap-
mari +1,5
220 1.5 9,5 13 Ui tamini dupa primele zile de frecventare a gradini1;ei. In genere, la multi
copii din grupa mica $i la 0 parte din cei din grupa mijlocie se mani-
Festa neadaptare la situar;ii de refuz (care se supona greu), 1a situa~ii
La pre)c01arii mici exista cazuri dnd adaptarea ramine foarte grea in care se denunr;a public vinodr;ia sau incapacitatea, reaua vointa
multc zile In ~ir. !n unele cazuri, parinrii abandoneaza $i nu mai adue (crize de prestigiu). Stilul de lucru prea rapid sau prea seYer in timpul
copiii la gradinira. Adaptarea dificila poate dura la pre~;colarii mici de actl vitar;ilor obligatorii prelunge$te tensiunea de adaptare.
1a 4 la 8-10 saptamini, cu 0 oarecare cre$tere a neryozitaiii In a doua La copiii din grupa mijlocie $i la multi copiidin grupa mare se
~i a ueia saptamina. Nervozitatea acestora devine ~i acasa mai mare constituie dupa citeva saptamini doua stiluri de conduita paralele : unul
~ este insor;ita de anorexie (lipsa de pofta de mincare) ~i enuresis noc- acasa, altul la gradinita. Adaptarea la viar;a de gradini1;a afecteaza tot
la tura afectiva $i a conduitei de acasa - creind 0 oarecare nervozitate
turn. ~i copiii cu adaptare buna manifesta 0 cre$tere a nervozitatii
intre saptaminile 4 ~i 6 Insotite de fenomene semnalate pentru cei1alti. ~j exc;beranta timp de 3-4 saptamini, dupa inceputul frecventarii gra-
Ace"t lucru se datoreaza probabil J,oboselii" de adaptare, amplificate dinir;ei. In aceasta faza are loc transferul unor obi$nuinte ($i deprinderi).
de diferenr;ele de regim din cele doua medii. ~Uneori se manifesta 0 tendin1;a de unificare a componamentelor de

104
 acasa ~i de la gr:Jdinira, prin transfer activ al stilului ~i conrinuturi1or
activitari10r de gradinita acasa.
A~adar, procesul de adaptare este rdativ difici1 ~i complex ~i are
particularitatiin
anterioara. carese exprima vi1'sta, temperan:entul ~i experienta.
~ Dperativa. Experienta consolideaza con stante perceptive, conservanri,
* *
In ceca ce privqte planu! senzorio-perceptiv, tactul se decalifidi.
relativ de":enind un simt de control $i sustinere a vazului ~i auzului
care co1ecteaza prioritar impresii pina 13.6-9 sani. !ntregul plan per-
ceptiv (haptic) se subordoneaza aqiunilor de decodificare a semnifi ..
catiilor, care Incep sa se C0115tientizeze. Aqiunile perceptive se incarca ..
de intentii ~i se depureaza relativ de impulsuri, capihind direqie, foea-
lizare $i funqii de intretinere ~i sa tisfacere a intentiilor.!n aceste con-
ditii, perceptia devine observatie perceptiva ce serve5te invatarii in
larga masura. !n ansamblu, satisfaccrea trebuintelor biologice devine
dependenra de trebuiniele psihologice care se elenohi': ~i se ciilata, fiind
btretinme de curiozitatea care eapata un statut similar eu cel a1 jocului.
Scnzatiile ~i perceptiile furnizeaza materia prima extrem de impor-
tanta pentru plamd minta1 -7ial aqiunilor desfa~~rarii In mediul incon-
jurator $i in cel cultural.
Copilnl pre$co1ar incepe sa cunoasca interiorul si exteriorul locuintei
si al gradinitei, strada pe care merge spre gradinita, sau eventual maga-
zinul alimentar. Incepe sa cunoasca denumirea mobiIierului, camerele,.
particularita\ile acestora, poate identifica Iocul a diferite obiecte. Cu-
riozitatea copilului exp10reaza caracteristicile fiecarui membru al famiIiei,
identitatea acestora, comportarea; de asemenea cunoa5terea persoanelor
din grad inita se realizeaza ea 0 identificare a lor. Copilul pre~colar in-
cepe sa fie interesat de conditiile de viara, de activitatile ~i profesiunile
u:nane de baza, ca ~i de bunurile implicate in aceste activitati (agricul-
tura, industrie, ateliere, magazine, frizerie, mijloace de transport, Ii-
brarii, pOsta, dispensare, croitorie). Lurnea uneltelor Incepe sa fie cunos-
Cuta: plugul, tractorul, semanatoarea, combina ete., dar ~i bicicleta,
motocicleta, automobilu!, trolcibuzul, tramvaiul, autocamionul, trenul,
vaporul, barca, avionu! [179] etc. Incep sa fie cunoscute semnele de
circulatie, pentru pietoni, insemnele de insignele pioniere$ti. Se con-
struiesc cuno$tintc cu privire la ora~ $i sat ~i se fac a\"a:1suri importante
in ceca ce pri'le~te cunoasterea naturii, pianteic ~i viap. lor, p~htile lor,
animale1e. Incepsa se consolideze generalizari cantitative, 10gica prac-
tica a relatiilor; rnarimea (lung, lat, inalt), cantitatea (mult, putin,
foarte pUiin, delt'lc), spatiale (1inga, pe, sub, apr0ape, departe), ecuatia ..
106
tempor<lJl ~i spatiala, parte-lntreg (putin, tot, nimic, mai mult, mai
putin, amlndoi, sfert, jumatate, Inca unul), succesiunea ~i simu!taneitatea
(acum, dupa aceea, intii, dupa, deodata), comparatia (la fel, tot
adt etc.). Observatia copilului {perceptia organizata) este ancorata in
situatii diverse, complexe. PerceHia de spatiu ~i timp Incepe sa devina
marimi de la distanta. In toate aspectele de maisus este implicata dez-
voltarea ~i operarea cu limbajul.
La copiii orbi ~i ambliopi perceptia ~i logica spatia!a prezima ca-
racte1'istici, care a1'ata ca in formarea lor au un 1;'01important coo1'oo-
narea mi~dtrilor de pipaire. La copiii cn tulburari evidente de limbaj,
planul reladonarilor este mai putin dezvoltat, procesul de decentrare
mai lent. Reprezentarile la cele mai elementare abstraetii legate de ex-
periem;a perceptiva sint Incarca te de impresii concrete ..
Transformari calitative imponante permit sa creasd( gradur de 1n-
telegere. Desigur, reprezentarile sim de mai multe felmi, reprezenrari
privind obiecte 'lazute, evenimente traite, dar ~i reprezentari ale eveni-
-mcntelor evocate care eircula liber dinspre adult ~i dinspre viap cultu-
raLL !n ace3te conditii au Joc combinatii de rezerve de experiente ac-
eeptate. Acestea sint reprezen tari ale imaginatiei. Ele se construiesc fie
In situatii ce necesita completari pentru a £i intelese aspectele noi, fie
in situa~ii in care este solicitata antieiparea, fie in situatii de constrnqii
mentale fantastice. Imaginatia cont1'ibuie astfel la construirea posibilu-
lui, la substantializarea ~i fluidizarea viqii imer:oare. !n domeniul po-
sibilului aqioneaza reprezentarile fantastice, care de fapt cireula liber
prin intermediul "ereditatii sociale" (Conn), al sl:bstantei culturii in
care traie~te copilu!.
Un rol de seama in dezvoltarea planului perceptiv $i al activarii
reprezentarilor poate fi atribuit jocului. Acesta solicit a ~i antreneaza
vigoarea, forta fizica. rapiditatca, supletea ~i coordonarea, echilibrul,
evaluarea spatialitatii, abilitatea in folosirea diferitelor pani ale cor-
pului, miinii $i membrelor. Concomitent jocul solicita coordonare oculo-
motorie (rima), coordonare audio-motorie (reaqie la semnale sonore),
tact, sensibilitate cutanata, presiune, temperatura.
Deosebit de activa se manifesta dupa 4 ani capacitatea de memorare.
Datorita vorbirii, memoria capata caraeteristici psihice ~i sociale impor-
tante.
o serie de psihologi, Decroly, Claparede, dar ~i Istomina, Leontiev,
ca ~i J. Piaget, referindu-se 1a memorie, arata ca este mai acti'la in joc.
In aceasta conditie. copilul intuie~te cerinta fixarii ~i pastrarii sarcinilor
i
care se traseaza. Copilul invata poezii ~i Ie reproduce cu placere. Re-
producerea are Insa uncle aspecte In care se evidentiaza 0 oarecare rigi-
<ciitate. Astfel, copilul nu poate continua recitarea unei poezii dadl este
107
 Intrerupt, trebuie sa reprodudi poezia Inlntregime. 0 aha caractenstlca tatea eopilului prqcolar eonstituie indieatari pentru pregnanra pereep-
a memoriei consta 6n impregnarea ei cu eIemente afectogene, ceea ce tiva care opereaza cu relaria cantitate - nivel (ceea ce este in progres)
creeaza 0 relativ mare inegalitate a amrenarii ei. Evidenta este impli- $i cu rdatia mult-purin (ca instrument de relarionare eurente), dar nu
caria memoriei ca proces de fix are, pastrare, recunoaFere ~i reproducere poate adauga evaluarea "volumului". Cantitateade factori implicaii
1:1 fixarca de conduite care reproduc pe cele ale celor din jur. Imitaria In evaluare este probabil prea mare (cantitate, niveI, volum). Aspecte
pe acest plan se asociaza eu observaria, fapt ce creeaza pIn a la urma asemanatoare se manifesta $iln seriile numeroase de experimente cu
numeroase asemanari Intre stilul conduitelor eel or din aceea.5i familie .. plastilina sau alte ma teriale ce se pot modela, care siDt preschimbat~
Totu~i, copilul pre$colar uita repede fiindca fixarea este fluctuanta in diferite forme perceptuale [11], a carar evaluare corecta este de
~i adeseori superficial it. DeaIrfe1, dmpul inca reIativ restrlns al capaci- asemenea aIterata la un moment dat, ele asta data datorita elementelor
tarilor de percepere$i implicit de fixare, confera p~strarii $i reproducerii de yolum (sparialitate) $i forma. In dinamica den-obirii gindirii, coree-
caracteristici fragmentare. Recunoa$terea la rindul ei este In plina dez- ria, dar $i eroarea pe aceste planuri se datoreaza percepriei [188] $i
vohare ca Insu5ire individuala. Solicitata mereu in viara de fiecare Z1, reprezen tarilor care opereaza Inca lacunar. T otu$i, aceste scheme de
recunoa5terea, mai mult decit celelalte caracteristici ale memoriei se evaluare logica se formeaza. Doyada faptul di "puncwl critic" -;- de
manifesta tot mai pregnant ca un fel de $ira a spinarii pentruactivita- enluare a conservarii cantitatii 5i a altar constante perceptiye" efe$i se
tea psihica. Atenria este importanta In asigurarea elesfa5urarii oricard ment;ine -- 1a aeest nive! de virsta, lasa sa crcasca aria situariilor in
aeti,oitari - $i prin aeeasta 0 organizeaza $i protejeaza, focalizInd $i care constantele perceptive aqioneaza relativ corect. Dealtfel, spre 6 ani
ce:1trind energia psihicului. Atenria voluntara este alimema ta de infla- copil ul evalueaza cu mai multii coreeti rucline obicctele de ]a distant;a ca
ria mare a dorinrdor $i intenriilor $i necesitatea de a Ie finaliza. Jocut fiind mici sau mari -;- late' san lnguste. Dupa Sani 5i marimea persoa-
este, de asemenea, un teren de anrrenare a atenriei, de focalizare, can,. nelor este e,,-aluata relativ mai bine de la distanra. In genere, sehemele
centrare, ca $i de dezvoltare extensiva a atenriei, aelica de distribuire, legice primare slnt privite ca "incapacirati" chiar de catre J. Piaget $i
de largire a angajarii psihiee. Concentrarea cre$te de la 5-7 minute (la Cl decte ale percept;iei $i contexwlui de "aparenre" pe care aceasta
pre~colarul mie), la 12-14 minu'te la pre$colarii mijlocii $i 20-25 mi- (percept;ia) le creena. Noi Ie-am considera ea paliere de progres in
nute la cei mari - in situarii obi$nuite, $i ehiar 45-50 mi~ dcZ'."oltarea psihica $i ca efeete de exeperienra $i invararc. Dovada, chiar
nute in joc - in audiria de pove$ti ori yizionarea de diafilme, teatrLj un experiment evocat de J. Piaget pentru limitele operativitatii gindirii
de copii ~i aIte situarii culturale. Toate acestea pun in evidenra faptul pri,-ind conservarea cantitarii. Cunoscutul psiholog elverian a descris
Cd intreaga dezvoItare a inte1igenrei intra intr-o noua etapa. Ie$ind din siruaria in care un copil pune deodadl en cele cloua miini cite 0 margica
faza simbolica, dupa virsta de 3 ani, inteIigenra parcurge 0 etapa de in doua vase [oarte diferite (unul plat $1 altul inalt ~i subrire). In
inventi\-itate ce prega te$te glndirea operariva eomplexa (7/8 ani dup~ eSeilra, copilu! evalueaza pas cu pas cantitatea prin egalitatea marge-
]. Piaget $i 6/7 ani dupa noi). Glndirea inruitiva opereaza eu repre-_ lelor pnse in vase. Copilu! de 4-5 ani accepta egalitatea ~i echivalenra
zentari coordonate relativ. Acest fapt se exprima, pe de-o parte, prin pina la Un prag mulr mai inalt decit in tipurilc de experimente mai sus
"directia" ei, evidenta in discuriile cu copiii $i prin "coerenra" ei (ex~ descrise - de~i la un mOment dat nu a mai face. La 6 ani acest prag
primara) mai ales ca deziderat interiorizat. Pe parcursul acestei faze, se P.1odifica lasind 0 mai larga inrindcre de aqiune echinlenrei ~i ega-
progrese importante face noriunea de conservare. 0 serie de experimente litat;ii. Exista $i alte aspecte ale gindirii intuitive. Tot]. Piaget descrie
eu pahare de acea$i marime, umplute cu margelu~e (Piaget $i Szeminska) un experiment simplu, dar interesant. S-a aratat eopilului 0 gramada
ori cu Iichid eolorat (foarte numeroase variante), dintre care unul se de margele de lemn cafenii $1 citeva albe, apoi a fost intrebat daea sint
pastreaza ca ecran de referinra, iar din celelalte se transfera eonrinutu] mai multe margele cafenii sau mai multe margele albe; copilul s-a
in pahare de diferite forme $i marimi, pune eopilului probleme dificile, orientat, 1a 6/7 ani, pe relaria cafeniu-alb $i .Ioarte greu pe sesizarea
Copilul de 3 ani $i ehiar eel de 4-5 ani (dar 1a aIt moment al com, intregului. Daca. i s-a cerut eopilului sa-$i imagineze ca va face 0 salba
parhii) are tendinra de a considera cantit;;.tea de marge1e ori lichidul de margele cafenii fie 5i din margele de lemn - el a manifestat aceea'li
colora t ca fiind inegale, daea vasuI In care s-a faeut simuItan mutarn dificultate. Raspunsul oarecum tipic ce ni se citeaza este cam de tipul
este m;;.i inalt sau evident mai plat, fapt ce modifiea foarte mult "ni, urmaror: Daca fac "salba eu margele cafenii, nu voi putea face aIta
,-dul". Aceasta inseamna ca nu este Inca elaborata deplin noriunea de tot ell marge!ele acelea, <l$a ca salba din margele de lemn va fi alba".
consernre. Schematismul 5i dependenra cantitarii de nivel din mentali. Interesante sinr ~1 experimentele des crise de J. Piaget [171, p. 175-179]
108
109
 privind ordinea directa '$i inversa. E yorba de trei figurine ABC ce se- Al te cazuri :
introdue Intr-un tub de cartOn - cerl'ndu-se descrierea ordinii in care Copilul intreaba pe mama sa:
Vor aparea din tub. Ordinea direeta va fi intuita corect, nu $i ordinea - Mama, e adevarat dl troleibuzu1 e un t1'amvai incruci$at Cll
invers'li (la 4-5
ani). Copilul nu va putea raspunde eorect nici daca se. .autobuzul ?
?a in~oaree tubul (CBA) ajungind
lnVersa. iar la pozi~ia ini~iala din pozi~ia. Mama vorbe~te cu fiul sau :
- Un baiat are doi oehi ~i altu1 are tot doi ochi. Cl~i ochi au
La 0 aIta: Intoarcere - copilul pre$colar de 5-6 ani _ reproduce impreuna?
eu a rezisten~a eviclema la inversiune ---:- formula CB1L La 6-7 ani, - Copilul (plingind) : ochi nu ~tiu sa adem.
procentul copiilor care reU$e$te sa sesizeze inversiunile cre$te. - Da1' ce $tii sa aduni ?
- Reactoare.
$i relaria cauzala pune in evidenla 0 serie de particularita~i. in
cazul UDor experienle privind plutirea obiectelor, pre~colarul de 4-5 Sau:
ani asociaza m~himea Cll greutatea; La 5/6 ani - dupa experimentari - Cum se cheama garaju1 cailo1', mama?
miml\ioase $i gradate -. copilul, de$i spontan,poate opera cu rdalia De altfeI, efect~]e revo1utiei tehnico-indust1'iale se eviden~iaza ~i in
marime --: greutate, anticipeaza coreet in numeroase situa~ii, intuind alte aspecte. Din 80 de copii pre~colari, de aproximativ 5 ani, int~eba~i
principiul lui Arhimede [242]. Prin intermediul intuirii rela"liilor, se 1l1ainte c1.115 ani, elt e ceasul, $tiau sa se orienteze dupa indicatoare1e
cO:1stituie treptat intuilii articulate $i ceva mai reversibile prin inrer- cadranului doar 10 - in 1974 peste 50, dintre care 18 $tiau sa fo1'meze
mediul carora se pregate~te operalia mintaEl ca reaq;ie fala de operalii numa~-u1 de telefon (058) al robomlui pentru ora exacta. Desigur, fap-
concrete, creindu-se un ,,It rapOrt in tre Gparen la $i esen~a. Oricum, wI ca mediul ap1'opiat, peisajul vielii de fiecare zi, juca1'iile sint impreg-
pIna !a 6 ani glndirea d,)blnde~te 0 operativitate generala (nespecifica) nate de efectele RTS constituie condilia principala a acestor mutarii in
c:,,,i,' cornpiexa cu 0 oarecare viteza ce pune in evidenla constituirea menralitatea copildui. In 1968 lumca $i viziuuea automobilu!ui s-a 1113.-
Urlc,-)peratori de bazd pc acest plc:.n, figurile logice. nifestat prin cunoa~tere~ de catre copli a 1,3 tipuri de automobile lu
:,krea frcC',-enr;a a intrebarii "de cc ?" ]a -l aDi constituie un indiciu medie 1a 5 ani $i 2,9 (X) la 6 ani (Cll A = J 10. 5 ani ~i A = 4 ]a
peDtm marca fo,1me de realitate5i de sesizare de reia!ii a gindirii co- 6 ani). In 1975, deci 1a numai clriva ani, un ace!a~i numar _de copii a
pilulr:i prescolar. ]. Piageta inregistrat 360 de i'ntrebari 1a un c,)pil de dat 3 (X) tipuri de automobile (cu A = 4) 1a 5 ani, $i 4,5 (X) tipuri de
;) ani, clintre accstea 2S0J0 (103) au fost de semnific:J.lie cauza15, 81 s-au automobile (cu A = 7) la 6 ani (in mediul din Bucuresti saturat de
[efe::!t h natura, 22 la m:l$ini (automobile $i obiecte fabricate), 6 1a prezenp automobilului).
calc:rle $i rehlii aritmetice, 9 la regu1i de eonvieluire. Exista inventare' Exista numeroase studii care pun in evidenta $i aIte aspecte legate
-imiiare efectuate si de alIi autori. de presiunea reyoluliei tehnice asupra gindirii $1 mentalitatii copilnlui.
Irnerogatia l$i schimb5 direqia in funqie de densitatea .$i saturatia Asdel, V. Filimon a prezentat observar,ii interesante privind denumirea
cuI tura]a a mecliului $i in functie de caracteristicile de "cLsonan~a cogni- ~i reC\.lnoa$terea de mijloace de transport, dar $i de identificare a func-
tl va" ell care se confruma eopilul, ori acest fC:lomeD. nu este ncgIijabil. tiilor L:nor obiecte, a unor uneIte etc. [75, p. 33] '" 1a ce folosesc ... ? ce
Diferiti autori scot in eviden~a cresterea interesului copi1ului pen- he oamenii cu ... ? Astfel de intrebari se refera la insu$iri social-func-
tI'U universtd tchnico-$tiinrific, adaptarea timpurie h acesta. tionale ale obiectelor, Insu~iri ce solicita 0 experienra cognitiya re!ativ
Re&lm *. mai jos dteva
Ciekovski observalii interesanre cok:tJte de Kornei suprasenzoriala, impregnata de cuno$tinte. in alte stadii se evidenriaza
capacitati de recunoa$tere relativ complexe dupa indicii putine. A~a, de
pilda, N. Nicoara, M. Stoica, C. Popa [158, p. 54] au obrinut inca la
care Astfel:
s-a opnt.~ln b;liat de 3 ani a observat in timpul piimb3:rii un ca]
copii de 3 luni recunoa$terea dupa sunete (cum face ... ?) a eoco~ului,
- Probabi1 ca n~re cUrem, rosti e1. gain ii, pisicii, dinelui, oilor etc. In alte cereetari au fost inregistrate
cuno~tin~e privind lumea materialdor $i a proresiilor de catre copilu1
"sazaVnui copil ohind
pe iarba i s-a :rupt in timpul jocului curelu$a la sanda. El se
pre~colar mic, mijlociu ~i mare [240, p. 38]. Interesante insa par ~i ob-
...Pana de motol...
servatiile Mariei Taiba:1. ~i ale Ilenei Plavita [245, p. 43] ce au pus in
e\'identa, printre altele, valoarea evenimentelor pregnanre care creeaza
* Conremporanul d:n puncte de radiografiere mai profunda a inteligentei copilului (cutremu-
iulie 196,1 a prezentat 0 pag:na de Ciukonki.
110
111
 rul, furtunile, accidente de transport vazute etc.). Aceste observaiii ne reconstruqiei realitai'ii ca joc distinct intelectual, alimental de energiile
evoca ideea lui H. Wallon privind faptul ca in perioada prescolara cu- psihice mai profunde, se obiectiveaza in imaginai'ie. Imaginarul ramine
noasterea si glndirea se antreneaza in structuri insulare; L. S. Vlgotski instrument ,,1 vietii intime pc care 0 anima in continuare - dar si ca
a conturat 0 ipoteza asemanatoare denumita a zonelor de asimilare
i;:Jstrument de interveniie In situatii noi sau diJicile - sursa de rezerve.
de maxim in teres, In jurul carora devin mai active progresele intelec-
de ipoteze, aspiraiii, diutare, comprehensiune intuitiva ~i creatie, dar si
tuale de operativitate a glndirii $i de organizare a cunostinielor.
intuire a absurdului sau cel pUiin a unor forme ale acestuia [227]. Noua
In genere, inteligenra copilului trateaza numeroasele imprcsii si re- poziiie a acestor strategii se contureaza treptat. T erenurile pe care au
prezemari, acumulate si pe cale de acumulare, prin modali taii si stra- loc aceste procese slnt jocul ~i activitaiile creative anizanale ~i de
tegii formate intre timp, dar si prin lucercare si eroare. Ac>cesul 1a construqie.
cultura ofera lnsa 0 redusa experienia inrelectuaEl, ce se asimileaza
ca atare oelata Cll faptele, situaiiile, activitaiile, prin care se solicita COMUNICAREA SI FORi\IELE El
an trenare;l in teligeniei. In tarirea suplimenrara, prin "succes", "reusi ta",
"rezultate bune" sau "rezultate slabe", "proaste" etc. constituie terenu1
Dez,'olrarea exprimarii verbale face de asemenea impoz:;:;nte pro-
de ,'alidarc practidl atlt a cunostinielor, elt si a strategiilor prin care grese. Diferiti autori (Ch. Buhler, W. Stern) au dat dife,i:e ';alori de
se doblndesc sau se utilizeaza cunostiniele. Dupa unii autori (Jacques \\1.) ,'ocabular me diu, maxim ~i minim Ia copii pina 1a 6 ani. In ,ezumat, <In
se consolideaza jumatate din poteniialul intelectual 1a 5 ani, dupa aceasta ctapa a dezvoltarii social-culturale se ex prima carn 'Jrmatoarele
al\ii la 4 ani, mai mult de 70% (Bloo;n). Gricum, perioada pre- valori extensiye ale vocabularului. La 3 ani, vocabularul maxim - apro-
lcolara este 0 perioada de mari achizitii culturale, de inrensa asimilare ximativ de 10:0 de cuyinte, minim de 400, mediu de ;-::-800 C:J-
imdectuala, de largire a iniclegerii si a posibilitaiilor glndirii de a vinte, pentru ca la 6 ani vocabularul maxim sa Jiede 2.5:::;' c:.:yinte, cel
aborda situat:ii, repere, evenimente. Perioada prescolara se caracteri-
minim de l.5CO, iar cel mediu de 2000 cllvinte. Raporrul din:re iimbajul
zeaz~l si prin faptul 61 in toate situaiiile mai sus descrise inteligenta de-
activ (utilizat, implieat in performani'a) si cel pasiv (lnieb. ~i implicat
pa5este animismul primal', sincretismul simplist, i]westiga\ia interoga- in competentd) se modifica similar, limbajul pasiv apropiinc::l-se de eel
tiva ell privire la existenta, deplaslndu-se spre cercuri si aspecte tot acti,' ca valoarc de comunicare. Se dezvolta cerinta imef:1a de folosire
mai largi ~i mai distan\ate de "acum" ~i "aici", Funqiile mintale isi
de cuvinte noi, creatii verbale (391 si fantezii verbale. CODs:ruqia pro,
amplifica fori'cle, directia,
capacitai'i1or simbolistice. eficicnt:a, dar .~i s;:ructura datorita dezvoltarii
POziiiilor se cor.; plica. T. Slama-Cazacu a semnalat <1spe·::e interesa,1te
priyind utilizarea cazurilor substantivale [38]. Expresiyi :a:ca vorbirii
se amplific3:, ]a fel nuani'area ei, intonatiile. Limbajul copiiler conserva
REAL UL SI POSTElL l.'L aspecte dialectale din familie, fapt ce evideniiaza rolul foar:e mare al
acesteia in dez,coltarea vorbirii.
Fenomenul de amplificare a simbolisticii verbalc si ludice duce la In vorbire incep sa fie Jolosite numeroase adjective, str::cwri com-
decemrare. Copilu1 descopera treptat 1umea larga, uni \'ersul subiectiv parative si de evaluare, dar ~i acordari de sensuri aprox:::1ative sau
se Elrge·5te, relatia subiectiv-obiectiv se modifid [178]. Domeniile po- irlcorecte. Redarn un mic dialog dintre un copi1 ~i mama sa. Cop:ld
sibilului si imposibilului capata noi consistente. Penrru copilul mic (de a fost pentru prima data la gradinii'a ~i era de 5,2 ani. A ?onstit ce
2-3 ani) posibilul si imposibilul se suprapun - arice putind fi atri- s-a intimplat 1a gradiniia 1n cursu 1 diminetii. La un mome:1t dat s-a
buit ca funqii pentru oriee. Mai mult dedt atit, animarea existeniei oprit si a intrebat: "Mami, tu ~tii cum se zice "ridi<;a-te" :in franiu-
~i trairea evenimentelor ca "de raportare" Ia sine (egocentrismul in- zeste, ca eu am uitat. - "Leves-toi", raspunse mama. -" Nu, nu
famil) confera existentci Joarte multil inconsistenta. In perioada pre- a5a", spune copilul, apoi intreaba: - "Darin eng1ezeste?" _ "Stand
~colara fiqiunea si simbolul, mimate intii - apoi impregnate de identi- up" - spuse mama. "Nu, spuse copilul", vadit deceptionat. _-\poideo-
ficare cuele, lDcep sa fie utilizate ca atare. Fantasticul joad 1'01 impor- data, foarre buenos, continua: "NIi-am adus aminte - sa-:i spun la
tam in mentalitatea infantila. Dad la 3 ani rantasticul esw cons:derat ureche (desi nu era c:neva anume casa auda). Bine, spuse ma:na,aple-
ca existent, realitatea ca impregna ta de el ; la 5 ani fantasticul este ac- dndu-se. Se zice prezent.
ceptat car 0 conveniie de joc. Strategiile posibilului, famasticului ~i ale Numerosi autori semnaleaza distante de dezvoltare intre ::emantic"a,
112 morfologia ~i sir.taxa vorbirii copilului pre~colar. In genere, limbajul

113
 fixeaza experienta cognitiva ~i organizeaza activiratea. Acea:;;ta
urma funqie a vorbirii, se pune in evidendl dnd copilul intoeme~te
colaj sau deseneaza. Activitatea este marcata de exclamatii, evaluari,
orimari de intentii etc. [5].
• Dezvoltarea vorbirii se realizeaza ~i in direc~ia alcatuirii
tului. Propozitiile devin mai lungi ~i mai complexe.
Interes deosebit preZiIlta problema dialogului copiilor.
Dezvoltarea vorbirii eonfirma punctul de vedere generativ
cusut Cll ••cuI ~i m-am :lmpungit - model generativ evoluat). Se
u~or observa hptlll ca un cuvim nou iilSU$it de copil se .
foarte seun timp intr-un n ... numar de combinaj:ii, fha 0
ganizata a Qcestora. Flexionarea Iui gramaticaLl ~i chiar de
copiii mai mari) pune in evidenj:a structura gener:ni,'a: a
(N. Chomsky) [47].
Dealtfel, fiecare stadiu al dezvoHirii limbajului i$i are
tond" in A.N.S. (activitatea nervoasa superioara), dar $i in "atmosfera
lingvistidi" :In care funqionarea maxi ~i minimala este conditionata.
Exista, fara Inc1oiala, ~i a adaptare a Iimbajului adulj:ilor la capaci-
tatea de inj:elegere ~i varbire a copiilor. Maya Pines [176] sub condu-
cerea lui Roger BresoIl a studiat aspecte ale acestei probleme. Sociolo-
gul Basil Bernstein G. fast preocupat $i el de aceasta problema $i a
surprins competente $i pcrformanj:e reduse la copii ce traiesc :In mediu
lingvistic sarac. In aceea~i ordine de idei, R. Hess a inregistrat dialo-
guri mama-copii Un 3 familii) in situaj:ia de a~ezare a jucariilor.
Din lucrarile lui Maya Pines reiese ca exista diferen~a sesizabila
intre vorbirea (comunicarea) dintre copii, dintre copii ~i adulti, copii
si eomunicarea CClmama. Spre 6 .;.wi se manifesta diferen~e de comuni-
care intre ace~tia ~i copiii miei. In acest din urma caz diferen~ele apar
CJ. reducere a lungimii propozij:iei, evitarea cuvintelor dificil de pro-
nun~at, inloeuiri pe aloeuri ale acestora eu cllvinte din limbajul mic.
b eazul comunicarii cu copii mai mari, se manifesta reticenj:e, ceva
mai recluse dedt :In cazul comunicarii cu adultii mai p1i~in cunoscuti.
In comuniearea cu educatoarea din gradinita, eforturile principale ale
copilului se orienteaza spre alcatuirea de propozi~ii complete ~i u~or
srereotipe. In comllniearea cu mama se manifesta cea mai libera forma
de exprimare ca topica ~i cea mai mare deschidere spre largirea "per-
formanj:ei" [52]. Medierea verbaEl prezima foarte mare importanj:a.
Din acest punct de vedere nu sintem de aeord cu J. Piaget care consi-
dera ca limbajul mai mulr reflecta dedt influenteaza dezvoltarea inteli-
gen~ei. Orieum, comunicarea verbaEl foqeaza inte1igen~a 1a 0 ordo-
;lare complexa a datelor ce se comU:1ica, ori pre cum se $tie, orice efort
aqioneaza in mod complex formativ.
114
Defeetele de vorbire (de pronunj:ie) 1:n perioada pre$colara eer 0
activitate logopediea adecvata. Ele sint dislalii,defeete de articulare,
tulburari de debit ~i de ritmal vorbirii ~i distonii (mai rare) ca defecte
de emisie, rezonanj:a $i motricitate verbala (bradilalii $i tahilaIii). Se
mai manifesta ~i forme de mutism electiv, logofobii, afonii (vorbiri cu
voce foarte slaba sau in ~oapta, fara voce), disfrazii (tulburari de fra-
zare ce pot p~me in eviden~a ~i :lntlrzieri de dezvoltare intelectuaEl) ~i
logonevroze sau bilbiieIi. DiIltre dislalii (defecte de pronunj:are de S11-
nete) au 0 oareeare inciden1;a polilaliile (sunetele s, $, r, b ~i t) ori dis-
bliile paniale care privesc in mod separat sunetele, enumerate mai sus
(s, ~ = sigmatism, r = rotacism, b = betacism etc.) [262J
In eomunicare intereseaza fluxul vorbirii, dar ~i gestica (comunicarea
nonveroala CN\') $i taeerea. Comunicarea nonverbala (eNV) devine
mai discrera la pre~colari ~i Insoj:e$te comunicarea verbaEl, irrregri'nd-o ..
sau anihillndu-i in parte mesajul. In recitarea de poezii, pre$colarul fo-'
lose?re insa 0 gestiea pregnanta, al carei rol este bine cunoscut de IOata
lumea .• \tuIlci cind pre~colarul comunica, avind p;utener un copil mai
mie ciecit el, gestica este mai pregnanta decit in comunicarea cu adulj:ii,
Cu elt este mai mic partenerul, cu atit este mai il1careata eomunicarea
ce i se adreseaza ell elemente de gestica $i mimica accentuate. A~adar,
gest11rile $i mimica sint folosite in diferite prilejuri pe llnga limbajul
,"orbit, uneori s'Jbstituindu-l. Exista 0 gestica sociala care devine parte
constiwtid a comunicarii in diferite arii culturale. DealrfeI se $tie ca
unele popoare au 0 gestica mai larga $i variata decit altele. A 5a de
pil&i, italienii au 0 gestica mulr mai bogata decit englezii. Habitudi-
nile comunitare pe acest plan au 0 mare {orj:a de contagiune $i 0 oare-
care specificitate. In acest sens bulgarii folosesc forma de dat din cap
de sus in jos pentru 721t, spre deosebire de romani, pel1tru care acest gest
semnifica da. Si pentru invers, semnele sint complementar diferite. Se
considera ca mimica se eOilSolideaza prima~i poate fi dezordonativa,
fapt eyident in perioada prqco1ara. Mi~carile miinii sint mai spontane
~i Incarcate de energie, iar ale corpului mai proiective ~i mai dense in
structura tatala a comunicarii 1a acest nivel.
EXPANSIUNE A PERSONALITATII PRIN Joe
Aetivitatea de joc ramine de departe cea mai contribuanta in for-
marea personalitaj:ii. Jocul se considera ca 0 activitate fizica sau min-
tala gratuita, ce se realizeaza cloar datorita placerii ce 0 provoadl,
spune Chateau J. [43]. Desigur, conturarea motivului "placerii" ca im-
plicat in dinamizarea jocu1ui anuleaza gratuitatea lui.
Jocul "de-a famiEa" este intens proiectiv ~i prezinta {oarte mare
importan~a ~i din cauza di familia este scena principa1a de via~a a
115
 eopilului ~i totodata nueleul social In care se condenseaza ~i refIeeta In
mod sensibilintreaga via~a soeiaEr. Am an'age aten~ia asupra faptului ca se reaiizeaza Intotdeauna spontan 'In cazul unei mari hogatii de jucarii.
jocul de-a familia are 0 pozi~ie speciala in nomenelatorul general a1 jocu- 5e cunoa~te [oarte bine faptul ca nu de putine ori copiii care au jucarii
rilor copiilor. Variabilitatea mare a acestui tip de joc se datoreaza numeroase nu ~tiu sa se joace ~i nu doresc sa se joace cu de. J ucaria
faptului ca familia of era expcrienra cea mai nuanpta ~i traita intens este un stimulent al jocului, dar jocul propriu-zis este 0 stare psiholo-
de ca tre copii. J oeul "de-a familia" oglinde.5te habitudinile, atmosfera, gica, 0 antren;lre energetid£ intr-o relationare imaginativa coerenta (ori-
stilul de comunicare ~i afeqiune din famiEe, respons;::bilita~i certe asu- dt ar fi de s:?ontana) cu jucaria. Clte odata copilul are a lunga faza
mate de membrii .acesteia, dar ~i tensiunile ce se consuma il1 familie, de organizare a jocului care ulterior poate sa uu se mai realizeze ca
evenimente1e ce 0 traverseaza.
I, atare. In astfel de eazuri, starea de "jae" s-a consumat in organizarca,
La 3 aniiocLd este inca legat de obiecte ~i cUDrinde elemente nume- ce a potentat ca alternative subiectul sau subiectele posibile cu numeroa-
roase de ma~ualitate activa. To~u~i, incep sa apara terenuri noi, mai I sell'." detalii ce confereau jacului substanta psihica [223]. La :5 ani,
complexe de antrenare aleacestuia. Interesul mare al copilului fal)l de copilul arc nevoie de partener (chiar adult) in cele mai multc cazuri,
adul~i, concluitele ~i for~eleacestuia creeaza jocului 0 noua consistenta. I ceea ce pune in eviden~a 0 stimulare sociala interrelationaEi ca iDStrU-
Copilul incepe sa decupeze din conduitele urnane din jur momentc, si- men tare a jocului. Fara lindaiala, copilul poate crea subiectul unlli joc
tualii ~i sa Ie reproduca. In aceste conditii capata teren jocul cu su- I ;;i .fara partencr la aceasta virsta, ciar acesta din urma aduce un plus'
biect ~i rol. In acest sens, copilul devine in joc medic, telefonist, construc- I de neprevazut nece5ar in jocul cu subiect $i creeaza realitatca t;C1ei re-
tor, sora, invatator etc. Si in perioada anterioara copilul se juca ade- latii duale de care copilul are nevoie, jocul lui fiind trecm pe planul
I
seori eu papu~a - socotita un fel de fiin~a simtitoare - dar jocul a \'ea existential al relat:ilor vii ;;i impregnat de conditia socialului. Subiecwl
elemente numeroase de manipulare. Pre~colarul dcta5caza papllsa ca are 0 forta ad! de activa, indt adeseori copilul 5e joaca ~i cu parteneri
personaj In jocul "de-a familia" sau "de-a ~coala",.,de-a teatml" etc. imaginari la 5 ani. Exista a~a-numitul joc "de-a alternan~a" in care
De multe ori rolul acesteia se estompeaza relativ sau ramine pregnant copilul sustine clteya roluri din dorinta dc a crea subiectul. lmeresant
pas:". In schimb, rolul copilului capata contur, prafil, se diferen~iaza oi se pare faptul di rolurile se individualizeaza uneori ca temperament,
ca a tJre ca rol de medic sau parinte, si se integrcaz,'i in tr-un subiect stil de relation are ~i chiar ca virsta. Supus logicii vietii, jocul cu subiect
(vizita mcdic::tla la policlinica, in grad:nita sau in farnilie) sau ca episod are 0 organizare stfucturala operationala ~i simbolistica, preCU:11 ;;i 0
de fa:'"ilie (copilul in rol de adult pune masa imprcuna cu papu5a sau organizare instfumen tala. A$a, de pilda, papu;;a-copil este legan2- ta in
deIce copiii (papu~ile) la plimbare etc.). rolul ei de copil de catre pre;;colarul aflat pe rol de parime, rol ce
La 4 ani, jocul nu mai estc izolat [1 SJ J. Partercnul concret este poate fi ddinit sau nedefinit. Organizarea instrumentalit a jocului pri-
solicitat. cle~i copilul de 4 ani nu este intotdeauna mul1;umit de el, din ve~te densitatea si diversitatea rolurilor, a statutului jucariilor ~i acce-
carc moti ''- are numeroase interven~ii extrajoc in care spune panenerului soriilor utilizate in jocuri. Las'ind la 0 parte aspectele mai sus descrise:
ce sa faca. In genere se joaca mai bine Cll un copil mai mare sau CLI ale jocului, acesta poseda: 0 supraorganizare stfucrurala {ludica), s:Jpra-
unul mai mic. In jocul eu copilul mai mare, initiativele acestuia alimen- organizare ce se refera la energitismul psihic angajat, energitism ce:
teaza 'joeul - in cazul jocului cu copii mai miei - eopilul de 4 ani anima moti valia, tensiunea, integrarea ~i con tinuitatea jocului [223],
i;;i asuma ~i rolul de animator (comanda ;;i organizare a joeului). La Complementar, suborganizarea empatica a joeului punein aqiune dina-.
5 ani, jocul cu subiect ~i rol atinge un foarte impOrtant nive! de dez- mica rolului ;;i dependenla acestuia de aIt ro1. Oricum, operatiile in;
voltare, adaptarea la posibiIiratile de 1'01 ale panenerului sint evidente, joc nu eorespund aqiunii, iar aqiunile sint subordonate motivatiei Iu~
dice ~i nu obiectelor.
dupa cum evidenta este ~i capacitatea de a alimenta subiectul. Apar
acordurile ~i proiectele in joc. Din acest punct de vedere, In timp ce ac- Deosebit de interesante sint rolurile profesionale prezentate in jocu--
tiunea ;;i conduitele ce 0 compun, dar mai ales conduitele verbale devin rile copiilor de 5-6 ani (medic, vlnzaror in magazin, casier la teatruL
din ce in ce mai dense spre 5 ani in joc (instrumentarea prin subiect ;;i de copii etc.). Capilul utilizeaza paternuri elementare profesionle, de-
conduitele ce-l intrc~in), jucariile ~i aceesoriile au 0 ere;;tere de partici- cupate din profesiunile ce se exercita ,in public sau sim de contact cu
pare mai putin pregnama, substitu~iile (imaginare) si "adaptarea" publicul, a$a cd p:)t fi ohservate (Thomson). E yorba de roluri in care·
acestora la conditiile subiectului jocului fiind evidenta, T otu;;i exista 0 exista aqiuni tipice (conduite profesionale acceptate), 0 oarecare auto-
relatie pozitiva intrc jucarii ~i jocuri, subiecte de joe. Antrenarea ludiea nomie a componamentelor. Intereseaza schemele de 'conduid: exerci-.
116 tate ~i intentionalitalile. Prin aceste jocuri, copilul se apropio; de uni--

117'
versul profesiunilor ~i al muncii. Copilul interpreteaza roluri pozlt!ve ~l
negative. Peste paternul profesional se structureaza paternuri morale ~i
de rela~ionare sociaE1. :;;i acestea sint de doua feluri : paternuri morale
pentru rol~i interrelatiile subiectulni jocului.
Imitatia in joc este creatoare [183]. Jocul raspunde trebuin~ei de
creatie a personalitatii, dar ~i a sinelui In raport cu viata ~i ipostazele
ci felurite. Analiza jocului pune in evidenta (oglindqte) statutul mimal,
eel arcctiv, eel de sana tate <11 copilului. Dar ~i structura experientei $i
a mediului de cultura. La 4 ani $i jocurile de miFare se com-plica ~i se
dezvolta. Copilnl incepe sa se joace mai muIt cu mingea, cu cercnl, face
Clltricicleta tururi complicate, ii plae jocurile de construc:;ii, dar $i papu-
~ile, carucioarele, este atras de tru:oe, colectii. La 5 ani ii plac cuburile
mari, ii plac ~i casele de papu~i in care aranjeaza mobile. Este un mo-
ment ontogenetic in care papu$ile intereseaza $i pe baieti care Ie con-
sidera bebelu$i. Este perioada jocurilor "de-a magazinul", "de-a spita-
lul", preCl1m $i de desene, picturi, colaje - construqii. La 6 ani au
mare atraqie jocurile cu apa $i pamint. Copilului ii place sa fad tuncle,
lUmuri etc. Este solicitat trenuletul electric, traseele Cll mici accidente.
:\Engea ramine pc primele pLmuri; apare 0 mai mare atentie fata de
coarda (h fetite). Tot printre jocUl'de copiilor de 6 ani este privit cu
iClteres jocui "de-a tiparit numeie", "de-a ~cris litereie". Jocul cu papu~i
~ljunge b apogeu [223]. Are, de asemenea, 0 rr.are inciden ta jocul cu
:oard::\, mingea, patinele cu ro\"i, dar ~;ijocul "de-a travestirea". Mai ales
fet>dor Ie place sa se costurr.eze, rascolesc dulapurile, sau Imbraca ~i
ccwraca papu~ile, incearca sa Ie confcctioneze 5i accesorii (po$ete,
coliere"), baietilor Ie place mai mult sa se joace "dc-a pieile rO$ii", ori
de-a cowboy". 0 rclativ tot mai mare incidenta IDcepe sa aiba dupa
5 J.ni jocul cu rcguli [198]. :;;i jocurile didactice sin! jocuri cu reguli,
ceea ce face sa se poata vorbi de jocuri cu reguli de mi$care (fizice)
~i jocuri cu reguli in care domina strategiile intelect:.de. Dealtfel, regu-
lile Incep sa devina importante $i in jocurile cu subiect. Printre jocurile
cu reguli, jocul "dc-a ascunselea" este tipic. In acest joc, copilul pre-
~colar mic, mijlociu ~i mare are comportari diferite, oglindind prin
acestea caracterul ~i nivelul insu$irii 5i exercitatii regulilor implicate In
desfa~urarea 1ui.
Pre$colarul mic desprin de din regulile jocul ui "de-a ascunselea «
GOaLregula ascunderii $i aceea a alergarii la locul de numarat a celui
ce are rolul de a cauta pe ceilalti. Exercitarea ceIor doua roluri este
lnsa necoordonata $i nelegata de conduitele celorlahi copii care se joaca.
In acest sens, pre$colarul mic se "ascunde" a5ezlndu-se cu spatele intr-un
colt al camerei. Faptul ca el nu mai vede pc ceilalti echivaleaza pentru
eJ cu a "fi ascuns", ceea ce exprima 0 conduita inca egocentrica. Near-
ticulata Cll activitatea celorlalti este 5i fuga pre$colarului' mic la lacul
118
de numarat. Copilul pre~eolar mic sta "ascuns"', apoi se duce ~i bate Iocul
de numarat ~i se Intoarce iar 1a ascunzatoare, continuind astfel "iocul",
Cd Intr-un fel de reactie circulara.
Pre~colarul mijlocin face exces de zel privind regula ascunderii. El
cauta 10curile cele mai complicate - dutarea locului camufIarii supli-
men tar creeaza Insa pentru capilul pre5colar dificultati de debarasare
de camufElrile suplimentare - ,fapt ce afecteaza de cele mai multe
ori strategiile de ajungere prioritara la locul de bataie. Aceste canduite
pun in evidenta dificultatile pre~colarului mvlociu de a n~dea latura de
strategii, in jocul cu reguli, acestea din urma fac parte componenta din
latura instrumentala.
Prc$colarul mare (h 6 ani) exprima in conduita din jocul ,.de-a as-
cunseleac< 0 orientare mai evidenta spre strategiile care faciliteaza telul
atingerii facile a locului de numaratoare. In acest sens, pre~colarul mare
se ascunde aproape de lacul de bataie $i speculeaza atingerea lui Inaintea
celui ce cauta pe ceilalti. [222)
Un loc aparte In jocurile cu reguli 11 au numaratorile. Ele se uti-
lizeaza de obicei la Inceputul jocului, ca in jocul "de-a ascunselea". Nu-
maratorile slnt produse ale fiqiunii 5i folclorului infantil : de cele mai
multe ori numara torile sin t un fe1 de incan tatii verbale In care cuvin-
tele Slnt adesea fara seilS (ala, bala, portocala / ~i-o gaina, ~i-\ln coc05 /
si-o rata fara cioc ! cioc, boc, treci 1a lac). De obicei, cine ramine In
numaratoare ultimul rdncepe jocul sau ramine cel ce '"a cauta pe
ceilahi. In timpul de ascundere, numaratoarea este de aIt gen - adesea
se realizeazaca 0 numaratoare obi$nuita pina la un anumit numar -
pentru a se acorda un timp determinat de .ascundere parteneriIor de jac.
Rezumind, perioada pre~colara este dominata de trebuinta de joc
'in care aqioneaza cambinatii mintale, reprezentari de imaginatie (jocuri
simbolice) ~i sint aCtionate forme de experienta complexa. Intreaga pe-
rioada prescolara este dominata de socializarea subiectelor jocuIui, dar
$i de sociaIizarea rol milor. De altfel, jocurile con ~in numeroase subiecte
~i structuri ce se transmit din generatie In generatie de copii. Regulile
se reEera 1a conduitele de rol In jocul cu ral 5i subiect, la obligatia de a
ramine In rol pentru a permite replica parterenului.
Exista 5i ••ltfel de reguli de obIigativitate. Acestea se refera la obli-
gatia copilului de a participa Ia joc dupa ce s-a ~lllgajat, astfel Inch sa
nu se slrice jocul. Aceasta regula devine activa mai ales dupa vlrsta de
5 ;;mi, cind un capil ce 0 Incalca este taxat ca neserios sau nepriceput,
neindeminatic. In genere, un astfel de copil este greu acceptat in jacu-
rile urmatoare.
Exista inca aIte aspecte iureresante ale jocului. Astfel, are loc a
cre$tere a compozitiei numerice ~i de canduite diferentiate mai ales dupa
5 ani, 0 £r~tere a organizarii jocului (implicatii de re1;uli) ~i ocre~tere-
" vietii joculni. Acest din urma aspect se refera la" durata unui reseaza dadl 0 face din neindem1:nare, 1:n crize de mlnie, din curiozitate
situarea lui pe locul de joc prioritar. Din acest punct de vedere etc. Im.:;reseaza, de asemenea, cum ~i dadi jucariile slntaranjate, au
jocuri au 0 mai mare 10ngevitate1:ntr-o colectivitate de copii un loe determinat "'Ii sint puse la locul lor, in ce masura copilu1 este
altele. Pe pacursul statlJtului unui joc (cu subiect sau cu 1'01) acesta tent at sa faea mici repara1;ii ori sa gaseasca noi folosiri neprevazute,
amplifica ~i se campEd, devine extrem de acti\' - apoi se dad isi construie~te jucarii ~i daca e antrenat pasionat ~i totdeauna in
un feI de sawratie psihidi ~i alte jocuri trec pe primul plan. joe. Intereseaza modul cnm cere 0 judlrie ~i permisiunea de a se juca,
Jocul capata roluri psihologice tot mai complexe, funqii reac1;ia la refuz, posesivitatea ~i daruirea sau rapirea de jucarii - tri~ajul.
functii de relaxare (exclusiv expansiv-proiective), funqii de facilitare a Abin Rideau a diferentiat intr-o scara de evaluare 16 factori :in
adaptarii copiilor 1a aspectele mai complexe ale mediului Inconjnrator, conte:;n:l jocului (5 factori de dominanta motorie, 3 de dominanta sen-
[unetie de umanizare, constituind 0 preparare a copilului pentru zoriala, 4 de dominan1;a intelectua1a, 2 de dominan\=a caracteriala ~i 2
\'iata [222J. de dominanta socia1a).
Fiind ve~nic supus cerintelor realitatii, jocul creeaza copilului 0 apro-
piere intuitiva complexa, de aspecte ~i laturi importante ale rcalitatii.
APTITUDlNILE IN PERIOADA PRE~COLARA
In joc, copilnl descopera lege a gravitatiei, aspectele diferentiateale dife-
Tidor tip~iri de pirghii, a echilibrului pozi\"ional al acestora, ale rcla-
tiilor ~i diferentelor de viteze, chiar principiul lui Arhimede - dar ~i Imaginatia se antreneaza1:nsa ~i In actividiti cre3.toare. Perioad3.
numeroase alte probleme legate de principiile simple ale micilor mo- pre~eolara estc prima in care copilul devine abilitat, manifestind apti-
toare, problemele energiei incluse in desEl~urarea unui resort Cll cheie tudini. Domeniul muzicii, a1 desenului, al picturii. al colajului, chiar
(judiriile mecanice), a tot felul de mi$cari programarc prin mici minuni pirogravura, modelajul, slut abordate de copii CLl succes. Se cunose
tehnice (tobo''1arul ce merge in cadent:l ~i bate din roba, sau maimutic;l remarcabile creaiii ale lui \Y. A. Mozart (1756-1791), copilul minune,
ce se tirZl5te, apoi se da peste cap), sau jucarii prin care se percep Insu- sau ale Iui George Enescu. Ambii au manifestat talente pregnante mu-
~irile spa1;iuluj 'Ii are loc invingerea lui (baloane, avioarre, rachete, zmee zicale de executie ~i de creatie. Tot cam b 6-7 ani a compus Fried-
de j1.1carie), S::11.1 se d~tiga lumea pErra de neprevazut a literelor ~i comu- rich Chopin (1810-1859) 0 prima poloneza. In domeniuI desenului,
oic3.\=iei morse, prin telefoane miniaturale sau prin Iimbajul steguIe1;elor Gh. Tattarescu (1820-1894) era un desenator remarcabil 130 6-7 ani,
~i al semrrelor de circuIa\=ie. la fel pierorul rus Surikov (1848-1916) ; ori Engen Delacrcix, Giorgio
\-asClri atrag atentia asupra talentului precoce al Iui Giono. Exista 0
Important estc si rolul jocului ca instrument ~i mijloc al educatiei deHoltare a trebuintei de expresie creCltiva in perioada pre~colara [89].
sociale ~i morale. Prin jocul Cll subiect ~i 1'01 se hciliteaza ca acceptare Aeeasta trebuinta se exprima ca 0 cerinta a imaginatiei (interne) intre-
aspecte legate de frustrJ.tie ~i de regulile de via1;a sociaEi mai greu de tinllta de conditiile vieiii, fie ca trebuinta de expresie creativa solicitata
accepta t.
in mediul social-creativ - fie ca trebuinta de expresie compensativa in
Jocul vehiculeaza experienta llmana pozitiya, elt $i experienta nega-
tiva (betia, b;.'ltaia, condui te vulgare ~i badaranii etc.). mediul mai putin impregnat de solicitari artist ice. Multi alitori leaga
Participarea ~i roluI adultului ill joc poate fi de multe feluri. Am constituirea ~i dezvoltarea trebuintei de expresie creativa de constituirea
enumera ajutorul material (in fabricarea sau 1:ll repararea jucariilor), aju- "sinebi" - ce este plasata In jurul a 4-5 ani - ca 0 tumuItuoasa do-
torul tehnic - privind modul io care potfi utilizate juc:iriile - S3.U rir:.ta de identi,ate Inso\=ita de tcndinte afective, opozitie ~i conflicte acute
prin descrierea etapelor jocuIui. legate de existen1;a afectiva (~i pozitia afectiva) in familie.
Tot adultuI are 1'01 de securizare III joc. In fine, rolul sau se pOcHe Dcsigur, mass media, mai ales T.V. are un ro! impOrtant In 1I1tre1;i-
exercita prin participare - 1:ntr-un rol definit, 1:ntr-unul nedefinit clar nerea~i difeziunea expresiei artistice. Exista ZOne de intercorelatie l:ntre
sau In rolu! sau de adult (cducatoare). In genere, copiii se obi~nuiesc cu <lrta ~i joc. Astfel, copilul de la 4 la 5 ani poate alcatui construqii de
aceasta situa1;ie. Daca apare alt adult, jocurile tind sa Inceteze sau sa cuburi in structuri tridimensionale - ~i anima spatiile Inconjllratoare
piarda caracterul lor span tan. ClI papu~i ,~i jucarii, fmnze, ramuri etc. - La 6 ani preferinia penrru
b jurul jocului ~i al jucariei se organizeaza 0 serie in treaga de con- consuuqiile bidimensionale este iar pregnanta - accesoriile slnt mai
duite eva1uabile. A~a de pilda, sint grija fata de jucarii (dt de tentat critic a5eZJ.te, tinzind sa dispara datorita unui mai sever spirit critic
este insa sa 0 Ingrijeasca sau sa 0 strice). In acest din urma caz inte- dezyoltat Intre timp la copil [250].
120 121
 Pictura, dcsenul, modelajul, colajul Incep sa emotioneze ~i sa liltc- sau mai pur;in yerticale, oblice, parnite de la cap), pentru ca ulterior
rcseze pe copili'n mod deosebit dupa 4 ani. Deoarece i'i place culoarea", sa apara desenul cu corpul omului, apoi ve$minte, ornamenratii ale
el lucreazacu pensulele i'ndlrcate de culoare in linii largi. E place ~i ..acestuia, detalii de fere, ochi, nas, gura, par. !n desencle de familie, or-
pictura cu degetele, acuarelele, creioanele colorate. Amestecul de eulori namentarea personajelor ce reprezinra diferiri membri ai acesteia repre-
ii sugereaza s-olurii specifice de red are a figurilor (a imaginilor dorite). zinra investi~ii psihice fa~a de persoanele in cauza, simplificarea ori sco-
Dificultatile legate de dimensiunile posibile de reclat pe foaia de hirtie tomizarea paqiala aVInd semnificarii inverse. Aprapierea, departarea,
(plata) pe de-o parte, ~i de red are propriu-zisa pe hirtic a formelor, pe marimea, plasarea In foaie ~i fara de aceea a propriei persone In dese-
de alto., ca ~i cele legate de mi~dlrile miinii~i instrumentarea ereion- nul familiei sint de asemenea projective. Desenul familiei prezinta 0
hinie sint numeroase ~i greu de depa~it de catre pre~colari. foane marc imponanr;a, aceasta Jiind scena de via~a principaEl a copi-
La 3 ani, milia copilului nu este inca apta de a reda intenriile. Co- lului. Mulr;i alltori atrag atenr;ia asupra ei.
pilul trage linii la Intimplare,conferindu-le apoi valoare ~i semnificatie. In aceste tipuri de desene, prezima importanra marimea desenului
IvIai evidenta apare difieultatea de a reda obiecte complexe asamblate. In pagina, pozitia lui (zonele din josul paginii sint In simbolistica pro-
Dupa 4 ani desenul copilului incepe sa capete organizare liniara, iar iective pentru dominatia incon~tientului, a regresiei ~i a pulsiunilor
diferire obiecte Incep sa fie redate prin con tururi care au funqii de· conflicruale, spre deosebire de zonele superioare care sint ale COilcepW;t-
simboluri ~i sint iilcarcate proiectiv [235], din care motiv se folosesc lizarii .~i zonele mediane ale afeetivitarii ~i prezentiscl1ului). :\Iarimea
In uncle teste proiective (tesrul persoana, porn, casa, testul arborclui. personajdor $i desenarea lor cu trasaturi ferme pune 111 e"iden,\a yigoa-
testell ramiliei, testele de creativitate). Exista In aces! proces de deta- rea fizica. Desenele efecruate cu linii sub~iri ~i nesigure indid Jipsa de
~re a formei 0 tendinra de stereotipizare, din care motiv copilul utili- yigoare, dar ~i spiritualitate, finere de conduite. Daca persoanele desc-
zeaza aproximativ aceea$i forma (cli~eu) In desene cu compozitie dife-
nate corespund cu cele ale familiei reJ.le, proeqia este transp:1rerna ~i
rita. La 4 ani $i jumatate
acce;:;.:;i forma se exprima
cli$eele dcvin mai numeroase $i uneori pentru
2-3 cli~ee. Un cli~cu este 0 modalitate de 3. (oercnta (in acest cn e yorb:1 de un tip proiectiv). b cazul ire C:lre
de~ei1a forma obiectelo!." satisHlcatoare, construita ca expresie anisti61 exista persoane In plus In desen, fata de numarul hmiliei re::tle. imaginile
~i de eomunicare ~i are 1a baza aplicaria economiei :;i semnifieariei de adaugate prezinta importanta fie ca exprcsie a unei disponibilitari afec-
conwr. ti\'c, fie ca expresie a unor aspirarii, dorinte, dcdublari ale persoa:1elor
in desenul lini:1r al pre~colarului mijlociu exista tendinra de nive- vazute In doua varial1te sau un dublu al copilului (egau prospectat).
lare a proportiilor obicctelor euprinse in compozirie, ca ~i tendinp de Lipsa unci persoane din familie in desen (scotomizarea) pune in evi-
:mpodobire suplimcn tara a compazi~iei Cll forme ornamen tale. Coloratia denta atitudini tensionale, negatie, opazitie, conflict acut. Desenarea
c;te neomogena cind devine cerinra In desen ~i se suprapune relativ greu incompleta, fara 0 mlna sau un picior sau aIte paf\:i de corp are 0 sem-
pe formele desenate. La 3 ani copilul folose:;te cam 0 singura culoare. nificarie similadl. Desenarea fara ornamentar;ii (devalorizarea) un or mem-
La 4 ani, coloratia devine generoasa $i originala - intentionalitarile bri ai familiei ~i ornamentarea cu accesorii ~i podoabe ale aItora ex-
estetice sint evidente ~i coloristica devine proiecriva. Dupa 5 ani, dese- Frima, de asemenea, tensiune ~i opozirie hra de persoanele deyalorizate
nul se debaraseaza In mare masura de suplimentele decorative, relatiile ~i investirii de admiratie ~i afeqiune tara de persoanele ornamentate.
de marime, proponii nu se acorda inca la realitate, rareori apare relatia Distan,\a dintre cel ce deseneaza ~i ceilalri, pozitia, direcr;ia privirii ce-
de perspectiva prin acoperirea unui obiect, eel depanat de unul apro- lorlalt;i $i a sa, exprima distanr;e psihologice ~i direqii ale acestora, ~i
piat. Specifica este $i 0 oarecare independenta a vizibilit~ltii. Lipsc:;te· ,ale afeqiunii ce leaga membrii familiei. In fine, dnd exista probleme
umbra, de~i adesea soarele este prezent pregnant. Apar ~i unele ciuda-
mai complexc, indusiv sentimente de eulpabilizare, capilul se dese-
renii, cum ar fi fenomenul "rontgen", mai ales In desenarea caselor
neaza pe el Insu~i devalorizat ~i adeseori mic (regresie de vlrsta).
[223]. fenamen ce consta In cli~ee ale acestora din perspectiva exte-
rioata - cu uncle accesorii de interior (mai ales lampa), astfel Inch Activitatile de tip colaje ~i artizanale sInt, de 'asemenea, atractive,
se creeaza impresia ele ziduri transparente. Desenul omulerli1ui a fost chiar fascinanre pentru copil. Ele 11 pun in situa~ia de a domina Insu-
mai multilateral studiat (FI. Goodenough printre al~ii). Cu privire la ~iri particulare ale materialelor, de a-~i exercita funqiile creatoare, dar
acest desen 5e considera ca la pre~colarul mie desenul cefalopod este spe- ~i demiurgice. Relativ repede, capilul I~i Insu~e$~e tehnici rudimentare
cific (CD membrele superioare ~i inferioare Infar;i~ate "4 linii mai mulr. ..artistice, dupa care fapt creatia se poate desfa~ura liber.

122 123
 Creatia verbala se poate manifesta prin povestirea expresi\'a, In starilor afective difuze In care copilu! plinge ell lacrimi ~i ride ell
construirea de pove~ti$i In teatrul de papu~i sau de marionete (cu tema hohore, in exploziile lui de afeqiune, de abandon sau de minie (furie
lluera
Ph v sau Cll temav data.V) alba), dupa care se simte vinovat. In toate aceste imprejurari, expri-
Expresiile ritmice - bazate pe potentialul ritmic, devin de asemenea marea spontana este treptat influen1;ata de con'duitele admise ~i respinse
active 1n jurul vlrstei de 5 ani. Ritmul se poate exprima prin dans ~i di;1 viata de toate zilele. Intre 4 5i 5 ani, iderrtificarea este mai avansata.
prin muzica. In acest din urma caz e yorba fie de elmec (vocal), fie de Identificarea se realizeaza· cu modelele umane cele mai apropiate,
muzid instrumentaliL In primul caz are importanta auzul muzical cl:t $i modelele paren tale. Conditia de identificare parcurge pa tru di [157].
vacea (inca putin formata la copil, dar educabiE"!). In ceh11alt caz, inte- Prima se realizeaza pe seama perceperii unoI' simili wdini de inraii~arc
reseaza mai mul! auzul muzical ~i digitatia (implicata in folosirea in- eu modelele parentale (parul, ochii), a dOlta pe seama perceperii unor
SiTumentelor muzicale). Exista $i clotatia complexa muzicala, implicata similitudini de caracteristici psihice (este tot asa de atent ca tata sau
in compozitie muzicaEl sau In dirijare:l de coruri ori orchcstre. Pe tot :l.tit de talentat ca mama). A trei" cale se realizeaza prin adoptarea
aceste planuri de creativitate exista mari diferen\e Intre copii. In unde de conduite atribute ~i gesturi ale moclelelor, iar dtima prin hsu5irea
gradinite se pun accente imponame pe educarea anelor ritmului, gra- de c,mduite, gesruri $i atribute pe care Ie idemifica urmarind I:'lOdelul'.
dinitele posedind mici orchestre, de aparate de percqie, sau amuzante Ori de clte ori copilul percepe sau con5tientizeaza similitudini cu mo-
brigazi ani stice care executa dansuri, elntece, scenere $i texte sa tirice deluI, identificarca se intensifid. Identificac'ca cu parintii in cepe din
in Hrsuri etc. Organizarea de plugu50are, episoade wrsificate de urari per:aaca anteprescolara mai ales pe calea 3 5i 4. In perioada prqcolar:',
in cadrul sarbatorilor de iama constituie aIte for:::e de implicatie a sin t mai active caile 1 $i 2. Cind cei doi p5rirl1;i sint amindoi ad:nira1;i,
ane!or ritmului. copilul se straduie5te sa se identifice cu amind,)i. In mod obisnuit, iden-
Aprecierea artei constituie 0 aIta latura a activita\ii crcatoare [89]. tificarea mai activa este cu parintde de aceb?i sex. Impaqirea afec-
b apreciere se consuma emo1;ii artistice ~i estetice, se manifesta forme l'iUl1ii parentale nu se face fara fyustra1;ii $i tensiune. Din fericire,
speciale de expresie a sinelui $i a sensibilita\ii intereselor 5i creativitaiii. exista complemental' 0 forma de amnezie infantila puternic5 care eli-
:\cestc capacita1;i se deHolta raminind Insa stratificate ca experien\a bereaza copilul de tensiunea acestOr aspecte afective.
rcaciional8: sensibil8: - ca forma de percep1;ie e\'aluativa ext rem oe Dap~l :> ani, identifi,:area are tcndinp de a se largi datorit:! ccntac-
:wcrt:zata in ceca ce prive$te simbolistica artistica. Fiind pariial per- telor so:iale $i culturale care vehiculeaza modele de oameni foane dife-
fectibila~i nuanFlt foarte diferita, se fac testari experimentale pentru a ri te - ~i valori cultural-morale (in pove~ti, povestiri, scenete, cani
smprinde gradul de dezvoltare a acestei capacitati. Experimerltarile pentru copii). Identificarea cu modelele paremale are doua efecte : pri-
au loc prin solicitarca de evaluare ~i decodificari In urma vizionarii sau mul consta in dezvoItarea de conduite considerate ca atribuibile sexului
audiiiei (de mai mulii copii ill acelea~i condi!;ii) unei anumite opere de caruia apaqine copilul In conformitate cu modelele din mediul de cul-
ani. Persoanele ce poseda aceasta capacitate au emo1;ii puternice pe tura. Al dollea dect cOn5ta In formarea con?tiin~ei (a superego-ului).
acest plan ~i fac evaluari observative cu totul originale. Maria Girbo- Con5tiiqa reune5te standarde de conduita morale, valori, dorin\e, dar
Yea,1U a efectuat numeroase experimentari de acest gen. in contextul $i autocontrol privind respectarea acestora. Din acest motiv, perjoada
tLlturor aptitudinilor, capaci tati10r, inclinaiiilor ~i abilita1;ilor se dezvolta pre~colara se caracterizeaza prin dez':oltarea vie1ii 'interioare in care are
baza senzoriala a acestora ~i creativitatea ca aspect de energizare a do- loc evenimentul complex ca rezonan1;e ale evenimentelor reale. \/lap
rintei de exprimare a personalital'ii. intima subiectiva devine 0 noua dimensiune psihica. Datorita prezentei
vietii intime subiective, Indrcate emo1;ional {oarte dens - reaqiile
(conduitele de arice fel) nu epuizeaza deelt 0 parte din activitatea psi-
C\RACTERISTICILE AFECTIVITA TII Ir;TRE 3 51 6 Al'\JI .
hica - aceasta fiind incarcata de motiva1;ii complexe $i de rezonan!;e
ulrerioare.
Afectivi ta tea consti ruie macula tura vieili de relalie-tonali ta te eXls-
ten1;iala subiectiva care, dilatlnd tdiirile, Ie confed pregnan!;a 5i Ie
polarizcaza. * HesnJ.rd Angelo (L'inconscient, Paris, G. Dai;:J, 1923) a dezvolrar dimensiuni1e
)i evo:utia idenrificarii ca proprie descoperire prin raporrarea 1a altii. Erapele identi-
Dcz':oltarea emotion aLl in ansamblul sau trebuie rapOnata in peri- ficarii constiruie socializ8.re3. lui evoluriva, prin trec·~rea de la idenrific3.rea ca legatura
oada pre$colara la procesul identificarii. Acest proccs trece prin dteva resrrins:i. la idenrificarea colecti"a soci3.Ezara ~i apoi culturala. Cele de mai sus se
faze. In jurul virstei de 3 ani, identificarea se manifesta prin cre~terea refer:! la copilul pre)colar.

124 125
 In contextul identifidi:rii prezinta i:mportal1ta deosebita triunghiuI tirziu declt identifica pata de pe na •. Pentru R. ZazM, i:dentificarea
de sine coincide CLl acest moment 0.1 identiEcarii spa~iului retrovizat
afeeriv mama-tata-copil. Copilul (balat) descopera trept:lt, dupa 3 ani.
ca mama de care este at1t de legat este altfel dec:t e1, iar tatal, la fel ca fiind decodifieabil prin ogEnda. Faptul ea atare <lre semnificalia
eu e1, este puternic, viril ~i iubit ~i admirat de mama, fapt ce cstc con- disparir,iei ambiguitaiii de spa\iu dual, existential ~i in aglinda.
siderat ca 0 frustra~ic a propriului drept de a £i iubit de mama. CU Fire~te, imaginea din oglinda pune probleme de poziiie, mi~care,
[etitele se petree relatii eomplementa1'e. Prezimcl imponanta 1'datiik distante. In fine, folosind un magnetoscop prin intermediul caruia a
fraternale. Se ~tie ca fiecare copil dispune de un anumi;: loc in iera1'hia creat concordan\e ')1 apoi discord ante intre mi~carile eopilului ')i acele
familiala. 1\tentia ce se acorda fiecaruia este diferentiata. Mamele ale im;;tginii sale, dar numai de la un moment ciar il1ainte, R. Zazzo a
acorda 0 atentie mai r:1are copiilor mai mici. In. discretele preferinte surprins conturarea unci acute nelini~t1 1,1 copilabia 13. 7 ani. P1na at1:1;1ci
in tra ~i expect2.\iile de wI sexu"l. Dupa 5 ani suuctura de idcn tificare discordant,a a fost privitJ: cu oareeare indiferenta. Chiar dupa identi-
in famiiie este constit'.lita. ficarea In astfel de condi\ii de discordanta, R. Zazzo a cleedat 0 oare-
IcentiEcarea are efectc imponantc In ceea cc priYe~te dczyoltarea care incenitudine, nesiguran\a de identificare. In sehimb, imaginea
personalitaiii. [209] Copilul i:1ccpe sa manifeste 0 mai mare nuantare fotografica este identificata 13.4-5 ani fara dificulta"\i. Probabil, 1:1
a emoiiibr. Printre a1tele, incepe sa manifeste rericerHe in manifestarea aceste situa\ii este implicata ~i 0 dimensiune temporala ~i de desincro-
5uferinielor, nu mai pllnge cind cacie (la 6 ani) chiar daca se love~te nizare pe acest plan, evaluabila ca atare in fotografii, mai pqin In
relatiy tare. Inca de la 5 ani se manifesta ~i un declin e\-ielent al nega- situaiiile prezentate prin magnetoscop. Sa l1U uitam faptul ca la -+-5
ti\'is;nu;ui brutal ca 1nsemn de protest. ~ni i:o~ografia este eunoscura ca atare, ell functiile ei de conser':are d~
Imag1l11.
Prin eereetarile ~i observatiile mai sus prezentate, R. Zazzo a crea;:
ELDIE:\'TE COGI'\ITIVE IN PROCESCL DE CO"'lCR..;RE o consistenta abordare a "fenomenului oglinzii" .
.'\ IDE~TITATII

De~i in procesul de contur;lre a identita\ii exista numeroase laturi IDE::-;'TIFICAi'ZL\.~I REGL'LILE ~IORALE
;:"fecti','e, :1U putem igno1'a elementcle cognitive ale acesruia. Ele se rc-
J. Piaget [173, p. 181-198] a analiza t caracteristicile formarii;i
fera la cunoa')terea curacteristicilor corporale ')i recunoa')terea lor. N u
aqionarii schef11elor morale, ad:ni~lnd alimentarca lor prin n~odeiel,~
exista 0 toraEl concordal1\a evolutiva intre aceste dOcla laturi ale cu-
noa')terii de sine. In timp ce elll10a')tcrea earacteristicilor psihice este
parentale, dar acordind im12onan\a unor aspectc specifice, Cllm ae L
printre altele, rolul imperativ al regulilor prin aqiunea consecinie~;:·.
domin;n<l, pe de-o parte, de acceptarea imaginii impuse de eei din jur Copilul interiorizeaza regulile ad mise in via\a de familie ~i de gradi-
(... "eu 2.m oehii ca mama fiindca a')a mi-a spus tata" ... relateaza un
nild. El interiorizeaza insa $i recompensele, dar $i pedepsele, din care
copii C~ -+ ani), cunoa')terea insu')iri!or corpora!e proprii se realizeaza
ca "imugi:le de sine", din suporturi perceptive. Rennim la experientele
motiv traie~te $i auropeciepsiri interioare. La 5-6 ani jocul c:rcum-
stantelar atenuante este slab, severitatea parintilor creeaza ideea ne':';-
deja cyocate, cu oglinda, erecmate de Rene Zazzo, la 0 varianta In
sitaiii de a fi pedel'sit pentru ariee incalcare a regulii. 1:1 mod se';er.
care copilului i s-;} faeut 0 pata pe fala, ~i a fost pm apoi in fa\a
Pentru pre~eolar ')i chiar pentru ~colar binele deri va din voi:1ta parin-
o;linzii : b 3 ani pata Stlrne5te oarecare uimire (dupa ee la 2 ani este
tratata C'J indiferen\a), la 5 ani ccpibl 0 obsen-a u~or ~i manifesta
~ilor, apui a eduearoarei, care au in mod absolut dreptate. 0 minciut1<l
este grava cind nu este crezuta. Daca este crezuta nu mai ramine min-
tentative ordonate ~i cvidente de a 0 ~terge, fapt ce a fost interpretat
ciuna pentru copilul de 4 ani.
de Zazzo ca [281] exprimind 0 tentativa de a recia imaginea de sine Rolul educatoarei in dezvoltarea con~tiintei morale este foarre ma:-e,
eUrata. in schimb, persista la 5 ~i 6 ani dificultatea de a'stabili rapid deoarece contribuie la eon~tientizarea regulilor ')i 1ncalca:-ea lor in co-
loealizarea de dreapta sau de st1nga a petei In imaginea din oglinda.
leetiv. * Dealtfel, colectivul genereaza seeurita te, situa~ii de emo~ii
Exista inca un experiment inte1'esant prezentat de Zazzo. Urmarind
modul in care se deHolta la eopil plasarea imaginii de sine In spatiul
'" In 1958 Kohlbe~g Lawrance (Chicago) a sus1;inut 0 teza de doc:crat de imp:-
virtual, Zazzo a folosit un experiment In care copilului ce se privea 10 ra1;ie piagetiana - privind evaluarea moraHi. Cercetarile sale au trezit interes. ~Iai
oglinda i se aprinciea in spate pe nea~teptat 0 lumina ce clipoccJ.. Co- tlIziu L. Kohlberg a fundat 0 miFare de invatare moral:'! ce s-a extins ~n SUA
pilul identifid sursa de lumina ca fiind in spatde sau, eu ~ase luni mai sub denumirea d~ justa c?mmlmity.

126 127
 comune de veselie, Incintare, entuziasm, emularie
stari de educatoare se adapteaza vielii de gradinita tara dart. Copiii cu 111-
colectiv se consti tuie emotii de mindrie (dilatare a
credere in ei ~i cu sentimente de securitate cauta roai muh sa imp ace
vinovatie (rezonante afective de culpabili7a1't prin Incalcare'a reguEi),
si sa aplaneze situaliile complexe conflietuale. Ii intereseaza mai pu\!n
crize de prestigiu (5-6 ani), de pudoare.
standardele de grup. Copiii cu sentimente de nesiguranla ~i dificultati
Printre aceste tipuri de stari emotiona!e complexe exista ~i a5a-nu- de adaptare devin izola\i sau ostili grupului, uneori atit de damici de
mitd "sindrom al bomboanei a;nare", prill care se denumc5te situ3.tia
a cl5tiga favoarea acestuia incit recurg chiar 130eonduite duplieitare sau
111 care copilul prime~te 0 recompensa nemeritata ~i con5tientizeaza .aces! la servituii ..
fapt printr-o er::10tie penibiEl. Sentimentele de culpabilitate ca ~;i teno-
Probleme1e cele mai complexe se manifesta In perioada prqcolara
menul de culpabilitate lncep sa devina active 5i creeaza trairi diferite
In ceea ce prive~te negativismul $i constituirea minciunii intentionate
ca distante psihologice intre modelul acceptat (inclusiv reguEle incluse
in aceasta acceptare) 5i felul In care a reaqioEat copilu!. Con5tientizarea [223 ].
;lcestei distante este 0 traire interioara ce pro"oaca reaqii afective (de Negativi-smul poate sa se manifeste co. forma de dezadaptare sau ca
rezonanta la aceasta traire), fapt ce duce la complicarea vietii interi- forma de inadaptare. Negativismul ca forma de dezadaptare se mani-
oare exprimind imbogatirea ei cu totul remarcabila. Intre 5 5i 6 ani Festa mai ales ca reaqie la neconcordant;a dintre inflalia de dorin t;e ce
identificarea se Jarge~te incorporind experienra sociala mai ampHl. Iden- apare la copii ~i cre~terea situa1;iilor de frustra1;ie 5i interdiqie de mani-
tificarea legata de patriotism are loc In aceste condi1;ii ca 0 forma de restare ~i satisfacere a m3.joritaiii lor. Inf1a1;ia de dorin\e este 0 expresie
inte;rare In structurile cultural-sociale mai largi. a expansiunii personalitalii in formare ~i este o.nimata de curiozitate,
Datorit:1 sima1;iilor de colectiv se dezvoltil sentimente 5i emo:,ii le- de dezvoltarea de interese, de descopenrea de tot felul de situa\ii, acti-
gate de re!alia ce trebuie sa existe intre fapte!e reale 5i promovore3. 10' "itati ~i mai ales situa1;ii de joe ce absorb copilul ~i-l antreneaza pina la
[173 J. Acest tip de st3.re afectiva se manifesta ~i dnd copilul nu est 1.!itarea de sine. Pe acest fond adultii intervin cu temperari, cu intreruperi
aprcci3.t pozitiv dupa ce i s-a promis ca se va evalua efonul sau, orl bru5te ~i neindeminatice dorind sa impuna un regim de viata mai ordonat.
el simte ca a corespuns intru tot;Jl cerin\elor morale. Toare aceste:< sint OstiEta1;ile se sumeaza 5i copilu1 manifesta crize de refuz, negati\'ism,
ex:presii ale socializarii planurilor afective. Aceste tipuri de manifest:lri incapar,inare, adesea agresive, dar uneori cu tente depresive.
afecti"e sin! strins legate de cerin1;ele respectarii de sine. Tot din aceas,5: Negativismul de inadaptare este mai pU1;in zgomotos, se manifestJ
categorie hc p3.rte trairile implicate In cooperare ~i competi1;ie, inclusiv co. difieultate de a participa 1a activita1;i distincte din ait me diu decit
altruismul, generoziLHea etc. Aceste din urma sentimente devin mai in- in ace! de acasa. Nu numai ca nn se Incadreaza in activitaiile cu al1;i
tense dupa succes, Starile afective de la polul opus printre care agresi- copii, dar uneori realizeaza miei escapade,fug de la gradinira sau
\-itatea, brutalitatea (n13.i frecventa la baieti) creeaza bariere interne refuza total orice, plaslndu-se Intr-o atitudine indiferenta u50r osten-
(psinologice) care pOt determina 0 dezvoltare ulterioara reaetiva, suscep- tati,"a.
tibiEi, recalcitranta la influen'iele educative 5i excesiv neadaptata.
In fine, tot In perioada pre$colara se dezvolta minciuna intenrio-
In genere, perioacla pre~colara favorizeaza reprezentarea colectiva nat;1. Pina 1a 4 ani relatari1e copilului amestedi realitatea cu inten1;iile
:t scopului 5i a demersurilor prin care pot fi atinse ~i chiar a organizarii ~i cn dorintele. La 4 ani, copilul Incepe sa utilizeze uneori circumstan\ele
acestor demersuri. In acest context capata importan\a dorin'ia panene- <ltenuante ~i incearca sa iasa din situa\ii de culpabilitate prin minciuna,
rilor Oa 5 ani). Dealtfel, 111 viata de colectiv se exercita mai mult acele
de cele mai multe ori spontana. Exista $i situatii de minciuna pentru
tipuri de conduite ce sint acceptate social. In colectiv se organizeaza
a ob1;ine ceva, pentrn a sdipa de situatii nepElcute. Din pacate, copilul
performan\e de conduite (ce sint aprobate ~i cerute de grupul social),
inulne$te In viata de fiecare zi minciuna conventionala, fapt ce are
rolmi ~i atitudini acordate de expectalia grupului (rol masculin, femi-
efectele sale de generare de confuzii. Fro.nciska Baumgarten a efectuat,
nin, de frate, de sora etc.), structurarea de atitudini, care sa permita
prima, un studiu mai amplu asupra minciunii la copii. Unii alitori
angajarea de rela\ii sociale constructive. Efectele grupului social sint
considera ca pina la 7 ani minciuna copiilor, dominata mai ales de
puternice ~i impon2.nte, dar condi1;ionate de numero~i factori . .1\5<1,de teama de pedeapsa sau de dorinta de recompensa, nu prezinta gravitate.
pilda, copiii cu abilita1;i ~i aptitudini recunoscute de ceilal1;i copii ~i de

128
129
 Tot inpetioada pre~colaraare loc dezvoltarea deemotii .~i sentil11ente conduite, trairi intense ~i un fel de fericire a acestora. Jocul cfectuat
estetiee ~i imeleetuale .. ell pasiune este. izvor de bucurie. Specific acestei perioade - joeul de··
Emotiile ~i sentimentde eStetieeslm relativapropiate de celemorale. bordeaza personalitatea copilului, instalind-o In realitate .cu generozi-
In yiata de fieeare zi, latura moraLl ~i estetica siut intercorelate:sa tate ~i stralueire. Totu~i, nu toti copiii ~tiu sa se joace, deli jocul nu
te poqi frumos (= bine), nil e frumos (= rau), sa faei eutaresau cere neaparat judirii costisitoare. Dealtfel, cel mai cont:::-ibuant $i agreat
cutare lueru. Penuria evaluarilor. estetice in· perioada pre~eolara litI este jocul de construqii .(din nisip, cuburi), chiar jocprile distractive eu
inseamna l:psa lor. Natura, arta ~i situatiile umane eroiee,difieile, apa cu sapun, jocurile sportive, cu tricicleta, zmeul ete. Joeul e terenul
altruiste ete. prilejuiesc trairea emotionaLl moral-artistica ... pe care personalitatea ~i interesul slnt foqele de dinamizare ale acestuia ;
Sentimentele ~i emotiile intelectuale se dezvolta in lcgatura cu cc- jocul se in 'lata $i se transmi te cultural.
rintele de cunoa~terc ~i observare a victii inconjur;itoare, en satiS:lleerea Interesul £ala de activitati este inglobat in eel de joe ~i Intretinut
curiozitatii, eu insatisfaqii legate de nel'ntelegere - sau eu intelegere de el. lnteresul social fata de oameni se satisface prin jocurile cu rol
gre~ita (disonantc cognitive). Indoiala, nelini~teasint .emo~iide aeeasta ~i subiect.
categorie. Interesele culturale (fat a de produsele culturii) se dezvolta ~i sub
Nuantarea intregii vieti afeetive se realizeaza in modamplu ~i in influen la mijloacelor mass media (serialele pentru copii), prin can;ile'
conditiile jocului [183], in care se estompeaza reactia ~i fondul afeetiv cu pove~ti, poyestiri, teatru etc. [266].
propriu in favoarea emotiilor ce decurg din simatia subiectului joeului Copilul pre~colar ci~tiga 0 bogata experienta eult'Jrala prin in ter-
5i a rolului, foarte numeroase interdiqii, reaqii aparea t discordante ale mediul intereselor. Personalitatea sa expansiva irad:aza prin trasee!e
adultului care ramine pohIi de referinta fundamental (adultrism), pot organizate de imerese, extragInd din substanta vietii scciale ,'alori eu
fi acceptatc dupa cc au trecut prin decantarea purific1toare a jocului. care se hrane~te spiritualitatea lui abia formata.
Aiadar, in joe ~i In viap de fiecare zi, preicolarul Invata sa-~i exprime
cc':a m;}i discrer semimentele ~i ehiar $i Ie disimuleaza, sa aiba stil in Uncle din insu~;rile dobIndite in pcrioada prescolara de,-in stabile
(spiritul de eompetitic, cooper area, altruismul etc.), a:teIe influenteaza
exprimarea lor :ii sa exprime mai putin explozi v i:l1pulsurile. Se dez-
,'01ta discre~ia, mi];:!, mirarca; anxieta tea ~i .teama devin mai deseori ca structuri speeifiee eonduitele In etapcle urmatoare (un copil anxios
1a 5 ani va putea fi timid !Ii retras in adolescen~a, 0 fetit;a dependenta
antrenate 111 diverse situat;ii (teama de dentist), dar $i desituatii $i
are ~anse mari de a cleveni mai tlrziu 0 adolescenta dependema).
persoane imaginate (pitiei, Iupi, uria!li etc.) ..
Feno:11cnul eel mai semnificativ 11 constituie Insa ierarhizarea afec-
tiv-morala care crceaza, <1.5acum am vaztlt, 0 nQua ordine in viap ~i
expresia subiectivitatii - acordlnd un [01 de' control con~tiintei mo-
rale - ~i 0 funqie normativ-sanqionatoare(prin retroaqiune) a.regu-
lilor morale instalate in eon$tiinta ca reguli accep~ate. In aceste conditii.
regulile morale capata funqii de acceptori morali <1ctivi In conduitele Capitolul V
comune, sanqionabile din colectivitateade gradini~a $i familiala ori
chiar in planurile derulate de imagimtie in viap interi0ara. A TRElA COPILARIE (de 1a 6 la 10/11 3.:1i)
* (Perioada ~colara)
* *
Perioada dintre intrarea eopilului in $coa1a $i ter:ninarea ciclului
Expresivitatea personalitatii se eviden\iaza in perioada pre~colara elementar este adesea descrisa fire ca un fel de sfirsit al copilariei, cu
nu numai prin dezvoItarea de aptitndini. capacital,i, ('hiar talente, spi- particulari tati de virsta asemana toare eu cde prescolare, fie ca etapa
rit de creatie, conduite. inclusiv rezonantele lor, ci $i prin interese. de debut primal' al adolescentei, fie, in fine, ca etapa distincta a cop i-
lnteresul pentru joe, specific virstei, este generator de numeroase lariei. in toate cazurile, referiri1e descriptive sIn t mai eerltrate pe pro-
activitari cese Incorporeaza in jocuri. lmeresul pentru jocsatisface ~i blemele adaptarii ~colare ~i ale inva\arii decit descrierile privind aIte
impregneaza distanta dintre realitate $i posibilitate Cll 3.ctivita\i ~i ctape ale dezvoltarii psihice, deli se ~tie ca in copilaria timpurie si in

130 131
 perioada pre~colara are loc cea mai importanta achizitie de experienta Realizlnd 0 educa~ie institutionalizata 'Ii obligatorie, ~coala egali-
adaptativa. zeaza social accesul la cultura. Fara Indoiala, $coala of era copilului
Perioada ~colara midI prezinta insa caracteristici importante ~i pro- cuno$tinte pe care el nu ar putea sa 'Ii Ie dobindeasca singur, deoarece
g:ese in dezvDltarea psihid, din cauza ca procesul invatarii se con~tien- interesele, trebuiniele $i curiozitaiile lui nu Ie solicita ~nit de i..T1tens
rizeaza ca atare. Intens solicitat de instiuJ\'ia ~colara care pentru .acesr lncit sa fie contracarat efortul implicat in aceasta inzestrare.
niyel de dezvoltare psihica este obligatorie ~i gratuita in foarte nume- In acela~i timp, $coala creeaza virajul de mentalitate spre lumea
roase tari cu traditii culturale, dar ~i in tari in curs de dezvoltare ~i realului complex. Aceasta virare solicira intens adaptarea, iar aceasta
din lumea a treia, lm:.:atarea devine tipul fundamental de activitate, din urma, intimpina la fiecare pas din via~a $co1ara numeroase con-
mai ales datorita modiJidlrilor oarecum radicale de condition are a dez- fruntari.
n)ltarii psihice in ansamblul sau pe care Ie provoaca ~i ca urmare a In ceea ce prive$te tipul de relatii, $coala ca institu~ie socia1a in-
dificu!tatilor pc C:lre copilul Ie poate in timpina oii depa~i in mod in- clude in clasele sale colective egale de virsta, tutelate, care parcurg
de;::endent. Copilul intra in zonele "galaxiei Guttemberg" [136] ~i s,~ programe de insrruirc determinate intr-un spirit comperitiv, relatiile
inscrie pe orbitele dense cuIturale ale acesteia. i\.ceasta inscamna d. grupale fiind supuse acelora$i reguli ~i regulamente. Datorita acestor
activitatea ~colara va solicita intens activitatea intelectuala, procesul de conditii de socializare a conduitei se contureaza rolul de elev din cla-
;:;susire .gradata de cuno~tinte cuprinse in programele ~colii elementare sele mici ~i statutul social legat de randamentul $colar ~i de participarea
si ca in consecin1)1, copilului i se vor organiza ~i dezvoIta strategii de copilului la sarcini1c implicate In via~a $coIara (organizaiia de pionieri,.
Jnvapre, i se ,'a con$tientiza rolul atentiei ~i repetitiei, i~i va forma In tara nOastra con~tien tizeaza copiilor mai intens aceste sarcini).
deprinderi de scris-citit ~i calcul. Invaprea ~i alfabetizarea constituie ~coala impune modelele ei de viaia, dar $i modelele sociale de a
C\~:1ditiile majore implicate in viap de fiecare zi a copilului dupa 6 ani. gindi ~i aqiona. Ea creeaza sentimente sociale ~i large~te ,-iap inter i-
!\ceasta conditie noua de existent;.) actioneaza profund asupra persona- oara, elt $i conditia de exprimare a acesteia (mai ales exprimarea verbala
E:::,:i lui. Efectele directe asupra dezvoltarii psihice la care ne-am re- ~i comportamentala). Prin preparatia pentru activitati complexe si va-
fer;! mai sus sint secundate de numeroase efecte indirecte ale ,-ieiii riate, $coala formeaza capacitati de activit ate, respectul £ata de mi..ll1Ca,
;((':are. Prin alhbetizarea copilului, acesta cl$tiga potential instrumente disciplina ~i r..-:sponsabilitate ca trasaturi psihice active.
Y,llide de apropiere de toate domeniile cultu~ii ~i ,/tiintei comemporane Exista numeroase asemanari lntre $coala ~i procesul de prod::2tie,
si a celei ce s-a dezvoltat in decm'sul timpului. Nu se pO:1te evalua in ~coala parcur~e programe $i planuri de lucru. ~i $coala, ca ~i munca
mod precis importanP5i efectele invaiarii (alfabetizarii) in formarea din intreprinderi are orar ce include un anume ritm ;;i implica respec-
u:11.:iregim de activitate intelectuala, a spiritului de ordine, disciplina in tarea obligatorie a acestuia. Adt in ~coala cl:t ~i in munca din inrre-
. ~i In gin dire, in dezvoltarea in tereselor intelectuale. N u se poate prinderi exista norme, etape in evaluarea muncii parcurse, premieri $i
1:"1 ignora faptul ca ~coala creeaza cap:1citaii. $i saategii de invar;are sanqionari ce sint determinate de valoarea (calitatea) activita~ii depuse
pe:1t~u toata viata ~icontribuie la dezvoItarea planului deliberativ aver- $i promptitudinea ei. ~i in $coala exista ierarhii, funqii ~i roluri, sarcini
tlzat al vietii interioare, la structurarea identitatii ~i a capacita1;ilor suplimentare legate de acestea. Prin toate cele mai sus descrise ~coala
proprii, la dezvoi tarea de aspiraiii, la descoperirea vietii sociale. Mai realizeaza ~i 0 preparatie pentru via1;a ~i munca. Implicit ~coala dez-
m::lt decltatit, volumul mare de cuno$tinte pe care Ie vehiculeaza $coab v~duie copilului viata sociala cu mecanismele ei.
permite sa se formeze 0 continuitate sociala prin integra rea culturaLl a Desigur, legatura dintre ~coi11a ~i viata sociaIa po ate fi mai mult
cnpilului in orbita cerintelor 'Ii intereselor sociale privind nivelul mini- sau mai putin strJ:nsa. Reformele invatamin tului din deceniul 6 ~i 7
rr:al de cultura (solicitat de nevoile sociale), nivel cerut de conceptele $i ulterior din muIte ~ari [254], dar 'Ii in Romania, pun in cvidenia
implicate in continuarea dezvoltarii economiilor nationale moderne ~i nu numai intensificarea apropierii ~colii de viata sociala, dar ~i influ-
;n exercitarea de roluri profesionale 'Ii sociale [71]. ~coala se apropie enlele revoluiiei tehnico-$tiintifice asupra $coEi, care prin procesul ~i
In zilele noastre de economie, ca institutie, ~i devine implicit un fel tendintele de "integrare" cu industria a capatat programe $i tehnologii
de indumie a viitorului societatii. didactice, orare noi ~i chiar progra:ne de aetivitati produc";ve ~i d~
De ce:e mai muIte ori, ~coala raspunde$i dorintei copilului de a fi autogospodarire.
ca cei mari (adultrism), ca ~i doriniei de realizare, de satisfacere 'Ii dez- Primii 4 ani de ~coaEl, chiar daca au fost pregatiti prin frec"en-
vohare a curiozitatii cognitive a acestuia. tarea gradiniiei, modifica regimul, tensiunea $i planul de evenimente
132 133
 primii molari). Fenomenul ca atare, .aparent putin . important, creeaza
ce domina In viata copilului. Asimilarea continua de cun05tinte mereu
totusi disconfon (durere), modifidiri temporare ale vorbirii, oarecare
Doi, dar mai ales responsabilitatea fata de caEtatea asimilarii lor, si-
dificultaiiJ:n alimentare.
tuatia de colaborare ~i competitie, caracterul evident al reguElor im-
Nu poate fi ignorat faptul Cd dezvoltareadentiiiei perm9.nente evi-
plicate 111 vialja ~colara contribuie la modificarea de fond existenriaEl
dentiaza intensificari ale metabolisrnului ealciul ui. Dealtfel,procesul de
a copilului 5colar mic. Ac1aptarca copilului se precipita $i se centreaza
osificat;ie este intens lanivelul toracelui,al claviculelor si al coloanei
pe atentia fata de un alt adult dcdt cei din familie. Acest adult (lnva-
vertebrale. Dupa 7 ani este intensa osificarea la nivelul bazinului la
tawrul sau Invatatoarea) in cepe sa joace un rol de prim ordin In viata
fetite, precum 5i procesele de calcifiere la nive1ul osaturii miinii. Arti-
eopilului. £1 este si devine tot mai mult reprezentantul marii societati,
culatiile se lrrtaresc si de. Creste si volumnl muschilor.Se dezvolt3:
al tarii, Cll idealurile s1 aspiratiile sale si al comunitatii din care face
musculatura fina a miinii. Date fiind acestea toate, Poziiiile incorecte in
pane copilu!. In acelasi timp, el este eel ee vegheaza la exercitarea
bandt (apasarea toracelui, spatele' stdmb )duc la deformari persistente.
regulilor societatii ~i scolii S1 eel care antreneaza energia psihidi, mode-
leaza activitatea intelectuaEi a copilului si organizeaza vi at'!, scolara Servietele prea grelefac, de asemenea, deplasari de coloana (la 7 ani
In ansamblul ci. clJrbura cervicala ~i toracidi sint constante, curbura lombara este inca
instabiEi). Are, de asemenea, importanta dllirea erganismului, sponu!,
- Pentru copi!, caraeteristica cea mai sensibil diferita, oclata eu in-
deprinderile igieniee [223].
trarea In $coala, consta In neutralitatea (egalitatea) afecti\'i'! a mediului
Importante aspecte se cOntureaza in ceea ce privcste legaturile func-
scolar, fapt ce creeaza eonditia eerintei de a clstiga independent un
statut :In colectivit::nea clasei. Nu maislnt valide manifestarile de afec- tionale nervoase. La 7 ani creierul dntareste earn 1200 gr, lobii fronrali
ajung:lnd Ia 27 la suta din totalul s:Ibstant;ei nervoase a creierului. Dupa
tiune si farmec pe care copilul Ie poseda. El devine membru al unei
colectivitat;i In care se constituic un nou climat afectiv, de recunoa5tere 6 ani se organizeaza legaturi funqionale implicate In lectura si scriere -
eonstit:.Iindu-se () Eirgire monicali'! a zoneler limbajului ..
a autoritatii si raporturi de reciprocitate,
Totu~i, copibl nu e robust, nici solid ca la ;j ani. Dimpotri,-a, la
Treptat, activitatea 5colara imprima modificari in u;-::'"emd inte- 6 ani este sensibil, difici), instabil, obose~te u'i0r, are indi-spozitii Ia
rior. Se destrama mirul copilariei si se dezvolta realismd cOflcepiiei alergii. Bolile COl1t<1.gioaseSI11t Insa mai rare, datorita imunizarii active
despre lume si viata In care aqioneaza modele noi sociale de a ghd:, (In urma imbolna\'irilor depZi~ite) ~i a vaccinurilor.
sim!;i, aspira 5i tendintele de identificare CLl aces tea capati'. cCJ[)sisten1;i. Dificultaiile temporale legate de schimbarea denti~iei .afecteaza si
* de poha de mincare. Copilul prefera mlncaruri mai, are mici fantezii
* " alimentare. Mirosul se dez\-oha la unii copii relativ diferentiat. In ge-
nere, omul nu cstedintre fiint;ele cu miros foane dezvoltat, fiin\e ce
utilizeaza mirosul in diutarea hranei. La 8-10 ani sensibilitatea fata
Procesul cresterii se tempereaza u~or Intre 6-7
am pentru a sc de mirosurile civilizatiei contemporane se dezyolta. Capilul agreeaza
intensifica ulterior. Tabclul de mai jos pune in evidenta aspectele mai
sapunurile cumiros. pUlcut, apa de toaleta (mai ales feti~ele), dar si
imponante pe planul cresterii (ponderale si staturale). mirosurile de benzina, uleiuri, rasini lncep sa fie diferentiate siutiIi-
La 6 ani au loc cIte va procese implicate in cre5tere si d:~Z\'oltare. zateca indici in experient;e; corespondema verbala a diferitelor miro-
Dentitia provizorie :lncepe sa fie Inlocuita cu dentitia permanenta (cresc suri contribuie la diferent;ierea sensibi<jjta~ii odorifice ..
Tabelu/ ny. 17 Inceea ce priveste :lndemlnarea,ereste forta musculara ~i se accen-
tueaza caracterul de ambidextru, dar si extremele de stlngaci si dreptaci
BJic\i Fete se pun In evidenta, crelnd probleme :lnprocesul scrierii.
Virsta (ani)
Greutate (kg) Talie (em) Greutate (kg) Talie (em) Rarele forme de T.B.C. care se manifesta la 7-8 aniincep sa aiba
caracteristicica cele ale formeIor adulte. Pofta de m:lncare este activa,
6 20,2 113 19,1 111 apetitul mare, dar stomacul mic; copilul mai este excesiv. atras de
7 22 118 20,9 116 oesert, Ii place sa manince· privind la T.V. In genere, ~colarul mic este
8 26,7 128 256 126
9 132 131
maistl'ngaci, raStoarna usor wate din jur: Somnul este relativ bun.
29 28;9
. Copilul~colar mle .rnanifesta 0 oarecare atitudine reca1citranta fa~a de

135
134
baie, este u~or neglijent in ceea ce prive~te imbradlmintea. Toate aceste reguli - uneori exeesiva (la nivelul copiilor de clasele II ~i III) ex-
lenomene sint legate de noul regim de viata care schimba accentele ~i prima 0 forma de restructurare a disponibilitaiilor personalitaiii, in care
dez';olta 0 noua repartitie a investir,iilor psihice. In contextul acestor cre~te emanciparea de dependenra fata de regulile familiei ~i subordo-
sch:mbari, gratia in mi~cari este treptat inlocuita cu aspiratia spre narea aeestora cerintelor vietii ~colare. N u slnt putine situatiile In care
fona [162]. copilnI impune acasa reguli noi motivate de faptul di: "a~a ne-a spus
b perioada cdei de a treia copiElrii (~colarul mic) transformarile tovara~a invaratoare la ;;coala".
psihice se fac totu~i - in mod aparerlt - lent, nespec!acular. Prima Copiii tree ~i prin tr-o faza de excesi va sensibilzare fa ta de noi
seh:;nbare care se pune in eviden\;l este latura de orientJ.re generala. reguii [223]. Uneori, conduita lor este cen trata pe suspicionarea de
Fc acest plan se face 0 parasire a intereselor evidente in perioada pre- :lncalcare a regulilor impuse, de cei din jur (de colegii sai). Se semna-
~cclara, Cl clescnul, mocleiajul. Din acest motiv, produsele ~colarului mic leaza ncglijenie ale yccinului de banca privind faptul ca "ilU sta cu
in aceste clomenii devin mai putin spontane, pline de ~tersiituri. La 7 ani, mlinile la spate", sau ca ,,~i-a uitat acasa caictul", sau ca "prive'ltc !)~
Gesell [84] considerJ. c8. ar fi un feI de virsta a gumei car;; pune 1n geam" ... etc.
evidenl;! cre5terea virulentei spiritului critic. Se modifica preferinte!e
*
~i pe alte planuri. A~a, de pilda, 1ncep sa fie preferate biografiile, le- * *
gC:1oe;e. Leqiile de aritmetica slnt preferate la 7--8 ani fadl de leqiile
de ~tiintele naturii, ulterior ~i cele de ~tiintele naturii 1ncep sa fie pri-
vite cu intercs. Exista () dezvoltare complexa de-a lungul perioadei ;;colan~ mlCl.
in structura prderin1elor ~i intereselor se petrec ~i alte schimbari. Structura bngitudinala. a accsteia se manifesta ca modifidlri in form3orea
Dc)i interesu-l pentru joc ramine foarte puternic, incep sa devina tor de noi disponibilitali fizice, integrarea accstora in economia c3or3octcris-
mai c:c::e la 8-9 ani :nitudinile de supararc ;;i indispozirie atunci cind ticilor psihicc prin trecerc30 de la momente de u~or dezcchilibru la consti-
copild estc trimis sa sc joace in timp ce cite;;te. Interesul pentru film, tuirea de forme noi de echilibru, implicate 1n cre~terea inegaEl a dife-
cincn:Jtografie, televiziune devine mai cL,r. Dupa 9 ani bcep sa pre- ritelor c3or3octeristici ;;i noi 111zestrari psihice.
zinte in teres carlile cu povestiri, cu acliuni pal pitan te. Tot i:1 perioada La 6 ani, copiJul este total absorbit de problemele adaptarii la viala
micii~colaritaii se conslituie un adevarat delir de coleqionare. Copiii sociaEl. Procesul acesta cste rdativ dificil. Daca invatatorul insista
Jnccp sil faca i11 consecinl;a miei coleqii de ilustrate, timbre, plame, numai pe disciplina, copilul prezinta 0 adaptare mai grea ce se mani-
rru11Z;:, porumbei, iepmi, insccte ete. Sertarele ~i buzunarcle lor devin festa prin cre;;terea nernlZitatii, a obosclii ~i chiar in tulburari digestin.
pline cle tot fclul de lucruri. Aceasta cxpresie a pcrsonalit~tii ("colec- Invaprea citit-scrisului ;;i a caleulelor elementare constituie achi-
iion.:l;-;:a") pune in evidenla, dupa Gesell, cerinia interna de reunire ~i ziiiile de baza aie acesLUi moment de dezvoltare.
clasificare. I\Iicile colcqii permit deta5area caracteristicilor difereniiale Dupa 7 ani se manifesta treptat 0 mai mare deta~are psihologica.
ale obiectelor asemanato:lre. Dcaltfel, copiii devin spre clase;e III ~i TV o Ge~tcre a expansiunii, 0 mai mare extroversiune ~i trairi numeroase
mici g;:;)grafi, bot:lni.5ti, zoologi, ceea ce constituie un indiciu de evi- euforice 5i de exaltare, semn ca adaptarea ~colara a depa~it 0 faza
uenra expansiune ~i deeentrare care se instituie in universul copilului tcnsionala. In vorbirea copiJului ineepe sa fie frecvent folosit superla-
pc plan mint:ll ~i afectiv. Orientarea gindirii spre concreted complex tinl in descrierea de situatii, 11lt1mplari ~i obiecte. La 7 ani in cepe sa
clctJ.)2." de percepiia imediata se insoie~1e de operaiii logice, ce substi- creasca evident curiozitatea fata de mediul extra~colar - aflat in teri-
tuie intuilia neebborata de la nivelul perceptual - sau eel putin 0 su- c')riilc dependentc de ~coala - ~i fata de mediul strada!. Tot la aceasta
pune unei ordini logice. virsta arc loc ~i a cre~tere u50ara a rapiditaiii reaCiiilor. Copilul pare
o alta caracteristica pregnanta a acestei perioade este aceea a unci mereu graht. Man1ndi: in fuga, se spaLl pe apucate, ia ghiozdanul ne-
mai mari atentii acordate jocului cu reguli in colectiv. Regula devine aran jat, l;;i pune llniforma neglijent. Aceasta graba este in f avoarea
fenomen central, un fel de certitudine ce-l ajuta 111adaptare ~i pe care timpului petrecut cu alii copii ;;i 1n defavoarea consolidarii deprinde-
o considera repel' ca a tare. rilar legate de autoseITire 1n condilii noi de vial;! [85]. CopiIuI dispune
Regula se deta~eaza 1nsa de condiiionarea singulara a jocului. Ea 1:1 acest nivel de vlrsta de capacitaii mai stabilizate de a riti ~i scrie.
"e ma:1ifesta extrem de organizatoare pentru conduita de colectiv a V olumul lecturilor este in cn;~tere. ~i scrierea face progrese ca viteza
copilului. Se poate presupune ca aceasta organizare de dependen1a de ~i lizibili ta te [198].

136 137
 i'" 1 - ,

.c;;eoIarul rUie, de 6-7 ani, nu este eapabil sa respeete toate reguli16 planifica timpul ~i, activitatile. Desenele, lucrarile scrise se Jmbunata-
unor joeuri de tipul foot-balului. Dealtfel, niei fort;a ~i rezistenia lul tesc, 50 Imbunadite$te devenind adesea de performan>ta:'~i'activita:tea
m.1 pOt susilne unastfel de joe. De aeeea,ehiar dnd se intcgreaza
la orele de aritmetidi. Aeeasta intereseaza mult dacalnYa~atotulsau
intl'-nn asHe1 de joe are momente de repaus. Totu$i nu parase$te joeul,
,lnvatatoarea slot clestul ,de abili, pqt crea emula~ii '~omplexe: ,interese
ehiar dadi eeilahi indispu~i de ineureaturile Gcute de inabilitaiile Iui
'~atorniee pentruaeeste domenii,. ;, " ,:>, ',', , ~''',','
motorii reaqioneaza yehemen 1, Copilul de 7 ani se supara repede $i ~i In planul integrarii In colectiv intervin unele schip,.Qaii J-copilul
11ita repede, este insa deosebit de sensibilIa ignorare - dar ~i daca a devine mai sensibil lainformatii sociale, ,la' opinia 'declasa '[223].
[ost soeotit incoreet in joe .-- de$i nu totdeauna i~i da seam a ee regula Preocuparea penu:u coleetiv se iilcarea de nuan~e, se _expnma prietenia
a illcaicat (mai aies ca el s-a straduit ... ). Disputele din joe sint extrem
5; in cadrul acesteia se creeazaplanuri copilare$ti, confidente,'mici ini-
de aeerbe ~i devin in fapt mici 1eqii de drepturi ~i datorii in condiiii iiative. Datarita acestor. caraeteristici ,legate de atriqia'colectivului,
foarte diferite fat a de aplicarea de reguE. In aceste condiiii se con$tien.
copiii din aceasta perioa&l a dezvoltarii pot Ii atra$iln bande,uneori
tizeaza tematica obligativitaiii, loialita\ii, spiritu1ui de echipa,supor- eu tedinie delinevente. ' , ",
tarea e$ecu1ui, precizarea caracteristicilor echitaiii, cinstei ete. Progresele in dezvoltarea intelectuala siut de asemenea evidente.
In juru1 virstei de 8 ani $i dupa, devin mai multilaterale $i dife- Intre 9 $i 10 ani are lac 0 [;fe~tereevidenta a spirituluide evaluare a
reniiate interesele. Studiul aritmeticii trece printre preoeuparile de prim
.copilului, spiritul critic se dezvolta 1a fel. Capacitatea copiluhii de a
ordin. Cresc eVident capacitaiiIe mnemice, exprimarea discursiva. Com- .aprecia ce anurne a omis in raspunsul la leqie' ere~te: .In acda~i sens el
petiiia colectiva Incepe sa devina de asemenea deosebit de aetiva $i se
l~i da seama relativ chr ce a gre~it la lucrarea de~ontrol,' etc; ,
eviden~iaza In jocuri1e de echipa (sportive) ca footbal ~i diferite .alte
jocuri cu reguli - in care copiii se grupeaza in mod spontan In ace-
la$i feL DEZVOLTAREA INTELECTUAl.A, "', ,,>

j\Iomentul de S ani eSle rnarte :ensibil pentru educaiia snciala, dat

fiind faptul di adaptarea a dcpa$it inca 0 etapa tensionala ;: copild a _!\.spectele mai sus des crise privi~d dezvoltareapsihidl, in;lud m~di·
ficari mai profunde, care ne permit sa Inte1cgem imponania foarte
lneeput sa treaca intr-o laza de m:1i mu\t echilibru $i mai mare stdpi-
nire a condiiiilor de acti\-itate ~cola"a pe care Ie traverseaza. Incepe sa mare a rolului ~colii in viara psihica $i In structurar.ea c1ezvoltariisale.
In acest context ne vom opri asupra dezvoltariiintelectuale., ;,' , "
c1evina ceY;l mai reflex:iv )'i preocc!pat de numeroase problcme dimre
Antrenata continuu in activitatea 1i-colara,activitatea :intel~ctua.la,.se
care ~i aceea a provenien~ei copiilor (de la 5 ani), dar ~i de probleme
resimte dupa 6 ani ca direqie datorita acestei influeni~ la.majorita~ea
?rivind apartenen~a sociala, identitatea de neam. Este un moment de
in tensa identificare socia);1, pa triotica $i coneomitent de constituire a copiilor, Primul aspect al modifidirilor ruaisemnificati\l'~ peplanul
:.emirncntelor de ;lpartenen~a ia $eoala,dasa sa ~colara, un fel de min- :acesteia se exprima In schimbari ale earacterului. investigativ§i 90mpre-
drie pen tru aceste feluri de apartenente. hensiv a1 percePiiei ~i observatiei ca instrumenteale cogniiiei., ,
Se ~tie ea activitatile cognitive pot fi lmp~nite;lnactivitati dire~te
, Tot la acest nivel de dezvoltare, copiii organizeaza jocuri cu su- ~i indireete. Printre cele indirecte se poate enumeraa.?o<;ia,iia libera
biect prelungite, ce se perpetueaza saptamini intregi in zilele Insorite
-evidenta in vise, reverii (ca expresii ale fluxului liber algindirii), ppe-
pe terenuri virane sau parasite, apropiate de casa sau pc terenurile ratiile $i conceptele. Cogniiia directa implica percepiia, inprimul dnd,
apropiate de $eoa:la. Organizarea de serbari ~eolare devine atractiva. Separatia dintre cele doua categorii este mai ales didactica.' ';'; ,.;:" :,;;,;;
11 place sa construiasdl miei eotloane, eolibe. Mulii aurori numese aceasta Percepiia este implicata in orice fel de situatie.:dimensibn,ata C9.1).-
etapa "Robinson Crusoe". , .eret. Ea se Structureaza insa conditionata de dimensiunile situ'nioll,~.le
Dupa 9 ani, copiii de sex diferit iucep sa se separe iu mod spoutan in care este solieitata, dar ~i de sensul, direqia, tensiunea in care ,!lre
in jocuri. Copilul devine eeva mai meditativ, se atenueaza eatacterul loc $i de interpretarea, memoria etc. In contextul carorase;prganlzeaza.
pregnanral ~xpansivitaiii in conduite. Este 0 perioada de Ineercari nu- Perceptia este procesul prin care se extrage informati~ ,'util~§ic;:u
meraase de a reiolva activitati, mai difieile. Evidenta este darin1;a. capi- sens din mozaicul larg al stimula~iei fizice. Intre informa~ie §istimu-
luluide autop~rfeCiionare, deimbogatire a cuno~tintelor. Copilul devine laiie este, dupa 0 comparaiie sugestiva Hcuta de Mussen [157];0 relatie
dintr-o data -mai ordonat,' mai perseverent In diferite feluri de, activi-
.de asemanare ca intre 0 fotografie $i 0 descriere. In timp cefotografia
taii. Nu trece cu placere de la 0 activitate la aha. El simte nevoiade a
.cuprinde culorile, umbrele, toate cele aflate in scena respectiva, des<:f.i-
138
':139
 erea selecteaza anumite aspeete ~i ignora altele, deci manifesdl selecti- tiu, decodificarea prin difereniierc a grafemelor (literele scrise) antre-
vitate, coeren~a ~i subtile legaturi cu experienia anterioara, tendinte de neaza 0 extrem de fina activitate perceptiva. Orientarea dreapta-stlnga,
integrare lntr-o inteniionalitate (dcci raportare temporala la ceea ce se 5uS-jOS, In rindurile orizontale ale scrierii (din civilizatia no astra) con-
cunoa$te sau s-ar dori· sa se cunoasea) lntr-o semnificaiie. Aeeasta stituie punctul de plecare pentru 0 activitate intelectua'la complicata ~i
insu$ire este evidenta atunei dnd copilul fiind lntr-un parc, lntr-o zi rnultilaterala - actiyitate legata de alfabetizare. Aceasta activitate cu-
lini$tid, vede ~iaude deodata mi~clndu-se ramurile In tufi$ul din apro- prinde antren:1rea memoriei, a inteligentei, a atentiei, a reprezentarilor,
piere. E:\:perienia Ii permite sa considere d£ este fie un $oarece, fie 0 pornind de la pereepiia care se constituie la rlndu1 sau pe suponul mi-
pasare, fie un iepure sau un caiel. Priyirea fixeaza aria respectiva cau- eilor semne scrise pe foaia de hlrtie. * Noi ne yom referi 111 aceste
rind aite indicii, semne, pene, blana, mi$care etc. Daca acest evenimen t dnduri mai ales 1a evolutia normaLl a copilului ce frecventeaza $coala.
s-ar petrece lntr-o zi vlntoasa, copilul nu ar efectua probabil acestc Scrierea ~i cititul pun probleme de Jogica spayiaJa de p~rcepere a ma-
inHstig::qii, considerind ca vinwl ar justifica mi$carea ramurilor tu- rimii, a propoqiilor literelor. Procesul aeesta se realizeaza treptat 51
fi$ului .. angaieaza afara de percepiiile vizuale auditive $i kinestezice 5i modifi-
~colarul urilizeaza adesea acest model de percepere In care elemen- cari ale expecraiiei. In ace:1sta evohq·ie se delimiteaza trei etape m:1i
tele de in terpretare sint indicii audi ti ve, verb:1le, odorifice ete. semnificative.
An nena te $i e:\:ercit:1te, capaci taiile sensori:1le-percepri ve $i in terpre- o primt:. etapa de identificare a sunetelor (literelor) ca elemen te
13.ti',·e (S3.U comprehensive) ale percepiiei devin mai acute $i eficiente. componente ale cuvintelor. Acest proces se realizeaza prin aqiunea de
Sensibilitatea dlscriminativa * $i pr:1gurile perceptive absolute ** se dez- despariire a euvintelor In silabe. Silabele ca unitati de pronllntle cx-
vol ta $i ele. trase din fluxul vorbirii $i al cuvintelor se aseamana mai muIt sau mal
Vedere:1, auzul :1ting performanie import:1nte spre 9-10 ~1ili, acu- pu,in I11tre ele, permi\ind ca prin lngustarea cimp1:lui auditiv de analiza
itatea aeestor forme de sensibilitate devenind foarte b\ln~. Dealtfel, pc a acesror:1 sa se evideniieze mai bine componcntclc lor sonore. Aceasta
de-o parte, activit:1tea $colara (citit-scrisul, desenatul etc.) solicita per- taza numita preabecedara creeaza 0 noua optica hta de limb:1 vorbita
ceperea finil ~i in terpretarea rapidil, pe de al ra parte, acelea5i capaci tZl\,i )'. 0 posibiJi tate nOlla de abordare a ei. Dcspaqirea in silabe se exerci ta
senzori:1le se antrencaza In aetivitaii $i jocuri de performania ca acele pIn;;: devine 0 capacitate curenta, probata intens In situaiii1e de despar-
de tras cu arcul, eu pra5tia, h iinta. etc. Pentru auz se creeaza 0 sensi- ~He a cuvintelor Ja capatul de rind. Concomitent se face $i 0 pregatire
bilita te discrimina ti va forrnativa In identificarea fcnomenelor lncorpo·. a capacita~ii de scriere. Beii50are, cirlige, In jns $i In sus, cereule,e
rate in cuvinte, in fluxul vorbirii, dar ~i pe linia convertirii lor in constituie clemente concrete de prcgatiri matcrialeale scrisului. Activi-
grafeme. Reeunoa5terea auditiva esre scnsibila ~i discrirninatiya ~i in tatea de acest gen creeaza 0 mai mare flexibilitate $i precizie a mi]cari-
proeesui :1daptarii curente. Daca copilulaude pa~i In urrna sa pe strada lor condeiu1ui pe spa1;iile delimitate prin Jiniatur:1 ajlltatoare a caietelor.
lntr-o seara mai obscura, va ~ti sigur ca nu Slilt ai unui copil clnd In procesul exercitarii despartirii cl1\'intelor In silabe ~ de exersare d~
p:15ii vor fi apasaii 5i greoi. Cunosclnd oamenii din canier, va stabili 1inii $i semne mici grafice, situatia de expeetaiie este Inca relativ rc-
eu oarecare aproximatie, dllpa diferitc indicii vizuale $i auditive, daca dusa [216]. Totu~j, perceptia aqioneaza ca atare. Se considera In ge-
este yorba de 0 femeie sau un barbat ~i daea e yorba de 0 anumita nere ea meeanismele lnvaiarii pereeptuale se realizeaza ft'in cautarea
persoana cunoscuta sau nU. Acest lant de relaiionari nu ar fi inteligibil de indicii care se retin nu atlt datorita Incercarii ~i erorii sau pe seama
daca pcrceptia ar fi privita ca absoluta ~i l'ntotde:1una Ia fel. Datorita.
I recompensei ~i a pedepsei, ci din cerinia adaptativa complexa de re-
dez,'oldirii experientei 5i percepiiei, copilul sesizeaza ca 1a vecinul din ducere a incertitudinii.
dreapta se manlnca ceya dulce, ca Ia cel din stinga miroase a "canoE
pra,iiii" . I 1n a (lolla etapa lncep sa fie diferen~iate sllnete ~ corespondentele
grafice ale acestora ~i sa fie asociate mintal. Cu aceasta Incepe alfubeti-
Importante aspecte discriminati,'e se dezvolta la copii in legatura I zarea activa (etapa devine abecedara) [216]. Identificarea grafid a
cu spatiul mic. Orientarea sp:1tiala pe £oia de hlrtie, percepiia de SlJa- sunetelor ~i scrierea lor creeaza copiJului condiiia diferentierii literelor
mari de tipar ~i de mlna de cele mici, proces relativ dificiJ, In care
* Sensibilitatea discrimin:niva se refera Ia camitatea minima de e~citam ce FO'.
d:lce 0 modificare a senzatiilor ji perceptii1or.
,'~ Praguri!e absolute se refed h m:lximum ~i minimu:n de inter.sitate ce pro\'o:cd
i! * Fad indoiaEi exista inca in lume un numar important de analfabe\i. In Romania
senza\ii. aces~ ten omen este, pracric, lichidat.

140 141
ide~tificifea:' (citire~) pr~ptieiscrii mii ; .este 'mai >incetpedectabila ~.
decit aceea ';iiextelortipafite. Copiiipareurg totu~i 'indteva luni prima ;~erinllh; La~,~it~~e,.e~te d~fjsil~"legtrea ;~or in. ,,~~vlnter,I?i,~ 'punetl~~ de
v.edere al senem, ~e pun m ieVlden~a.de, <\semenea cltev ••'t~pun, de ,senere.
pane a .abetedarului, ell invararea treptata de identifieare' a literelor AstfeLsint: ..... ", <C··.u,,) "'i) !',. , .
(grafemelor) la stlnetele corespunza toare(fonemele) ~i scrierea lor. In
, ' . a)' tip~li~~linat, al copi'dor care se~i~;)~u.t6cul apIe~jt, eu ,apasarea
aceastaperio'ada se afla lrltr-Q stare, critica, deosebita ' expectat;ia audi-, puternea>adegetului mare,euscrisulu~or ascu~it'; , r ' " ,
tiva (in eitirea textelor), fenomen' cese observaprin "completari'" b) tipul indoit, crispat, ~cll,scriere'spasinodica; , ,.,
"iDlocuiri"~igre;;eli de citire; prin sprijinirea peraponarea la ton text
a acestor feriomene~ , c) tipul flexibil eu indexulactiv. ~iferm presat'-cu scris rq\:unjit ;
d) iipurile combinate. StudiiIesemnate ,de Ficirica Bagdazar' [4] in
In a doua pane a primului an ~colar copilul conscylideaza capawa- problerriele'scrisurilor au pus in evidenta numeroasevariahte ale acestor
tile de Insu~ire a simbolisticii implicate in alt'abet ~iin sCi-ierea ~i citi-
tipuri. In genere, Iitereleg, b, t, diftongi, onografierea'$i citireagru-
reaeifrelor. Cu aceasta incepe de fapt ~ietapa a treia a alfabetizarii; purilor ge, gi,ghe, ghi, ee,ci, che, chi -- se aHa in mai mare tlificul-
in fapt cea mai lunga este erapa in care are loc consolidarea eitit-sc1'i- tate inlnvarare. ';' ',' " .', -: ",i'.- ;',: ,
sului. Aceasta etapa se pre!unge$te in al doilea ;;i a1 trei'lea an de ~coaLl. 'In procesul scrierii 'exista un permanent eoritrol prin limbajul ime~
Caracteristica este cre$terea dicient;ei expectaiiei in eitire, care devine rior. Dadl se da copilului ceva eesa tina in gurain timp ce serie, ran-
treptat fluenta ~iexpresiva. damentul scade bruse. Chiar ~i lanivelul dasei a IV-aexista operma-
,In pracesui de indlprc a citit-scrisului este~mtrenata 0 actJntate nentadialogare a eopiluluiin timp :cescrie. El i~i controleaza mi~carile
psihica foane complexa -:- cese exprima in cre~tereaintensita~ii aten- ~i produsele (literele, euvintele) adaugind din dndin cind: ... "bine,stai
6ei ce corecteaz.a .in permanent;aproceslli de eitire (sau seriere) aflat in putin ... nu inte1eg... ia te uita ... hm ... nu e cine ~tie ce".i.:,etc. '
clesfa;;urare .[ 287]. Exista din punctul de vedere al citit-scrisului pa tru Alfabetizarea ~i programele $colare antreneaza dez\;oltarea pereep~iei
tipuri de situa~ii: a) copii care citesc cu maridificultat;i ~i gre;;eli $i pe linia stabilirii mai de finet;e a marimii, a propoqiilor; a marimii la
rc\in put;in din ceca ce citesc. Acqtia nu surprind sensul propozit;iei seara (prin swdiul planului clasei), faptce sta la bazaprirnelor cunO$-
citite, nici al texrului In intregime ca atare; b) a doua categorie ar fi time legate de semnele can ventionale ale haqilor [260].
a capiilor care citesc greoi, dar ret;in bine sensul cdor citite. In acesr 'Raponurile de marime (egalitatea tot atit de mare), :proporr;iile, 'juc
caL:probabil percep~ia grafeme!or e inca dificila ~i se aWl in, decalaj de m~1tate, sfen (idemificarea intregului, metrului, eentimetrUlui), identifi-
dezvoltare cu capaeitatea de lnteIegere a sensului care se manifesta (;1 carea liniilor yeri:icale, orizomale,' ale pozitiei (in' rotat;ie) etc. clcyin
mai dezvoltata; c) a trcia categorie este a copiilor ce citesc U$or, dar inclicii de oriemaredupa ee Ii se decodifica intelesul. ' '
nu re~in ceea ce au citit. In acest caz, componenta stereotipa de recu- Tot pe planul perceptiv se contureaza evaluaridin ce,In ce mai fine
noa~tere (identificare a literelor) devanseaza ~i debordeaza pianul con- legate de marime, se pune in eviden1a kilogramul,multiplii..;;i subl1lul-
~tiint;ei, nepermit;lnd inregistrarea concomitentaa sensuriIor; d) a patra tiplii acestuia. Perceperea struc~uriimaterialelor' (piene, 'roci, calita;;i
categorieeste a copiilor care citesc' u~or ;;i 'retin integral ceea ce au diferitede .soluri;cristale, caramizi,argile, esent;e, de lemn",sticLi. mate-
citit [223]. '.Ace~tia au capacita~ile de lectura bine formate.' Lecwra' riale .plastice; hiftie de diferite feluri;iStofe)cu diferent;ele ee le carac~
este grea ~i· obositoarcin primeleetape ale dezvoltarii ei. Din acest terizeaza, intra in ex-perient;a :curenta a copihilui .;;colar: "./ . ,;;
motiv copilul caura diferitestrategii care .sa faciliteze citirea. Din acestea , Raponurile spapale deja, intuite~legate de ceea: cese lUielege prin
fac parte orientarile dupa sens ,sau dupa asemanare. :Memoria f0ane aproape,pe,llnga, deasupra,;sub etc.devin raponuri ce indud ;;iAorrne
buna 'a copilului de 7-8 ani 11 ajUta ca dupa 2-3 lecturi ale unui de clistant;e. T otu;;i,evaluarea marimii ;este :1nea ,defici tadl (copiiide
6-'-7 ani supraestimeaza marinlile; iarcopiiide 8.-9,anisubestimeaza
textscuft sa-l poata reproduce. Desigur, acest fenomen are <J,spectele
marimile ~idistaniele).,'"·,,, I.:; ~,iJ.:' . "'c:
sale amuzante, mai ales dnd sensul presupus nuse potrive~te prea biue.
, Organizarea spaiiului, se realizeaza;~i ca,distant;aipsiho-afectiva. In
'Lectura'tifrelor ,solicita $i' lnsu~irea sistemului de decodificare a acest seris;spaiiul intim este' spa ti J.iLin~careintensi tatea relat;iilor jnter~
sisiemului zecimal reprezentat prin' cifre. Exista litere ~i cifre greu de personale :ajunge)a un feLde.cuIrr,in;1iie in care, seadm,itdoar persoa-
nele.<:-p'r6piat~, pri~~enu1..In spaiiu~,;in#mse; ,<,tfla[~i.:J;~1aiiile eu .meJ1fb.rii
" Datorid' faptului ca scriitura propr:e are prea medte indicii redundante (incer- ,famlhel. :$pat;i1l1~persS)fial,se ,refera; la ,structura :dfstanielor .psrh,ologlee
titudini).
;;i spatiale cu colegii. Interrelatiile de cooperare '~i~c9mp~~iiie~;dar' '~}.de
142
143
\~...
 informatic, se aHa in acel spatiu. In perioada~colara se precizeaza si De fapt, prin· procesuIinvar;arii copiluI trebuie sa manipuleze 0
distante incluse in ceea ce a denumit K. Hull [103] ca sp:liiu oficial. cantitate enoffi1a de infDrmaiii asimilate sau care se eel' asimilate. Aces!
Acesta este spCltiul dintre superior ~i subalternul sau, dintre profesor fapt nu este posibil ,£ara rransformarea cuno~tinr;elor In reprezentari.
~i clev, este >spClr,iulierarhiilor. Acestea din urma se considera :a ,fi activitar;i cognitive de doua feluri :
Privind spar,iul personal din prisma libertar,ii, autoenergiei si a re- scheme ~i imagini. Schemele nu sint imagini integrate ale percepiiilor.
lar,ici dintre comportamentul uman si ambiant,a fizica, Proshansky, Ittel- Rareori oamenii pot evoca imagini vizuale complete,astfe1 Inch sa
son si Ri-din se refera la factorii culturali, inclusi in conceptul de spa1iu, poata descrie toate amanunte1e de infaiisare, imbradlminte, coloristica.
iar Westin. a atf.ibuit sP3tiului personal 4 insusiri : singularitare, intimi- a unei persoane, chiar foarte cunoscute vazute inainte cu 10-15 mi-
tate, aDOmInat S1 rezerva. nute. Cam 5-10 lasuta din copii au imagini eidetice (integral e) ce se
Exista IDca 1lil aspect al spar,iului - cel ce se intersecteaza cu ideea conserva aproximativ 45 de secunde dupa percepere. In genere, sche-
de teritorialitate. Prin acest din urma term en seinr,elegc un aspect. cel mele sint mai putin elaborate decit imaginile. Schemele~i imaginile se
mai larg al ambianr,ei. Unitatea teritoriala sau spatiul pc care-l reclamJ: contllreaza in siruaiii de evocare acuno~tinr;elor privind animale, plante,
o persoana SlU un grup coeziv siincearca sa-l pastreze opunindu-se o1'i- insecte, episoade de povestiri, evenimente istorice, literare etc. sa~l fe-
carei tentative (de rapire sau limitare) devine in perioada scalara mica nomene si situar,ii fizice (ardere, cre$tere, transformare, principii d~
o experienr,a complex;:!. Spar,iul personal este entitatea teritoriala In care funqionare, foria ~i energie etc.). Spatialitatea implicata este conden-
se afla persoane, frecvent vizitate, 'ca $i persoane cunoscute 5i drumul sa ta partial In aceste condi tii.
spre cleo Spatiul poseda m;:!rime, forma, extcnsivitate, detalii 5i rehr,ii Schemele $i imaginile spar;iale sub multiplele ipostaze evocate con-
personale (deja descrise). tribuie la modificarea. opticii existenr,iale, 1a anularea egocentr1smulu:
inf an til.
Se considcra ca fiecare persoana poseda 0 hana sau imagine min-
~i in privinia timpului S1 a duratei evcnimenrelor au Ioc modifi-
tal5 a ambianr,ei - mai prccisa a spar,iului personal care se refer.i: la
cari eviden te [198]. Timpul subiecti\' arc teCldinp sa se re1ar;ioncze $1
zol1clc in care se aEEi: Wate obiectele personaleintr-o ordine ce per:-nite
raporteze la timpul cronometrabil care incepe sa capete consistenta.
utilizarea lur fara dort si gasirea lor rapida. Acest plan este cd mai
Ceasul $i ci tirea lui devine instrument al autonomiei psihice. Exista :'ji 0
clar al imaginii mintalc. Aceste dimensiuni se formeaza 111 perioaJa
organizare a schemei timpului. Determinarea $i plasarea evenimentelor
~colara mica. Spar;iul personal se structurcaza spre 10 ani ~i este im-
In timp devine calendaristica. J\nul incepe sa fie considera.t de 365 de
pregnar de expansiunea personalitatii. Una din expresiile acestlji fapr
zile cu 4 anot1mpuri, 12 luni, 52 de saptamlni ~i scara trimestrelor. Eve-
este orgzl11izarca de adevarate batalii strategice complexe de meniinere
nimentele incep sa se raporteze la aceste repere. flehc legaturJ. C1.1
a tcritorialitaiii ~i a franjurilor acesteia in viar,a cetaiii de carre cetele
de copii dintr-~In cartier sau strada. timpul istoric - a carui intelegere se refera la situaiiile nelegate nici
intr-un ,fel direct de evenimentele biografiei personale. Schema timpului
Spatiul capa ta si alte dimensiuni In perioada micii ~colaritar;i. Ast- ca si imag1ni ale cronologiei imediate a activitaiilor programate prin
fel, Invar;area geografiei creeaza inielegerea simbolisticii elementare ceas $i oral' constituie clemente coordonatoare importante. Totll$i ecra-
legate de Spaiiul geografic, de simbolizare a formelor de relief. Ca
nul de referinie temporale este inca plin de erori la copilul $colar mic.
aspecte mai semnificative in legatura eu aceasta este ,J'nielegerea ideii Printre unitatile cognitive se mai enumera .(alaturi de scheme ~i ima-
de miqorarc "la scara", de com prim are a spatiului In vederea redarii gini) marea categorie a simbolurilor $i aceea a conceptelor. Cele 4 uni-
lui "grafice" si a "citirii" uIterioare a simbolurilor respectiye. Com- taiide cunoa~tere se modifica ontogenetic in ceea ce prive~te proponiile.
plemental', elementara inieIegcre a spaiiului dinspre direqia macrocos- Ca fenomen mai expresiv se semnaleaza cre~terea volumului simbolu-
mosului creeaza copilul ui 0 optica spar,iala in care coexista clemen te
rilor $i apoi a conceptelor In perioada $c01ara mica.
nebuloase - 0 viziune iegata de atmosfera basmelor in care se consti-
Ca $i imaginile ~i schemele, simbDlurile sint cai de exprimare a eve-
tuie distante impregnate de dep;:!rtari ,In timp - un spaiiu mitic [22.3]. nimentelor concrete si evidenr;iaza caracteristicile obiectelor $i ale aqiu-
Cuno~tinr,e elementare cu privire la miscarea de rotaiie a pamimului nilor. Cele mai numeroase simboluri slnt literele, cuvintele $i numere!e.
in jurul sau, in jurul soarelui, determina 0 revoluiie coperniciana de Exista insa aIte numeroase simboluri. Un fulger ,pictat in ro~u - in-
menralitate a copilului, revolur;ie Intreiinuta de cuItura timpului nostru seamna pericol de electrocutare, 0 sagea ta luminoasa la ascensor este
(~i de mijloacele mass media).
'semnu1 pentru direqia In care acesta se 1?i$ca, lumina verde la imer-
144
145
 'estesemnal de :avertizare ce indica trec(:reJiberaetc.Jn scheme ',. 'validitate'accdnceptelor se refera la gradul In careintelesul ce este
se conservacantitati~irelatii: fizi~e. ale ,experientei percef)tu~le, in acordaiunui' concept de dltre copil este acceptat ca adevarat, de niyelul
sim:holuri nu 'mai exisra ,astfel,deinsu~iri. $colarulmic' se: afla', 'lrltr-o de dezvoltare statuat 's06;1l1a un moment :clat, in genere,intelesul acor-
de imenselnsu~iri de, simboluri. Regulile de jocf61osesc $ide clat· diferitelor .cu,vinte este ,foarte putin asemanator de la un copil la
'domeniul ' educa~iei ,~i instructiei' anistice opereaza de .a'se- alnil(la copilul mic) . Ulterior, la., 8-10 ani,ln telesul acestorcuvin te
me:Qea Cll simboluri.!n fine, exista ,0 vasta varietate delnsemne ~i grati- devine relativ asemanator la toticopiii$i acceptabil din ,punct de yedere
fic<,,~ii pionieresti ce presupun deasemenea 0;, simbolistica specifica. social ca empiric. Conceptul devine in· acest sens mai valid. Spre sfir-
EXlsta $i simbolurile ce indica gradele militare $i tipul de infanterie~,ar- ~itul ,perioadei ~colaren;:lici, copiluI. dispune de peste; ,300concepte rei a-
tileric, aviatie, marina etc., ca $i insemnele premiale (decoratiile,. ITleda'- tiv validede acest tip. " ",,::, : .. : ',0,:" ,
liile $i insignele). Punatorilor de diverse premii ~i distinqii au la baza StatJ.tttd conceptelor este unul din atributele cele mai imponan te ale
o \;a5ta simbolizare. In fine,simboluri de rezonanta sociala, imponanra acestora $i se refera la claritatea, exactitatea$i stabilitatea de folosire
eXFrima drapelele ~i stemele diferitelor tari, dar; $i lnsemnele,' olimpice, pe 'planul gindirii a conceptului, Conceptul de numar capata statut de
cde privind cluburi sportive ete '" ,',': ' '"". , folosire conceptual a cloar la ~colarul mic, la fel conceptul de "mul1;ime"
Simbolurile sIn t, precumse poate vedea, fo~rte numeroas/ in viita - "mul1;ime vida", ,,,intersectata", "reunire" etc. ca s; conceptele de
In procesul invatarii$colare, intelegerea anumeroase probleme de "corp" ~i de "substan\a" ca forme conceptuale. integratoare. La ~tiin-
tele naturii se dezvolta concepte numeroase legate de plante, animale.
geo:Y:1ctrie, geografie, implica masiv scheme, imagini, simboluri [223 i"Aces-
tea. pOt fi evocate $i in sitllatie de completare (nu nurnai de intc,egere), Conccptul de animal erbivor, ca multe altele, se reune$te in folosire de
Pe planul instrumentar ,al inteligentei secontureaza ~i con\inlltul con- catre glndire cu cel de "animalcarnivor" ~i conceptul integrator de
ceprclor care constituie a 4-a unitatea activita\ii cognitive. ,,fiinta vie". Prin statut transpare aspectul de integrare In releo. de
Conceptele reprezima setul comun de auibute ce se pot acorda unui sistem a conceptelor. Perioada ,$colara mica este prima in care se consti-
gee:? de scheme, imagini sau simboluri. Deosebirea principaEi dintre tuie relele de concepte empirice prin care se constituie $ise organizeaza
concepte ~i sirnboluri comta In ,faptul ca in timp ce simbolurile se re- piramida cuno~tin\elor. ,
fera la evenimente 'specifice, singulare. conceptul reprezinta ceea, ce V. Pavelcu [169, p. 195] exprima [oarte sugestiv esenp accstui
este comun In l'nai multe evenimente. Litere1e siut citite la iDceput de aspect al problemei in planul mai profund al atitudinilor, semnaEnd
ca.t:'c copil ca simboluri, abia ulterior de ci~tiga in conceptualizare [268J. faptul ca: "Daca marul are pentru copil un sens alimentar, un mijloe
Cuyintul poate fi folosit ca simbol. schema, imaginesau concept; clnd atragator de a-i satisface 0 trebuin\a, acela~i mar poate fi situat mai
un capil de 3-4 ani spune'c:J nu e cuminte penuu ca a span 0 ce,5cuta, tirziu lntr-un context de ,Jruct-pom-gradina" apar~inind cui,'a, spre a
el folosqte cuvlntul Cd simbol. Indata ceprive$te diverse lndlldiri de sestructura ~i mai tirziu ,Jntr-o specie sau varietate de plante, in pro-
reguli. dezordinea $i chiar ignorarea· cerintelor ca fiinddatora te fapwlui dus de valoare comerciala, obiect de satisfaqie estetica etc. In acest
cacineva "n u e cumin te" se afla In pEn proces deconceptualizare ,a proces are Joe 0 desubiectivizare, 0 descentrare a eului."
cmdntului"cuminte". 'Nu totdeauna exista categorii verbalecorespunza:- Accesibilitatea este unul din atributele cele mai dependente de Im'a-
toare pen tm unele concepte, Conceptul de' frumusete cste g:-eu de descris tare a conceptelor. Se refera la disponibilitatea satisfacerii de in for-
tocrnai din acest motiv, Exisra seturi mai mari sau mai restrlnsede in- ma~ie a g:i:ndiriiln a 1ntelege ansamblul atributelor conceptului, conform
su~;:ri centrale (sau critice, sau esentiale) ce dimensioneaza diferirele statu ~ului lor real (a tribu tele centrale cri tice Slnt adesea greu de desprins
concepte. Conceptul animal se dimensioneaza :printr-un set larg d.e 10.- dincauza relatiilor dintre aparenta~iesenta). Accesibilitatea se refera
sU~Lri centrale aproximativ egale, cum ar fi : capacitatea de reproducere. cieci 1a capacitatile de intelegere $i .de a Ji comunicate ale eonceptelor.
schiimb de oxigen, locomotie, ingerare de hrana,si eliminare de rezi- Existagrade Gin cein ce mailnalte deses~zare.alntelesului concep-
dmui, Cam -in acela$i,fel se defineste ~i qmceptuL plama,minus loco- telor de catre copii. Unul dintre. aceste 'gradeeste' cel exprimat prin
mo;-ia [181]. Conceptul copil se centreaza pe dimensiunea virsta. J Ori- faptulca ,din conduita sau din madul cumseopereaza cu un concept,
care aha dimensiune este eventual r~levarnaT qat mi' cenirala, (~ritiqa). elpare a avea' un statut; totu$i copilul nu poate sa comunice asupra lui.
Exista uei atribute ale conceptelor:ce se modifica odatacu virsta. Exista '$i situatii inverse. In astfel desituatii se pun in eviden ta obsta-
Aceste atributeslnt: validitatea; statutul $i accesibilitatea (de 'Sint stdns cole ~i dificultati in lntelegerea ~i In folosirea efectiva a conceptelor, In
in1"ercorelate) [157 p 271-275]"
.,. '. " ••..• -". J ' .• ~. , "", , ••• r,,,,,,...
' .• ' I, ,~ , ~. " procesul lnvatarii ~i In mentalitateacomuna, conceptele slnt considerate

146 147
 ca .absolute. Este necesa.r ca ~colarul mic sasesizeze faptul dl unu1 ~i
acela~i concept utilizeaza unele din insu~irile sale definitorii (centrale) Exista ~i numeroase dificuha1;i Sn regimul de concepwalizare legate
in cazul unei anumite rela~ii ~i alte insu~iri definitorii (ca centrale) In de fenamenele de omonimie ~i sinonimie. Cuvintul clasa se utilizeaza sub
cazul de rela~ii evocate. A~a de pilda, aceea~i persoana, mama cui va, este forme aparent foarte diferite de: clasa de vie~uitoare, clasa de devi ~i
cOJ1{:omitent ~i so~ia altClliva ~i evident 111 ambele situa1;ii, f"meie. Aceasta clasa sociala. Copilul nu paa te sa se ridice III cazul de £ata 1a :abstracti··
arin1;a de rela1;ionare a Jnsu~irilor conceptelor la contextul ~i obiectivele zarea necesara pentru conceptul de "clasa" independent de particulari-
date se adjusteaza abia spre 10 ani, devenind activa. zarile curente mai sus expuse, prin care se exprima ipostazele diferite
ale acestui concept. In perioada ~colara mica au lac numeroase achizi\ii
Redam in tabelul de mai jos condensate momentele ontogenetice ale
conceptuale in diferite domenii. Se sesizeaza ~i In\elesul unor concepre
constituirii conceptelor de sub stant a, greutate, valum pe loturi de cite
operation ale cum ar fi cel de "cauzalitate simptl", "Cluzalitate com-
25 de copii (de vlrsta Intre 5 ~i 11 ani).
plexa". Copilul sesizeaza pe rind caracteristicile "cauzalitatii biologice",
T.zbelill nr. 18 " "fizice", "mecanice" [223] etc. Se creeaza 0 aprapiere de conceptul de
"dezvoltare" ori de "transformare", de "interdependen1;a". Concepte:e
'0 .. _

I Concepte
geometrice,gramaticale, de genuri literare, operat;ionale IDcep 5i de sa
fie utilizate (triunghi, romb, cub, substantiv, verb, adjectiv sau leg'~nde,
I SubstanUi Grcutate I VOiUlll basme, pavestiri etc.). In genere, exista tendinta ca In structura cor;-
•••• I-« •••• ceptelor sa se creezc 0 diferentierc .a semnific:1t;iilor [198] (insll~irile
\ lrstJ. In o.m ftl' l.I~"j I-<
I "
r; .~ t ~.~
" .2 e:: centrale sau critice).
I ~
:3 S
'":J
5
<-J
§
~
S
-'
:
'"'"il
~
~
Conceprele se supun operJ.tiilor de gruparc. Exista patru feluri de
grupari mai importante : a) grupari de sub ~i supraordonare sau catego-
..•. ----.----.----------------- I g
U .§
I.• B
(/) g
U l-r .~
I... 2
'I'l
riahi: (integrativa): astfel mere:e, percle, piersicile, cirejele etc. sin!
fructe ; b) grupari func\ional-rela\ionale, sau gn:pari de mul~imi (..j. copii
5 8'1 0 [6 100 0 0 [00 0 0
Ii 68 1(; [6 8'1 '1 [2 [DO 0 0 care se joaca, chibriturile cu t;igara, pasarea cu colivia etc.) ; c) grupari
6'1 4 32 76 0 24 SS 0 12 locat;ionale (animale salbaticc ~i animale domestice); d) concepte ana-
S 14 '1 72 40 8 52 -H 28 28 litice care grupeaza categorii foarte diferite ce se pot reuni printr-o
9 12'1 84 11 12 72 56 12 32
Insu~ire (fiinte ~i lucruri). Acestea din urma opereaza cu abstractizari
Inalte.
II
10 - - - 0
Hi '1
S 96
76 I [6
29 20'1 56
82
Dezvoltarea cuno~tin~elor ~i a sistemulul conceptual creeaza 0 anu-
mita corelatie intre real-po sibil ~i imposibil In procesul cunoasterii.
P. Popescu Neveanu cu colaboratorii sai a efectuat 0 serie de studii
Se considera achizitie dnel aceasta eite evidenta la eel put;in 670/0
eomplexe in problemele formarii de concepte ~i reprezenrari ill perioada
.din subieqii de a virsta.
~colara mica, privind fizialagia [181], geometria [182] etc., Ana Tn-
Coafuziile nu sint rare totu~i chiar In stabilirea notdar definitorii eicov-Bogdan [259] a sandat prin eercetari concrete caracteristici ale
centrale ale conccptului. f\~a de pilda, se considera "conopida" drept Insu~irii de concepte gramaticale. In acela~i sens, Ion Beraru [13] a aVut
fruct ~i se accepta greu faptul ca este vorba de 0 efloresc~nta. Evident, in atentic studiul comparativ al farmarii unar concepte matematice sub-
conceptualizarea de acest gen influen\eaza restn:cturari In conceptul de: domina\ia ideii de aptitudini specifice, la $co1arii miei $i mijlacii. Pre·
floa:-e. ':'Iirosul, culoarea, Jorma special a de5i ramln In mentalitatea zinta interes ~i studiile complexe efectuate de C. Pufan [186] cu privir~
capilului caracteristici ~i Insu~iri definitorii, intra In COnCurell~a cu ideea la transferul can~inutului conceptual .al cuvintelor din limba ramana In
6i floarea are drept caracteristidi: central a (critica) faptul ca este orga- alte limbi prin mecanisme complexe asociative ~i comparative. in sub-
nul de inmu1tire al plantei. Aceasta insu~ire In cepe sa se dep1aseze trep- ti?;;:t autarul citat are a aptica -generativa cu privire la astfel de Invatare
tat spre zanele centrale ale conceptului. (de limbi maine).
In perioadascolara mica: se dezvolta cunoasterea directa, ordonat;l,
* Dupa With Bang ~i B. Inhelder. constientizata, prin leqii, dar creste ~i inv-aprea indirecta, dedusa, su-
plimentara, latent implicata In cunoa~terea ~calara de a:1samblu. Sub
148
14S
presiunea acestei corelatii l'ncepe sa devina inconsistenta lumea Jictiva c:aracteristicile 'operatiVitatii'nespecifice' a i gindirii .• Anlplificarea trep-
a copiLhiei,caracterul de "posibil" a1 personajelor .din basme capata un
nou statut de acceptan01. Asdel, are lac trecereaspre 0 conceptie rea-
a
tata ,acestora are loc .pe linia gruparii<deopera~ii(simple)~i derela-
iionare simpEl ~i complexa.Astfel uebuiepriyiteschenieleurmaware :
list-naturalista. Scherria sitnpla A == B; B =C,deci' A=C, 'sau ')1maimicca B,
In gindire incep sa se manifeste independenta (8 ani), suple~e (9- B h1ai mic c~ C,deci A maimic' cae. Din gruparile simple de tipul
10 ani) ~i devine mai evident spiritul critic intemeiat logic. cd or de mai sus' s:e degaja .gruparile multiplicative com.plexe~i nume-
Gindirea opereaza precum se ~tie cu cuno~tin~e (scheme, Imagml, ralia Cll operaiiile numerice in care acestea i~i pastreaza unitatea. Toto-
simboluri, cOl1cepte), dar ~i ell opera~ii~i reguli de operaiii. data se 'wnservaechivalenteIe incluse.ln iteratia simpla a unita\iio;-
Regulile sl'n! afirma~ii esentiale despre concepte. Acestea pot fi sta- (1+1=2,2+1-3, 3+1=4 etc.). In aceste condiiii, 1 devine concomi-
tice (descriptive) sau nonconvertibile, privind relatiile dintre concepte, teilt element alunei. clase,dar ~i il unei serii, fapt ce permite trecere3.
$i dinamice sau convertibile, care se refera la un set de proceduri posi- numarului din domeniul intuitiv in domeniullogic [171, p. 183-190]-
bile cu coneepte1e. Se mai po ate considera ca in sisternul regulilor exista In perioada ~colara elementara gindirea sesizeaza ordinea in succesiuni
reguli informale, care exprima pareri despre lume ~i descriu uncle din spatiale, inc1uzlnd intervale1e saudistan iele, structurarea de perspectin
Ctracteristicile lor (dirnensiunile) puse in relatie (prima verile sint fru- ~i de seqiuni. Totu~i, gruparile logice - rnatematice ~i spaiio-tempo-
moase, bolile eontagioase sint periculoase, schimbarile pOt fi observate rarecese constituie sint legate de concretO. Piaget) de~i uneori con-
imediat etc.) ; regulile formde, ea a doua categorie, se refera la re1a- cretul lncurdl in operaiiile de grupare *. Astfel - se pun mai multc
tiile adevarate $i specifice dintre concepte. Din combinarea cclor mai probleme penuu copil cind i se cere sa spuna elt fac 3 fIori gal bene cu
sus descrise se degaja 4 felmi de re?;uli : 2 flori ro~ii, decit daca i se cere sa rezolve exerciiiul 3 + 2 =?
a) regHli informale necoll'i..:ertibile ; b) reglfli infomwlc convcrtibile ; .:\m putea considera progresele privind utilizarearegulilo:' ca pro-
c) reglili form<~le neconvcrtibile; ~i d) reglfli formale com'crtibile. grese implicate In dezvoltarea inteligeniei genera1e, a factorului g din
Fiecare din leqiile ~colare pune in evidenia una sau alta din aceste teoriile factoriale ale inteligentei. J. Piaget a considerat intreaga evoluiie
rcgclli. Cele mai numeroase reguIi ce se utilizeaza sim regulile infor- a gindirii ca tinzlnd spre "gindirea logica formal5.". Funqiile de "con-
male neconvertibile (a) (Primavara este un anotimp insorit, florile au trol logic" exista la nivclul situ<ltiilor deductive ~i inductive, ca ~i in
mirosuri minunate, cea mai bogata lara din lume esle...). variate situatii in care dificultatile de ra~ionare exp1icita au la baza
Cuno~tinieIe din domeniul ~tiintelor exacte din ~coalJ opereaza pre- resurse verbale slabe, lipsa de interes (motiva{ie), incomp1eta in£or-
dilect cu reguli eonvertibile formale (d) - iar ~tiintele natmii eu reguli matie sa:J pur ~i simplu operarea predilecta la. nivel de fenomene, in-
informale ~i formaleeonvertibile (b ~i d). Literatura, istoria, $tiiniele tuitii concrete etc. Aceste situa{iidau un .caracter de gin dire oscilant
sociale opereaza rela ti v dens cu regulile a $i e (informale ~i formale ne- logic. La fiecare nivel al dezvoltarii psihice a copilului exista 0 vasta
can vertibile). tipologie a glndirii ~i 0 plasare denivel operativ foarte diversa. Aceste
Exista 0 interrelaiie operaiional8: intre reguli, deoarece elementele de <lspeete au fostsurprinse prin testele de nivelde inte1igen~a (de depistare
baza ale regulilor slnt operatiile. Operaiiile sint instrumentele de baza a vlrstei mentale}abordate prin eforturile cle cercetare ale lui A. Binet
ale re!aiionarii efectuate de gin dire ~i inteligenta eu conceptele sau eu la lnceputul acestui secol, prezente apoi in foarte numeroase cercetari.
informaiiile. Regulile se imp un ~i ele celor trei atribute (accesibilitatea, , Se poate deci vorbi de un hive! .de dezvoltare a inteligentei ~i 0 tipo-
validitatea ~i statutul). Regulile exprima valorificarea concepte1or efec- logic a,;gindirii'~ce.este eyidenta la .nivelul de dezvoltare. olntre 6----....10
tuata de inteligenta, ordinea pe care inteligenta ~i gl'ndirea 0 realizeaza ani. In aeest sens;exista yariante degindireconcreta-intuitivtz (practidi),
prin intermediul informaiiei. Accesibilitatea regulilor este dependenta de saturatade repere spa~iale- inclusiv. mecanica spatiala, dar~i artistica).
niyelul de dezvoltareal gl'ndirii ~i inteligen~ei, inclusi~y a informatiilor variante.de gindireteoretica (implicate in predileqiapentru generalizare
de. care dispune$i pe care Ie poa te manipula. ~i sesizarearelaiiilor abstracte),va,riante c:Je'gindire social,'i{indtreatc
J. Piaget a elaborat un sistem psihologic interesant in care a facut de sesizareacerinie1orsoeiale ~iadaptarea spoma~ala acestea) etc.
referiri cu predileqie 1a reguli ,~i operarea eu reguli, studiind In special Aceasta optica privind dezvoltarea gindirii ~i a tipologiei ei opera-
dezyoltarea ontogenetica a operaiiilor ~i a gruparilor de operaiii prin tive, instaurata in psihologie prin reprezentaniii psihologiei factoriale
•. (!··c·'
care se pun in evidenia regulile tip b ~i d (infonnale~i formale conver-
tibile). Aceasta forma de operativitate este de prim ordin ~i exprima * Din lucrarile practice efectuate cu studeniii .. ::. cL

150 151
tOt la incepuml secolului (1904, Spearman) se afla in zilele noastre 1n 1I1goritmi de lucru (cum ar fi cei de adunare, sdidere, inmu1tire $i
concurenia cu modelul lui J.Piaget. impaqire) ai regulii de trei simple $i regulii de trei compuse, a afLlrii
Reprezentantul cel mai remarcabil al acestei optici de variabilitatc suprafc~ei dreptunghiului, triunghiului etc., sint implicaii in rezolva-
a gindirii este J. P. Guilford [95 ].:t\/lodelul intelectului expus de J. P. rile de probleme $i exerciiii aritmetice, geometrice etc. AlgoritInii de
Guilford cuprinde un bloc de 120 ce!ule factoriale in care aqioneaza rCC:o:1oa$tere sint specifici pentru situatiile de identificare a datelor cu-
.5 structuri factoriale de grup: C = abilitaii cognitive, M = factorii noscut::: ~i necunoscute ale unei probleme aritmetice, a identificarii sta-
mcmoriei, D = factorii produqici divergente, N = factorii produciiei tULu;ui gramatical (simactic ~i morfologic) a1 cuvintelor, in identificarea
con',-ergente, E = factorii abilita1;ii de evalu1re. Structurile hctorialc de repere geografice pe harii etc. Algoritmii
In calculele aritmetice, in activitaii intelectuale,
de control se utilizena
care se supun unor
Slnt privite in conceptia lui J. P. Guilford din puncrul de vederc figu-
ral, simbolic, semantic, comportamental $i pun in evident:; pregnanp r~guli implicite (ce trebuie respectate de fiecare data etc.) ~i ale caror
acestor planuri de antrenare operativa a inteligeniei. rezdtate duc la rdaiii comrolabile.
In perioadJ. ~colara mica, operativitatea gindirii annse::lz:i pc pb- Algori tmii acti vi ta tii speciJice [232] (pen tru domeniul ari tmeticii,
i'wrile figural, simbolic semantic $i aqional la nivelul unita1;i10r claselor, g~ografiei,'itiinielor naturii etc.) se insu$csc prin invaiare ~i ex:erciiiu
relzl1;iilor ~i sistemelor ~i ceva mai lent la nivelul transformarilor $i im- ~i condcnseaza ccll10stinieie $i operaiiile valide pentru un domeniu, ceea
pliotiilor. Curiozitate::l iradiaza mai profund in lume::l interrelaiiilor $i ce inseamna ca odata 1nS11$iiialgoritmii, permit rezolvarea prin r:1\10n1-
~1 n::;;l1;iilor dimre csen~a ~i aparenia. Curiozit::ltea are perioJ.de de acti- rea ::Jo:-tubi intelectual a. foarte numeroase siwaiii-problema. Efortul
n.re s?ecitic~ .. Steh Teodorescu [249] a reclat un expcl"iment simplu de inv;lpre al algoritmilor eSte incomparabil depasit de faciliuteJ. de
decmat C'J. copii intre 5 $i 9 ani; s-au dat copiilor cani an'active cu rezolvare pc care ace~tia 0 genereaza prin utiliz::ue.
consemnul de a nu fi deschise. Pentru a se controla abiinerea copiilor. JJgori tmii sln t supu~i erodQrii prin uitare in caz de neutilizal"e
c5.rtile au lOSt legate cu fire de par. S-au pus in evidenta aoua momente sac1 de neconsolidare satistacatoare prin exercitiu. Prin intermediul al-
de clriozitate mai pregnJ.nta, la 7 si la 9 ani. gcri:;nilor activitaiii int·eIecwale se realizeJ.Za 0 permanenta anaEza ~i
Putem aegaja alaturi de opcrativiutcJ. nespecifica generJ.Ei a gln- un continuu liaj in struct"'J.racunostinie!or si se dezvo!ta competenta
dirii operativittltea sa specifica. }\ceasta se mganizcaza cu grupari sau de domeniu (aritmetic, gr:!matical, geografic etc.). Algoritmii insu~iti in
structuri de oper11;ii (reguli) invaiate, destul de flexibi1e pentru a fi perioada micii ~colaritati In timpul aIhbetizarii si al consolidarii aces-
aplicne la situa1;ii foarte diverse $i destul de unitare spre a constitui tei:!, spre deosebire de algoritmii ce se 'lor insc1~i in perioadele ulteri-
gn:~<iri sa\.! strucmri de operalii distincte. Aceste reguli operative sint Clare de dezvoltare intelecruala,au proprietatea de a fi foane stabili.
aclevara1;i algoritmi ai activitaiii intelectuale sise pOt grupa in trei ca- lvIajoritatea acestor algoritmi nu se ating in c1ecursul vie~ii, din CJ.llza
t2gLI:-ii ,<
ci'i sint implica1;i in formele de baza ale instruirii contemporane ~i sint
'c) Algoritmi de lucru sau de aplicare-rezolvare; b) algoritmi de intreiinuti deansamblul viqii socio-culturale.
iden tiiicare sau de reC1moa$tere a unor structuri, rehiii, tip de feno- Unii copii poseda algoritmi de lucru foarte bine consolida-;:i, dar
mene ctc. $i c) algoritmi de control care implica grupari de revers i- algoritmi de identificare inca slab dezvoltaii. Ace$ti copii dau rezu!tate
bilit2ti .. f()~lrte bune 1a exercitii (deoarece exercitiiIe indica prin semnele cores-
Orice algoritm al activit~liii inte!ectuale este campus din pasi $i punzatoare - operatiile cerute), dar nu rCU$CSCsa se descurce in cazul
strategii [122]. Pa~i ca expresii ale cclor mai elementare componente problemelor, dcoarece nu identifica U$or structurile operative solicitate.
ale gindirii, regulii de opera1;ii - potfi pUiini (algoritmi simpli), nu- La copiii care poseda algoritmi de identificare dezvoltati (acestia sint
mero$i, varia1;i sau de acela~i tip, ca in adunarile sau scaderile cu adeseori mai impregnati de anivitate intelectuaEl nespecifica)$i algoritmi
111mere mari. Algoritmii complecsi coniin pasi numero~i ~i variaii. In de lucru inca slab dezvo!ta1;i, se remarca determinarea corecta a mo-
funnie de strategiile implicate in algoritmi, acestea pot fi lineare (ca du1ui de a se rezolva, a problemei$i greseli de caIcul pe par curs, gre$eli
in adunare ~i scadere) sau ciclice (ca in inmul1;ire ~i impaqire Cll nu-
care a!tereaza rezultatele si care gre$eli sint adeseori trecute pe seama
:TIere mari). neatentiei. Se poate combina tipologia de mai sus $i cu starea operativa
a algoritmilor de control.
* ~I\eeste tipuri de opera\ii se aseamana eu algoritmii inclu~i in programele care Caracterul mai sever $i "la subiect" al gindirii, cenzurarea de ras-
se alc:ituiese pentru ma~inile de calcu!. punsuri fanteziste arata ca a1goritmii de control se exprima eel pUiin

152 153
Ca re{inere indicind con~tientizarea: limitei:de bperativitate~i ca' .:nare
o ra{ionalizarea situa~iei. "r: ;.; ·'.'1 i' Un aspect similar se manifestain legatura cu situatiile in care sint
Pe parcurs,ll1t:re' 6 :~i 1 0/11 ~.n'i;;'operati vitatea .specifidi: devine tot contrariate cele cunoscllte. Asdel de situa~ii se numese de "disonania
mai complicata, continutul probleme1or fiind din ce Inee maicomplex, :cogni tiva". T ermenii "eonsonania" ~i "disonania" se refera la relaiii1e
fapt ce creeaza dificulta{i relativ mari In rezolvarea lor [223]. ,care exista intre perechi de demente (cuno~tinie) din punet de vedere a1
asteptarii persoanei. Leon Festinger [73] a pus In eviden~a faptul ca
Aceste difiClllta\i se manifesta, pede-o parte,' prin cre~terea con~i-
disonan{a este neconfortabila din punet de vedere psihic ~i motiveaza
mltului de mijlociri operative ale rezultatului final, ceea ce presupune
o persoana care incearca sa reduca disonan{a~i sa reaIizeze consonan{a.
operarea cu necunoscute de gradul I, II ~i chiar Ill, pe de alta pane,
PGfltrU ~colarul mie, disonania cognitiva se poate manifesto. ~i co. sesi-
clificultatea cre~te datorita prezen\ei de numere mari ~i mici, intregi ~i
zare de nonconformitate 10. ceea ce el a aeceptat co. valid, do.torita fap-
frac{ii ordinare ~i zecimale, procente etc., care se cer transform a te, eva-
tului ca i s'-a spus de eatre persoane autorizate (care in principiu au in-
luate, dar ~i datorita faptului ca unii algoritmi nu au trecut de fazele
critice deconstituire. totdeauna dreptate, dupa el), dar ~i co. nonconformitate de justificare si
motivare a uneia :;;i a aceleiasi fapte - sau in eonfruntarea de opinii.
In procesul de instruirepot aparea inprobleme1e de rewh'at doua La nivelul ~colarului mic, disonan~a eognitiva este Incarcata mai mult
sau uei cai de solu1;ionare ~iposibilitatea de control prin rezulLlte, fapt afeetiv decit valoric - cognitiv - ~i se traie~te ca atitudine opozanta
ce large5te ideea de echivalcn~a. Fenomene relativ asem:1a:ltoare pOt In raport cu un obiect dat (prezento.t ~i in lucrarea lui Cltalin .i\lamali
~,parea in cazul temelor de gramatica .. eu privire la rela{iile interpersonale) [139]. Adevarul se considera imua-
Spre 9-10 ani, operativitateaspecifidl a gindirii cu srrucwriledisiJ0- bil, J.temporal - la acest nive! de virsta - iar deseoperirile ~tiin{ifice,
nibile de algoritmi creeaz5 un mare grad de libertate gindirii nespecifice .ca un fel de eiuda{enii din domeniul dezvaluirilor preferen{iale ale ade-
a copilu;ui In situatii-probicma, fapt ce intensifidl acti\'isrn,Il clasiii- varuhli. La nivelu1 copilului de 9-10 ani disonan{a cognitiva devine
carilor de operatii (intli de coleqii figurale elementare, eu grad ridieat o sirua{ie de problematizare. Atitudinea in ceea ee prive~te adevarul se
de a,i:nibre), apoi se intensifica organizarea de subeoleqii figurale;i leaga in mentalitatea scolarului de activitatea omului de ~tiin1;a care
Donfigur,lle - pentru ca in continuare sa aiba loc clasifieari ierarhice caura sa-l descopere.
de eombi:1ari mobile de procedee de inclusiune, descendente sa:'1 ascer:- Dezvoltarea intelecwaEl nu se consuma numai prin rigorile leqiilor
dentc (J. Piaget). scolare. In contextul viqii de fie care zi exista 0 ere~tere a aptitudinilor
Dar operativi tatea nespecifiea se c!cz\-o!t5 nu numai pe seama ape- inteleetuale In genere ~i 0 crqtcre a tensi11nii cuno~tintelor acumu-
r<::.tivit.11ii algoritmice specifice,ci ~i in altesituatii. Exisra prableme late - ccrinie de coeziune intre de. Mai mult decit atit, ca ~i in cazul
care nu pot .fi rezolvate la un moment dat prin mijloaccle cunoscute limbajului ~i in cel al planului mintal se manifesta racordari ce da;,!
(algoritmii disponibili la ni velul de ~colarizare primar). Sesizarea ace-storz. structurimatriceale complexe (de' concepte, imagini, simboluri, scheme,
crceaza un fel de imcres ~i 0 stare de incertitudine intclectuala specificl algoritmi, reguli) ce exprima funqii generative. Gr. Nicola a stabilit
ce face co. aceste situa~ii problematice sa de\·ina de mare stimulatie a ca dintr-un lani de 6 structuri, in urma aplidlrii unor procedee cores-
dczvoltarii intelectuale. Zeigarnik [283, p. 1-85].a srudiat unalt . punzatoare de instruire, se pot ob{ine 2996060 variante [159, p. 228-
aspect in~eresant. A dat spre rezolvare di<feritetipuri de probleme 1a 231]. In genere, se colltureaza pe seama luerarilor cu punet de plecare
doua lomri de copii. Copiii din unul din loturi au JoSt l:ntrerup{i ina- in cercetarile lui J. Piaget ea ~i ale lui J. Bruner, cele ale ~colii lui Gal-
inte de a termina lucrarea. Al doile:t lotadus la bun sfiqit terna (Lira perin, sau Elkonin, Da vidov etc., faptul ca exista un fenomen de "pre-
:n trerupere). La interval de 1 saptamina. s-a ceruteopiilor din cele .cocizare" prin instruire, a planului activitaiii intelectuale. Remarci in-
doua 10t,1ri sa-~i aminteasdt problemele dectuate, Acele ale elevilor 1". teresante in aceasta problema s-au semnalat intr-o lucrare semnata de
care s-a Intrerupt activitateade rezolvare au fost pregnant mai bine AI. Ro~ca [199], cu ocazia unei dezbateri ~tiin{ifice privind teoria ~i
redate. Fenomenul Zeigarnikeste dependent degradul de il1teres, abo- ,practiea in cercetarea procesului inva{arii ~i mai ales Intr-un studiu
seala, intervalul de timp ce se scurge lntre Jntreruperea activita~ii ~i semnat de B. Zargo [286] care a sintetizat con tributia adusa in aceasta
evocarea ei. Fenomenul ca atare pune in eviden{atensiunealegata de privin{a prin propriile cereetari in care a aqionat prin modele obiec-
activitateaintelectuala, antrenareasa in rezolvarea. deprobleme. Zeigar- ruale, facilitind si grabind la eopii capacitatea de a opera cu simboluri,
nil" l-aconsiderat ea un fel de cvasitrebuin~a.,.i '... ' .. fapt ce a o.vut co. efect formareo. de structuri opera{ionale intelectuale
lmai inalte.
154
155
 CREATIVITATEA LA SCOLARUL ?llIC un fel de revarsare de energii motrice. Copiii se joaca in pauze cu
vehementa, fugind, strigind ca un fel de eliberare de sedentarismu1
In timp ce ~colarul din clascic I-II se izbc~tc ~i estc dominat de- leqiilor.
rigorile reguIilDr ~i cerinta de operare cu concepte in moduri specifice, Toate acestea creeaza 0 comp1exa annenare a capacitar;ilor psihice
,1 CarOl' indilcare este sanqionata prin blam ~i note ~colare -- aspectele multilaterale, dar ~i condir;ii diverse de antrenare a numeroase abilitati,
implicate in fantezie, ca ~i in investiga~ia libera se interiorizeaza ciiscret ale inventivitar;ii, ale antrenarii de strategii ~i tehnici creative ~i de
in aceste noi condit,ionari. $colarul din primele doua clase manifesta. inteligenr;a care suplimenteaza activ dezvoltarea psihidi. Evident, se pot
fantezii mai reduse in execur,ii de desene, modelaje, cobje. ManifestS. cita persoane cu inahe capacitar;i creative manifestate chiar intre 6 ~i
~i un spirit critic ridicat fata de propriile produse pentr~l ca Ie eyalu- 10 ::mi. Asnfel, Haydn a compus 1a 6 ani muzica (ceca ce presupune
eaza mai sever din pnnctul de vedere (realist) al recognoscibilit5tii ca cunoa5terea notar;iilor ~i simbolurilor implicate In exprimarea grafica a
forma. Totu~i, fantezia incepe sa gaseasca noi domenii de exerci:are. sunF,:telor muzicale), Hendel a compus la 11 ani, Mozart ~i-a inceput
Se formeaza tfeptat, dupa 8-9 ani, capacitatea de a C0mpune, ereste actiyitatea creatoare la 3 ani, a campus la 4 ~i a facut un prim turneu
capacitatea de a povesti ~i de a crea povestiri, se creeaza irr pO\'estiri de copil-minune la 6 ani. Au mai manifestat evidente capacita\i erea-
intriga de aqiune, culoarea locala, abilitate-a de a folosi ele:l1ente descrip- lOafe Chopin (la 8 ani), Liszt 0.1 9 ,ani), Verdi (Ia 10 ani), Mendelsohn
tive literare. Spre 9-10 ani desenul devine mai in6irca t de "atmosfera". (la 11 ani) ete. Se pot adauga ~i aIte cazuri de creativitate specifica
Clisee!e de pomi, case, persoane devin puncte de plecare penuu indi- precoce. Astfel John Stuart Mill a Invar;at greaca 1a 3 ani, latina la
\'idualizari de teme, se ci~tiga tehnica redarii elementare a perspectivei 5 ani ...
')i a desenarii suprapuse (acoperi te) a obiectelor din desen [235]. Su-
Siectul capata consistent a in desene ~i in compozitii. Incep s,l sc mani- C\PACITATEA DE NVATARE
feste stilurile ~i aptitudinile creatoare pe aceste plan'-1ri. Desenele dqi
im:nJate de elemente proiective co. ~i compozir,ia, antreneaza formarea Dupa cum a reie5it, in yap.re:1 este de maxima implicar;ie in procesul
de abilitar;i care se dezvolta dupa 9 ani, cind aceste actiyi::lr;i dcyin iar dezyoltarii psihice. Bazindu-se pe inr,elegere, invar,area se dezvolta ea
Je in teres pen tru copii. Serbarile ~colare, cercurile de crea\ie de diier! te ins15i antrenata nu numai prin utilizarea intensiva a percepr;iei obser-
tipuri devin preocupari de actualitate. In cbsele ~cl)lare in cate lucreaza vative 5i a memoriei, ci ~i a strategiilor diverse de invar,are ~i de cxer-
in\'atatori cu experienr,a ~i cultura personal a, se dcnolta evident la ci[are a acestora in situar;ii foarte diverse care fac sa capete consisten1;a
copii crcativitatea. Exista numeroase clase de antrcname:1t, experimen- pla;nl intelectual.
tale, in ~coli. Formele de gindire divergenta se antreneaza, dealtfel E:~ista 0 evolutie a invar;arii in decursul primilor 4 ani de ~coaIJ.
fiind favorizate de lcqii in care se creeaza atmosfera de emula~ie, joc 1.1 prima clasa, copiii utilizeaza forme de invar;are simple (repetiiii
pentru cautarea de cuvinte care sa ince<1:pa cu 0 anumita silaba sau sa £idcle de formulari sau de texte scurte). Invar,area pina in perioada
sfir$easca Cll una anume, momente de construqie de propozi~ii ete. ~cobra antrenata de seismele impresionabilitar,ii ~i ale atractivitar,ii (eu-
Ghicitorile, jocurile de iSteiime, construqiile de probleme etc. consti- laare, imagine) se adapteaza la cerint,a de a opera pe cimpuri restrinse
tuie terenul pe care se dezvolta ~i creativitatea *. Un alt teren de dez- de i:1forma~ii (pe amanunte) ~i devine dominant empirica vizualiz:1ta -
yohare a acesteia este dictat de activitaiile practice, de activitar;ile din
se s'..lplirrienteaza cu 0 mai inalta antrenare a verbalizarii [223] (re-
cercuri ete. Copilul este domic ~i capabil sa-~i construiasca mici ambar- producerea) .
eatiuni cu motoare sau ell vele, planoare, elicoptere ete. (dupa 9 ani). Reproducerea acti\~a utilizata in inva\area de poezii, dar ~i in timpul
Dealtfel, jocul devine indireat de atributele revolutiei tehnico-indu5- lec~i:lor, cste in clasa I 5i a II-a un fel de obiectiv a1 invar,arii. Reprodu-
triale ~i de cerinr,a crescinda de explorare de terenuri noi, de jocuri de cerile mnemice sint nu numai verbale, ci ~i de aqiuni, ~i chiar afective.
echipa, nu numai de tip fotba1 ci ~i de tip "de-a indieaii". Oricum. In a,:este conditii, memoria se constituie co. un fel de 5ira a spinarii a
jocurile incorporeaza forme noi de fantezii ~i incita la creativitate3- personalitar;ii 5i capata funqii psihologice numeroase. Reproducerile
instrumelltaia pentru joc. In timpul pauzelor, la ~coar;i, ;ocurile dcyin mnemice aqionale devin deprinderi~i au 0 mare stabilitate. Cercetarile
noastre ne-au pus in evidenr,a faptul ca reproducerea din leqie este
* E d war d deB 0n0 (1n Lateral thinkilzg, Penguin Books, 197C) nume~te relativ fidela la copii de 7-8 ani, de~i necompleta [234]. W. Stem,
creativit;:tea .gind;re latcrala" ~i a construit un program de antrenarnent complete
care a dectuat numeroase cercetari asupra copiilor, a gasit 0 mare
ldeseori citat de speciali~ti.

157
1.56
lipsa de fidelitate, numeroase detalii ~i supunere la sugestii a memOnel
pina spre 10 ani, dupa care palier de virsta reproducerea devine fidela. nere{conipetir;ia g&nera13:Y~i. iriotivecedntreiinlnvaiareaIireferen fiala.
Exista 0 serie mare de smdii privind memoria copiilor ~i reht;ia Acestea din urma capa ta .fortaimportanta deinflueniarea glndirii,
intereselor (mai complexe ~i mai' active), :pe clnd.Jmiar;area ce este ·im'-
dintre fixare, reeunoa~tere ~i reprodueere ("V? Stern, Harloch, New-
mark, A. Ray, L. Carmichael etc.). In aces! context se considera ca- pregriata deelementeledecompeti~ie-':":.are rol Jonnaiiv (maiales) pe
linia dezvoltarii sinelului,a structuriloroperative ale ,caracterului(rab-
1a 7 ani copilul ~colar mie poate mai u~or sa recunoasca decit sa re-
;dare, perseverent;a, harnicieetc.). Cerint;a de 'a invap pentru a satisface
produdi, probabil ~i din cauza "pastrarii" relativ neorganizate a mate-
rialului de memorat. Este, dealtfel, neantrenat voluntar in memo rare' un fel de sentiment de identitate personaE! sau a familiei ~i de a pastra
afeqiunea parint;ilor ~i respectulcelorlal~i ramineo structuramotiva-
~i reproducere. La 8 ani copiii ~colari manifesta 0 cre~tere eviden ta a
iionala de baza la copii ~i este in .genere mai tensionaEideclt lll\-aprea
performant;elor mnemice. Din 30 de cuvinte, copiii recunosc cam 23-
'motivata prin celelalte categorii de mobiluri: ";,'
24 de CLlvinte $i pot reproduce doar 5 dintre ele. La sEiqitul perioadei.
micii ~colarital;ii lista de 30 de cuvinte se sconteaza Cl circa 28 de Deosebitaimportanta in invarare'au e~ecurile ~i succesele.,Succesul
repetatare rezonante ps'ihologice imponante.Pe· de-o·,pane. succesul
cuvinte recunoseute $i in jur de 14 reproduse. Dezvoltarea inegala a,
celor doua caracteristiciale memoriei - este impulsionata de cerin1;ele ,<l.trage copilului' aten~ia. asupra strategiilor prill. ,care: a fost, obtinuL
Succesul aqioneaza insa~i asupra resorturilor psihologice mai profunde,
vie~~i . $co1are, dar se manifesta $i ca particularitat;i tipologice ale me- creeazasatisfactie,ll1credere, 'dezvoltaexpansiunea' sinelui, creeaza op-
monel.
timism, siguranta etC. Succesul 'iradiaza .1n structura, colecti',-ului ~colar,
Oric;.1m, memorarea cunoa$te in perioada $colara mica 0 importantzt
dez \'oltare, ea se con~tien tizeaza ca acti vi ta te in teleetuaEl fun damen tala. consolidind pozir;ia de elev bun hinvaiarura $i pozir;ia vocationala
in ima1;are ~i repetit;ia devine suportul ei de baza. Nu se poate neglija, pregnama.Aeeasta pozitie ci:;;tigata atrage in mod automat 0 reputatie
fuoqia de intre1;inere emergenta a inva1;arii, pe de-o parte, de catre:- vocat;ionaEi ce face ca micile gre~eli ale copilului, de acest tip, sa fie
cuno~tin1;ele deja stocate, pe de alta, de nivelul medi,:bi de c;Jltur~ adeseaignorate, iarsuccesele capata 0 foqa de acceptare mai mz,re
care nhiculeaza numerOase evenimen te culturale $i ~tii11i:iiice ce circula ca a copiilor ce au dat acelea~i rezultate, darnu au reputalia c:eat3:
libel' in societate (mai ales TV ~i radio au aceste funqii) [22-']. AceitC' prin succese repetate. Succesul singular pe fondul unei aetivitatirne-
tipuri de cuno~tinie aqioneaza asupra yolumului de cuno~tinle ale co- diocre de invatare atrage atent;ia in mod deosebit. Spre vir5ta de 9-10
piiului, consolidindu-l astfel ~i imboga~indu-l latent, lnyaprea, capa-- ani exista copii care devin [oarte buni la efecmarea problemelor sau a
temdor b limba~i gramatica, care' ajuta .al1;i copii eu succcs - dar
citate legata de satisfacerea uebuin1clor de dezvoltarea autonomiei in
copiJ:iria timpurie, devine in perioada ~colara mica antrenata intensiv nu au 0 pozirie de succes oficializatain fata invat;atorului - care ~i-a
in p1amd achizit;iei de cuno$tinie. Deoarece acest plan este relatiy diferi! format 0 parere de apreciere moderata a copiilor in cauza. Ace~ti devi
devin adeseorinonconformi~ti':""':'" $iuneoridau rezultate mul!·· sub
de cel primar al copilariei anterioare, baza lui de intretinere se 12:rge~te
posibilitati1e lor in competiiia ·din. dasa la lucrarile decontrol -'- sub
suplimentar f=U interese ~i cu elemente de motiy'a1;ie cedecurg din acestea ..
Unii a;.1tori vorbesc de doua fcluri de motivaiii: motiYat;ie intrinsec~l, influen1;a erodantaa opiniei stabilizate .a invar;atorul.ui,sau invatatoarei.
interna ~i motivar;ia extrinsedl, externil. Succesul$colar are la baza numeroase aspecte:~i condi~ionari. Due-
Exista numeroase aspecte ce dau consistenta' motivatiei implicate in ori e vorba de copii care nu manifesta interes pentru activita~ile ~co-
di feri tde sima r;ii ~i forme de in va r;are. ~colarul de clasa in di in \'ar;a. hre, alteori de copii cuunele dificultaii deadaptare~colarasau recluse
sub influenia impulsurilor aduliilor, a doriniei sale de a se supune .,capacitar;i de reclare organizata.a cuno~tintelor decaredispun ..La aceste
statutului de ~colar care il atrage ~i sub influent;a dori:w::i de a nu. ca tegorii seadauga a acelora care considera~i nedotati, ~i nein teresati,
nu potdepa~i acest statut ~colar. In fapt, pu~inisinLcci care intra in ca-
supara pariniii. Treptat intervinein motivaiie invaiatorul sau ind.-
ta toarea, locul ~i rol ul psihologic ce capa ta ace~tia pentru copii [198]. tegoriacopiilor cu deficit intelectual sau a celor ce aLputea fi denumir;i
Se adauga ~i elemente ·de rezonania dinrclar;ionarea copilului cu cei- lene~i: Andre Le Gall [80] (1963). atrage aten~ia asupra hptuluicaexisu
lalii copii -' clemente de cooperare, competiiie. ambit;ie etc., care im:- stlccesul veri tabil (~ichiar definitiv) ~i e~ecul: aparent~i. remediabil.
pulsioneaza invar;area (latoate obiectcle).La 9 ani devin active ~] . Oricum, numero$i. autori arataca, ·cu cit motivaiiae'mai puternica,
interesele 'cognitive - impulsiollirrd J:nvaiarea - dar mai ales invar;are;?l ~ctivitatea fiind recompel1'sata, Inva~rea e mai intensa.Cum s-a vazut
prefereniiaEl .. A~adar, exista motive ce impulsioneaza invaiarea inge-,. 1:nsa mai sus,' performaniamaieste influen~ata ~i de frustrat;ie. Comu-
nicarea rezultatelor creeaza repere imponante si>devine factor de pro-
158
159
 tamintul traditional 0 cerinta de rnemorare mai activa decit de sti-
gres. Experimente interesante facute la Cambridge de Bartlett arata ca
perceperea rezulta telor (ef2ctul performantelor) s'lstin Inyaprea, b tre- mulare a creativitatii. Getzels ~i Jackson (1962) [86] au cerut invata-
ruperea perceperii rezultatelor (lntr-un experiment de performan~e ill torilor sa evalueze devii creatori ~i sa exprime opinia fata de ei. Din
]'11 toarcerea unei manete) deterioreaza perforrnantele. Comunicarea re- aceasta ancheta a reie~it (ca ~i din alte anchete) ca modelul de elev dorit
zultatelorcreeaza un fel de energizare - care este 0 expresie a con- este acel .al unui copil silitor, conformist, cooperant. Elevii creativi nu
troluluide dOft ce da rezultate~i perspeetiva autocompeti,\iei. 1ntruc;t sint not<1~i bine, datorita reaqiilor lor nonconformiste, spiritului lor de
l'n procesul de l'nvatare relatiile cu l'nvatatorul sau inv3.,\atoarea au un interoga~ie mai accentuat, asociatiilor ~i problemelor mai neobi~nuite
1'01 foaneimportant, 1'01 ce se condenseaza ~i in nOta $colara ca expresie pe care Ie pun. Multe din reactiile lor nu sint stimulate ~i pentru ca
a. evahlrii "invatarii" - 'yom semnala clteva aspecte legate de efectele nu seincadreaza in distan~a ofieiahl profesor - elev.
generale ale atitudinilor implicate In rehtia Inva,\ator-elev. Robert Rolul Invatatorului, mai ales in primele doua clase este, a~adar,
Rosenthal [195, p. 37] referindu-se la a~a-numiml fenomen "Pygma- foarte important. Stilul de lucru, {l.titudinea generaEl, experienta de
lion" - reunqte, sintetizeaza aproximativ 200 de stud;i privind aces! cunoa~tere a copilulni, eultura invatatoarei sau invatatorului au in flu-
fenomen. Printre experimentele citate ni se pare remarcabil urmatorul. ente formative puternice. In clasele mai mici, inv8,ta toarea, binevoitoare,
S-au efectuat aplidlri de masurare a Q.I. (cotientul de inteligenta) la calda, emotionaEl, eu 0 personalitate puternica, entuziasta, plina de
$colari de dasa Intii. Copiii au fost ulterior impaqiti l'n funqie de initiative ~i de creativitate, este mai iubita ~i ascultata declt l'nvata-
rezulta tele ob,\inute, in 3 grupuri: de vi foarte buni, de mijloc ~i slab;. toarea dominanta, severa, atenta doar la realizarea programei.
S-au ales la intimplare 200/0 din fiecare grupa ~i invatatorii c1aselor Virsta l'nvatatorilor ~i a Invatatoarelor are ~i ea importanta. lnva-
respective au fost informati dl cei tree uti pe tabel au potential in telec- tatoarele tinere creeaza copilului un cadru .atractiv pentru lectii. 1n-
wal consistent, dar nu antrenat. Peste 8 luni S-:), rcpetat testarea. Copiii vatatoarele de Ylrsta mijloeie slut mai exigente ~i mai preten,\ioase, mai
J.le$i au prezentat 9 puncte plus Q.I. fata de grupul de control (2 puncte preocupate de propria perfeqionare - dar ~i mai lncarcate de pro-
b testele yerbale ~i 6-7 puncte la cele de rationament nonverbal). bleme personale care erodeaza entuziasmul. Invatatoare1e mai In virsta
slnt tentate sa luereze mai mult cu elevii buni - care fae sa se desfa-
Fenomenul acesta, numit fen omen Pygmalion, se explica dupa autori
ca Epstern, J. Adair, Michael Palardy etc., prin faptul dl l'n jurul ~oare leqia mai u~or. Acestea din urma slnt mai generoase la nota~ii
cazurilor respective s-a format un dimat social ~i emotional stimubtOr (adeseori), dar mai putin deschise la experimentari noi.
in atitudinile invatatorului. Nu S0 poate ignora faptul ca acestor su- Un 1'01 important il .are ~i instructorul de pionieri.
biecti 1i s-au comunica t mai adeseori rezultatele, a tIt cele bune elt ~i
erorile, ceea ce a facut mai clara instruirea. Li s-a acordat implicit 0 LL\1BAjUL ORAL $1 SCRlS
instruire mai larga ~i de un nivel superior - ~i in fine, ace~ti copii
Exista diferente relativ importante in ceea ce prive~te gradul de dez-
au fost l'ntrebati (incitavi) mai des in a raspunde.
voltare al limbajului copiilor la intrarea in ~coaE1. Aceste diferentc
In genere, aceste studii au pus lU evidenta faptul ca are importanta privesc nivelul exprimarii, latura fonetica a vorbirii orale (dialecte,
calit:lt.ea ce se acordJ: procesului de instruire, efortului spre reu~ita a1 jargouri din mediul linyvistic de provenienta a1 copilului), structura
aCestUla.
lexicului, nivelu1 exprimarii gramaticale ~i literare.
In legamra cu acest fenomen, ]. 1v1. Palardy semnaleaza faptul ca La acestea se adauga neintelegeri partiale sau totale ale sensu1ui
5i in alte imprejurari aqioneaza fenomenul Pygmalion. A~a, de pildi1, cuvintdor (expresiilor), nesesizarea sensului figurat al cuvintelor (locu-
multe cadre didactice ale primului ciclu considera ca baietii au mai ~iunile), necunoa~terea termenilor tehnici ~i ~tiintifici (~i, ca atare, in-
mari dificultatidecl't fetitele in in vatarea citit-scrisului. In urma unei corecta lor utilizare), eonfundarea paronimelor, confuzii privind sino-
largi anchete a reie~it fapml ca la invatatorii care considerau ca nu nimele ~i omonimele, tendinte de a crea cuvinte noi pentru notiuni ale
exista diferente -acestea nu existau, pe dnd la cei ce spuneau in vers, caror denumiri nu se cunOsc ori nu au fost retinute. Exista ~i un pro-
existau diferentele respective. ~i in aceste cazuri aqioneaza efectul cent de gre~e1i de atribuire de sens unor cuvinte ce siut pe cale de a
Pygmalion. Exista ca atare 0 importanta cota de ant:::enare a copiilor disparea - dar sint ronserva te In scrierile literare. *
in invatare - ce se datoreaza creditului afectiv, increderii acordate
copiilor. Chiar ~i dezvoltarea creativitatii este pro fund influentad. de * In aceasd situa~ie, ,tfla ~i cuvinte din fold or, precum cuvintele ~ sarid, vatd,
pridvor.
inyatatori -~i aceasta l'n conditii relativ complicate. Exista in lnva-

160 161
 in ~coaE'i se manifesta cerin~e mai subtile privind exprimarea. in
afara de dovada nerespectarii normelor gramaticale, se considera neave-
nite expresiile ~ablonarde, folosite excesiv la un moment dat, expresiile
~i formularile neclare, negIijente, cele de argou, cele prea familiare,
cele lip site de eleganta.
In vorbire se manifesta adeseori omisiuni de litere, lnlocuiri ("r"
in )" (lata/rata, plimavalaJprimavara jucaliiJjucarii) sau a sunetului
"e eu "g mlngare a l'U1" d" CU "t " (pature,
" "( A ) v trum ) , a l'UI" b" eu "p "
(patul) etc., dezacorduri, 'omiterea artieolului hotarlt (devu vine ...).
Un alt fenomen lega! de particularitatile limbajului oral la copii
in primele clase eonsta In dificulratea de a realiza exprimari explicite.
Utilizarea, delimitativa ~i restrictiva a limbajului la §ituatii, mai mult
de comunicare ori dialog simplu - In via~a de familie - creeaza 0
saracie aexprimarii specifice [263] - un fel de tendinta spre expri-
mari eliptice, economicoase, dar neglijen te adesea - fara nuan~ari ~i
fara caracteristici ale vorbirii. i',~,
Problemele de omonimie se implicii de aseme;ea ca generatoare de
difieulta~i. Continutul propozi~iilor Fetira sare coarda ~i Mai trebttie
purina sare este diferit, de~i cuvintul sare este la fel ca structura sonora.
La felln propozitii1e "Noi tori vom veni" ~i "T ata ~i-a pus bainele noi"
sau propozitiile Vin Ji eu cu voi ~i Vl'ei un pahar C1t vin ? etc., presupun
probleme de precizare a sensului ~i semnificatiei cuvintelor.
Competenta lingvistidl este In genere mai dezvoltata dedt perfor-
manta verbala. Prima este Intretinuta de limbajul pasiv al copilului.
Vocabu1arul total (activ ~i pasiv) cuprinde cam 1500-2500 cuvinte la
intra rea copilului In ~coaEl fata de valoarea de aproximativ 600 cuvinte
vocabular activo In masa vocabularu1ui ce va fi Insll~ita pina la sflr-
~itul clasei a IV-a exista cuvinte clenumiri, cuvinte instrumente grama-
ticale, cuvinte auxiliare, cuvinte neregulate printre care $i adverbe pri-
mare. La sflr~itul perioadei ~colare mici vocabularul activ va ajunge
]a aproximativ 1500-1600 cuvinte ~i un vocabular total de 4000-
4500 cuvinte. Debitul verbal oral se modifica, de asemenea, crescind de
la circa 80 cuvinte pe minut la nivelul clasei Intii, la aproximativ
105 cuvinte pe minut 1a nivelul clasei a IV-a, iar debitul verbal scris
cre$te de 1a circa 3 cuviote pe minut la nivelul clasei Intli la aproape
4 cuvinte pe minut In medie.
MICUL $COLAR IN .MEDIUL SOCIAL
Sub influenta rigorilor ~i a regulilor vietii ~colare, a cerintelor
,:1cesteia, se produce 0 schimbare de fond a lntregii activitati psihice,
162
are loc investirea gindirii copilu1ui de 1;. contemplarea ~i intelegerea
intuitiva a fenomenului, a cazului, 1a Iogica regulii, a legii pe care 0
exprima cazul, fenomenu1 ~i operarea in aceasta con'ceptie, fapt ce
reprezenita 0 adevarata revolu~ie In actu1 de cunoa~tere, a schimbare
de structura a In~elegerii [223]. Totodata se modifica trebuinrele, inte-
resele, preferintele, are loc un proces de apropiere a intereselor de apti-
tudini, acestea din urma devenind intuite ca atare de catre copil prin
caracterul valorie mai inalt al produselor activitatii salt In competi~iile(~~'''i'
~colare.
Deosebita imponanr,a eapata doua categorii de probleme strins lc-';
gate lntre cle: prima se refera la dezvoltarea interre1atiilor soeiale ~i
a caraeteristicilor acestora, a doua prive~te rezonan~ele In structura
personalita~ii a noii experiente - inclusiv a cdei sociale - pe care 0
traverseaza dezvoltarea psihiea.
Desigur, interrelatii1e sociale la care ne vom referi mai jos poarta.
amprenta vietii sociale in ansamblul ei ~i a vie\ii ~colare ~i familiale
din mediul nostru de cultura. Exista demente universale in aceste as-
pecte, clemente implicate In umanizarea conduitelor - in conformi-
zarea lor la cerinte1e generale ~i particulare create prin prezenta ~i
influenta $colii asupra copilului, dar exista ~i mai numeroase caracte-
ristici panicularizate specifice, legate de interrela~iile familiale, ~colare
~i colegiale ale copilul ui.
Loeul familiei ~i al relatiilor din familie, al atmosferei ~i reguliIor,
stilului ~i earacteristicilor familiei capata 0 noua pregnanta.
~coala creeaza copilului conditii directe ~i indirecte de a intui
existenta altor tipuri de familie dedt a sa, ~i de a face comparatii.
Ocaziile directe se manifesta In cazul numeroaselor situatii In care vin
sau nu vin parint;ii cu eopii la ~coaEl, mai ales la Inceputul anului.
Ocaziile indirecte slnt mai numeroase ~i se manifesta, pe de-o pal :e,
prin conduita generala a copiilor, pe de alta, prin relatarile lor spl1n-
tane privind mici liberta~i ~i restriqii, ca ~i forme de experien~a din
familie.
Date fiind aceste situatii, copilul eonfrunta ~i con~tientizeaza din
neu influentele sale familiale. Din acest punct de vedere exista citeva
dimensiuni generale ale familiei ~i stilului ei general de existent;a, care
se reflecta In acest moment a1 dezvoltarii psihice - prin rezonante
componamentale ~i afective pe care Ie ereeaza In personalitatea copi-
lului. Dintre aceste tipuri de dimensiuni ale familiei, mai consistente
slnt rel<l.tiile afective pozitive de acceptanta ~i caJdura ale parintilor
(amindurora) sau a unuia din ei fa1;a de copil, versus atitudinea de
rejeqie (camuflata sau nu) ce se manHesta prin ostilitate (autoritate
brutala); complemental' exista axa autonomiei psihice (pina la a ne-
glija orarul $i activita1;ile copilului) de catre parin\i, sau variate forme
163
 Toase Iuerari ce au la baza cercetari, observaiii, anchete de familie etc.
de control (Iejer sau ferm ~i sever). Combinaiia acestor 4 caracteris- Totu~i, este greu de susiinut in mod predictiv d un copi1 dintr-o anu-
tici - a distribuiiei (la unison) sau inegale (de divergenia) la cei doi mita categorie de familie va avea in mod cert structuri reaqiona1e de
parinii faia de co;)ii - constituie 0 foarte bogata paleta de influente un anumit tip. Uncle studii, efectuate mai ales in Danemarca, au pus
~i rezonanie comrortamentaJe ~i afective. in evidenia un fel de imunitate fata de influeniele negative ale familiei
Atitudinca calda din relaiiile cu pariniii ~i dintre ei (acccptania ~i ostile restrictive ~i dezordonate la unii copii. Probabilitatea ca efectele
stilului din familie sa fie cel descris mai sus este totu~i statistic validata.
l:nielegere-) este in genere de cfecte pozitive. Pariniii afcctuo~i ~i calzi
pOt fi ci~ controJ Icjer sau activ intensiv. Ace~tia din urma :naresc In perioada $colara mica se contureaza atitudinea faia de parinti.
dependenia copiilor de ei. In comecindi, copiii din aceste familii slut stilul evaluarii acestora. Rose Vincent [197] a efectuat un swdin mai
rnai putin prieleno~i ~i creativi, rnai putin liberi (autonomi) cu difi- amplu privind imaginea marnei ~i a tatalui la copii de la 4 la 8 ani
cultati mai mari de maturizare. In familiile In care acceptania ~i cal- ~i de Ja 9 la 13 ani. Observaiiile sale au fost condensate in tabeluI
nr. 19.
dura este ,>.sociata cu un control Iejer ~i neglijenie - copiii slnt rnai
dezordonaii, necompetitivi, deseori neadaptaii la profesorii care nu In genere, copiii sint mai seven fata de mama $i mai critici. Au
supena autonomia ~i independenp. Permisivitatea ~i restriqia la pa- fata de ea 0 imagine ideal a: mai putin clara. Fata de tata, opiniile ~i
ri8tii calzi dau efccte diferite, mai accentuate in sensul celor des crise imaginea SIn! mai dare.
mai sus - 1a baieii. Bineinieles, daca pariniii sint ambii acasa, dar nu se Inie1cg, efectul
Dadl re1aiii lejere ~i afective au fost dominante In primii !rei ani este mai gray - ~i incarca. de nevroticism ~i stari supertensionale, de-
de viata, iar dupa intrarea copiilor in ~coala pariniii devin mai res- presie, conduitele, fapte ce duc in cazuri extreme 1a sinucideri etc.
trictivi, copiii VOl' deveni treptat conformi~ti, U$or agresivi, dominanii, Din nou semnaJam faptul df cele de mai sus constituie cloar un
cadru general de situaiii pe serii mari statistice ($i pe observaiii ~i
c.ompe~itivi ~i orientati spreconformitate cu lnvatatorul, spre a-I atrage
Slmpana. ccnsemnari) ~i au valoare probabilista pentru cazuri particulare con-
crcte.
Daca In copiElria timpurie pariniii slnt restrictivi, calzi$i aten~i
hta de autollomia copiilor, iar In perioada $coJara midi: ramin calzi Relaiii1e din familie (dintre copii ~i parinti ~i dinue parinii) au
~i atenti (control activ), adeseori copiii lor devin ordonati $i preten- efecte $i In ceea ce prive~te formarea con$tiiniei de sine a copilului -
ti05i In conduitele cu colegii lor. Copiii ("1 aceasta categorie manifesta ori de aceasta depinde in cea mai mare masura autoechilibrul ~i acele
mai putine conduite mizere cind Invat~. L(' 11 nu e de faia - ~i au fonduri de trairi subiective ce se denumesc prin termenii de fericire
motivaiii bune in munca ~colara (mai ales baieiii). Cele mai bune si- ~inefericire.
tllatii slnt cele ale familii10r cu atitudine clara, calda:, atcntie la auto- Copiii ee traiesc tensiunea rejeqiei ~i a autoritarismului excesiv ~i
nomie, control echilibrat. brutal sufera de pe urma simiirii valorii lor inadeevate. Ei tind sa se
Pariniii ostili, cu autoritate (rejectivi) creeaza la copii deseori con- simta inferiori ~i au dificultaii in a primi ~i da afectiunea ahora, se
formism U$or agresiv ce nu poate fi exprimat. Deoarece In forul lor simt singuri 9i nefericiii, vinovati $i depresivi din aceste motive. Copiii
interior ace$ti copii nu admit ostilitatea constituita $i 0 con damna - rejectaii traiesc tensional potentialul lor redus de a reu~i ~i de a In vinge
adeseori traiesc sentimente profunde de culpabilitate ~i revoha de sine difieultaiile vietii. Unii dintre ei sint agresivi cu tendinfele defensive
~i de aici incidenia reaciiilor nevrotice la ace~ti copii, uneori tendinie exacerbate - ca reactii de aparare. Copiii acceptati 9i eu caldura in
de autopedepsire, incredere redusa in ahii, "dificultaii" in relaiii cu familie manifesta in genere estimaiie inalta de sine, au incredere.
colegii, team a de adulti, timiditati, nefericire. primesc responsabilitati Cll autocon$tiinta realizarii lor.
Pariniii ostili (rejectivi) neglijenii - In controlul conduitelor cO-
piilor - maximizeaza activitatea - duritatea, neglijenp, impulsivi- SOCIALIZAREA AFECTIVIT ATII
tatea. Daca astfel de parinti au accese de disciplinare a copiilor (de
cde rnai multe ori arbitrare, inconsistente ~i dezordonate), provoaca Desigur, conceptia despre sine se formeaza odata cu intrarea copilu-
stari ~i conduite dezordonate. In aceasta categorie de familii se intil- lui in ~oala prin modul in care sint eopiii tratati de invaiator ~i de
ne~te mai deseori delincventa juveniEL Ca atare, disciplina dezordonata colegii lor. Copiii cu estimaiie inalta de sine au tendinta de a considera
In familie are decte1e cde mai daunatoare. Desigur, comideraiiile de e~ecu1 ca fiind accidental, de~i ii afeeteaza mai mult dedt pe cei cu·
mai sus constituie caracteristici subliniate ca atare - In foarte nume-
165
164
 esnmai1e medie. Cei cu estimaiie joasa nu au in credere, nu slnt com-
prehensivi, nu adera la idei clare, nu vor si\ supere pe a11;ii, dar nici
sa atraga ateniia, chiar dad; au preocupari personale deosebite, mai
ales pentru dificultaiile lor. [119] .
De fapt, dupa vlrsta de 8 ani se con$tientizeaza 0 diferenia mai
mare de evaluare lntre cum se percepe micul $colar $i cum e vazllt de

I-
parinti, de cadrele didactice $i de ceilalii copii. Copilul sesizeaza faptul
I
dei i se apreciaza mai ales caracteristicile implicate In obiinerea rezul-
tatelor $colare de catre cadrele didactice $i parinti. DealtfeJ, ocaziile
,0
0' de a se exprima In aIte direqii slut relativ restrinse. Acest caracter
~ ~ didacticist al cunoa$terii elevilor a fost studiat $i surprins in nnmeroase
I CO
N
" )(1\
lucrari, dintre care semnaElm un smdiu al lui M. Gilly [88] care a
I ;; ~ colectat cam 1500 caracterizari de elevi efectuate de 164 cadre didac-
.0
~
o
tice care lucrau la c1asele primare.
S Faptul dl estirnaiia de sine nu coincide Cll estimaiia inVai~ltOrului
$i a celorlalti copii, creeaza un spaiiu de trairi complexe ale vietii $i
competiiiei $colare. Copilul incearca in genere sa se adjusteze mai ales
la estimaiia $i ceriniele pariniilor, ca sa e'1ite raceala, repro$ul, pe-
I deapsa, decepsia lor in ca'z de ~ec. De aceea ei pot recurge la s!rategii
•...
'" de evitare, de evaziune (simiindu-se vinovaii) $1 in extremis, la min-
I ;~ .-B
I c
•... )::j
E
ciuna. Daca aceste mijloace se dovedesc de succes, incep sa fie folosite
+'
i ::l rJ 8c cu mai rnulta frecvenia $i dezinvoltura.
c.l u
Apar conduite deliberate de evaziune $i in clasa. Copilul care nu
+' vrea sa i se treaca nota in camet - declara ca I-a uitat acasa. La fel
E poate proceda cu caietele etc. Oricum, in viaia $colara exista frustra\ii,
I , II
•...

_ 0 0 conflicte, succese, realizari, e$ecuri, anxietate. TOiii copiii, impreuna

I~I ~ 5~
j .....
M
cu Inva\atorii lor ~i cu pariniii au numeroase probleme specifice acestor
virste. Axa afectivitatii capata nuanie diferite $i complexe legate de
rezonanp sociala a activitatii ~colare - trairea acesteia. Reaqiile
afective devin mai controlat voluntare, capacitatea de simulare $i em-
I
" patia cresc evident.
'" Mai ales ..anxietatea $i mecanismele de aparare ale sinelui prezin ta
i interes. Anxietatea camuflata poate duce la nervozitate, tulburari de
.•.
somn, diverse ticuri, ~i chiar la fobia ~colii, la inadaptare, panica etc .
In viata $colara mica se formeaza iusa $i stari afective numeroase legate
de activitaiile care se desfa$oara in spaiiul leqiei - emotii ~i senti-
mente intelecwale, estetice $i artistice ~i social-politice implicate in
identitatea sociala, de neam ~i iara.
Acestea din urma legate de educatia social-politica. se dezvolta mult
$i prin apartenenta la organizatia de tineret care'-$i centreaza acti'1i-
tatea pe educaiia social-politica ~i ideologica a tineretului.
Problema valorilor morale ce se instituie ca factori de reglementare
.a conduitei prezinta 0 importanta psihosociala, data fiind continuitatea
167
~i responsabilitatea sociaEl implicata in viabilitatea ei ~i progresul social.
Exista modificari in vaIorile umane. Considerata inainte cu 100 de
ani ca un dorneniu irnuabil ~iinflexibil, rnorala sociala a d~tigat treptat
In democratizarea ideii de Iibenate ~i egalitate, dupa 0 drarnatica con-
fruntare a ornenirii cu ideile rasiste In timpul celui de-al doilea razboi
monoial ~i Cll 0 Indehmgata experienva legata de tolonialismul imperia-
list. Morala este legata de "iata sociala. Adaptarea morala este ~i adap-
tare sociala. Cele mai cunoscute studii asupm dezvoltarii morale In
copiEirie ~i adolescenta apaqin Iu! J. Piaget (1948) [173]. Psihologul elve-
tian 0 diferentiat doua tipuri de moraElin dezvoltare, la copiL 0 moraia
in care domina raporturile de constrlngere, autoritarismul, obligativi-
tati severe impuse din exterior, ~i 0 morahl a cooperarii in care an-
samblul regulilor de convieruire sau marea lor majoritate se constituie
dawrita respectului reciproc ~i trairii intense a senrirnentului de egali-
tate, echilibru ~i inrerioritate .a sentimente10r de datorie, cerinta de
cooperare etc. J. Piaget a analizat intelegerea regulii, intelegerea ideii
de corectitudine ~i a aceleia de incorectitudine, wleranta ~i inwleran,\a
(motivatia ei), minciuna ~i diferentierea ei de in~eDlciune, eroare, glumd,
limite de toleranta (~i re1ationare) ale conduitelor de sanqionare ale
aduhilor (sanqiuni corecte), admisibilitatea morala fata de copii mai
mici ~i mai mari, ideea de justitie, egalitate fata de evaluareo. vino-
vapel etc.
Jocul cu bile, cu regulile Iui numeroase i-a servit lui ]. Piaget ca
pretext pentru studiul eva1uarii conceptiei morale a copiilor intre 6-
12 ani. £1 a surprins atitudinea copiilor fata de pedepse ~i a deta~at
ideea pedepsei ispa~itoare ~i acordate la circumstanta. Referindu-se 10.
dezvoltareo. caracteristicilor morale se poate vorbi de acceptori morali
[223], care opereaza in comext1il concepte1or ~i regulilor morale ~i Ie
comroleo.za validitatea ~i sto.tutul. Psihologul american Kohlberg L.
[114], pomind de 10. conceptia lui J Piaget, a diferenriat trei niveluri
~i ~ase stadii .ale dezvoltarii morale. Primul nive1, premoraI, cuprinde -
dupa Kohlberg - doua stadii, unul de orientare 10. pedeapsa ~i de
ajust<are a ascultarii ~i tinerii In evidenta a restriqiilor pregnante, a1
doilea de hedonism naiv ... Nive1ul II se caracterizeaza, dupa autond
citat, prin moralitate de conformitate ~i de rol conventional ~icuprinde
stadiul al 3-lea caracterizat prin o.daptarea la "copilul bun" din mediul
cultural ~i stadiul 4, 0.1 moralitatii mentinute prin autoritate. in sflqit,
oivelul III este al moralitatii autoacceptate ce trece prin stadiul 5 al
acceptarii regulilor morale co. legi sociale necesare (contractualitate
acceptata) ~i stadiul 6, al moralei ca acceptant;! interna. Desigur, ac-
ceptorii interni se instituie lntr-o ierarhie complexa cu funqii evaluative.
168
Aspirariile Slnt legate de acceptori, ciar ~i de con~tiinta de sine, din
care motiv numeroase situatii se evalueaza in functie ~i de rezonantele
de prestigiu .ale situatiilor. Gradul de coeziune, echilibru ~i activism
al acestui sistem este foarte diferit de 10.persoana 10.persoana.
INTEGRAREA SOCIALA A :MICULUI SCOLAR
In Iegatura cu integrarea sociala a mieu1ui ~colar exista trer pro-
bleme la care am dori sa ne referim.
Prima, prive~te integrarea copilului in organizatia pionierilor ~i co-
lectivele acesteia. Caracterizata prin obiective1e ei pregnant revolutionar-
sociale, cu structuri ierarhice, organizaria de pionieri of era copilului un
teren vast de lnvatare de conduite sociale, dar ~i un mod de a glndi
~i Intelege lumea ~i viata din jur. Mai mult decit ~coala, organizal"ia
creena copilului condiria unei inserari in evenimentele sociale curente
~i prin aceasta un cadru de raponare .a acestora 10.optica de construqie
a socialismu1ui ~i a servirii intereselor principale ale tarii ~i poporului.
Copilul ~co1ar realizeaza In acest context, pe de 0 parte, 0 identificare
ell organiz.aria $i co1ective1e ei, pe de aha parte, 0 identificare social-
cultural a ~i apropierea de judecati elementare politice. Participarea ac-
tiva a ~co1arului la aqiuni, ceremoniale, activitari patriotice ~i ob~te~ti,
aflarea In responsabilitate de diferite misiuni ~i sarcini organizatorice,
culturale sau de alta natura (lntrajutorare, organizarea unei ~edinte etc.),
are influenre formative privind dezvoltare.a 1atuni sociale responsabile
a personalitatii. Sedintele de analiza a muncii din grupe ~i deta~amente,
comriburia la realiz.area de gazete de perete sau de lozinci, campaniile
de strins materiale recuperabile pentru industrie ~i economie, intrecerile
sportive organizate, concursurile ~i excursiile etc. dezvolta simtul res-
ponsabilitatii ~i 0.1 onoarei, a1 autoexigenrei, simtu1 cooperarii, demo-
cratiei, a1 Inrelegerii valorii sociale a muncii, progresului ~i planurilor
de dezvoltare economico-sociale ~i culturale ale tarii. In fine, prin
intennediul sesizarii fonnelor de transmisie a sarcinilor ~i prin ierarhia
pioniereasca (inclusiv insigne1e ~i Insemnele de evidentiere), ~olarul l~i
insu~e~te nu numai 0 simbolistica sociala ierarhica ampla, dar ~i inte.
legerea unitatii de aqiune a Intregului tineret din tara sub conducerea
~i indrumarea organizariei tutelare a adultilor. Organizatii similare
exista In tarile socialiste, iar In Tarile capitaliste funqioneaza organi-
z.J.tii de tip »cerceta~ii" etc. Dad slnt bine organizate, activitatile mai
sus enumerate dezvolta interesul ~i faciliteaza identificarea sociala a
copiilor.
169
 o <l doua problema legata de integrarea copilului in viaj:a sociala~
pe care 0 consideram importanta, este aceea <l adaptarii la dimensiunile
economice ale viej:ii. Dependenj:a economica a copilu1ui de famiEe ~i
relativ restr5'nsele ocazii ale acestuia de a minui sume de bani in peri-
oada pre~colara, creeaza 0 redusa imagine privind caracteristicile viej:ii
economice ~i a cunoa~terii prerurilor $i mecanismelor care aqiol1eaza
si reglememeaza conduitele $i relariile sociale implica.te il1 minuirea
banilor. Comportamente1e de cumparator se diversifica in perioada $CO-
lara mica. Disponibilitatea baneasca a copiilor este :1nfunqie, de aseme-
nea, de faptul daca familia Ie aloca sau nu sume mici de bani. Compor-
tamentul de cumparator se dezvolta in doua direqii mai importante.
:1naceea de cumparator pentru famiEe (aceste comportamen.te se dez-
volta treptat ceva mai devreme) $i de cumparator pentru sine: de
dulciuri, baloane, covrigi $i, ceva mai t:lrziu, dupa 9 ani, de timbre
pcntru coleqie. Trcptat, copilul incepe sa cunoasca, pe de-o parte.
diferite tipuri de magazine $i marfurile mai imponante care Ie carac-
terizeaza (a1imentara, magazine de materiale textile, farmacii, tutun-
gerii etc.), pe de alta parte, devine mai clara cunoa$terea uno I' prerurl
$i m:1nuirea monedei divizionare. La nivelul clasei intii persista achizitii
minore pe aceste pIanuri. A$a, de pi Ida, :1ntr-o cercetare efectuata :1n
1969, copii de 6 ani cuno~teau pretul p:1inii de diferite caIitati (22,400/0)"
al j:ig~lrilor (50Ja), prerul unor dulciuri (28,60/0) etc. [224, p. 331-343]
La niveIul cIasei a II-a, cunoa$terea pre~urilor s-a exprimat ceva mai
clar ~i precis la copiii din mediul urban. La nivelul clasei a IV-a.
diferenj:ele dintre fete ~i baieri in mediul urban ~i rural se diversifica
mai simritor (baie~ii (unosc mai multe feImi de marfuri ~i articole-
comerciale decit fetele in ambeIe medii). Domina cunoa$terea prerurilor
marfurilor alimentare, dar incep sa se cunoasca preruri Ia articole de-
papetarie, jucarii, picsuri, mingi, caqi pentru copii etc. Oricum, si-
tuatia de cumparator creeaza condiria de plasare a copi1ului pe 0
pozirie "economidl" practica ce se refera implicit la "valoarea econo-
miei de schimb" ~i la antrenarea unor structuri de personalitate, la
legarea un or dorinre~i aspirarii in realizarea lor, de bani, la sesizarea
situatiei materiale a familiei etc. Aspiratiile bane~ti se leaga de aspira.
riile cele mai numeroase ~i devin active la 9-10 ani, iar la 11 ani
copilul incepe sa stdnga bani pentru cumpararea unor obiecte ceva mai
consistente Co minge de forbal, 0 bicicIeta etc.). Tot la acest nive! de
vlrsta incep sa se dilate evident aspirariile bane$ti, ceea ce exprima 0-
expansiune a sine1ui material. Dealtfel~ aceasta este virsta la care se
manifesta unele mici ,,fraude" de bani sau obiecte din casa, din care
motiv nu mai poate fi neglijata educarea legata de conduitele pe acest.
170
plan. In ceea ce prive~te concepte1e economice simple, de au 0 evoluj:ie
re1ativ sinuoasa. La nivelul clasei .a II-a intereseaza doar prerurile
marfurilor cunoscute [231, p. 55-64]. Conceptul "prer de cost" este
considerat egal eu "banii", valoarea economidi este 0 suma de bani,
rentabi1itatea este "ceYa bun ~i folositor ..." La nivelul cIasei a IV-a,
rentabilitatea este "ceca ce se face In fabrici" sau "clt fac oamenii din
intreprinderi", iar "niyeIul de etice.
trai" este suprapus peste "nivelul de
viaTa" predomin:1nd aserriuniIe
A treia problema legata de integrarea sociala mai 1arga este aceea
a orientarii ~colare ~i .a cunoa~terii lumii profesiunilor. Orienta rea $CO-
laraeste 0 1atura importanta a OSP, latura ce exprima prepararia
multilateraEf de cuno~tinte (inclusiv economice), deprinderi, aptitudini
intelectuale ~i practice, atitudini, spirit de iniriativa ~i harnicie, trasaturi
~i caracteristici prin care se garanteaza 0 buna antrenare viitoare a
dnarului In viata profesionala. AEhuri de aceasta cuprindere larga d~
obiective (de Invarare In primul dnd) exista un aspect mai direqionat
al e.i spre cUnoa~terea profesiuniIor din viata sociaEl in vederea focali-
zarii treptate a intereseIor spre .acele direqii de cuno~tinte ~i activitari
ce sint mai so1icitate social, antrenlndu-se maximal ~i aptitudinile
corespunzatoare. Exista un contact latent permanent a1 copiilor cu
persoane ce-~i exercita profesiunea, oarecum, In yazul tuturor. A~a Slnt
profesiiIe de vlnzatori in magazine, casieri, ~oferi, tractori$ti, aviatori,
persoane ale ordinei de stat, miIitari, medici, educatori, funqionari,
oameni care lucreaza pe ~antiere etc. Conduite ale acestor profesiuni
au fost incorporate inca in jocurile eu rol ale copiilor pre~co1ari. $co-
larii· acumuleaza mai muIte cuno~tinre cu privire la profesii, interesul
lor fiind atras de profesiile temerare. T. v., viara sociala, viziteIe la
in treprinderi, informarii din contactu1 eu copii ce descriu accidental
detalii despre profesiunile parinrilor lor etc., largesc orizontul cunoa~te-
rii profesiunilor foane muIt spre c1ase1ea III-a ~i a IV-a.
*
* *
La 10 ani se Incheie cicluri1e copilariei - constituirea bazelor per-
sonalitatii, constanta de sine, doblndirea sta.tutului de ~colar alaturi
de acela de membru al fami1iei creeaza copilului 0 deschidere larga spre
viara sociala. Inarmarea lui pentru lungul drum a1 vietii a trecut printr-o
prima validare. Astfel , se trece ,spre perioa:dele de maturizare tuteJata _
adinomului.
Urmatoare1e doua subetape ale perioadelor de dezvoltare ~i formare
171
 "
Capitolul VI
PERIOADA PUBERTATII ~I ADOLESCENTA
Pubertatea ca ~i adolescenta - specifice pentru a doua decada a
vi"'tii omului - se caracterizeaza prin trecerea spre maturizare ~i in te-
grare In societatea adulta, cu solicitarile ei sociale, politice, familiale,
profesionale etc. Acest parcurs este cu adt mai sinuos, cu elt viata
sociala este mai complicata.
Perioada pubertatii ~i a adolescentei sint perioade in care tutela
familiala ~i ~colara (relativ pregnante la 1nceputul viqii copilullli9 se
moc1ifica treptal, modificarea fiind integrata din punet de ndere social
in prevederi legale ale un or responsabilitati ale tinerilor incepind cu
14 ani ~i a ob1;il1c1'iimajoratului civil la 18 ani, ca ~i a exercitarii
(lcestuia incontil1uare. Nota dominanta a intregii ctape con5tal11 interrsa
dezvoltare a pcrsonalit8:tii, contemporanizarea ei.
Exista 0 mare varietate a dezvoltarii psihice in perioada adolescen-
tei. Inrr-o lucrare referitoare la teorii (asupra) despre adoles<;;,enta,
l\lusscn [157] a dat 16 interpretari diferite. Accstea slnt fie reductio-
nistc, fie biologiste, fie sexologice, fie culturaliste, an tropologiste etc.
Tipul fundamental de activitate pentru perioada pubertaiii ram1ne
lm-;lp.rea ~i instruirea, teorctid ~i practiea, inclusiv prepaniia pentru
cxereitarca coreeta a unei activitati profesionale productive *. Imbinarea
intre ~coala ~i pregatirea profesionaEi are tendinta de a optimiza in te-
grarea ~colii ~i a tineretului in economia national a, prin preparatia tim-
purie a capacitaiii de a exercita 0 profesie, beneficiind astfcl fiecare
tinar de antrenarea in munca reala ~i chiar in produC1;ia de bUiluri
materiale ~i spirituale - dat fiind faprul di ~coala este Iarg tutclata
de formele de industrie 10cal8:.
Diferenta dintre perioada anterioara (a micii ~colaritaii) ~i perioada
pubenatii din punctul de vedere 301 activitaiii maximal formative, adica
a insrruirii, consta In faptul ca aceasta se suplimenreaza tot mai mult
cu interese ~i aptitudini, devenind GStfel in mare masura invatare so-
ciala diferentiata ~i autoinvaiare. Ultima dintre acestea contureaza maio
pregnant caracteristicile personalitaiii tinarului.
Aceste aspecte justifica suplimentarea instruirii ~colare ell programe
de orientare ~colara ~i profesionaEi, care sa ajute tinarului sa ia decizii
privind viitoru1 sau profesional In cuno~tinta de cauza, dat fiind faptul
ca orientarea ~colara ~i profesionala se sprijina programatic pe ceriniele
• Aspectele de instruire politehnizata sint rasp Indite In programele ~olare din
tot mai multe lari, In special In lar~le industrializate ~i in plina industria\izare.
172
concrete privind forta de mund)' necesara In diferite domenii ~i secware
de activit ate, mundl necesara in vederea realizarii planurilor de dez-
voltare social-economid a tarii.
*
* *
Tipurile de relatii se camplidi progresiv in perioada pubertatii,
copiluI ~i apoi tinarul integrindu-se tot mai rnult in generatia sa (gru-
pul social mai larg) prin exprimarea identitdtii prop1'ii ~i prin expri-
marea identitaiii fata de adulti.
In ceea ce prive~te mi~carea interioara dialectica a formarii perso-
nalitaiii in perioadele pubenaiii ~i adolescentei - aceasta se dimensio-
neaza relativ seismic ~i dramatic in opoziiia dintre componamentele
impregnate de atitudini copilare~ti, cerintele de proteqie, anxietatea
specifica virstelor mici in rata situatiilor mai complexe ~i solicit ante
~i atitudini ~i conduite noi formate sub impulsul cerintelor interne de
autonomie sau impuse de societatea vlrstei. lncep sa se contureze mai
cIar distaniele dintre ceea ce cere societatea de la tinar ~i ceea ce poate
el $i dintre ceea ce cere el de 1a sacietate ~i viata ~i ceea ce i se poate
oferi. Pe aceste distantc de cerinte' $i posibilitati are loc dezvoltarea
personalitatii care este tot at1! de impetuoasa ~i complicata in puber-
tate ca ~i cre~te(ea (in puseu) $i maturizarea bio1ogica [223]. :0.Iaturi-
zarea este centrata, In aceste perioade, pe identificarea resurselor per-
sonale ~i realizarea identitatii proprii $i a independentei, 1ncepind cu
deta~area de sub tutela parentala. Independenta $i autonomia se cuce-
resc pas cu pas. Acest proces echivaleaza cu 0 a doua na$tere, cum
spunea cindva J.-J. Rousseau. Tlnarul in cepe sa l~i descopere atitudini,
abilitati, fona fizica $i spirituala, incepe sa-~i construiasca intens lumea
interioara a aspiratiilor, intereselor ~i idealurilor. lntreaga personalitate
traiqte cu fervoare prC'""L.enwI ~i-~i construie$te viitoml care devine 0
dimensiune a sinelui.
In aceste conditii se dezvolta a titudini, concePiia despre lume $1
viata [198], au loc manifestari de creativitate ~i implicit structuri
motivationale puternic energizate ~i se contureaza' idealurile ca slructuri
psihice va10rice prospective $i de tensiune ale personalitaiii.
*
* *
In dezvoltarea psihica a copilului de dupa 10 ani se pot diferentia
trei stadii marcante $i anume :
1) Stadilil pHbertatii (de 1a 10 la 14 ani) dominat de 0 intensa
cre~tere (puseu), de accentuarea dimorfismului sexual cu 0 larga gama
173
 vitati pe liniade organizatie de tineret - cu copii mai mici $i mai
de rezonante In dezvoltarea psihica ~i de dezvoltarea mare a so:::iabili- mari. Antrenarea in brigazi artistice, in cercuri tehnice, in concursuri
tatii (mai ales pe orizontala) ; de fizica, literatura etc. pe $coa1a apoi pe judete etc. creeaza exp~ri-
2) Stadil11 adolescentei (de la 14 1a 18/20 ani) dominat de adaptarea cnta competitiilor $i 0 intelegere mai larga a valorii activitarii efec-
wate ca foarte buna, mediocra sau slaba. Incertitudinea, pe acest plan
la starea adulta, de procesul de ci~tigare a identitatii, de intelectualizarea
pregnandi a conduitei - ~i specifica majoritatii copiilor din primele clase, dispare. Prin toate aces-
tea se ci~tiga statutul de elev bun, slab sau mediocru, fapt ce contribuie
3) Stadilil adolescentei prelungite (de la 18/20 1a 24/25 de Gni)
la dezvoltarea con~tiintei de sine.
dominat de integrarea )Jsihologica primara 1a cerintele unei profesii, la
conditia de indcpendenta ~i de optiune maritala. Si in f :amilie incep sa se manifeste modifidiri de eerinte fara de
Duber. De obicei acestea sin t mai incerte. Uneori rinarul este considera t
Fiecare din aceste stadii cuprinde substadii cu prob1eme ~i caracte- ~opil, aIteori i se atribuie ie~irea din copiEirie, ceea ce creeaza reaqii
ristici proprii.
diferen~iate [183], dupa imprejurari. In arice caz, incep sa creasca
Reamintim fapw1 ca pubertatea ~i adolescenta aU tendinp de a se situa tiile de u~oara apozitie fata de aceasta incerti tudine de sta tut ~i
ciiIata ~i complica in societatea comemporana -- influentlnd tabloul ro1. In genere, puberul se simte din ce in ce mai confortabil in grup
general al virstelor ulterioare [223].
care-~ securizeaza $i accepta stilul sau gaEigios, exuberant $i uneori
* agreslv.
* * Sub influenra cre$terii experienrei, a rea]ismului ce preseaza dinspre
viata de fiecare zi, ca $i a confruntarii CLl puseul de cre$tere, puberul
.. in cepe sa se simta nelini~tit, nesigur de sine, adesea agitat, cauta solulii
1) Plfbertatea, dominata de procesul de cre~tere Sl matunzare se- de impacare a cerintelor ce se manifesta fata de el, considerind ca
x-uaLi intensa, cuprinde substadii care, de~i foarte diferite de la caz dominan te cerin tele grupul ui ~i cele ~colare. Canditiile mai sus descrise
la caz ca moment de dec1an~are ~i durata, au aceea~i lirrie de succc- Eirgesc insa$i canditia interna a "independentei" $i "libertatii spiri-
siune ~i siut in linii mari urmatoarele : tuale". La 11 ani copilul incepe sa aiba initiative, largindu-~i el insusi
a) Etapa prepltberal'ii (de 1a 10 la 12 ani) ce se exprima prinrr-o regimul de independenta. Totodata cre~te integra rea in grupul de copii
accelerare ~i intensificare din ce in ce mai mare a cresterii (staturale de aceea~i virsta (colegi) In care el se simte nu numai securizat, dar
mai ales), concomitent cu dezvoltarea pregnanta a caracreristicilor se- ~i puternic, pEn de initiative.
xuale secundare (dezvoltarea gonadeIor, apariria pilozitatii pubiene ~i Diferentieri subtile incep sa apara in conduitele din clasa, se cre-
a celei axilare). Tinerele fete trec in aceasta faza prinrr-o cre~tere eaza a discreta distantare intre ferite $i baieti ~i 0 competiiie, inc~rcata
accentuata ~i cl~tiga 22 em in Inal\ime. La baieti cre~terea poate incepe de forme u~oare de rivalitati intre ace~tia. De obicei, fetitele sint mai
cc"a mai tirziu, intre 12 ~i 16 ani $i este mai evidenta. Crq.terea este disciplinate ~i mai dezvoltate din yunct de vedere fizie. Ele au adeseari
uneori impetuoasa ~i se insote~te de momente de oboseala, dureri de o cre~tere ~i dezvoltare mai intensa 1a 11-12 ani, decit baietii.
cap, iritabilitate. Conduita generanl capata caractcristici de alternanta Intensificarea ritmului de cre.5tere $i la ace~tia din urma duce ]a
intre momente de vioiciune, de conduite copilaroase exuberante ~i mo- aparitia de momente mai numeroase de nearentie ee au tendinra de a
mente de oboseala, apatie, lene. Totodata, conduitele copilului se incarca se exprima prin mai putina discipIina ~i tendinte spre reverie, disrragere
de stari conflictuale ce se pot centra pe efecte1e acestor momente de in ore, pierderea timpului de facut leqii, abdicarea temporaE:i de 1a
lene care determina admonestari a tit in familie, cit ~i in ~coaVi - de~i miei sarcini familiale sau ~co1are. In aceste conditii, reaqiile de sanc-
au 0 geneza complexa de cele mai multe ori. ~ionare sau admonestare slnt privite osti1. Dealtfel, se organizeaza
In:rarea Intr-un nou cielu de $colarizare cu noi cerin\e ~i soIicitari - treptat 0 modificare mai de fond a intregii conduite. Capilul incepe
mai di\'ersificate cantitativ ~i calitativ, contactul eu "modele umane" sa fie din ce in ce mai absorbit de petrecerea timpului cu prietenii $i
de profesori, mai diferentiatc, modele de leqii de 0 mare diversitate colegii sai, in cepe sa-~i manifeste mici refuzuri de a participa cu familia
constituie pentrL! etapa prepuberala 0 schimbare generala a cadrului la mici ie~iri ale acesteia, preferind copiii. La acestea se adauga refuzul
de desfa~urare ·a invatarii ~colare. pasiv (se face ea nu Gude) sau activ (pretexteaza ca are eeva de facut
La aceasta se adauga discreta modificare a statutului de elev, fapt sau se irita refuzind zgomotos). Influentele $i sistemul de cerinte al
ce rrage antrenarea in acti vitati ob~te$ti mai responsabile, adeseori acti-
175
174
 vreunuia dintre membrii familieise devalorizeaza, rdativ, pentm copil
in aeeasta perioada.
b) Pubertatea propriu-zisa (sau momentul culminant al puber-
ta~ii) ,de rIa 12 la 14 ani este dominata de puseul de cre~tere. Aceasta
intensifieare este mai evidenta intre 11 ~i 13 ani la fetite ~ intre 13 ~i
14 ani 1a ba:ie~i. Dupa virstele-limidl ale puseului, ere$terea se inceti-
ne$te $i continua ulterior lent, mai muhi ani (pina la 24/25 ani). Cre$!e-
rea este mai evidenta in ina1time (nu are loc in mod propor~ional ~i
concomitent in toate segmentele corpului) L 123]. Intii se lungesc mem-
bre!e inferioare $i superioare, crese $i se maresc articulatiile" apoi cre$te
trunchiul. De fapt cre$terea are loc mai ales pe seama lllngirii trun-
chiului (toUl$i ba:iatul iese intii din pantalonii sai care--i devin scurti,
apoi din vestonu1 sau). 0 data ,eu cre:)terea trunchiului are loc cre$terea
umerilor :)i prelungirea taliei. La baieti este intensa $i cre:)terea masei
musculare, cre$terea mai intensa $i prelungita (plna la 16 ani) fara
sa se mareasca mai mult$i organele interne aflate In torace (inima $i
plaminii). In perioada puseului de cre$tere dispare grasimea - cre:)te
for~a, puterea fizica. Din acest motiv pe dnd in pubertate fetde $i
baiet;ii sint egali ca fort;a, dupa puseul de cre$tere fona este asimetric
marcant mai mare 1a baieri. In schimb fetit;ele, mai putin musculoase,
posed a un substrat de ~esut adipos subtire subcutanat, repanizat relativ
egaI, fapt ce cia pielii un aspect marmorean. Totodata se subtiaza talia.
cre.;te busrul. latre 12 ~i 14 ani se dezvolta partea facialJ: a craniului,
damura permanenta :)i oasele mici ale m'linii.
P:Jseul de cre~tere este secondat discret de maturizarea sexuala care
se in tensifica in jurul ctapei de maximum de cre5tere. :Maturizarea se-
xuaEl se pune in evident5 prin apari1ia pilozitatii, cre~terea organelor
sexuale, modificarea vocii 5i ineeputul funqionarii glandelor sexuale.
[237]
Acest din urma fenomen se manifesta 1a feti~e prin menarha (prima
menstra neovulata de obicei) ~i instalarea ciclului, $i prin primele eja-
cuElri spontane (adesea fara spermatozoizi) 1a baieti. la acestea se
adauga ~i modificarea de voce. De5i in timp exist a 0 oarecare distan-
tare (de 8-9 luni) lntre momentul de maxima intensitate a cre5terii
(puseu) $i maturizarea sexuala, s-au gasit corelatii statistice semnificative
intre aeestea (intre virsta menarhei $i cre5terea butonilor bustului, co-
rdatia este de 86, iar intre dezvoharea acestora din urma ~i aparitia
parului pubean de 70). Pe de aha parte, dezvoltarea osoasa (contro-
1abi1a prinatlaseIe Greulich $i Pyle) $i menarha este predietibila. iar
la baieti virsta osoasa este predictibila de asemenea pen tru crqtere
(scheIetul miinii are aceasta valoare predictiva).
Momentul culminant al pubertatii este in genere tensional 5i in-
dircat de confuzie.
176
Din punct de vedere psihologic, cre$terea $i maturizarea sint legate
de numeroase stari de disconfort. Acestea slnt provocate de durerile
osoase $i musculare, dar au ~i 0 aha natura mai subtila. Cre5terea ine-
gala a diferitelor patti ale corpului creeaza aspecte earicaturale ale
taliei $1 infat;i5arii. Hainele devenite scurte, strimbe, lTIaresc aspectul
rdativ ciudat oalpuberu1ui, ceea ce creeaza disconfort psihie. La acestea
se adauga aparitia neplacuta de aenee, transpiratii abunden te ~i miro-
sitoare, 0 sensibilitate "emo~ionala" a pielii (eritemul de l?udoare 5i
paloarea in diferite momente emot;iona1e). Toate acetsea cfeeaza neIi-
ni$te privind aspecwi general, dar ~i eu privire 1.1 G.ceste mecanisme
active de dezva1uire <a unor sim~iri ce puberul Ie vrea mai degraba
camuflate. In fine, tabloul disconfonului psihic este suplimentat de cre5te-
rea gradului de stl:ngacie in mi~ari 5i reactii, determinata de neadjusta-
rea mi~carilor la propof\iile modi fica te ale corpului afl at In cre5tere
intensa.
c) Momentul postpuberal. La pu~in timp dupa atingerea punctului"
eulminant a1 puberta~ii, baietii manifesta 0 schimbare in eonduite, ade-
seori intra in faze de exagerare, impertinenta eu substrat sexual, cu 0
agresivitate mareanta in conduite 5i in vocabular.
Tinerele fete tree prin doua faze demarcate de catre Roussellet [201]
ca fiind, prima de femeie-copil, plina de eonduite timide $i exuberante,
dar ~i de afeqiune, idealizare de eroi ~i personaje inaccesibile. Aceasta
prima faza este impregnata de trairi complexe $i ambigue de inferiori-
tate, culpabilitate 5i jena. Tinara fata se simte adesea impur;''l: Dezvol-
tarea treptata a feminitatii, inutirea efectelor acesteia, discreta intii.
apoi mai accentuata, face sa se treaca in faza a doua, cea de femeie-
adolescent, cu 0 larga disponibilitate sentimentaEi ~i curiozitate. Tlnara
fad: devine u~or provocatoare, staplna pe sine, comp1exul de inferiori-
tate dispare. Dealtfel, momentul postpuberal este de trecere 5i in acela5i
timp pu~in diferen~iabil de momentul preadolescen~ei (de 1a 14 ani.
1.1 16/18 ani).
2) Adolescenta. Dupa ie$irea din pubertate (de la 14 1a 18/20 ani}
are loe in mod intens ie~irea din societatea de tip tutelar, familial $i
$colar 5i intrarea in via~a cultural-soeiala mai 1arga a $colii $i chiar'~a
ora~ului. Aceasta intrare este complexa 5i dependenta de gradul de in-
tegrare a ~colii In vi.1ta socia1a.
Din punctul de vedere al ana1izei noastre, ado1escentul trece de-
asemenea prin citeva stadii.
a) Preadolescenta. Aceasta este 0 perioada de stabi1izare a maturi-
zarii bio10gice. Multi alitori consideraintreaga pubertate ea preadoles-
cent;a [36]. In aceasta etapa se CODtUreaZa$i se, adlnce$te m.1i lTIult
in.~ivi?ualiz~re.1
~tnntel - conturti1du-~e
de sme. Este c.1r~cteristiQ:~~~{onf!i.i~eiA
0 faz.1 de mtensa 9i~ale 5on-
dezvoItire pSlhle.1, IilcarCata de
177
conflicte interioare. T.inarul manifesta .inca 0 oarecare agita~ie ~i im-
pulsivitate, unele extravagante, momente de nelini~te ~i momente de c) Adolescenta prehmgita cuprinde tineretul deja integrat in forme
dificultate, de concentrare, oboseala la dort. Expresia fe~ei devine insa de munca precum $i tineretul studentcsc (de la 18/20 la 25 ani). Sub 0
mai precisa $i mai nuan~ata. Pofta de m.incare este inca dezordonata, forma sau aha, independenta este doblnditasau pe calc de a fi dobin-
selectiva $i in cre$tere. Individualizarea se intensifica pe planurile in- dita la aceasta virsta, fapt ce aduce cu sine un plus de energizare $i
telectualc $i de relation are. Parerile personale incep sa fie argumenta te dilatare a personalitatii.
$i capzlta deseori 0 validare de genera tie (s-au schimbat vremurile ... Gustul informaiiei continua diversifidndu-se ~i oriemindu-se mai
pc vremea noastra ... !). Incepe sa creasca interesul pentru probleme mul! spre domeniul profesiona1~i cel social [198]. Tinerii (fete $i
abstracte $i de sinteza, dar $i pentru participare la roluri mai deosebite. baieii) sint mindri de statutullor nou [283]. .
5e rafineaza interesul pentru lectura, Elme, T.V., tehnicZi etc. Apare Tot 1a aceasta vlrsta manifesta un oarecare modernism $i simt
m:ai pregnanta dorinta de afirmare personaEi ca expresie a socializarii. nevoia unei participari sociale intense. Viata sentimemala este intensa,
Cerin t<1 de cunoa$tere se secundeaza de placeri in telectual-afective $i se dar relativ instabila. Aceasta este etapa lnvaiarii rolului sexual. Este 0
angajea:z.a atitudinal. In sHqit, experienta afectiva se nuanteaza $i se perioada in care au loc angajari matrimonia1e. Acest din urma fapt
impregneaza de valori. va contura 0 noua subidentitate implicata in responsabilitati legate de
b) Adolescenta proprirt-zisa sau marea adolescenta (16/18 ani, la constituirea unei noi familii, ceea ce va crea conditia intimita1;ii ca forma
2:) ani). 5e caracterizeaza primr-o intelectualizare intensa (dezvoltare de traire noua. Intimitatea nu se refera, ca ~i identitatea, numai 1a
a g.indirii abstracte), prin imbogatirea $i largirea incorporarii de con- sexualitate, ci $i la prietenie, angajare (Erich Erikson). In mod concen-
duite adulte. Exprimarea independeniei nu mai este deziderativa $i trat, aspectele mai imponante evolutive ale acestor etape au fost con-
revendicatiya ci expresiva, mai naturala. Adolescentul cauta mijloace centrate in tabelele 20 $i 21.
personale de a fi $i de aparea in ochii celorlalti. 11 in tereseaza respon- In ansamblu, perioadele puberta\ii $i adolescentei cuprind cel putin
sabilitaii in care sa existe dificultaii de depa$it spre a-$i masura foqele. trei categorii de reaqii legate de seria de modificari mai sus descrise:
Individualizarea 5i con5tiinia de sine devin mai dinamice [183] $i a) Se dezvolta preocupari ale con~tiintei $i con$tiintei de sine (ca
capatJ dimensiuni noi de "demnitate" $i "onoare". Apropierea de Vd- percepiie de sine int.ii, indusiv schema corporaEi) ca expresie a iden-
lorile culturale este de asemenea larga $i din ce in ce mai avertizata. titatii egoului [209]. Puberul $i adolescen tul fiind confruntati cu schim-
De h 0 forma de evaluare impulsiva critica se trece la forme de eva- bari multiple prin care trec, cu transformarile obiective $i subiective
luare in care cauta sa se exprime originalitatea. Gustul personal are legate de maturizarea sexuala, dar $i de descoperirea dimensiunilor
mai mare pregnanta $i se poate sustine $i demonstra. Intensa este $1 realitaiii sociale - proceseIe de identitate ca $i cel de identificare sint
socializarea aspiratiilor, aspectele vocationale, profesionalizarea ce se complexe $i sinuoase.
contureaza treptat, cuprinzind in esenta $i clemente importante ale b) Modificarea $i transformarile ce conditioneaza ie$irea din con-
conceptiei despre lume $i viaia. In contextul tuturor acestor aspecte formi-smul infantil au loc prin opozi'lie, incarcata de cerinia de cautare
exista un dinamism deosebit ce vizeaza transform area (revolutionarea a identitatii, ceea ce face ca sa se tread;' printr-o experien1;a personala
vietii $i a lumii). T.inarul este pregatit psihologic $i se pregate~te moral densa, trecere impregnata de nesiguranta $i de nazuinte puternice spre
$i aptitudinal, 11 atrag cuno$tintele pentru confruntari sociale complexe independenta $i libertate, demnitate $i onoare [237]. Nesiguranta are la
(examene, probe, concursuri etc.) pentru a se exprima ca atare. Totu$i, baza spargerea sentimentului infantil de dependenta. In acela$i timp,
structura sa biologica este inca fragila. Se in tregistreaza un revirimen t libertatea ~i independenta fata de relaiiile parentale sint adesea frus-
in virsta a TBC-ului, forme de nevroze, autism, debuturi de psihopatii trante $i creeaza nu numai nesiguranta, ci $isentimente de culpabili-
(schizofrenie), anxietate $i in cazuri mai rare, sinucideri. In astfel de tate. Acelea$i fenomene au loc $i cu privire la grup. Apanenenta la
situatii, ca $i in cele de delincvenia minora se pune in evidenta condi- grup este competitiva $i adesea tensionala, ceea ce va genera semimentul
tionarea tensionaEi a dezvoltarii psihice, condi tionarea determina ta de de dependenta, dar concomitent $i de independenia $i 0 oarecare ne-
complexitatea vietii $i a ritmurilor ei de cre$tere, dar $i dificultatile sigurania.
de adaptare, de depa5ire agreutaiilor ~i complexitatii solicitarilor socio- c) In 0.1 milea rind are loc gasirea unei identitati vocationale [204]
culturale $i profesionale. In societatile mai putin dezvoltate, pubertatea ce prive$te un fel de autocunoa$tere $i autodescoperire de posibilitati
$i adolescenta se consuma fara acest tablou tensional. sau incapacitati - cu 0 fervoare ~i dorin\a deosebita de autoperfec-
tionare. Identitatea vocationala este axata mai ales pe trasaturi de
178

179
 Tabelul ny . .eO

Crc!;jterea
Sumlin I Baia
~;r;:i\a I Sanatato (lra,i1itatc)/ Polta de mlncare Vcstimentatia l\1aturizarea

o 2 3 4 6

10-11 Buna Buna. Prefer1i Vise eu co~mar Nu-i prea place Fetitele ~i biiietii relativ
Vnele migrene, carnea, sosurileJ nici sapunul. Se aleg eu grija hai-I egali cn. maturizare.
dureri de sto- V nii sint foarte nele, Hir1i. gust
dezordonat. insa'i
alimen tele u~or Lejeril. modificare de ta-
mac, dureri de picante, inghe- metieu lo~i ;;i se lie, la fetite (butonii
dinti, 0 boseli tata, dulciurile. spala cu r1ibdare bustului), pilozitatea in-
freevente Detestd. Spana- ceputa.
cnl, pc~tclc, Ii- B1i.ietii- 0 oarecare soli-
catnl, chiar ro- ditate
~iile Fetele - 0 ere~tere inte-
rioara.

11-12 Mai fragila Foarte bund ~i Bun. Adorm re- Baiet!i - ca Interesul pt. vestimen- Puseu de ere;;tere. Baietii
gripe, ce pot continua. pede. Totu~l se rnai sus; tatie cre~te, lipse:;;tc atL'1g80% din talla aduWi
degenera in Ceva mai mare obtine 0 ora mai fetitelc - ceva gustul, In schimo osten- ;;i jnma.tate din greutatea
sinuzite, infee- selcctie. Refu- tirzie de culca- mai sensibile la ta tit ~i bizarerie de Ia 21 ani. Cre~terea
tii de ureehi, zuri alimentare re (unii copii greut1i.tii-rapida la unli
pneumonii, ore- neslatornice. citesc ill pat, ap5.
punnri cald5.,
bune sa-I
;;i (erectii ;;i ejaculari spon-
ion, lllcnillgitcJ Discnjii nlimcn- noaptea, pc fu- aI''' de toaleta. tane). Totu~i oaietii al-
dureri de pi- tare. Predileetii ri~, plni, tirzlu) catuiese un grup mai
cioare, de dinti pt. mincat dup1i neomogen.
de oehi masa
------·-------1
12-13 Sana/atea exce- Foarte buna. Adine, Lun, Se spala mai Ceva mai mult gust. Baietii lntra in puseu'
lentd, rareori Maninca mereu; lmediat mult, uneori I~i aranjeaza. lueru- devin inegali, entuziasm
gripe ~i bron- vorbe~te mult exagereaza.. rile ~i camera, colruI, ~i exaltare.
~ite. Indispo- la mas1i Picp!il.naturiIe, duIapiorul, sertarele.
zitH 1;], fetite- freza, se prefera
menarha clu~ul

13-14 Foarte bU/H%, dar .Foarte buna Ceva mai tardiv. Accep!a!{, ;;i Depcnden to. de prcfe- Fizie frumos, activ in
oboseala inter- !ncepe ~i se Place patul, as- n tilizata baia. rintele grupnlui. gindire. Ina.ltirne earn
mitenta; expe- tempereaza de- culta radio, mu- Din cauza trans- Meticulozitate, freza. egala.. La fete se for-
rienta fumatu- liberat. zica; citesc ina- piratiilor abun- Camera - incep sa. do- meaza. talia inaWi. La
lui. Prefera fruetele. inte de culcare; dentc Ii], sport, mine dnp :;;iactori de 14 ani, 95% din talla
Sanatate per- T1icnt la masa. baietii viseazil. baia cle'/inc cc- cinema la fete. adnlta. VIlii baieti erese
fecta. la 14 ani, Pracerea mesei sport, fetele vi- rinja. Cnr5.te- Petrec mult tirnp in mult, schimbarea voeli,
rareori forma. la 14 ani. sead baieti, ora nia devine ce- camera.. pufulet pe fat1\..
de astm. Chiar Frecventeaza de cnlcarc ~c rinF' internil.. illgrijc~te haincle.
del t merge la cofet1irii. modifiea i~,r, ci-
~coall1~i nu are te~te iIlaiIlle de
nimic, a adorrni,adoar-
me ll~or, v isea-
za mult, dar
uita

11-16 Bunt'i; aenee, Experienta Bun; cite~te Obi~nuita, la Sc aleg cn grijil. haine- Maturizarea intensa 1a
dermatoze ceaiurilor dan- noaptea, uncori tinerele fete Ie, se ingrijesc; baietii baieti, agitatia, impulsl-
sante,
selectiva,
buna,
inte-
se culea. tirziu, mai mult, fete- Invata, sa coasa , in- vitate extinsa, nelini~te,
dificultati de concentrare,
invata. mal bine Ie se preocupa grijirea camerei, cola-
res pt. alcool, seara cle spala tul pa- je; fctele aduna poze oboseala la efort; la ba-
m1ininca inca rulni de arti~!i sau de serii- ieti - primul contact
neglljent dnd e tori sexual.
singur, ingri-
jit - dnd e cu
a.ltii.
16-181 Buna; pericol Experienta ser- Bun, cite~te, Obi~nuit1i.,b1i.ie-
ulcer duodenal, b/hilor dansante uneori insomnii, tii folosesc ma- 1'1pantofi, palton, eio- zat elcluI - sana tate bu-
astenie buna., seleetiva, visuri, eo~ma- ~ina de raS; fe- rapi;
tele se fardea- Fetele grija de toaleta,
aeorda a tentiel na, eehillbru,
Tinerele fete auactivitate
stabili-
hlteres pt. ea- rnri. Invata. pi-
fea, manindl. na seara tlrziu za., sint preocu- serviet1i., portmoneu, nizare de loisiruri, viat1\.
ceva mai ingri- ~i uneori noap- de eamii.~i,
pate de coafura., camed" cartidar
- se ~i fae
del intelectuala.
seXll buna..
a 1;1 1a unii. Orga-
jit, este inc1ircat tea. miini ingrijite eforturi de a avea nn
eu program ~i
nn terrnina ma-
sa adeseori aparat
,o.r~~~_ .l~l_~i~.l=:,
__ .
de radio per-,- ..
 caracter $i pe interese $i abia in a1 doilea rind pe aptitudini - in
perioada puberta~ii - pentru ca sa se dezvolte apoi din ce in ce mai
mul! ~i identitatea aptitudinala. Foarte sinuos, acest aspect de identi-
tate I1Urealizeaza l:ntotdeauna concordanta il1t1'e interese ~i aptitudini.
T1'eptat, aspira~iile Val' modela spectrul vocational pe axa profesiona-
lizarii, fenomen mai pregnant in perioadele adolescen~ei (marea adoles-
ccn~a ~i dupa aceea).

DEZVOLTAREA CON$TIINTEI DE SINE (A IDENTITATII)

Problema principala a perioadei pubertatii ~i adolescen tei este aceea

a identifidl1'ii de sine (personale) sau a dezvoltarii con~tiin\ei de sine.
Dezvoha1'ea conFiin~ei de sine este prezenta ~i in perioada ~co1ara'
mica $i se contureaza pe baza rezultatelor activita~ii ~i a compensat;iei
~i raportarii acesteia la ceilalti ~i 1a cerint;ele lor. Perioada pubertatii
~i adolescent;ei repune problemelc dezvolta1'ii con~tiintei de sine dato-
rita, pe de-o pane, modificarilor ce survin in sistemul general de ce-
rinte ce se manifesta fata de puber ~i adolescent, iar pe de aha parte,
datorita schimbarilor prin care trece personalitatea cu structurile5i
substructurile sale. De aceea, dezvoltarea con~tiint;ei de sine se com-
plica. E yorba de intensifica1'ea percept;iei de sine care are clteVa as-
peete, din tre care: propria-i imagine corporala, identificarea ~i con$ti-
inta egoului, identificarea sensului, rolului ~i statutului sexual ~i mai
ales a celui social (in adolescent;a). Percept;ia de sine ~i imaginea cor-
poraEl devin critice, datorita schimbarilor de silueta, fizionomie ~i
tin uta.
a) Imaginea corporala, af]ata la periferiile con~tiint;ei in copilarie,
devine din. ce in ce mai centrala incorpori:ndu-se in con$tiin1;a de sine
~i lncepe sa fie perceputa ca atare. Fara de imaginea cor}lorala nu se
poate Qrganiza identificarea. Puberii ~i puberele au 0 etapa de scrutare
mai profunda a caracteristicilor corporale ~i mai ales ale fet;ei. E peri-
oada in care stau mai mult in baie, se privesc in oglinda (narcisism).
Identifica amanunte ignorate ale frunt;ii, ale gitului, ale ochilor, ale zim-
betului etc. Oglinda capata noi func1;ii. Dorin1;ele de retu~ sau de mas-
, , , care a diferitelor impuritati ale pielii sau aIte tipuri de aspecte, devin
d:=' ;:j 0
8:2.0';:: evidente, mai intii la {etite. Aceste retu~uri exprima dorin1;a de adjustare
U;-' rr.
cd

u <l) N.:; .. a sine1ui corporal, dorint;a de a aparea agreabil Oi) ~i prezentabil etc.
C'd'-'
)d·....4
~ o....-! 0 V
C)
Totodata, aceste adjustari reprezinta conturarea sinelui social ~i spi-
g 0. .• .0:;:;
.•.• rj I Q) ("j ritual. Adeseori puberii aflati in fat;a oglinzii fac grimase, zimbindu-$i,
'1j ~ I r'
t:
Q)
lo::-'l 0 ::
I/}

"" '" .0 .: '"

~ :..cd
~)~
.-0
cautind expresiile cele mai diferite pe care pot sa le reproduca. Narci-
C ;:;:<
sismul puberal este alternativ critic ~i ingaduitor, cu momente devasta-
N N ware dteoda t~L
I
22
cNI
 Identificarea nu este un proces simp1u ~i direct. Copilul ~i-a <,:ons-
truit intre timp 0 imagine de sine din experien~a sa genera1a eontu-
rata prin ochii celorla1~i. £1 se considera puternic sau slab, cu trasaturi
pElcme sau nu. Aeeasta experienta inf1uenteaza imaginea de sine din
rimpul puseului de cre~tere ~i dinspre finalul acestuia. De aceea, acei
copii care erau slabi ~i debili inaime de puseu1 de cre~tere puberal, au
tendinia de .a se vedea mai mici ~i mai slabi dccit sint in realitate;
eei ce erau puternici ~i voinici tind sa se considere ca atare, chiar daca
in timpul puseului puberal au clevenit longilini ~i Erav!. Se preocupa
mai mult de aspectele fizice tinerele fete. Adeseori pubenatea Ie spo-
re~te gradul de auactivitate, dar de nu con~tientizeaza acest fap! dad!
In copilarie nu au fost considerate atractive.
In perioada centrahl a puberta~ii faia este adeseori disgra~ioasa,
privirea u~or neclara ~i se evita contactul vizual. Uneori apar dermatite
sau acnee suparatoare. Zonele din jurul nasului sint de obicei mai lu-
cioase, grase. Toate aceste motive constituie obiective de griji ale pube-
rilor ~i adolescen~ilor. Nemultumit de infati~area sa, cu porii deschi,;i,
din ce in ce mai stingaci (pe masura ce cre~te), transpirind din bel~ug,
incalzit ~i agitat, inspaimintat de neindeminarea sa, pEn de acnee, cu
miinile marl ~i greoaie, sensibil 1a arice aluzie, atingere, ironic (fapt
ce se manifesra prin eritem intens facial) cu pudoare agresiva, cominuu
in alerta; puberul sc indoie~tc de sine, se crede mai putin inteligent,
aratos ~i respectat, pentru ca se percepe pe sine cu nemul~umire [223].
Percep\ja de sine se poate manifesta ca negativa in cazul progresului
~colar slab sau a inadaptarii ~colare. Aceasta, deoarece modul in care
puberul este privi! de colegi ~i de profesori afecteaza structurarea auto-
con~tiiniei. Intre eleviiunei dase ~i profesori se consti ruie forme de
feed-back complexe. In cazul in care puberul are 0 autocon~tiinta mai
inalta dedI atitudinea evaluativa a altora desore sine se sinnc izo1at,
depresiv ~i se zbate in a gasi forme de exprim~re care sa aduca accep-
tare a ~i admiratia. In aceasta optica se manifesta teribilismele, cre~terea
la paroxism Q opozabilitatii, criza de originalitate - uneori sublimari
(in ana, poezie, literatura etc.), iar - alteori - in acte delincvente.
In orice caz tinerii eu estimatii de sine Inalte [41, p. 86-87] ~i cu
buna acceptanta in colectiv primesc sarcini sociale-ob~te~ti sau ~colare
C1J expec!atie pozitiva, eu incredere. Ei l:~i sustin l:ntotdeauna opiniile
cu in credere. In genere, ace~tia .au mai putine probleme personale. T 0-
tu~i exista uneori diferente de estimatie intre elevi ~i profesori cu
privire la unii tineri (mai ales in eazul liderilor in familie). Tinerii ce
au estimatia de sine joasa, nu manifesta initiative, nu vor sa se ex-
prime ca sa nu gr~easca sau sa supere pe a1pi - adeseori 0 fac pentru
dl nu vor sa atraga atentia. Au probleme personale legate de dificul-
tatile lor.
184
Expectatia parintilor fata de rezu!tatele ~colare ale eopiilor au de
asemenea un ro! imoortant in dezvoltarea con~tiintei de sine. Mai ales
mamele se preocup;( de problemele rezultatelor ~colare. Mamele copiilor
Cll autocon~tiinta inalta, siguranta In adaptarea ~colara ~i rezllltate
bune, au tendinia de a manifesta eonduite lejere fata de eopiii lor,
se mindresc ell rezultate1e ~colare, dar in fa:pt men tin reguli severe ~i
cerint" fa~a de tineri din tcama ca ace~tia sa nu scada atentia £aia de
ob~inerea de rezultate bune ~colare. In pubertate, parintii cu expeeta~ie
balta suplimenteaza pina la refuz preparatia ~colara a tinerilor (pu-
bertate). l'vIamele cu tinericu expectatie joasa au tendinta de a sub-
evalua capacita~ile acestora ~i trateaza uneori eopiii ca pe 0 povara,
ceca ce erodeaza dezvoltarea con$tiintei de sine a acestora. Exista ca
atare forme subtile de feed-back intre tineri ~i familiile lor, forme ce
opereaza pe terenurile G.lltoevaluarii ~i a formarii con~tiintei de sine.
Percepiia de sine alimenteaza ideea de sine. in truclt In pubert::tte $i
adolescenia percepiia de sine se modifica ~i se corecteaza mereu, pro-
cesul de autoidentificare ramlne deschis. * \\7. James a fost primul care
a acordat atentie dialecticii dezvoltarii con~tiiniei de sine ** ~i distantei
din tre "eu" ~i "sine". Personalitatea tatala al carei nucleu devine "eul"
~i "sinele" este prin aceasta, duala. Consta din "eul" cel ce cunoa$te
$i este con$tient de "sinelo" care este cel cnnoscut. Sinele cuprinde .3
felmi de clemente, sinele corporal material, sinele social ~i sinele spi-
ri tual. Sinele corporal material se refera la corp, vqminte, familie,
camin, cOf\i, obiecte, da;' ~i prieteni, vecini etc., dcci sinele material
se refera la tOt ce poseda 0 persoana. Al doilea, sinele social, consta
din reputatia ~i recunOaFerea unei identitati anume, consideratia pe
care 0 obtine 0 persoana in mediul sau. Unele componente ale sinelui
social au 0 mai mare pondere ~i importania decit altele. A~a sint onoa-
rea, reputatia. Sinele social incorporeaza 0 eXiperienta sociala de roluri
~ide statute sociale. A treia componenta a sinelui este a sinelui spiritual
~i se exprima prin c0n~tiinta propriei activita~i, a tendinielor ~i aptitu-
dini10r psihice. Acea"Sta este "sanctuarul emotiilor ~i dorinte1or" (W. Ja-
mes) este teritoriul acte10r de vointa ~i reprezinta trairile prin care
o.mul. se simte maio profund in sine insu~i atit P!in perceptia lumii, elt
~1 pnn procese1e Intelecwale pe care Ie poseda. Sinele are 0 natura
sociala in toate accep~iile ~i elementele sale componente.
eu problemele genezei~i dezvoltarii con~tiintei s-au mai ocupat
Allport, J. H. Baldwin, dar mai ales H. Wallon [274]. Acesta din
unna a analizat relatia eu-sine in complementaritate ell "alter" care
* Maturizarea se extinde pe 0 perioada de aproape 8 ani eu foarte mari variaiii.
** Tennenul sine (sa; In lb. eng!eza) a fost tradus ~i eireula In aseriiuni diferen-
~iate; in unele eazuri se difereniiaza "sinele" de "minele«, al doilea avlnd aeeepiia
mai aeeentuata de sine material. Altiidatii ~sinele~ se folose~te in sinonimie eu eon~tiinia.
185
 este, figuraliv vorbin'd, oglinda "eului" sau a "sinelui". Rela1;ia eu-alter
proiectiva ~i efectiva (adica eul proiecteaza asupra altora propriile sale
insu~iri, trairi, sentimente, inte!l1;ii, aspira1;ii etc.y este sociaEl - caci
se constituie ln cadrul ~i ln limitele impuse social. E1£ ~i alter slnt con-
comiten1;i in con~tiinta inseparabila *. Alter are 0 natura duala (tu ~i
eu) $i reprezinta afirmarea autoritatii societalii ln raport cu persoana.
Ivlatricea rela1;iilor sociale este reprezemad: de alter, care implica inte-
riorizarea contextului socio-cultural In perioada pubertat;ii ~i adoles-
cen1;ei. Eul ~i alter pot sa se afle in pozi1;ie convergenta ~i divergenta.
Convergenp 1Otala, greu de ob1;inut, 5e traie~te ca sentiment de impa-
care, lini~te ~i fericire - starile de divergen1;a -- se regasesc in COI1-
flicrele de con~tiin\e ~i se traiesc sub forma de mustrari de con$tiin1;a,
remu$cari, sentimente de culpabili,tate [184]. Desigur, se pune problema
iD ce masura este ~i ramine alter nealterat, In nuc1eul con$tiin1;ei $i mai
ales al con~tiin1;ei $i al constantei morale. Cea ma; mare influen1;a a
sinelui In relat;ia cu alter se manifesta in atitudini. Sub aceasta in flu-
enta se contureaza eul prospectiv. ,Proieqia acestuia eSJte foarte puter-
nid. Identitatea prive~te con$tientizarea distaniei dintre eu (sine) ~i
alter. Exista unele diferent;e intre identificare ~i identit3.te. Cl~tigarea
identit8.iii este precedata de identificarea pe care 0 face eui ca directie,
ca densitate ~i consistenia de abilitat;i, de aptitudini ~i de situare se-
xuala - toate acestea sub semnul schimbarii. Elll (egoul.) devine in
aceste condi1;ii consistent $i multidimensionat.
V. Pavelcu [169, p. 122-127] adauga acestor feluri de considerat;ii
ideea ca dinamica personalitat;ii reflecta;ta In construC\ia de sine apare
ca sUpllsa unui ritm necontenit pe care autorul citat 11 asemuie~te unei
pulsat;ii similarc celei cardiace de sistola ~i diasistola - polarizare ~i
depolarizare a relat;iei subiect-obiect, individ-lume, eu-lume.
In perioadele pubertat;ii ~i ale adolesceniei so contureaza separat;ia
dintre planul real-obieetiv al lumii ~i vietii ~i planul subiectiv ca spat;iu
al con$tiiniei $i a1 reprezentarii lumii. In acela~i sens so diferentiaza
planlll mentalitaiii diferitelor grupuri ~i generaiii, ca ~i mentalitatea
de bun simt de maxima circula1;ie. Con~tientizarea acestora serve~te
drept ecran de confruntare cu propriile opinii ~i cu mentalitatea per-
sonala. [249] Aceste forme de relat;ionari dintre subiectiv ~i obiectivul
condiiionat social determina 0 tipologie discreta printre adolescent;i.
Departajarea subiectiv-obieetiv, ca atare, este conditionala partial de'
insu~iri de personalitate dinamice ca expresivitate, dinamismul ~i ex-
pansiunea personalitatii ln viaia activa, dar ~i de cuno~tiniele achizi-
t;ionate de tinar.
* Atragem din nou atenlia asupra concep\iei triontice expusa de E. Pamfil ~i Ogo-
descu. Bazele relaliei duale eu-alter se contureaza in perioadele timpurii ale ontogenezei,_
186
Ceriniele complexe ale condiiiilor la care trebuie sa faea faia tinarul
puber sau ,,:-~?lescent pOt f} depa$ite $i de~e~.mina const~tuireAage ~nst~~-
men!are pSlillce adecvate III caz.~.l,ada;Ptar:l bune .. E;;:lsta .:nsa .$1 dlfI-
cultaii de adaptare, ~colare, famluate ~1 soclale ca $1 SltUaill de madap~
tare 9i chiar de dezadaptare, adica de deteriorare a Unor structllfl
adaptative deja formate. [237] Acestea din urma se manifesta cu atlt
mai "delicate" ca evenimente psihice cu elt exista 0 iradiere a dez-
adaotarii In structurile psihice mai 1argi. A$a, de pilda, frustraiia cre-
eaz~ 0 forma de dezadaptare, stari depresive. Or, acestea afecteaza
conduita un timp mai mult sau mai pUiin larg ~i, dupa ce situa1;ia de
frustrare s-a consumat, altednd reaciiile la situaiii optime, reduelnd
astfel oponunitatea ~i calitatea lor. Cu elt <1ceasta extinqie este mai
Vasta, Cll atlt [ona ei de antrenare in resorturile de baza psihice cre~te
mai multo
In fine, identitatea sexuala se dezvolta discret, influerttata intens de
modelele parentale ~i materiale, fiind la Inceput difuz integrata In sub-
identitatea familiei. In acest sens, b3:ieiii care au un model parental cu
masculinitate redusa, au dificultat;i de identificare. Cei ce au un model
parental puternic conturat ea masculinitate slnt mai siguri de ei, mai
lncrezatori, protectori, re1ax'at;i, exuberanti, calrni ~i chiar fericiii. Pro-
fesorii au mai pUiine momente implicate In dobindirea de roluri se-
xuale [157].
Tinerele fete au 0 siwaiie mai complicata, deoarece rolul feminin
este el lnsu$i In schimbare pe plan social. Exista modele feminine di-
verse: tradilfionale, de tranziiie ~i moderne [280, p. 353-379]. In
genere, tinerele fete cu iclentificare feminina tradiiionaia sin! mai in-
carcate de conflicte. Daca modelul matern este tradit;ional, identifi-
carea este mai pasionala ~i faciVl, claca model ul ma tern este modern,
tinerele eu iden!ificare tradiiionaia au dificultavi de iden tificare ~i
identitate mai mari. !n cazuri In care identificarea este de model tra-
diiional, tinerele in cauza sint mai centrate pe imbradiminte, far-
dare, sint mai mult preocupate de rolul femeii (rolul biologic), ~i de
casatorie, camin, .familie. Ele privesc rolul feminin ca restrictiv de
libertate, au pUiine interese ~i tree prin dificultaii in a face prietenii.
In schimb, exista tin ere care se identifica antifeminin. Acestea au 0
autocon~tiint;a autorejectiva ~i eu identificare pregnanta privind aser-
virea profesionala ~i sociala. Uneori Sln! paqial defeminizate. !ntre
aceste doua tipuri de tinere fete exista un grup de adolescente preg-
nant feminine, dar Dare se simt atrase de roluri tradit;ionale masculine.
Tinere1e care fae parte din aceasta categorie urmeaza cursuri ~i 0 pre-
pararie profesionala Ingrijita ~i adeevata pentru roluri1e spre care as-
pira, dar deseori eonserva ~i roluri tradiiionale feminine in mentalitate
(atitudini tradit;ionale - privind casatoria ~i maternitatea).
187
 Procesul formarii con~tiintei ~i alltocOil$tiintei se adjusteaza ~l prm
raportare la cei din aceea~i generar;ie.
T reprat se organizeaza In adolescent;a 0 serie de categorii percep- penden~a de mentalitate (valori). Aceasta se realizeaza prin devalorizarea
tuale ca sistem personal de cunoa~tere (Tangillrii) pe care Kelly Ie-a unor idei considerate valide In copiElrie ~i a unor obiceiuri care devin
numit constructe personale. Ideea a fast preluata $i prelucrata de Stroe .considerate invechite sau demodate ~i slnt tratate ca atare de catre
IVlarcus ~i Ana Catina [140], care au abordat £roblemele sistemelor puberi ~i adolescen~i. In adolescen~a se manifesta opozi~ie fata de ru-
de intercunoa~tere la adoleseent;i. Centrat pe Intreag-a teorie a intercu- tina, deprinderi, invar;are, care digera in ne~tire erice. Opozitia este de
Doa~terii, din optica interculturala a operat C. IVIamali lDtr-o lucrare: faot l'ndrepta ta impotriva stabilitatii, a fonei cerin~elor ce regleaza
referitoare 1a in tercunoa~tere [139]. yi;~a in mod meschin, rutinar ~i echivoc. Opozilia lmpotriva banalita~ii
Fara lndoiala, atitudinile ~i opiniile far;a de sine ~i far;a de ceilalr;t 9i a mediocritatii constituie un 111semn al formarii aspiratiilor spre auto-
definire in contextul lumii in continua schimbare.
constituie un teten complex al subiectivitar;ii. 1. Feadn [189] a atras
atcnlia asnpra prezentci un or di~ee evaluative ~i apreciative, ceea ce Independenia emotionala (de apanenenia ~i confOr,t afecti v) este
se apropie de conceplia mai sus expusa. In ceea ce privqte aiitudinile,. .dificil de dobindit mai ales in cazul tinerelor fete. Dependenta afectiva
acestea poseda cel putin insu$irile de: direqie de opt;iune, grad de ca ~i dependeni'a material-economica sint deosebit de active fata d,~
intcnsitate, eficacitate ~i coercnta eu alte atitudini. H. Eysenck a sem- parinti in puberta te ~i adolescenta ~i complica obiectivarea tendin~e1or
nabt 0 bipolaritate factoriala In cazul atitudinilor, bipolaritatc ce se :naturale spre independenta. In pubertate intra in stare critica, totu$i,
consuma intre prag-matismul situa~iei (~i evident presiunea consecin~elor dependenia afectiva. Puberii Incep sa se indoiasca de profunzimea afec-
atitudinii pc plan practic) ~i contextul tcoretic filozofic la care a aderat ~iunii parentale. Aceasta Ii se pare lipsita de tensiune, interpreteaza
con~tiin\a. Atitudinile sint componente foarte mobile ale personalitar;ii: momentele de ignomre sau de neaten tie ca e;<;:presii ale lipsei de afec-
legate de succesiunea curenta ;1 evenimentelor, situa1iilor, dar ~i a a-spi- ~illne, iar momentele de grija ~i interes, ca intrusiuni in viata personaEl
ra\iilor, idealurilor, conccPliei despre lume $i via\;;l. Ado]e5centul se pe de-o parte, ~i ca aote de rutin a $i obligatie, pe de akl parte. Dupa
caracterizeaza printr-o mobilirate evidenta a atitudinilor implicate in astfel de evaluari, tlnarul se simte vinovat $i ran. Totu~i reia procesul.
cnnimcnte, dar ~i printr-o nuelearizare arzatoare a atitudinilor impli- Relar;iile dintre parint;i par de asemenea plate ~i banale ~i indircate de
cate in nueleul con~tiintei a nivelului social ~i spiritual. Autoevaluarea compromisuri. Disponibilitate3. afectiva a puberilor ~i adolescentilor este
acestei realitali subiective, a lumii atitudinilor, este cen mai rigid:;' foane larga ~i incarcata de aspiratii ~i speran~e - ideale ~i necompa-
decit evaluarea legata de realitatea exterioara. rabile fala de ceea ce vad. Expectatiile pe acest plan sint foarte inahe.
Rczumind, idcntitatea ~i idcntificarea se nuclearizeaza intre 11 ~i Relativ inalta estc ~i sugestibilitatea. In fine, dependenta material-ec:o-
13 ani, in cautarea de sine - (conflict puberal), in perioada dintre nomica (instrumentala) devine greu de suportat de$i creeaza condiiii
14 $i 16 ani prin afirmarea de sine (conflict de afirmare) 5i se consti- de exercitare de mici acte de independenta. Multi tineri au un mic
wie subidentitatea culturala, intre 17 $i 20 de ani se realizeaza pre- buget personal care Ie este oferi,t saptaminal, lunar sau la cerere (oca-
~arar;ia profesionala (prin conflicte de rol ~i statut), orga~izindL1-se zional). Independen~a material--economica se contureaza ~i se integreaza
wbidentiratea profesionala (aspirativa) ~i in perioada dintre 20 ~i 24 ea aspiratie in identificarea vocaiionaia spre 0 profesie ~i alimenteaza
de ani integra rea profesionala prin stadii de practica ~i exercitarea proiectele de viitor ale tinerilor. Procesul acesta de apropiere ~i in te-
profesionala (prin conflicte de integrare socio-profesionaIa). grare se realizeaza in perioada adolescentei, fapt ce face ca subidenti-
tatea familiala sa capete noi consistente $i sa se apropie de subidenti-
b) Ie~irea din conformismul infantil echivaleaza eu cl~tigarea inde- tatea aqional responsabila.
penden~ei. Intmelt exista cel putin !rei feluri de dependen~a : material-
economica (instrumen tala), emotionala (de confort, afectiva ~i de apar- c) Identificarea vocationala se manifesta la puberi mai mult ca 0
tenent;a) $i de mentalitate (valori), dobindirea independentei este com- .descoperire de aptitudini, capacitate ~i abiEtali - apoi ca preparatie
pEcata ~i conditiQnata de ce anume se considera in societate ~i de catre ,activa direqionata - ipregatire pentru examene de admitere in institute
parinti $i colegi ca inseamna independenva {limi tele acceptate pe aces! de invatamint superior, sau preparatie profesionaia activa suplimentara.
plan). Exista 0 conditi<mare a ci~tigarii independentci prin modele1e de Viata sociala este Incarcata de experienta ~i modele profesionale (voc0.-
acest gen care intra in zonele de observatie ale eopilului pina la in- \ionala). Modelele profesionale se considera ca accesibile prin efoft in-
trarea in pubenate $i adQIexen~a. Prima care se dobind~te· este inde- telectual ~i practic, de munca ~i randament, dar ~i ca fiind conditio-
nate de aptitudini lnahe. In fapt, are impoftan~a deosebitaln aceasta
188 problema presiunea sociaia profesionala care se manifesta prin solici-

189
 cate in eonceNia despre lume ~i via\,~L Etapa a 3-a este "realista", de
tarile sociale profesionale mai evidente (reglementate ~i relativ diri- cristalizare rezolutiva, adica de ,specificatie, incarealegerea se parti-
jate prin Iplanurile ~i proiecte1ede dezvoltare 'sociala). Influenteaza ~i cularizeaza ~i se incepe preparatia profesionala, mai profunda, ce va
moda, aspiratii care se manifesta in mod individual il1 famiEe [204] duce la conturarea subidcntitatii profesionale ~i social-,culturale lncar-
sau in mediul ei, dar ~i in ~coaHi etc., faptee seoglinde$te In .densit<t- cate nu numai de roluri ~istatute deziderative, ,ci ~i de iCuno~tinre, ap-
tea de inscrieri la concursuri de admitere - pe loc disponibiI. Se men tine titudini ~i abilitati mai adecV!ate la aceste rolmi ~i \Statute.
ca atare a oarecare noncoincidenta ,l'ntre of en a sociaEl-profesionala
si aspiratiile profesionale particulare. Fenomenul 'ca atare se manifesta
datoritacomplexitatii reale a problemei orientarii ~colare ~ profesio- r.U\TUR1ZAREA TIMPUR1E $1 1IATUR1ZAREA TIRZ1E
nale. Ritmul de dezvoltare social-industria!;l ~i perimarea profesionala
care se creeaza pe marginea acestuia dezvolta 0 mare mobilitate ,a di- Maturizarea biologica (sexuaEf), intelectuahl ~i moraHi nu se realizeaza
viziunii sociale a muncii in tarile cu ritm activ de dez\'oltare, eeea ce concomitent, de~i exista tendinte interne puternice de 'a se miqora de-
creeaza posibilitatea de '<Ise face virari profesionale - ~i preparatie calajul transversal intre acestea. Exista foarte numeroase studii privind
corespunzatoare - la toate nivelurile de virsta. Sistemul de invatamlnt caracteristicile maturizarii in directiile mai sus menrionate. Din an-
este destul de deschis indtsa permita mi$cari pe orizomala ~i antrenari samblul acestora reiese ca tendinra de cobor:lre a virstei de maturizare
pe verticala. Preferinta pentru unde obiecte de lnvatamint [152, sexuala (ie securrdeaza in multe rari {dezvoltate ~i in curs de dezvoI-
p. 157-158] constituie un punct de plecare pcntru substanrializarea tare) de 0 accentuare a puseului de ere$tere, ceeace duce la modificarea
cerintelor de cuno~tinre implicate In ISUbidentitatea vocational-profesio- lnalrimii medii a tineretului, dar ~i la 0 oarecare modificare (cre~tere
nal~l. i\ceasta latura a rolului prospectiv profesional se contureaza mui u~oara) a fragilitatii psihice lasistemul cerintelor sociale-~colare prin
devreme decit aceeace include aptitudinile profesionale. Gh. Iosif, P. Ene precizarea cerinteior socio-morale. Se semnaleaza cazuri ceva mai nu'
[106, p. 98-99] atrag atenria asupra tri'adei: pregatire profesionala meroase de maturizare morala intlrziata sau de inadaptare sociala. To,
(cuno)tinte mai ales, n.n.), formare multilaterala (stimulare a rezervc- tu~i este In cre~tere aportul social al tineretului in tarile socialiste in
lor genera Ie dedezvoltare atitudinala, n.n.) ~i antrenare a capacitatii de WI'S de dnvoltare In primul rind, apoi in iarile foarte industrializate
adaptare laspecificul sistemului de munca industria!;1 pentru a se ga- din Europa Occidentala ~i in S.U.A. Aceasta ie~ire In arena :a tinere-
ranra 0 buna integrare profesionala. A. Liiceanu [132, p. 51-52] a tului exprima 0 mai timpurie maturizare socialacarese datoreaza unei
basi t, prin tr-o cercctme ,concreta, 0 mai mare dominarie a iden tificarii mai largi dezvoltari a instruirii ~colare a tineretului ~i a unei mai com-
psihoemo\,ionale la Jete ~i 0 mai pregnanta identificare p5ihosociala 1a plexe dezvoltari a politehnizarii, dar ~i edueatiei sociale cetatenqti $i
baieti (con vertibila cu identita tea socioculturala). patriotice.
Accesul tinerelor fete la viata profesionala este egal cu al tine- In tarile socialiste exista 0 severa proteqie a tineretului de depen-
rilor in Romania. Totu~i, la unii~i la altii alegerea profesionala, in- denta de droguri, dependenra ce se extinde In anumite tari ca 0 plaga.
teresele profesionale slnt relativ neclare p:lna la 14 ani si se concen- Studiile mai vechi ale lui N. C. Burstin [32], ,cele mai recente ale
treaza mai mult pe aspeetele romantice ale profesiunilor, ignorind ca- lui J. M. Tanner [247, p. 9-12, 248, p. 85-89] semnaleaza carac-
racteI'nl rutinar al exercitariiacestora. De 10. 14 ani, orienta rea pro fe- teristici reIativ diferiteale copiilorcu maturizare sexuala mai timpurie
sionala devine mai pre santa. T:lnarul se angajeaza in efonuri mai foca- sau mai tardiva.
lizate de calificare, ceea ce creeaza 0 experienta importanta. Nu se Au fostsemnalate aspecte subtile legate de atitudinile colectivului
altereaza viziunea romantica a profesiunii nici :In pcrioada adolescen- fata de retardul ~i avansul de maturizare. Evident, caracteristicile tine-
tei prelungite. Interesele ~i alegerea profesionala trec (dupa Ginzberg ~i rilor 'care se aHa inavans de ere~tere ~i maturizare, foqa ~i rezultatele
col. 1951) prin trei stadii: 1. stadiul fantezist, ce acopera :In- lor, vizibil mai mari la performantele sportive, in competiriile fizice
treaga copiHirie pina la aproximativ 11 ani ~i se caracterizeaza prin tot sau intelectuale ii impune ~i Ie creeaza autoritate ~i acceprie sociala In
felul de preferinte (pompier, doctor, buditar, militian etc.). Aceste ale- grup. In 'schimb, tinerii cu intirziere de maturizare ~i cre~tere resimt
geri sint de profesii ee se exercita in viata ,de fiecare zi $i de contact cu acest fapt nu numai prin mentalitatea ce 0 exprima (mentalitate in-
publicul (de servicii) ; 2. De lacirca 11 ani la 16 ani se ccnstruiesc pla- fantila), ci ~i printr-o nelini~te ~i un disconfort evident privind nor-
nuri de alegere bazate pe interese care nu Intotdeauna sint acordate malitatea dezvoltarii lor in 'COmpara1;ie eu altii.
CD aptitudinile - in schimb se acorda eu aspiratii mai ge:1.::rale impli-
191
190
 Dad!. exista cazuri de pubertate timpurie prea ,distaniata in marea aoul1;i este opozanta ~i nesigura, integrarea in grup este simbiotiea ~i
masa a tinerilor intr-un colectiv, tinerii cu pubertate timpurie 'se sinH secllrizan ta.
singuri, izolar,i.
Se pare di in astfel de cazuri, pr~cocitatea nu este de prestigiu, ,ci
h ctapa adolescenr,ei, relatiile' dintre fete ~i baieti siut mai putin
distantate, pot sa se organizeze prietenii de grupuri mixte, eonduira
oarecum de ie~ire din comun (ciudata), ori aceasta din urma este aItEd scuaEi intra in faze de timida organizare. Prieteniile cu tinerii de ace-
privita, ceea ce face ca cei in cauza sa \Simta oarecare jena ~i disconfort lasi sex sin t pline de confidente ~i se organizeaza pe prcocupari comune.
psihic ~i sa caute mijloace de aparare ce se exprima prin conduite de Atirudinea faia de adulii picrde din opozabilitate, integrarea in grup
mascare stingace, cum ar fi pozir,ia aplecata de spate (tinere1e fete) pen- este competitiva $i de generaiie, pEna de aspira1;ii anaIre.
tru a ascunde proeminenr,ele bustului, conturarea siluetei. Pentru 'cre~· . In etapa adolescentei prelungite, relatiile ,clintre fete 5i baieri slnt
terea ~i maturizarea tardiva sau precoce se modiEdi nn numai menta· mai relaxate, eontaetelemailargi$idiverse.prieteniile mai selective.
litatea celor aflaii in acestesitua1;ii, ci ~i poziiia ,socia!)i mai larga din Atitudinea far,a de adulii este mai de acceptania diversificata 5i mai
colectiv. Pozir,ia de acceptat, tolerat, neglijat ~i rejectat" intr-un colec- perm£siva. Integrarea in generaiie este afectiva, IndlTcara de idealuri ~i
tiv este dependenta de numero~ii factori pe care i-am meniionat. aspiraiii. Cum spune M. Debesse, adolescenta apare prin toate acest~
Dezvoltarea maturizarii sexuale este iDsor,ita de expansiuneJ. \'iri- ca virsta entuziasmului ~i a eX3.ltarii ce lnlocuie~te nelini~tea specifica
!itaiii, erotizarea senzorialitar,ii $i a fanteziei. La puberi virilitatea este pubertalii.
relativ impetuoasa. La tinerele fete se ccnsidera di este mai ambigua $i De~i etapele pubertatii $i adolescentei sint travcrsate de numeroase
difuza. Erotizarea vieiii in pubertate estesinuoasa, impetuoasa $i ten- probleme si de un ascutit simt de opozitie, manifesta sensibilitate la
sionala, avind In vedere faptul d: exista In viaia sociahl 0 subext::itare educar,ie, politete, la modalitatile de conduite mature, la responsabili-
erotica ~i 0 permisivitate foarte diferita de la un mediu de cultura 10. :2:ti, inc1usiv sexuale - wate acestea fiind deosebit de imponante pen-
altul pe aceste planuri. :ru "ia\:a de familic de mai tirziu.
In pubertate, erotismul este dezvohat, sexualitatea nematura, con-
Dezvoltarea senzorial-perceptiva trece de asemcnea prin schimbari
cluita sexuala este inca primitiva ~i impregnata de afeqiune infantiEi,
importante. Degajate de tensiunea ~i necesitatile ir;1plicate 'in adaptarea
tlnarul este fiziologic matur, dar sexual steril de cele mai mul te ori.
la sarcinile alfabetizarii - capacitaiile senzoriale i~i restructureaza me-
Pe planulcomportarii sexuale, tinarul este indrcat de anxietate ~i In
canismele incarcate de noile Insu~iri dobindltein perioada anterioara
acela~i timp de culpabilitate.
parcursa. Acest proces de restructurare este secundat de maturizarea
In adolescent a, erotismul este dezvoltat, de asemenea, dar ceva mai puberala, fapt ce ,-a conferi senzorialita1;ii 0 evidenta erotizare. Aceasta
inhibat ~i staplnit voluntar, afectivitatea este In curs de maturizare. se exprima mai mult in sensibilitatea vizuala, auditiva ~i tactiEL Mo-
sexualitatea este matura, conduita sexuaLl este in curs de dezvoltare dificarea sensibilitatii vizuale evolueaza In direqia dezvoltarii cimpului
irnpregnata de nelini~te, tinarul este matur ~i viri!. Pe planul COI11-- '\-izual, a praguriIor absolute ~i diferentiale ~i In cre~tereacapacitatii
portarii sexuale se organizeaza ceva mai bine responsabilitatea, persista de a \-erbaliza si simboliza impresiile vizuale,ceea ce va duce in eon-
grade diverse de anxietate. tinuare la capacitati mai inalte de percepere $i evaluare. Sensibilitatea
tn adolescenp prel ungi di, erotismul este dezvoltat ~i educa t, afec- '.-izuala devine de 2-3 ori mai fina 1a 13 ani, dedt la 10 ani. Cresterea
tiunea puternica ~i marura, sexualitatea dezvoltata, eonduita sexuala cimpului vizual este asimetridl (adesea eu dominania de stlnga) 5i are
mai larga ~i complexa, virilitatea deplina. Pe planul comportariise- aspecte particulare pentru diferite culori. La 'culoarea galbena sau al-
xuale poate sa in tervina dlsatoria ~i reglementarea vieiiisexuale,crearea bastra capacitatea de identificare la diferire intensitati in dmpul vi-
intimitaiii. zual devine mai fina 1a 13 ani. Mai pUtin evidenta este aeeasta capacitate
In etapa pubertatii, relatiile dintre fete ~i baieti sint distanpte mai 1a culorile rO$U ~i verde [238, p. 225-257]. In genere, culorile ineep
ales in momentul culminant al maturizarii biologiee [183]. In schimb, sa intrt in sistemul preferential In domeniul imbradlmintei, al alegerii
prieteniile eu tineri de ace1a$i sex sint, la fete, foarte tandre, afectlloase, de obiecte personale, In colorarea modelelor decorative din desene etc.
U$or capricioase, iar 1<1baieti afeetuoase $i strinse. A titudinea faia de Vederea In profunzime 5i finelea discriminativa vizua1-observativa ere~te
mai sim1;itor In perioada adolescentei, acuitatea vizuaEi purind fi valo-
• PoziTia sociala in colectiv se stabile~te prin teste sociometrice. CreatoruI acestora rificata social maximal in operatiuni de asamblare (microprocesoare sau
este L. ]. Moreno. circuite integrate) sub microscop. E vorba de 0 profesie (modema), de

192 193
data recenta. In perioada adolescen~ei prelungite, aeeasta forma de acu-
it ate des':re~te. Nu este inca sigur daea aceasta scadere se datoreaza in rot fclul de emanatii ale eorpului tinar in crestere $i maturizare in-
Ullor partieularita~i de virsta sau uzurii vizuale. Exista ~i 0 evidenta cep sa fie sesiza te diseret. Com plementar sedezvolta in teres ~i sensibili-
dezvoltare a preluerarii irJormatiei vizuak Are loe ~i 0 dezvoltare a tate rata de mirosuri de aeoperire, mascare : deodorante, ape de toaleta,
evaluarii vizuale a maril11ii (de 1a distanta), a evaluarii de suprafete sapunuri (tinerele fete inca in pubertate). In adolescenia, acest proees
~i a altor repere de marime (volum ~i forma), convenirea in unitati de se intensifica, concomitent cu cre$terea aten1;iei faia de rigori1e igienei,
masura, fapt ce pune in eviden1;a rolul foane mare al experien1;ei ~i in- dar ~i a con rurarii imaginii de sine ~i a imaginii corporale.
vatarii, ciar ~i rolul ordonator al glndirii asupra planului perceptiv. La tinerele fete, sensibilitatea odorifidi pentru mirosuri cosmetice
Totu~i, tinerii pu~i sa efectueze linii de diferite marimi au numeroase 5i de iden tificare a mirosurilor de eondimente alimen tare se dez\'olta
gre~eli, la adolcscente acestea se reduc usor, pentru ca la tinerii de ~eva mai mult declt la tineri. :0.1ediu1 cultural conserva diferen1;e de
peste 2: de ani sdiderea sa fie adesea mai evidenta. Vizionarea ~i de- cosmetica feminina ~i masculina $i acestea se contureaza ca atare. 1'1iro-
serierea ulterioara a unor tablouri bogate in detalii se modifica simtitor surile de benzine, uleiuri incep sa fie de asemenea identificate ca atare,
in decursul pubertatii, adolescentei ~i adolescentei prelungite. Puberii odata cu ere~terea interesului tincrerului pen tru automobil co. insemn
au deserieri eu tendin1;e de a crea un sens, dar cu atentie inea legata 0.1 cor1temporanei tatii ..
de retinerea detaliilor, la adolescenti descrierile devin mai legate de Sensibilitatea eutanata se denoldl ~i ea e\'ident. Tlnarul identifica
unificarea sen,ului ~i semnificatiei - incarcatura proiecti\'a devine tactil Llra dificultate numeroase materiale (stofe, pinzewri, piele, ma-
bogata in demente privind rela1;ionarea sociaLl. Tot la acest nivel de terii plastiee, metale, argile, esenie lemnoase etc.). ?-rIai ales Faetiea de
V]rsla sc exprima mai pregnant atitudini $i probleme personale eon- atelier ~i leqiile Cll diyersele lor aspeete aplieati';e contriSuie h dez-
,"ertile (proicetiv) in descriptie $i naratiunea adiiiona!ii. In perioada yoharea acestei experien1;e.
adolcscenici prelangite, astfe! de situo.iii de vizionare provoaca raspun- Tot in aceasta perioada are loe ~i 0 denoltare a indcm:narii ma-
'iuri in care este evident dortul de deeodificare a detaliilor mai subtile !111ale. Probele de in~irare de margele, de dame, de sortare de diseuri,
scm nificarive, fapt ce pune In eviden ta 0 ma turizare in terpreta ti \'3: mai ceIe de apping etc. sau capacitatea de a face noduri (probele A. Rey,
!11,1re. C. Bomi!:l sau W'alter) pun in eyiden1;a faze critice, adica de profunda
Scnsibili ratea audi ti va are ~i ea aspecte de modificare imporran te . restructurare ale 3.cestora la 11-12 ani. Frenajul voluntar (evideniiat
Pc dc,o pane, porentia!ul de orientare la intona1;iile voeale din diferitc . prin probe in care se cere 0 mi~eare continua, cit mai lenta posibil (eurba
\: puri de eomunicare cre~te foane m ul 1. Se dezvolta, de asemenea, ca- sau dreapta) la 0 distat1\<l determinata (mica) de 0 linie reper) este
f,lcitatea de a inielege muzica, preferinie in acest domeniu. Uneori in relativ bun 1a 9 ani, se desrrucrureaza, relati\', la 10-11 ani, ea sa
teresul pe acest .plan dace la alea ruirea de miei gru puri de tineri instru- atinga un niyel inalt dupa 13 ani, cu aha serie de desrructurari $i re-
menti$ti, o.lteo1'i la aka tuirea de discoteci, cu interese acti \'e de imp1'i- yeniri. DealtI'd, tinerii dupa yirsta de 13-14 ani 1m'a ta, mai ales,
mare de muzica. In perioada pubertaiii, astfel de preocupari au un sa repare obiecte ce solicita cunO$tin1;e elecrro-tehnice, i$i construiesc miei
caracter mai mult imitati\'. ?-rluziea este ascultata eu f1'enezie (mai ales mecanisme, auronave, planoare etc., in care utilizeaza 0 sensibilitate
muzica moderna), dar adeseori la 0 intensitate exeesiva - eeea ce oglin- taeti1:1 foane fina.
de$te nu atit 0 oarecare insensibilitate auditiva, clt 0 agresivitate audi- Observarea generaLl este in mare cre~tere in pubenate. Tinerii pot
tiva ce se cere satisfacata. 1a 12-14 ani sa enumere foarte multe marci de aatoturisme £ara sa
Pe de a161 pane, tinaii $i tinerele descopera arta interpretativa, fie consultate Iucrari sau rratate; aeela~i fenomen apftre in legatura cu
teatrul, ceea ee se traduce adeseori prin organizarea in adolescenia de timbrele ~i coleqiile de timbre din diferite iari. Tot in cre~tere se afla
eehipe de teatru. In adolescent;a prelungita, b1'igazile artistice imbina ~i capacitatea de a comunica observ3.1;iile colectate pe planul perceptiv.
ana interpretativa cu muzica instrumental3: $i corala ~i ea dans. Asocia1;iile in acest caz pun In evident a traseele de ordonare a expe-
Evoluiia sensibilitatii gustati\'e a fostcuprinsain tabe1ele 17 ~i 18 rieniei perceptive. De remarcat faptul ca in .acest cOntext se contureaza
(in linii mari, in legatura eu alimentatia), de aceea ne vom referi mai doua direqii ; prima de incareare a im presiilor senzoriale cu 0 tendinia
mult la sensibilitatea odorifidl. In genere, mirosul nu are funqii foane de apropiere de natura (probabil darorita influen1;ei literaturii) ~i a doua
imponante Ia om. Tota~i in perioada pubertaiii are Ioc 0 erotizare $i direqie de incarcare a experientei sensorial-perceptiye de experien1;a so-
dezvoltare a sensibilita1;ii odorifice. J\firosul de transpiraiie, eel implieat ciala aqionala, Exista pauu tipuri de situatii priyind relatiile dintre
dezvoltarea perceptiva ~i experien1;a de cunoa~tere concepruala: a) si-
194
195
tua~ii in care experienp perceptiva ~i conceptele corespunzatoare so: ajunge 1a prediqii si cum se pot cunoa~te regulile ce ordoneaza si im-
dezvolta imercorelat· ~i relativ concomitent; b) situa~ii in care for- pulsioneaza 1umea ~i "iata, ca ~i clnd ei In~i~i, adolescentii, ar trece
marea percep~iilor precede pe aceea a concep~iilor corespunzatoare (con- printr-un proces de ordonare a lumii fizice pentru a 0 staplni, intelege
ceptul de perspectiva se formeaza dupa constituirea conservarii marimii si compatibiliza la un nivel inteligibil. Fete1e mai mature si sirguincioase
~ formei); c) situa~ii in care conceptul .se dezvoha, dar perceptia (0- nu depa~esc dezvoItarea inte1ectuala a baieti1or. 8im mai bune 1a ma~
respunzatoare se deterioreaza (ap se Intimp1a cu percep~ia de greutate teriile ce implica exprimari verb ale mai eomplexe - pe dnd baietii sin!
greu sesizabWl datorita concuren~ei cu marimea in situatii concrete), b adeseori mai buni la matematici.
conduitele inte!igeme. In perioada
$i la unii ~i la altii devin mai dense-
adolescentei, inteligenta devine mult
timp ce conceptul de greutate se fo1ose~te curent in calcule subtile);
mai activa ~i intuitiva, dar In adolescenta prelungita mult mai in car-
d) situatii in care conceptul este prefigurat in actul perceptiv (constan-
tele perceptive). Puberul antreneaza in activitatile de Invatare teoretice cata de competente.
wate acestecaracteristici relationale. Treptat, tinarul puber ~i adolescent intuie~te faptul ca atit cuno~tln-
lele, clt ~i trairile lui sint inundate de asociatii, izbucniri de amintirr
Activitatea intelectuala complexa. Ceea ce caracterizeaza actlVltatea
SaU de exprimari necontrolate datorate unor stratificari mai vechi san
intelectuaEi a puberilor dupa 10-11 ani este modificarea ei structuraLl
mai noi de experienta. In aceste condilii .are loc .intllnirea cu in-
prin construC\ia aparaturii logice-formale, fenomen ce se pune in evi-
con~tientul ~i Incercarea de a-I cenzura, apoi adeseori de autopedepsire
denta in reactivarea curiozitatii (evidenta la 13-14 ani), spre explici-
pentru 0 slaba cenzura. Exista si altfel de situa~ii, acele de tensiune ~i
tarea complex a a fenomenelor. La 15 ani abordarea filozofica devine
oredileeta,concomitent cu antrenarea .acesteia intr-un contact critic eu extraordinara productivitate originala, a momemelor de inspiratie. ~i
acestea exprima momente de l:ntllnire cu incon~tientu1 ~i structurile lui
lumea valorilor. Acest contact critic nu este de neadaptare sociala, ci
energizante .. Viala imerioara devine un domeniu al acestor incoereI1Te ~i
de cerinta interna de a proba validitatea valorilor ~i de In~elegere a starii
eonfruntari ale libertaTii ~i independentei, dar si a foqei de sine, a de--
existenr,iale a nonvalorii ~i noncompetenr,ei. i\ceasta este 0 Intilnire
eiziilor ~i cenzurilor, a strategiilor de conduita ~i expresie.
rragica. In mod pozitiv, aceasta eonfruntare duce la dezvoltarea af-
.0.'Iemorarea ~i Invatarea sint insa acelea care sufera cele mai im-
gumentar,iei ca instrument .11 activitatii intelectua1e la 16-18 ani, si !a
ponan te transformari. Tlnarul ~tie ca prin reproducere realizeaza comu-
con turarea placerii discur,iei 1a ~i dupa aceasta virsta.
nicarea, ca reproducerea este cartea de vizita a inteligentei. De aceea..
Din pUDCt de vedere intelecmal, in perioada adolescenr,ei se atinge. tinerii ~i tinere1e inteligente sint deosebit de .atente la retransmisia cu-
aproape maturitatea intelectuaEl cu disponibi1ul ei complex de modele no~tinlelor pentru care realizeaza constructii de scheme rezumative, dt
ideo-verbale a caror minuire are loc In conditii cureme. E yorba de mai origin ale, elegante ~i expllcite, cu grija de a epuiza con~inutul lec-
instrumente ale gindirii discursive. In cazul unei prea sarace alimentari liei. In cazul leqiilor 1a profesori vanito~i, se fac mici complezente ~i
culturale, acest nive! nu poate fi atins. Intre 10 ~i 12 ani, deschiderea citatii (dupa 17 ani) la formuElri ale acestora. Schemele de reproducere
spre lume se stabilizeaza definitiv. De 1a 12 la 14 ani, perioada de puseu ale cuno~tintelor se organizeaza mai asemanatoare sau mai distan\<lte
de crestere cu angoasele si opozitionalitatea sa eclipseaza pentru mo- de leqiile oralesau din manuale, In funqie desituatiile subtile ale ati"
ment produsele inteligentei (criza de scolari tate si de disciplina). Imre tudinilor ~i cerintelor profesori1or, dar cu respectarea solicitarii de ori-
14 ~i 17 ani trece pe primul plan eonstituirea concepr,iei despre lume ~i ginalitate (18 ani) pentru a raspunde cerintei de autocon~tiinta ~i iden-
viata, 0 betieorgo1ioasa cum spune H. Ey [68] ce contureaza p1anu- titate. Memoria logica devine forma central a de memorare [198 J.
rile de viar,a.
Dealtfel, memoria .are un statut extrem de complex in exprimare.a
Se considera in genere ca In perioada adoleseenr,ei gindirea atinge
ei pe aceste planuri intersectate, in care deserve~te funqii psihologice
nivelul de maturizare pe care multi amori 0 apreciaza ca apogeu al
5tarii ei avansatc .. complexe. Dupa conceptiile abisale exista 0 memorie a ereditatii, ~n-
con~tienta, cu un cod special, oar exista si 0 memorie a con5tiintei, su-
in planul intelectual exista numeroase aspecte partieulare. ~dulte din
prapusa peste prima 9i mai pUTin structurata. Con5tientizarea duce l<ll
acestea se datoreaza incompletimdinii cunostintelor. Altele au 1a baza
anularea efectelor negative. Invatarea este expresie a <1mindurora. Pa-
at en lia si imereselc, curiozi ta tea puberilor. Tot ca aspect specific se
leostructurile memoriei pot intercorela cu neostructurile in sens integra-
exprima interesul activ al puberilor fat a de felul cum se informeaza
tiv. Filtrele constiintei ale materia1u1ui mnemic permit sa se organizeze
aduhii, cum l~i veri fi d; informatia, cum fac sa ajunga la concluzii. De
coerenTe ~i sa se reglementeze caracterul pulsional 9i nedireqionat ai
asemenea, deosebit de mult intereseaza la 12-14 ani cum se poate

196 191
memoriei incon~tiente care este .pro fund afectati( de orice enmmente.
Aceasta organizare a mecanismelor mnemice permite sa creascii efi- goritmi ~i inteligenta ce anima cuno~tintele. Cele mai curente ~l tlplCl~
antrenari de strategii sint implicate in urmatoarele situatii :
cienta mecanismelor de Inmagazinare de cuno~tinte, strategii de abor-
dare a situatiilor diverse de invatare ~i experienta utila (la 13 ani se 1) Situatii in care dupa ce se parcurg diferite informaiii, urmeaza
stabilirea cauzei sau legitatii dlreia acestea sc subordoneaza. In astfel
.ninge maximum pe acest plan). Are lac, pe de··o parte, constituirea unui
de situatii se trece prin analiza de la situatii concrete la lcgitatea pe
sti! de memo rare, iar pe de aha parte, a intensificare aproape exploziva
care 0 exprima (prin algoritmi de recunoa~tere san idcntificare). Faptele
de achizi\ii de cuno~tin\e [223 ]. Tot datorita acestor condiiii, memoria
din domeniul istoriei se aHa in aceasta conditie de cunoa~tere. ~i in cazul
cle~i foarte buna estc pro fund afecta ta de arice evenimen t. in sfiqi t,
analizei literare se folosesc -astfel de procedee logice.
caracteristic este ~i faptul ca puberul poate memora foarte u~or ~i ceea
2) In aIte imprejurari se prezinta 0 teorie oarecare, dupa care ur-
ce nu intelege. Un aIt aspect In modificarea activitatii intelectuale
meaza demonstratia printr-un lung ~ir de propozitii. Aceasta strategie
consta in cre5terea memorarii htm-iIor abstracte ale cuno~tintelor ~i
manipularea relativ faciEt a acestora. exprima in fapt ipostazele in care poate £i gasita teoriain cazurile par-
ticulare date. In astfcl de conditii se contureaza ~i regula de aplicare
Aceasta modificare duce la cre~tere:l volumului conceptelor, a va-
a teoriei in cazuri concrete. Astfel de strategii se utilizeaza i'1 ml1lte
li&hii, a :lccesibilitaiii ~i statutului lor, dar ~i 1a cre~terea calita1;ii ope-
tipuri de leqii, dar mai ales in numeroase momente din le"C\iile de fizica
ratiilor gindirii ~i la cre~terea capacitaiii de lntelegere.
~i de matematica.
In perioada adolesceniei 5i a adolescentei prclungite este foarte
activa nazuinp de a fi cult - din care motiv tinerii citesc mult ~i 3) 0 aha categoric de strategii consta in stabilirea unci reguli sau
uneori sistematic din literatura clasica, modema, contemporana - retin definitii dupa care se aplica pe l.:n material eterogen clasificari prin
sistcmul de reguli ~i definitii in cauz;;. Analiza chimica ~i analiza gr:l-
nume de autori, idei, maxime, citesc biografii celebre, lucrari de popu-
larizare a ~tiintci. maticala se sup un acestcr tipuri de strategii.
Totodata inteligenp. ~i culmra capata amprente particulare 5i sti1. 4) Situatii in care se combina strategiile de mai sus. Prin aceste
Se conturcaz:l subidentitatea culturaEl ~i ata~amentul £aia d~ valori tipuri de strategii are loc validarea, accesibilizarea $i str\lcturarea sta-
autenticc. tutului conccptelor, pentru ca activitatea intd~ctuala denota ir:totcleauna
aceasta direqie ordona toare.
Sedezvolta inteligenp. sociaEl ~j 0 oarecare Ingimfare gnoseolo-
in structura cuno$tintclor mentalitatii puberilor care trayerse:lza gim-
gica.Unii ad0lescen~i realizeaza 0 proasta "digest:e" a celor citite.
naziul, se formeaza concepte relativ de mare complexitate, sc fac insa
La sEr,itul acestei perioade se deta~eaza 0 tipologie cuhurala in
~i pa$i importanti in operarea cu probabilitatea, posibilitatea etc. Se
care curba lui Gauss pune In eviden~a ~i un procent de semidocti care
consolideaza obi~nuinta de a gindi, de a observa. Studinl matem~1ticii
distorsioneaza cuno~tin~e, valori, concepte, maresc redundanta circulatiei
devine de mai mare complexitate. Puberul poate opera C11 numeroase
ideilor ~i stavilesc uneori cu ostenta~ie progresul valorilor. Daca i~i in-
forme de reIatii logice (algebra, geometric plana ~i in spatiu), cu fraqii,
su~esc unele cap:lcirati de activitate intelectuala ~i poseda 0 oarecare
cu simboluri, cu numere zecimale, Cll .proportii, Cll formule etc. in do-
harnicie "descopera" numeroase fenomene, idei cunoscute, fapt ce Ie
meniul fizicii se conceptualizeaza cuno$tintele privind prob1emele ni-
ciiIata con5tiinta de sine In mod aberant.
velului in vaseIe comunicante, cuno~tin1;ele in problema gravitatiei, a
In aceste conditii, cun05tiniele puberilor sint din ce in ce mai diverse greutatii; are loc subtila intelegere ~i £olosire a unitatilor de masura,
~i mai complexe. Situatiile problematice SIn! de fapt de numeroase ti- se ia cuno~tinta cu baze1e mecanicii, hidraulicii, electronicii, chimiei etc.
puri ~i pun in evidenta forme de flexibilitate ale memorieicare utilizeaza In domeniul istoriei se creeaza ordinea substratului complex al dezvol-
relatiile dintre scheme, imagini, simboluri ~i concepte, in condi~iile in tarii dinspre unghiul de ,'edere al orinduirilor soci"ale an care modul de
care se aplica in mod curent. Organizate in sisteme ierarhice din punctul produqie, fonde ~i relatiile de produqie creeaza momente evolutive
de vedere al gradului de abstractizare, cuno~tintele dintr-un domeniu de intercorelarea domeniului istoriei eu acel al economici politice. ~i
sint legate de realitate prin regulile (algoritmii) ce exprima legitatea. in domeniile $tiinte1or naturii au loc conceptualizari eomp1exe privind
expresia ce ~ine de natura realitatii descrise, prin care conceptele pot £i speciile, increngaturi ale lumii animale$i vegetale (optica sistematica)
folosite. Cunoa5terea acestora inseamna insu~irea codului. Strategiile in clase $i varietatile lumii vii.
slnt moduri suple ~icomplexe de abordare a situatiilor problematice.
Rationamentele, judecatile puberului devin treptat tot mai complexe.
Strategiile implicil informaiii, scheme, imagini, simboluri, conceptii, al-
Exprimarea in cepe sa cuprinda rationamente asertorice, apodictice, ipo-
198
199
tetice (disjunctiye) sau propozi~ii de excluziune, de implica1;ie, reCi-
Solicitarea complcxa a intcligentei puberului ~i adolescentului ann"c-
1'roc1tate etc.
neaza cresterea productivita1;ii ~i randamentului ei. Productivitatea este
Abilita1;ilc intelectuale deyin mai evidente spre 13-1-t ani, expnma-
generata predilect de dezvoltarea operativit~hii gindirii nespecifice, pe
rile verbale mai Icomplexe. Fercle devin mai abile in acest din urma
cind ranc1amentul are la baza dezvoltarea mare a operativitatii gindirii
aspect. Baietii au 0 organizare mai pregnanta a planului gindirii con- specifice, avansurile in dezvoltarea de reguli $i concepte in eontextul
v"rgente. $i unii ~i al Iii reorganizeaza ma rerialele leqiilor astf el Incit
cuno$till1;elor de domenii in care gindirea parcurge pregnant arii mari
sa Ie inteleaga, ori acest fapt implidt imponante conduite inteligente.
de cuno~tin\e $i se folose~te de algoritmi compiicJ.ti.
Acestea devin de ahfe! mult mai dense ~i se manifesta In mod curen t in
Desigur, dezvoharea imelectuala se autoraponeaza la modelele cul-
urmatoarele: 1) se clau raspunsuri mai complexe $i nuan1;ate 1.0. leqii ;
turale ale spatiului geografic socio-cultural. In perioada pubertZllii aceasta
2) sporese abilitatea de a vedea elemente semnificative ~i de a In1;elege modelare devine evidenta ~i se incarca de logica genetica, decerminista, a
rela';ia dinrre cauzele m ultiple ~i efectele posibile ; 3) se dezvolta abilitati
eauzalitatii multiple etc. Caracterui critic .0.1 gindirii se dezvolta in mod
legate de intelegerea rela~iei exprimate prin simboluri (rnatematica, fi· deosebit, ason:1t ell atitudinea generahi critica. Nurnai ca pe planul acti-
;:ica, chimie) ; 4) 0.1;e loc urilizarea fina ~i nuantata a limbajului ; 5) se
Vitaiii intelectuale, gindirea critica se raporteaza la adevar sau cel
dezvolta capacitatea de analiza abstracta ~i de definire de fenumene
putin la aparen1;ele lui.
aparent foane diferite ; 6) cre~te capacitatea de a sesiza u~or abs:.rrdita-
Cercetarile privind "poten~ialul inte1ecrual excitat" 0.1 carol' initiator
tea; 7) cre~te capacitatea de a colecta informat!i; 8) cre~te capacita-
este Edward Back (prin eiectroencefalograme aplicate in timpul unar
tea cl~ a evalua ~anse ~i de a organiza prediqii plauzibile.
srimulente senzoriale) - au creat un interesant domeniu DOU de studiu
In problemele invatarii au elaborat studii specifice: P. Golu ~i al imeligentei. Progresele din informaticapermit ,sa se calculeze infime
N. Mitrofan [92], CLI privire 13. concepteie din domeniul fizicii, R. De- schirnbari ce apar in EEG la secvente de stimuli, intreruperi ete. L. Ray
mctrescu [60] care s-a referit la panicubrita~ile psihologice ale formarii John a pus la punet 0 baterie electroencefalica ce masoara poten1;ialul
n01;iunilor de gen ~i specie literara (:lccesibilitate ~i st:ltut a1 acestor intelecwal. In perioada adolescentei potentialul cre$te evident ~i are
concepte), ca $i reprezentarile de personaj poziti\'5i negativ, probleme un paralelism surprinzaror. Creste, de asemenea, Q.I. care aqioneazJ: ~i
ale tipieului ~i tipizarii in literatura (accesibilitatc:l ace,ror eunostinte). in domeniile inteligen~ei sociale.
T. CrC\u [53] s-a ocupat de gindirea tehnica a micilor ~c()bri iar Pad.1 Disputa de idei este foarte importanta pentru adolescenii ~i are
Constantinescu [51] a avut in aten~ie dezvoltarca (accesibilitatea) con- in atentie conceptii morale, rela~ii ~i limitele dintre diferite valori, ca-
ceptelor si opera~iilor din domeniul algebrei si ai chimiei. racteristici ~i Insusiri umane morale. Deosebi t de mult avan seaza si
In sistemul sau teoretic, J. Piaget [171 J semnaleaza faprul ca dupa gindirea ,practica, tehniea.
10 ani gindirea are tendinp de a genera $i explora sistematic wate so- 1ntr-o serie de experimeme prin care S-a testat capacitatea de electro-
lu~iile $i ipotezele posibile, ceea ce inseamna cavalidit.atea ca instru- montaj a adolescentilor, s-au pus in eviden~acapacitati inegale de ope-
ment si stra tegii a gindirii nespecifice devine complicata si extensiva. rare ell reprezentari tehnice ~i aetivitati ce conjuga rdativ fara difieul-
A doua caracteristidt a gindirii dupa J. Piaget este aeeea a trecerii tati reprezentari topografice, de circuit (funqional) ~i de organizare a
spre operatia abstracta in care se folosesc combina~ii de structuri com- activitatii. In urma practicii, acestea se integreaza operational bine.
plexe ce confrunta argumente. Concomitent se evalueaza condi~ii, fac-
tori,. tifecte paqiale ete. Activitatea intelecwaia devine astfel mai CARA.CTERISTICI ALE LIMBAJULUI
coeZlva.
A treia caracteristica legata de celelalte doua eonsta in urilizarea Exprimarea vrerbala devine fluenta. Intr-un studiu privind dezvolta-
forrnelor de reversibilitate. J. Piaget vorbe~te de caracteristici rdativ rea limbajului, inclusiv caracteristieile debitului verbal printr-un set
distincte a doua feluri de reversibilitati. Reversibilitatea simpla, pri- de probe irnprimate pe banda - fapt ce a perm is calcularea aceswia -
rnara, ce se exprima prin inversiune ~i prin negatie. A doua opereaza s-a pus in eviden~a 0 dublare a debitului verbal pe distanta de la 10 la
11 ani ~i 0 triplare pin a 10. 14 ani in probe u$oaresi tot 0 dublare intre
prin simetrie
Intre 12 ~i 15~i ani
reeiprocitate ~i este de
reversibilitatea rnulta doua
mai complexa
categorie ~ise mai subtila.in
include 10 $i 14 ani in probe dificile in care se opereaza ell concepte si cuvinte
rransformari identice, inverse, reciproce ~i coreiative. ce se refera la fenomene mai complexe. In ceea ce priveste fluenta de-
,bitului scris, sahul mai semnificativare loc intre 11 ~i 12 ani. La acd
200
201
Din] ~re loc eresterea de aproape .) ori a debitului seris, raportat la eel In consideratie mai intli de C. Mura~an [155] care a facut 0 analiza
al eopiilor de 10 ani. In probele grele, salmI se ana pe palieruJ. dintre .a compoziriilor libere ale ~colarilor. EI a seos in e-;idenia 1a ~colarii
18-11 ani, deei eeva mai devrerne decit in eazul probelor u~oare. de la ilIa 14 ani compuneri cu con~inut ideatie-dramatico-didactieist.
Ulterior e'ioluiia este mai evidenta In cazul probe1or u~oare. In orice in perioada investiga~iilor lui C. I\Iura~an (1930) crau mai ?referate
A b f
caz, 1~ .pu e~·tate se ormeaza
v •• '] • l'
earactenStlCl e scnsUlUl, 111 ado escenia
A '] ~ ciccit aZl epigrame1e ~i fabulele care slnt forme literare ee expun ptlncte
se stab1hzeaza. vedere critice morale. in zilele noastre, pr,)c:1uqia liter;1rZl de debm
este dominata de sentimentesocia1e. in Derioada de duoa 1965 a crescue
Intre 16 Ii. 18 ani se adopta un mod propriu de a se isdili, dupa
exerciyii prealabile. Tot ]a aceasta virst8. se formeaza, datori61 exerci- numarul re,'iste1or ~colare ~i a1 produqiei ]iterare tiner·e. In 1967--1968
;li]or, numero$! algoritmi verbali utili in ]uarea de cuvlnt In ~edinie, a aparut~ 0 anto l'ogle ell as! f e I ae1 cre:q:l1•• I":terare (pOeZll), .., pretap.t
' ae,
de rebtare a unor situaiii, de dare de seama .$i referate orale $i scrise. 'Victor Eftimiu. Peste un an, in 1969, au aparut aIte antologii de proza,
Se :118.:::1ifesta, de aserneneJ., exigente tOt rnai mari In expr~mare, 1:1 apoi alte antologii de poezle eu prezemari analitice in teresante in care
disG1iiile constructive :ii contradictorii, in situatiile de iq£o1'mare, de po"rc fi eitat volumul semnat de T. Opri$ (1977) [1.37] ore a subli-
eonfesiune. Vorbirea devine mai nuani3.ta $i plastid, adaptata la eir- niat, printre altele, fapwl ca aptitudinile 5t creaiia liter;],ra au ten-
:"mst;l:1:e. Caractenl melodic a1 vorbirii devine evident. In situatii mai din 1;8. de a cobod ca vQrsta. Oricllm, aeest fenomen este tJina la urma
un fapt de cultura In aceea~i masura in care este un feno~lcn de ma t;:1-
":L:lt sau :1?ai~p';liin of~.eiale ~i i? situaiii, intime ~n ~ca1'e tinarul SJ.u rizare a sensibilitarii. Puberul prive~te creaiia ea un lnse:nn de in de-
t'n.~;·a eX?;'lI11Cl 51 C'Jn~tllnt~:. de sme ca yaleare, eX1sta 0 mare atenite
sensui, s"n,l1i;icatiJ ~i 10]osi1'ea eore:ta a termenilor. Adolescentul pendenia ~i crqtere ~i ca pe 0 traire de exeeptie, ce-1 difcreni:aza. In
~',.,ceas:~i. drsta C,lI1l'aste puterea fO~lrte mare a cuvintului [1/4]. dcest sens, erearia tinara este 0 expresie a "crizei de originalitate" 1:1
La :~·,<)(~rpersisra in fh;xul vorbirii numeroase aspecte necontrobte sensul de cerinia de originalitate, ca cerinra de idenritatc. Termenii
:l:" c';pri:1J?(;'ii, (',;vi:,te parazitc, excese de exclamatii, de superlative "criza de originalitate" difuzat de :\1. Debesse [59] printr-o luerare CLl
02xt;·;c)din.lr, ncmaipumenit), de expresii $ablon si cli~e,~ yerbale (-,mie-mi acest tit1u priveau J:n mod univoc latura critica a c:izei de originalitate
'PUt,',,' .,iJ.S-O 11 Xl ta;
U I" ... ) , (ar
1 'i1
. ,'u ]'gansme uneon ... vOIte, agramatlsme, - nu ~i !atm"a creatoare-valida.
• I nee.,i ;~:';:.~; ,,\tei, t.l;:i \<1: ca expre:;ie de teriuilism. Este eviclcma ~i trans- Se $tie ca exista produqii literare interesante efeetu.He la virste
~·.,:·t;IL~.l c:n~ori deziJrdonat~1 a ideilor din limbajul interior in cel ex- timpurii. Printre altele, Rimbaud a scris "Corabia beatj," Ia 17 ani,
~i
:-:1':('[', CJ. c)r:~:wizJrea inca impe1'fecta a gindirii. [234]. Emineseu a prezentat lucr;J,rea "La moanea lui Awe. Pumnul" la
ExiSti ~i ]nc,(lifie~1;'i de ait ::O;CD. in scoli se dezvold. jargonuri ~eola[i.~ 16 ani, Labi~ a publicat poemul pEn de sensibilitate cu 0 simbolistica
,:l: :e ;;15Ui:1 adcsea liJ tradiiiile locale ale scolil (mai mult la puberi). subtil~, umanist-sociaEi "Moanea cd prioarei", tOt h 17 ani, :\Iaiakovski,
<dl::nbare.1 yocii, mai accentuata la baiqi $i mai lejera la fete; ereeaza poetE1 militant sovietic, Ii-a scris "N orul in pantaloni", poem ora tarie,
,1 IJI'imii UZl diseonfort de comunicare . cam in aceea~i perioada, Emil N elEgan, poet c:.n<.dian de 0 mJre sen-
• [) ~lr eel1 mal •• mteresant renomcn
' care se mam 'f estaV Am -legatura
V v ell sibilitate, ~i-a scris intreaga opera intre 17-19 ani, dupa care a con-
l;::~baju\ (OnSta in cre~terea ea?acitaiilor de creaiie in domeniile lite- tractat 0 boaia grava psihica etc.
raturii. Este antrcnata poezia in creaiia debutan~ilor. Personalitatea Creai:a tehnico-stiiniifid a cunoscut de asemenea 6 con triburie t>
jJui)erului este suEeient de exaltata, sensibiE; ~i de capabiEi de stari nara remarcabiJ2:. Edison, Marconi, Stephenson, Traian Yuia, Tiol-
i:neie.:tuale-afectiye intense ~i complexe, care se centreaza pe ceca ce se kovski etc. au eIaborat inveniii valoroase In adolescenta. 5e cunose
demtme$te prin tennenul de "inspiraiie". preeocita~ile de crearie ale uno1' matematicieni.
Printre cazurile de preeocitate surprinzatoare se citeaza geniul tim-
CREA T1\'ITA TEA $1 CRIZ:\ DE ORIGIJ'.L\LITA TE puriu al lui Pascal. Acesta era stra]ucitor de copil. Tot printre cazu-
rile deosebite de precocitate poate fi citat Thomson, ma-i tlrziu lord
Keh'in, care a fost unul dintre eei mai mari fizicieni ai sec. al XIX-lea.
Capacitatea de creaiie in adolescenya de\'ine 0 stare psihica ce se
(auta de catre puberi - fapt promoyat social prin competiiii ~i con- "A_cesta a fost admis 1a Universitatea din Glasgow la 12 a:J.i, In ace1a~i
cursuri (~coJ.are) de iiteratura, dar ~i in domenii1e tehnice (micii tehni- sens, Norbert Wiener, fondatorul ciberneticii, $i-a terminat studiile
cieni, cercurile tehnice) organizate chiar pe echipaje la nive] inteqcolar secundare a 14 ani ~i doctoratul en science (in matematici) la 18 ani.
judeiean ~i intre judeie. In genere, creaiia literara t'lnara a fast luata Claude Clairant ~i-a prezentat primul mernoriu valid· matematic 1a

202 203
'1.3 ani ~i a fast numit membru al Academiei franceze la 28 ani, Ges-, Interesul pentru lecmra trece prin romanele de aventura ~avale-
sendi a ob~inut 1a 1 S aniconcursul pe postu1 de profesor universitar. La rre~ti de tip Ai. Dumas ~i ancoreaza In caqile Iui Jules Vernes, :\1. Twain,
22 ani, D' Ahmberr ~i-a publicat lucr,sea sa ce1ebra ,,:\Iemoire sur 'Walter Scott, Jack London, Radu Tudoran, Constantin Chirita, Rad~l
Ie ealcul integral". La 24 ani a deYenit membru a1 Academiei franceze. Nor etC. (pina pe 1a 15-16 ani) ..
Karl '\v'itte a intrat la Universitate la 9 ani ~i a ob~inut titlu1 de doctor In literatura propriu-zisa, puberul este absorbit mai mult de ac-
in filozofie la 14 a"l $i cel In elrept la 16 ani, cind a ocupa t poswl ~iune, de aspectele confruntarilor de caractere, indrazneala ~i de
profescr ]a Universitate:l din Berlin. Din pacate exlsta $1 cazuri de vointa croilor; acum sc citesc romande de aventul'i ea "Toate pin-
precocita\i ce nu se Y:llorifica mai tl:fziu. ClLimul din cei citcl1;i TIU a zele sus" (Radu Tudoran) sau "Cire~arii" (c. Chiri\a). Aceste tipuri
'~xcela1: prin nici 0 crea\le rezistenta. -de Iucrari tree prin experien\3. de lector tara dificuhar,i, la fel po-
In domeniu1 picturii pot fi citate numeroase creatii timpurii sem- vestirile nu prea lungi, ell stnJctura umoristica ("Domnul Goe" d;::
Printre aiteLe:, to\i marii pictori au luerat ca ucenici in ate- 1. L. Caragiale sau momentele surpriza din "Vizita" de acda"i autor).
mae$trilor 1n pel'ioada Renasterii. \-asari prezima, din acest In adolescen\a, tinerii se indreapta spre capodoperele literaturii, spre
;:)m,cr de ':edere, m:meroase rdatari din care reiese fapml ca de timou- filosofie. InceDe sa se acorde 0 noua credibilitate valoridi si pasionalJ.
~:u se elefineau prin tre ucenicii tineri, mariIe taleme. ::\'1ai aproape· de ideilor incorp~rate In cJ,r\i. Acestea raspund mai bine setei luf de ade-
noastre, Grigcrescu a al'llt produqii remarcabile la 17-18 ani. val' ~i euno;stere (subieetiv) dech lec\iae ~i chiar dedt realitatea care
la 1'el piCCOI'd Ta ttarescu. este mult mai plata ~i adeseori neinteresanta pe distan\e mari de timp.
:\Iuzica a cunoscut de asemenea produqii de preeoeitate valoroase,. In timp ce puberul nu accepta ideea de aproxima\ie care i se pare
:"h)Zart este bine Cl1l10Scut ca geniu timpuriu, .\Iendclsohn Bartholdy a ignorant::!, deghizata, adolescentul 0 intuie~te, ~i faptul intensifica ne-
voia de lec:ura, ceea cc mareste caraeterul eneiclopedist a1 lecurilor
(,::lPU .,\'i$ul unei noPli de vara" la 12 ani, ~osta;';o\'ici a scris, ~i sale. Se cite)te astfel de toate, se memoreaza volume 1ntregi de nr-
e:, L1 12 ani "Simfonia nr. 1", Enescu avea la 17 ani 20 de lucrari 01:1- s'Jri din autori celebri.
~:nai~, iar Schubert a seris opera "..\le1-:o" 13. 19 ani. Exista 0 oarecare 1ncorporare de fiqiune in ereditul acordat ~tiin;;ei
In zilelc noa$rre, mll!;:e din clomc:1ii1c crc3.tiei sint c.lceritc Cel im- si arrei 1n perioada adolescen\ei. In adoiescenta prelungita in cepe s5 se
.
~ett:uzlt;1.tC ,Ji1Cepll1U
'1 Cl jJcnoa• d Cie1
a d 0 1esCentel. (:;it.
-. ~. I
LlSU.eSCll ) [ 298 ,J. sesizeze limitele cuno~tintelor ~i faptul ca l::xista un progres al ~tiintei
Intcgrarea puberului [:1 via1;3. cultuf<1Ll cu dorturi pcrsonale ce nu si cu;turii imposibil de re!Jetat exact.
:rJ.,;er~:e~za neap~irat rnedi:.J farn~lial este J~ ;1senlenea 0 expresie J. ex- In u-un in teresant stueliu, Bianca Draw [25 J a pus 1n eyiden;;a fa p-
, "acli'nomiei ~i J. cel'in\ei de idcntitate ce se cxprima impctllos. tul ca 1n numeroase cazuri lucrarile ele':ilor recurg la ponretizari, idee
Creati\,itatea manirestzl ~i tendinte de socializare, de integrare 111; interesanta mai eu seama 1n cazurile in care 1ucrarea ce se analizeaza
.,CLlrcmele cre:nive" moderne [1961· literal' nu eupril1de indicii privind ponret1.l1 fizic. Contactd e1eyilo;-
COll5umurile CiI/turde. In acest context, consumurile culturale ale Cll modele literare de mare 1'oqa are importanta, deoarece cristillizeaza
,',coiescentului se diyersifica. In primui rind, au 0 mare raspindire In- ~i nuclearizeaza cunoa~terea tehnicilor liteI'ar.:', sistemele sensibile de
:nmirile pentru imprimare ~i ascultare de muzica - domeniul muzicii, metafore, limbajul sensibil, asocia~iile ee irnpresioneaza si modalita~ile
:noclerne devenind 0 expresie a autonomiei. Concurenta Cll aceasta. inteligibile de eonstruqie verbala a unei intregi creatii literare. Exista
iorma de con sum cultural este aceea incorporata 1n cercurile ~colare de o epoca Eminescu, in adolescenta, apoi Top1rceanu, Niehita Stanescu etc,
literawra, tehnica, activitatea in echipele de cor, sport, excursii explo- Lectura ziarelor, de~i face progrese evidente, este discontinua, in
~atoare etc., ca ~i eercurile de ana, Acestea sint forme dominetnt (0- ziare ~i reviste lneep sa intereseze ~tirile sporti\'e ~i textele pri\-ind
lective de consumuri culturaie. La aces tea se adauga forme de consum descoperiri ~tiintifice deosebite, aventuri de explorare temerare.
cultural ce se realizeaza individual, cum ar fi lectura, vizionare3. de Fi1mul ~i cinematogra1'ul intereseaza de asemenea deosebit de multo
filme, tearre, muzee, TV ~i radio, citirea de presa si l'eviste. Se con- Nefiind un spectator de experien\a, puberul este mai atras de filmele
sidera prin deceniile 6 ~i 7 ale acestui veac, de catre multi autori, ca eu subiect istoric eroie, de cele poli~iste, de filmele de averlturi sau cele
in competitia dintre filme ~i carte va ci:~tiga filmul eu antrenarea lu!' ell animale ciresa te; desel1ele animate sIn t de asemenea urmari te cu
vizual-emo\ionala. Apoi s-a pus aceea~i problema de concuren\a intre mare interes, dar ~i filme1e ~tiin\ifice. De influen~ele acestor tiDt;ri de
carte ~i TV. Canea a dimas insa biruitoare in toate aceste bataiii. mass media asupra spectatorilor s-a ocupat ]dv/iga Komoro'.·ska' (PO:J-

203
204
 nia), Anton Jurovski (Cehoslovaeia), Gheorghj~a Fleaneu. in genere, perioada adoleseentci se formeaza 0 serie de tendinie generoasc firesti,
aeeasta problema a fast abordata mai mult In legatura eu inf1uer}\ele o deschidere ~i identificare ClI marea umanitate, eu tara si identificarea
negative legate de stimularea agresivitaIii ~i de sexualitate, In dis;lUte implicita in constiinta de sine 1a care ne-am referit pe Lug.
polemiee sus~inute jurnaListic, fapt ee a dus 1a restric~ia vizionarii d",
CAR1KTERIsnCI ALE AFECTIVITA TII
catre tineret a unor Elme excesiv sexi. Nu se poate ignora faptul ea IN PERIOADA PL'BERTATII $1 .i\DOLESCE:-\TE1
personajele din filme, ca ~i cele din lucrarile literare, au funqii mode!a-
ware imponante. Exista 0 fun.qie modeJaware ~i a situariilor, tipu- Experienp afeetiva se nuanieaza si datorita raponurilor nemijlocite
rilor de ocupatii, de mod de a petrece timpul, dea raspunde 12. situarii ~i antrenarii in foane numeroase situa~ii de via1;a. Creste mODilitatel
stresante - sau neobi$nuite - in filme. Interesul puberilor pentru mimica, expresivitatea ')i funqiile de comunic:lre ale .o1'i"°1rii, jocul mu~-
acestea estt mare, cu ~ltit mai mult eu elt nici ~eoala, nici parintii, niei chilor fe~ei (CNV), cre:;>te erYlOtivitatea inrema ~i e::citabilita tca, mal
cl1iar literatura nu abordeaza astfel de probleme. Influenl,ele legate de .ales in subperioad3, a doua. Aces! fapt \'a determina treceri rapide la
conduite sint trecaware, dar se adiIioneaza treptat, in masura In care st8.:'; afecti"°e excesive (semnaIate inca de Stanley Hall). Aceasta excesi-
o<nt permisi,oc 'Ii pdtrund in structura mediului de culwra. yitate de emo1;iona1itate debordeaza 'Ii in limDaj. Puberul folosqte free-
Puberii SiDt interesari de excursii, v1Z1te la locuri istorice, 1.1 loemi ','eDt super!ativul absolut. A fost ce"'a nemaipomenit... era un tip eX-
ell renume (monumente ale naturii, sta~iuni balnc2re, pcisajc mUD- uaordinar etc. Acesteia ii corespunde stari de exaltare. Totu~i, ieI timpul
lectiilor are loc 0 evidenta inhibi1;ie a efuziunilor intense. Gama afectiya
:oase Eoane
Slnt - plaja mari.~i mJre:1). Fo,lmea de spa\iu, curiozit:1tea pe aceste pL:muri prctestarara ~i de disconfon se imbogaie~te de asemenea, plictiseab,
Ii iruereseaz2. mersul eu trend, Car ~i eel bieiclet:l, Cll ,oehicule mie: opoziiia, sentimente de arnOr propriu jignit sau lenre de prestigtu (sen-
timentul de rioicol) si de culpabilitate, manifesta1;ii mimice, cornpona-
ca motorete1e. Deahfei ere:)te performan 1;a in ceea ce prive:)te mersd
v ..pat:~a]Ul,
.. ' ., l' I menta Ie, yerbale se asoeiaza cu eomportamente ironice, uneori jig:1itoar.~
' ..
pe ~151C, I era, slx,nelrlle') SCZOI1lere
•• ,
~l ]DOtu. 1 ,"
",11l:lr pdl110aloe,: in mod ,,'oit. Stare;). protesta tara are episoade de dorninatie in dome-
Clpata hmql1 sOCIale.
niu! culminant a1 pubertalii, cind se manifesta chiar ~i in imbracaminte
Prin tOZl,e acestea, puberul Ge,oine un consumator de cultura. Se care poate cleveni bizara. Starea opozi1;ionala se manifesta insa mat
,tie c<l integrare<1 in mediul de cultura se fJCC prill COnsum ')i prin con- consistent in conduita general a. Puberul se opune uneori chiar unor
::'jDuric 1a eultura. Puberul este ')i un conrribuant la cultura. CaLlete- re;di simple de politeie pe care elle cOl1sidera abs:Jrde ~i ipocrite. [2.37]
ristici!e sale psihice aeti,,~e, antrenarea absorbanta a imoarZirii ea stare Persista in literatura de specia1itate eu pri,,~ire 1a puber ~i adoles-
c:lrentd psihica, marea energie i:westig::niya de care dispune, wate aces- cent 0 viziune pozitiva optimista si una negati,,·a: pesimista. ,,'iziunea
tea :lntreneaza 0 disponibilitate de contribu\ie foarte mare ;l puberilor, pesimista arata tineretul mai wlburat emotional. mai rebel. mar iritZlt
care lnca se sinn bi:-:e In cl'Dsumuri de energie efectllate prin adeziune, sexual, mai lipsit de respect fa\a de autoritate, mai critic, ;:nai de-
elm se intlm;)lJ: 111 cazell ceIor descrise. Tow?i, treptat el devine ~i tIn zax:at ~i poteuiial delincvent, tentat de ideea slnuciderii, de folosirea doe
s:Jporter, un panici:;J:lnt ce "..-izioneaza ", este specta tor ~i in tr-o oare- dr0guri, de huiiganism, agresivit<.tte etc.
c;:;re masurJ: evaluator, aro.itru. ImOestitiile sale psihice SID! Insa ~i In \'iziunea optimista se sprijina pe hptul ca tineri: doe azi sint mal
acest caz foane mari - ceea ce face ca efectele psihologice sa aibel in stralucitori, mai serio$i, mai sinceri, mai onc5ti ~i deschi~i, mai putin
:oate aceste panicipari innuel1re e,'idenre asupra dezvoltarii multilate- ipocriti ori obsedari, mai putin tulbura1;i de crize misti:e ~i de atitu-
dini sexuale ciudate.
rale Cl personalitdlii sale. Aceasta eu atlt mai mult cu elt consumurile
Tn fapt, cele doua viziuni reprezinra doua expresii extreme ale
culn:rale raspund ')i unor probleme de \~iata ~i contribuie 1a conturarea
mode1elor eulturale. Fara Indoiala mai sint ')i altele. EducJ.tia se disti-
.atitudinilor fala de nenumarate situatii ce nu apar prea des in via~a de 1eaza ')i rafineaza 1a aceasta \'irsta, puberul apoi adolescentul fiind do-
~iecare zi. Dill aceasra experienta bogata rdati,' neorganizata se consti- minat de cerinp reevaluarii dihotomice, bun - rau, a tOt ce se petrece
ruie ~i aspiraiii, inte::ese noi 5i 0 mare exercitare a emotionalitatii ~i in uni,,'ersui experieniei personale. AceJ.sta este Insa puternic debordata
angajarii. Astiel de si tua~ii sin! tn1i te de puber cu ardoare. In oriee caz, de mesajele de comunicare nenumarate, vehiculate prin TV, ziare, radio,
~daptarea sociala a proceselor ideoafective atinge un nivel inah. Con- re,,~iste, carti etc., ce sparg 1imitele teritorialita~ii personale. :\Iesaj~
cuite1e ludice se lnlocuiesc Cll conduite de insenie In grupul social. In lmporrante parvin din direrire pani ale lumii. Sensibilitatea se lncarca
206
207
 de emotiile resim1;ite la citirea poemelor Iui Pablo Neruda sau ale cam-
si tral1matizanti In aceTasi timp (datorita profesorilor, a eIevilor,a
lor lui Lev Tolstoi, ale dramelor scrise de Ibsen etc. In universul tlna-
Lului civiIizat din 'zilele noastre, carc este coleg cu un tinar din Zair programelor 5i a notdor scolare). Exista lnsa si numeroase subdominante
care are un prieten din Porto-Rico si lon:ieste Intr-uTI camin :in care ce conditioneaza emotional relariile cu profesorij 5i ele\";i cu valorile
ul11anitarii, locale si universale. Asa SID!: subdominant3. de indepen-
locuiesc si doi tineri arabi, unul din Yemen si altul din Siria etc. in-
de:1ta, subdominanta cerinr,ei de rol si statut, de forl2, de calm, de
:ervin numeroase trairi si emotii ce creeaza 0 sensibilitate distal a emo-
;,,:,odernitate etc. Exista si TIurr;eroase emotii pozitive structurate de
tiva, inegalabil2 cu aceea .a generatiilor amcrione. In infonn::q:iile tine-
mbdominanr;e. A7a este sentimentuI de comuniune afecti\'a, de impli-
rerului persista si tensiunca marilor confruntari ale iswriei COl1temporane,
nire etc. Un loc aparle prin funqiile erodante ce Ie produce, cste cel
grija ce decurge din criza de energie, din pericolul armelor atomice si "I
~11 plictiselii -- si un loc ambiguu prin efecte este cel al dragostei.
f(\CareIor de lncordare interna1;ionaEJ, sentimemul nelinistitor leg-at de .r\ceasta din mma are 0 stare existenrizda foarte eteroge:1a. Poate fi
dcscoperirile $i ci.lceririle spatiale. Ivlai muIt ciecit atit, mentalitatea tins:-
dragoste de parinti, dragoste sexuala, dragostt de 0 ideologie.
:'~lh:i din zilelc noastre tr~lie$te emolia unor descoperiri de domeniu]
In rela1;iile Cll parin\ii starileafective aqioneaza mai acut cc: sub-
'~ir2colul ui pentru gener2.tiile an terio~:re, zborurile supersonice, serv} ..
clile electronic]] )i modificarea profunda a conceptelor (de ]a fi-
oominan1;ele men1;ionate, la ° tensiune mai mare in pUDenate [53 J apoi
eu temperare treptata in adolescen1;a, dnd are loe -0 rede,chidere sp~e
Z;C2 ne'\'toniana 1a fjzica einsteiniana $i ]a problemele fizicii nucleare).
r>~ista, a$adar, 0 mare cami ta te de solici tare emolionala care se consuma spatiuI familiei prin scaderea 1:errsiunii de opozirie 5i culpabilirare. Des-
chidcrea spre familie se accentueaza in perioada adoleseeniei prelungite,
:rme niveluI vielii de fiec~lre zi si eel 0.1 Inaltimii potentiale atin5e de
:" teli gen r;a $ia pti tudinile u:nane din zileIe noastre, soIicitan; ce d5. iden- fiind IIlsa secundata de 0 disponibilitate afeetiya foarte ma~e.
In relatii1e cu sexul opus se manifesta sentimente ~i e:not;i n01 me-
ti tatii)i identifi6'irii emorionale 0 coloratura extrem de com pI ica ta,
dite, ca simFatia ~i sentimentele de dragoste. Simpatia eite 0 stare
(:is?onibilitatea afcctiva devine foane mJre ~i absorbi<''1 energetic de
<lJecti\a poz;t;,'a, in care suGiectul simte 0 stare de atc:1tionare usor
,~rob]emele complexe aie instruirii ~i ale adaptarii sociale. Totu$i, nu
exaltata In a crea conditii de reu~ita ~i stare de c011fo1't psihic pentru
purine t momentde in care tinarul se manifes1.a 10 familied8rnic de
;>o]';,);]'11asim?.1tiDlta, ajmind-o, p1'otejind-o si faclndu-i oucurii. Sim-
afectiune. j',icerc:n::! sa 0 faca sa sc cxprime. Ca'..:tarea prieteniei cste un
pat;a reciproca este expresia unei in\e1egeri intuitiv empatice. Dragoste;1,
al:. an,:II1)('Lt legat de cautarea de afecr;iune ca 0 '~rasatura a ad\)l.:scen-
sentiment de mare intensitate, se cOnture;:rza in perioada puberta~ii ca
tci. ~\.titc:dinea ger:;erala este dramatizata sub imjJulsul opozitiei de £.1nd,
'cr:iire tainica ;1elini~titoare, mai puternica decit simp;:rtia, uncori cu ma-
ee' l1(>te pasio11ale5i tiranice la puber. In Iinii generale, de Ia 10 Ja
l1ifestari de condui ta bizare. In adclesccn~a, dragostea se coI1tureaza
:: ani yiar,a afecriya estc cxtrem de mobila si complexa, de$i iritabili-
ca ° ,raire complexa de ata~ament, emo\ionalitate exaltata pentru per-
:~teJ, instabiJitatea sint cvidenre, Com::Jonamentele sinr adcc:,ne Ia
ooan,1 iubita, cu for~e absorbante, ~i cu efofturi ca acest sentiment sa
aceaSta \·lrsta. GustuI :::vcnturii este Ins;{ pregnant $i sc manifesta prin nu para neinsemnat (5i sa se neglijeze) sau sa se transforme toate im-
;Iwestir;arii animate de idei fan teziste, cum ar fi camarea de comori,
:;r;narirea de suspeqi, gasirea de Iocuri secrete etc. prejurarile dificilc In drumuri ce trebuie invinse pentru a fi la inalrimea
(personal construita) dragostei (in acest caz se mobilizeaza resurse extrem
Spre 14 a11i se camplica trairile emotionale din spa1;iuI IeqiiJo::- (cmo- de mari ale psihicului). In perioad::: pubertalii dragostea este adesea
r:i intelectuale) In care se' face Ii tera tura sau se rezoIva probleme, se idiIica, inaccesibiIa, incarcata de trairi imaginare fantas,ice. Ea are
fac proieqii sau se realizeaza practic mici minuni ale principiilor fi- functii importante de coeziune nu numai <1 foqelor afeetiYe si inte1ec-
zieii. Curiozitatea intelecrual5 se cere satisElcma ~i C5te antrenata in wale ale personaE ta Iii, dar ~i de mode1are a caracterului si a structu-
in treaga activi ta te de In Yatare, ca .5i In cautarea in&vidu2.:a de infor- rilor mai profllnde psihice. In adolescenta prelungi ta,' dragostea poate
malii. La acest plan afeeriv - imeIecwaI legat de Ieqii, se adauga un duce la oficia1izarea ei prin casatorie. Exista numerOase probleme ~i
altul latent, ce emana din starea de competitie ee se c011suma in munea eomplica1;ii (imerioare) psihice legate de domeniul dragostei datorita
:Cl'!ara 5i soeiala. Acestea din urma Sint mai pregnant de opriune ~i mai fen'oarei ei $i reh1;iiIor ce Ie arecu atraqia sexuala.
solicitate de atitudini. Ele provoaca anxietate, culpabilitate, frustrari etc.
Alte tipuri de stari afective - active In pubertate $i adolescenta -
Trai,ea esecuIui $i a succesului se nuanreaza. Act1yitatea scolara gene- slnt teama si anxietatea. Teama este considerata ca emotia cea mai spe-
:-eaza Insa 5i im"idie, admirarie, suspiciune, intuirea ipocriziei, a mo-
cifica. Ea ere reaciie 1a un obiect, fenomen, persoana, identificabile,
destici etc. Mediul ~cojar cuprinde in fapt numerosi factori stimulatori
care pct duce 1a un efect nedorit sau 0 situatie de disconfort, un pericol
208
209
 pentru persoana in cauza. In cazul anxieratii, team;;;, este ,fara obiect
precis, claro Este rdativ greu sa se Jaca diferentierea dintre aceste doua pOt juca oeseori feste tinerilor simulatori. In fine, unele stari psihice
tipuri de stari afe-ctive. Aceasta cu atl! mai mult cu dt, in unele situatii puternice pOt deveni cOi1tagioase in pubertate ~i adolescen\a.
ee se ~tie ea ar pute-a produce decte nedorite, se manifesta curiozitatea S-ar putea vorbi de sentiment care reflecta concordanre $i non-
(0 ~devarata
anXletatea. atraqie), iar alte situatii necunoSCUte proyoadi tcama _ Ill: concordan{e de informarie, via\a, dorin\e, aspira{ii, talent - senti.:.
men:e care mobilizeaza dorin\e persona1e In aspira\ii ~i idealuri.
Celc mai evidente puncte de p1eeare pentru constituirea de teama La aceste niveluri de dezvoltare se manifesta doua aspecte mai im-
sim conflictele ~i situatii1e de frustratie a dorintelor, a aspirariilor ~i a porrante din puncrul de vedere a1 integrarii sociale: primul se refera
in tereselor. Conflictele pot fi endogene ~i exogene. ConfEctele endo- ]a complicarea interrela\iilor sociale, ~i prive$te sentimentele constituite
gene sint ale domeniu1ui subiectiv Cse manifesta Intre dorinte $L res- ]a ninlul de complica'(ie cJ acestora, iar a1 doilea se refera 1a integra-
]Jonsabilitati, aspira{ii $i posibilitati etc.). Conflicte1e exogene familiale-, rea in coleetiv [258]. Evident, in cursu] unui an ~colar ~i a1 ciclurilor
$colare, socio-relationale, de genera tie etc. pOt fi ocazionale sau per- ~colare se petrec modificari ale dezyoltarii interrelatiilcr sociale $i
manemizate $i genereaza teama $i strate-gii de evitare, de traire ca atare 3.1:; sociabili ta'~ii.
(lupta), de camuflare sau de modificare de statut sau 1'01 pentru .a Integrarea in colectiv este deosebit de faeila la puberi. Dupa vlrsta
ccyeni de neatacat (mai rar).
ce 10 ani exista 0 foarte mare tendinta ~i atraqie a puberului spre
Conflictcle pot fi normale, patologice $i intermediare. In perioadcl grup. In grup, formele de interrelaiie sint mai numeroase, expansid-
puoena tii ~i adolescen rei, con flictele se traicsc ten sional rnai in ten s ta tea sociaEl cre$te, la fel coezi \-ita tea gru pul ui . .:\ceasta c:-e~tere este
deeit se structureaza ca IHare. cvidenta pina la 13-14 ani, dnd exp:1nsivitatea exuagrup devine
In legatura cu emoriile se pune In evidenra 0 serie de aspecte com- ;;eti<. fa s-a cIezveltat inrre timp. A,ceasta inseamna ca de'.'ii au in
geere prieteni ~i colegi buni, cu care se simt bine, dJ.r au prieteni tOt
plexe. T ermenul emoiie este din ce ln ce mai mul t lncorporat in prc-
hlc:nelc moti\'a{iei. 1'1'1.F. Mayer [142, p. 292-300] a consider;}t in:1inre z.tit de Duni ~i in aIte clase, sau chiar in J.ltc $coli. Fenon:n::l ;JCcsta
cc: dteva decenii c5 termenul \'3 dispareJ, Argumentind In acee:l~i di- ,,<;tc u:1eori faciEtat de fartul cd \1U totdeauna copiii depe aceeasi strada
rcq ie in cce;1 ce pri ve$te termen u1 emoric, E. Duffy considera c5. aCeste~l mer::; 1:1 acec::l~i ~coala. Aceasta inseamna ca participarea de grup se di-
Ill! pl)sec1<l caracteris tici exclusive, ci sin t forme de manifestari implica te ycrsifica ~i un copil peate face parte dintr-un grup - cel a! chsei
in wate reaqiile de~i exista reder;i nonemotive. Substrucwrile ~i struc- sale - dar si din grupuri mai pqin omogene, cum sln! grup:1file strazii,
ale canierului ete. Prcces:.d c!e expansiunc sociala creeazZl 0 :11ai mare
tur!le fizio1ogice angajate in ematii (ca tahicardia, YJ.sodiLltarea peri-
varieta te a inrerrelatiilor copiilor. La 14-16 ani expansiunca soc;:lla
fcricJ, activitatea gastro-intestinaEl, procesele endocrine m:1i obscure),
reaqiile mimice, gestuale etc. sint reflexe ~i creeaza emotiilor un staten se a:enucaza user, in schimb creste coezi".-itatea din grupuri,
special extrem de complex. In perioada PUbertaiii $i adolesceniei CrnO- Intre 16 ~i 1S ani se forme:1za grupuri mai mici, dar 8:1i stabile,
tiile de$i nu slm controlate volunrar, capacitatea de stapinire devine de interrelaiii. ulterior, catorita integrarii in activitate sau inrcgrarii in
.institute de lnva\amJ:nt superior, interrelaiiile se modifica din nOu"
actid, ca ~i capaeitatea de a masca emo\ia prin dirijarea spre a actiune
:)areeare (scoate 0 carte din raft, ridid ce\"a de jos etc.). Gama emo- Relatiile cu sexul opus tind sa se cristalizeze si sa devina mai com-
plexe.
\iilor devine foane larga $i vibraiia emoiionala (rezonanta afeetiva)
1:1 perioada pubertatii, dar mai ales a adolesceniei, rol:.:rile dobln-
-extrem de vie. Regrete, satisfaqie, dezgust, tristeie, repulsie, ru~ine, fuga,
invidie, gelozie, teama, amaraciune, pudoare, groaza, mindrie, excitare, dite $i de adeziune se multiplica. Ele genereaza treptat roluri prospec-
tive. Imotdeauna unul din roluri este dominant. Rolurile dobludite
elan, exaltare, pIacere, calm, a\'ersiune, ferieire, nefericire, veselie, in-
cimare, grija, Ingrijorare, minie, inaltare, extaz, duio$ie etc. sint daar program ate au 0 mare irnportanta in forrnarea tinerelor in confor:ni-
clte\"a tipuri de stari afective evidente in pubertate $i adolescenia. Evi- :ate eu ceriniele programarii (societate). S-ar putea alcatui () tipologie
de me sinr in aceasta perioada ~i capacid,\ile de a mirna, nu numai de a tinerilor in runqie de situaiia rolurilor de care dispun Oiiponderea
lor numerica, ca ~i de direqia acestora. 1:1 orice caz, in uncle din rob-
stapinire - de~i reaqiile vegetative $i mai ales eritemul * de pudoarc
:'ile de care dispune, adolescentul tin de sa atinga staturul de lider of i-
* EriremuI de pudoare se exprima prin lnro~ire3. brusd a fe\ei C3. reJ.qie v:o- eial (prin sarcini ~i competente) sau de licier informal, adica lider prin
lend emo\:ionala la 0 reaqie gre~id S:lU Ia () sicla1iede surpriza. statutul de repuratie vocation ala. Reputatia yoca~ionaia conrribuie la
structurarea statului, or, se stie ca statutul este emanatia eyaluarii ~i
210
 LUPTA CD BARA]ELE IGNORANTEI
a competenrei aVlnd cieci aha condirionare ~i Structura psihogenetica
decit rolul, de~i la fiecare rol se tinde spre dobindirea unui statut [223].
Dar rolurije ~i statutele sint eondi\ionate de prerogativele adulrilor care In suuctura personalitarii puberului ~i t1dolescentului se formeaza
aqioneaza multipolar. o anumita acceptanra ~i respingere In planurile inyestigariei ~i cu-
noasterii. Din acest punet de vedere prezima importanta constientizarea
Parintii traieoc un sistem de ccrinre 3.clesca ridieate fata de mUDea limitelor proprii ~i a limite10r temporare ale cunoasterii, mai ales
1colar3: a eopiilor lor, ciar TIU ~tiu practic cum ~i ee trebuie sa fad.,
constien tizarea ignoranrei.
A.deseori au conduite [oarte irnprovizate ~i manifesta un regim de
Exista mai multe feluri de a fi ignorant. Data fiind dezvoltarea
c~rinte relativ clezordonat acasa, Exista insa 0 infIuenta a ~colii asupra
parinriIor, influenta ce ereeaza 0 oareeare ordine in incertirudinile eelu .. impewoasa a sriintei ~i tehnicii (exista aproape 0 dublare a cunostin-
ca ti "e ale acestora. relor pe secvenra unui deceniu), zone1e de ignoranta sin t inevitabile.
Inrereseaza, datorita acestui fapt, nu ignoran,;a, cit consticntizarea ei.
Rolul profesorilor este dominat de citeva tipuri de prejuded\ri cum Acest fenomen atiwdinal subtil este conditionat sacial si intelectual.
ar fl, prejudecata ~colarita\:ii, dicIacticista, a normalitarii ~i aunifor- Social - prin faptul' ca In diferite perioade social-istorice au existat
mitajii'- Prejudecata .?colaritatii se exprima prin exees]v.]. extindcre a :ttitudiDi diferite de cOIl$tientizare sociaLi <l statutului ~tiin1;ei ~i a staw-
rolulLli ~i re;~ularncntului scalar In Intreaga viata a eopilulul ~i rc- tuJui ignorantei. In secolul al iX:VUI-lea se considera ca omeilirea <va
s1:r1ngcrea e\'idcnta a orice depaseste statutul de dev $i rigorile accstui.l. pu tea sa cuprinda cogai ti v toa te fenomcnele, ca ~riinra este capabila
Prejudecata didacticista se exprima prin considerarea ca randamen- sa descopere ~i sa rezol ve tot. in zilele noastre, acesr optimism supra-
tul exprimat prin note reprezinta caracteristicile Teale ale elevului (chiar ciilatat s-a mai eradat ca fenomen de mentalitate, Exista impresia $i
d:lca notele ce se obrin slnt purine in fiecare trimestru). PrejudecnJ. sCllti:llc:1tul 6i este foarte Vast domeniul faprelar ce nu pot fi abor-
normalitatii consta 1n ideea caclevul nu are ~i nu poate fi cIecit nor- dace si carora nu Ii se pot da raspunsuri ~i ca exista 0 e"trema multi-
mal, conform unui model reiat;v simplificat si legat de disciplina pro- condltionare a fenomenelor complexe. Foarce multe teorii 'ii cuno~tinre
fesorului respecti,'. Prejudec,n8. uniformitatii ignora trara1'ea indi\'i- s-au perimat sau au fost social condamnate, disecate prill argumenre,
dLla]a, considednd ca '~gali tatea social a estc cchi ',aIenra cu egali ta tea uneori de cu totul alt ordin decit acel din ordinea imediata de ca~lze
re"llCcClOr $i caracteristicilor copiilor. Condui tele adul te reglemen teaz;], :)i conditii implicate in fenomenul sau seria de evenimente respective .
..1.pdar, rolurile $i sratutele tinerilor. 1:1,r-o astfel de siruarie se ana domeniul energiei atcmice, <11ingineriei
o inFluenta de seama 0 are organizatia de tineret, prin faptul cJ genetice etc. In aceste condi1ii, ignorania
caracter '~i 0 pozitie afectiva Si de mentalitati,
51 cOl1~tientizarea ei are un
sociaLl ~i personala, de
organizeaza si perpetueaza experienra ciemocra\iei, stimuleaza cons,i-
tuirea brur;i consrructiye a crizei de originalitate, acorcIind tincrilor all tip, de ahe nuante ciecit in prime!e decade ale acestui ':eac. Igno-
roluri .$i statute variate, numeroase ~i Incarcate de responsabilitate, for- ranra a devenit Intre timp factor de Impiedicare a dezyoltarii saciale
meazQ la tineri demnitatea de apartenenta si responsabiIitate in icrarhia si de aceea au aparut preocupari pentru acesr fenomen.
colectivitarii, si in aceste tipuri de organizatii se creeaza ierarhia de in perioada adolesceniei se con~tientizeaza cIte\-a aspecre ~i specii
grup ~i 0 retea de Intr-ajutorare a elevilor mai slabi. ale ignoraniei. Le enumeram mai jos.
1) Se con~tientizeaza ca aspecte ale ignoranlei fapte ~i evenimente
De~i diferenre!c dintre sat ~i ora~ l~i pun amprema asupra dez-
de care adolescentu1 nu esre sigur, deoarece Ii lipsesc clemente din ~iru1
volrarii adolescenrilor din lumca contemporana - conditia generati\'ii
necesar argumentaiiei. Ca atare, este vorba de 0 ignoranta legata de
a comunicatiilor, cuhurii, ~colii ~i industrializarii agricultllrii, formelor
zonele periferice ale cunoa~terii. Gasirea argumentelor este tdiita su-
de organizare noi ale vietii satului - influenrele ,'ierii caminelor cul-
biectiv uneori mai mult dedt Insu~i fenomenul ale carui argumente
tumle si ale ~coliJor generale de zece clase, toate acestea sparg struc-
a u fast clescoperi te.
tura satului apropiind mediul rural de cel urban. Egaliza1'ea de sanse
este intrqinLlta ~i de statutul nOll al oamenilor satelor, care adeseori 2) Se con~tientizeaza ignoranta data de fapte 5i domenii despre
lucreaza ~i 1n Intreprinderi industriale locale ,5i ad:lc 0 noua mcma- care se ~tie ca exista, dar nu se cunosc. Acesta este domeniul ignoranrei
litate ~i 0 permanenta prezenra a ora~ului. Tineretul se adapteaza la datOrate structurii genera1e a instruirii. Ele se afla in zanele marginale
aceasta condi tie de modificare a sawl ui. ale culturii generale individuale.

212 213
 3) Se con~tientizeaza ignaran~a fa~a de fapte ~i clomenii ce se vat
C'Jnoa~te probabil :in vii'tOr. Aceste2_ slnt fenomene ~i evenimente ale eontureaza 0 accentuare, fie a fondului de anexietate ~i de?re~june al
domeniului previ?ibi1 a1 cunoFin~elor actuale In care exista 0 mare personalitatii, fie a fondului croie san a fondului compensator al aces-
irrYesti~ie de inte1igen1;a umana. Individualizata, aceasdl forma de igno· reia. Astfel de:;ocuri psihologice se traiesc ell maTe intensitate. Dadi un
T,lfl~a se aiEl 1n zonele tangente cu cunostin~el,<;; organizate ca sisteme. astfel de ~oc este trait pe £ondul .altor ~ocuri (insuccese ~colare semni-
Remediul :,/i al altor boE sc aWl In aceste zone, la fel pro·· ficatlve urma!i:~ ~i de decep~ii In dragoste) sau constituie starea de fond
bIemele implantarii de organe. pe care se CamenTIa ahe ~acuri, adolescentul are crize puternice, de-
4) Se con;.ziemizeaza ignorant8- de $1 fenomene care a~ preslyc. Sinuciderile au la baza astfcl de situa~ii. Fragilitatea struc!Ul'ilor
putea fi cunoscute, dar se schirnha mereu. Acestea SInt cuno~tinl;eIe ~i ice in adolescent;:i ~i In adolescenia prelungita se pune b evidenta
fenomenele clom-;;nii1e cele mai act;,"c re:volutiei tehnico-Fiin- ,1 :n cre~tcrea psihopatiibr, mai gray Eind "sindromul" schizofrenic.
\ifice (cum ar G dornenii1e optirl1izarii electronicii, zJe circuitelor inte- Prob"bil l1~oara fragilita:e de fond a structuriIor personalita~ii In
grate ~i ale microprocesoare1or, 8.1 energeticii ~i al hidraulicii). adcL::'scenti:i se datoreaza, in parte, faptului ca experien~a general~l.~
:;) S!~ . ignorant;a tala de fapte '7i fenomene, e,-eni- indusiv cogniti,-a: ~i afectiva, este foane vasta, daf nu dep1in valorifi-
ca sa constituie 0 baza vaEda pentru aspirarii ~i idealuri, ceca ce
rn·ente (.~'cest dorneniu face parte "rnarele n.ecunOSl~ut'~_.
creeaza un fond de neliniste ~i incenitudine. Pe acest fond, cmoa~terea
6) fine, constiemizeaza ignoranra care se refera fapte ~i
renomene care I,U yor £i verificate niciodata. In ace2.sta categoric, David de sine tinde sa fie depreciata. In fara dnarulni se comureaza nazuinra
Cohen (1979) [49], care a ebborat un interesam srudiu ampra igno- spre fericire, dar ~i dificultati1e prl.yind diile ~i realizarea fericirii
r;;;11\ei, considcra ca exista doua categorii de ignoranra. Primul 5e re- cJ.re sint 0 emanatie a 2spir3.1;ii10r ~i a stapinirii £oqei de a 1e realiza.
]a fapte inexplicabi1e (percepute ca ata1'e) ~i care depa~esc r;l- -i'rZ:ircJ. fericirii ~i gradul ei de complexitate se modifid Cll vir-sta.
\i,;Jalitatea ~i comprehensiunea si se at1'iSuie Epsei de curro~tin1;e, me- F,~r2. lI1doi~11a! ~n. structurile de rol exista ~spira~~ de aut01:e~izal:~ . c,~
tc:,~ etc., ~i in a doua categorie pe aces: plan se afl:1 bptele implic:rt~ ajl~Lcnte~za ±enclr~a, ,Jar aceasta ,~es~e 0 s~ructura prosp.e01';~ pS1~llU,
III cTcdintde re1igioase :;i politice. mal complcxa, 111 audeul carCIa adolescentul ImpLea ~I donnra
_\do1escentnl Inccarca sa restringa igr10ranp sau s5 ,) cJ.m~lflae sFe comllniune Wlala, a£eqiune profunda. $i expansiva, inelusiv as-
pt;n difcrite tipuri de strJ.tegii. lntruclt ignoranT;a indiyiduaE:i ~e ra- pira>;ii ale eu1ui moral, ~exua!, social etc. Tendinra spre fericire estc In
pc:tcna la c01ectin11 din care face parte 0 persoana concreta, con- ccrilarie ~i pubertate :ndltcata de bucurie ~i In credere. In adolescen~a,
·'it::~~Jtizar\:a ignoran~ei este dependenta deacest fapt. ~cola1'u1 mic i>i aceasta de,-ine melancolica :;i se con~tientizeaza difiC"Jlta~i de parcurs,
ObslJ.cole, d:ntre care adeseori "n obstacol este cel a1 distanrelor de ge-
d:i scama relativ gre1.l de gre:;elile comise datorita ignoran~ei (lnlucrarilc
;;eraiie. Totodzlta se nuanie3.Za stari1e de aspiraiie spre [erieire ~i gra-
de control, clictari etc.). In pubertate se con~tiel1tizeaza in special tipu-
dele de traire ale autcrealizarii cu astfel de stari. CondiitCmarea soeiaIa,
de ignorarJ1;a prezentate la punctele 1, 2, 3. In adolescen~a este
dec)cbit de ~ctiva con~tientizarea celorlalte .3 tipuri de ignoran~a. Exista dar ~i eomponenrele sociale implicate nuam;eaza eel mai mul t trairea
fericirii .• \dolcscentu1 cunoa:;te $i formele de Fericire ce se ex prima Cll
imarurizari ale con:;tien tizarii ignoran rei. Ele se exprirna prin: 1) COil-'
siderJ.i"ia Cd structura cuno~tin~elor este neschimbaw3.re $i ca Fiinj:ele se anularea de anxietate ca armisti~iu pasager eu sine Insu~i, ca jenfire de
cb.';olta prin adaugiri, fapt ce po~lte duc.~ la 0 hiperincredere In cu- dorin\c, de yisuri, de aspira~ii ~i chiar de sine, pentru mai binele altora
rll,,',intele Iivre~ti; 2) consider3.j:ia d( stat"tul conceptelor este prioritar sau pentru marcarea fonei prieteniei, iubirii, idealului.
inlHl!1 domcniu, fapt ce deJce 1a diIatarea aspectelor speculative ale Fata IndoiaE:i, opiniile cDncomitente ale p~hinrilor ~i copiilor de dife-
cU:lostinj:elor ~i lndepanarea lor de realitatea obiectiYd; :;i .3) consi- rite ·".Jrste privind valo1'il~ mai importante ale lumii, ale vietii, ale so-
dcrat;ia d; fiecare sesizare dedusa personal reprezinta 0 descoperire cietalii, prezinta diferenie. Acestea sint condi.~ionate de experienia cog-
\. ak.roasa, minimalizarea ca atare a dome:1ii1or de specializ3.Ie. - nitiya, sociala $i existentiala diferita a persoanelor ce fac parte din
generaj:ii diferite, S-au facut numeroase cercetari privind difereniele ~i
Un alt domenil! cu care se confrunta adolescentu1 este cel a1 mor~ll.
starea de conviciuire (opozanta sau colaboranta) dintre generaiii.
/l.cklescenrii supona 0 incidenra ere scuta de pierderi prin deces a unui
bu1'Lic, bunid., accidental parinti sau rude apropiate, prietcni, cuno~- In pubertate ~i .adolescenta opozi~ia ~i criza de originalitate, oridt
tinF, in arice eaz 0 persoana apropiata etc, Aceasta intilnire cu ire- de yehemente s-ar manifesta, sint mai impregnate de tensiunea im-
venibilul crecaza 0 furtuna afectiva ~i in planul rationamentelor ~i plicata in doblndirea autonomiei :;1 a conturarii con~tiiniei de sine.
Andre Berge [16] (Franta), G_ A. Harcev [99] (D.R.S.S.), .:\Iitscher-
214
21.5
 tura coerema ce se dobinde$te prin procesui de $colarizare in copilarie
lich A. [147], Hector Rodriguez Tome [257], O,-idiu Kldina ~i Fred
$i tinere1;e.
Mahler [8] sau T. Rudica [202J au Hem sondaje privind intereomuni-
Intr-o cercetare efectuata pe 24 de famiEi privind genealogiile fa-
carea (!in tre generatii prin modali tatea cum se yad adoleseen tii ~i parin"iii
miE:Je (1979), pe laturapsiho-componarnental::i) s-au pus In evidenla
Intre ei ~i cum considera ca Ii yad eeilalti. Demersuriie de eercetare de
diferen\c foane mari intre generalii (4 generar;ii) in privinla orientarii
aces~ fel siIlt e::~trem. d; delieat,~ $i pun in eyidenr1 incomprehensiunile $cola1'e $i profesionale ~i a canritar;ii de ani de $colaritate pe genera;;ie
considerate de ±apt ~l de mentalltate.
[22.5, p. 155-167]. Nu poate fi ignorat acest factor complex ce emana
Intr-un rapm·'i: iniyiat de Federatia internationaLo'i a Folii pLz,-intilor
din coeziunea pe care 0 da, in sistemul de cuno$tin1;e instruirea ~colara
# edi;catorilor, spriJinita de UNESCO, efecwat in Franta, Iugoslavia ~i efectuata in anii copil::iriei ~i ai adolescentei. Aceasta, deoarece dupa
Romania privind raporturile dintre generatii In eadn:! familiei, S-J.U
subliniat fenornene de discontinuitate, dar $1 de eontinuitate 1n roLl perioadeie adolescentei aceasta condir;ionare subiectiva a 1m"ar;arii nu
mai este atlt de incarcata subiectiv de trairea nouIui, a ineditului, a
famiEci ~i lntre generatii. Viata sociala se afla lntr-un proees de sehi,r> descoperirii lurnii ~i vie;,ii, ci cuno$tin1;ele se plaseaza i11tr-o pozi(ie de
bare intens sub influenta revolutiei te!micc-industriale. Familia se S·.j-
polarizare fa;;a de cerin~a de a Ie poseda (nu de a Ie trai).
pune unor pmerniee infiuenr,e d~ dispersie; absorbtiei tatalui in viata
sociala ~iprofesionala i-a urmat absorb~ia mamel. Aceste absorbtii se OR.IENTARE ..-\ SCOLARi\ $1 PROFE5I00TALA
traciuc prin conracte muh mai scurte ~i pUtine cu copiil in familie, ade- N PERIOADA PLBER TA TIT $1 ADOLESCENTEI
se~1nesemnificative, dcoarece parin1;ii revin in farnilie de cele mai multe
Dri tensionati de numeroasele p"obleme traversate in cursul zilei. Pe tere:lLIl acestei aetivitar;i social-educative (OSP) are lac clarifi-
carea $i d~cantarea de roluri prospective profesionale ca $i aqiunea de
Torusi, in studiui efecruat de Fred lvbhler ~i Citalin :".Lmuli [138] confruntare a intereselor $i a ra1;ionamenrelor de op1;iune profesionala.
pc un lot de ::lcloleseen(i simat intre 16 si 21 de ani (fete si baieri) ~i
Dinspre punctui de yedere profesional, OSP constituie pentru puber,
parln1;ii acestora, s-au pus in e,-iden1;a zone reIativ numeroase de acorcl
apoi pentru tlnar, un iung ~ir de momente de con~tientizare a necesitatii
in ceca ce priYt~ste modul curn '.-ad copiii pe pari;}tii lor, ~i cum vad
de a dectua 0 0ptiune profesionala. Orielt ar parea de liber acest proces
parintii pc copiii lor (imaginea reciproca). :\cordul $i dezacordul pri- $i oriclt de :nult ar dori puberul (mai ales) sa-si exercite op1;iunea fara
vinci nwdul de a priyi diferite yalori sociale 5i conduite nu au aparur imi::tiuni (ni~i thiar ale p~lriniiior), considerinci ca este vorba de 0 deci-
prea distanpte lEtre pa:'inti si adolescel11;i ... \utorii au sesiZ:Jt dif~ren\·e
zie ce am;a:eaza nu numai viitorul profesional, ci ~i firul lung al vieiii
mai evicleflte de mentalitate legate de b.milie, dar 0 e\'identa apropiere ~i al echilibrului (daca se poa te fericirea) ei, acest proces este puternic
in ceca ce privcste problemele ee se refera la valori de orclin social
conditionat de ofena vietii economice ~i de gradul de dezvoitare a1
(valoarea muneii, valorile prioritare in yiata - politicc, profesionale. acesteia (cerinta de Forra de munca). DJ.ta fiind foarte inrensa rata de
morale etc.). l\m eondensat in tabdul de mai jos rezultatcle mai semni- schimbare a yietii economice (revolutia tehnico-industria1a ~i tehnico-
ficative ale ac,estor studii (tabel 22). In esen1;a, in familiile srudiate, ~tiin1;ifica 0 intretin ca atare), lumea profesiunilor sufera ~i ea 0 schim-
s-J, pus in eyidenta faptul ca exista forme inca patriarhale de existenta, bare continua intr-un ritm rapid. Este de la sine Inieles dl pe masura
bazate pe autorit;lte ~i supunere, supraidentifieare a copiilor cu parintii. In care este mai intens procesul de den-ohare economica intr-o tara sau
In genere, cerintele fa1;a de tinerele fete si permisivitatea fata de gestu- In mai multe, ecranul profesiunilor sa se modifice si el relativ con-
rile si conduitele lor de emancipare slnt mai severe. La fel ale adoles- cordant. Se considera ca tot 1a 15 ani are loc 0 schimbare radicala a
cenlilor fa1;a de mame.
tehnologiilor de produqie din diferite domenii. Schimbarea aduce dupa
Nu putem insa ignora faptul di exista distan1;e culturale intrecopii sine coexisten1;:l de exercitare a unar profesii sub forme de suporturi
~i parin Iii lor chiar pe parcursul perioadei pubert~ltii ~i adolescentei. tehnologice foarte diferite, de la exercitarea manufacturiera depa~ita a
Aceste diferente se datoreaza nu numai condiliei de dezvoltare naturaE:! a
acesteia, la farmele de exercitare mecanizata. In primul caz, sint soli-
cuno~tin"ielor in via~a sociala, ci ~i schimbarii de statut cultural al tine-
citate indemlnari rnanuale, yiteza ~i precizie, planuri perceptiv senzo-
retului prin facilitatea socialista a accesului la il1vatatura a intregului riale bine dezvoltate, rezisten1;a fizica ; in a1 cloilea C:lZ se solicita mai
tineret de virsta $colara. S-a creat astfel 0 distanta cultural a a tineri-
ales caracteristici psihice intelectuale, cuno$tinte, spirit de observatie etc.
lor fata de parinlii lor care au frecvenrat mai pUlini ani de ~coala
Exista 0 tendin1;a naturaEi de a se face 0Piiuni mai frecvente de pro-
$i chiar daca au facut ulterior ~coli de perfeqionare ori s-au cultivat
fesiuni ale "automatizarii" care cl~tiga teren datorira gradului mare de
prin lecturi $i eursuri de cultura generala - nu poseda efectul de cul-
217
216
 Tabelui 22 rentabilitate $i productiyitate, ca ~i datorita faptului ca produsele auto-
matizarii au 1a baza standarde interna1;ionale, U$or de In10cuit ~i campe-
Acod ,i dezJcord COpll parinli in inten'e12liilor lor
titive pe piete1e internationale, Miscarile complexe 'din lumea profesiu-
nilor fac sa fie mai dificila ~i nelini$titoare penrru tinar etapa de 0p1;iuni
prin care trece. Mai exista un fenomen ce Incard de complexitate op~iu-
Opir:ii Conilicte (CeZ,:CCTC1 ': nile. eu elt dezvoltarea profesiunilor este mai complexa, cu adt
capacitatea de ap1;iune are un teren mai putin craic de exercitare. To-
tu~i ramine de prim ordin faptul di orienrarea profesiona1a este depen-
(cpili despre t~Lt2.-fiu 19ien:~, ser!ir:iu illili- t3.t.:".-fiu denta direct $i indirect, decl multilateral, de structura ceriD1elor saciale
1:{.:-inti tar, reu;:it{J,. i:: ~/iat2 de forr,a de munca. Prin planurile propoqiona1e ~i progresive de dez-
profesiune, sn1r~ii na~
vohare, socialismul cauta sa creeze 0 coeziune elt mai mare a ofertei
sociale de profesiuni, astfel lndt sa fie asigurata exercitarea profesiu-
Ieu~it5. ill 'fiat,\, i;ien.?l., t~:~::t~·fii~~[Lalcoohll, experiel1}J. nilar pentru care a oferit op;;iuni 1a un anumit moment dcn. In a1 doilea
studE, 'li,~~~i in cc'}::-:c1.}'! I 5e~·:ua,lCl. rind, exist8. 0 determinare -a opj:iunii profesionale care se exercita prin
G.-::ti'ritate profesioDQ1:J --------- oPiiunea ~colara, iar aceasta este ce,'a mai lesne de HeLlt, dat [iind fa}J-
sCl--,iciu 1:1ilitarj i,r:i(':-;:~!t a:C:::1L-fiu
wI ca tinarul este mai con~tieQt de atraqiile ce L: simte fata de diferite
studii, ~cti·lirD:t.i pro~ clomenii de cuno~tinie In care interesele sale de cunoastere sint mai
fC5ionalc! reu~ittL in multilateral antrenate, declt de profesiunile pc care Ie of era societatea.
-fiat::., 'llar-a in !~(Lturtl, Din aceste motive, revolutia tehnico-industriaEl, care a impulsionat dez-
moral{t
-·--i---- I
yoltarea reielelor de $coli elemen tare la incepuwl acestui secol, solicita
H::'~1~'L'2 r:c)C -.:0rlle ,
acum dez\"oltarea de $coli mai aproape de ceriuiele dc intrqincre a
igiena, rcu~it~l ill ·,'iJ..t2,; ;::a:l1Z:.-fiicrL !

studjl, "liata in colec·· alccc:'l~ll, CG!lcluC,e- gigamicei rcide de forme de industrii ce S1llt in:plicate 1n ec,Jnomia unei
h-r I acti'/ita tea profe- rea. '/tllict:lelor r.10- ;;ari. Or, constituirea liceelor de profil creeaza 0 conclitie nod a op-
rnorafL, toriz(l te
sionalCl.., ·liat<:J.1 iiunii, reduclnd simtitor clistanta dintre e,'antaiul profesiunilor ~i~coab
in n8..tu1'[i, b3ni" tiI~p
care a de,'enit mai direct producatoarea de foria de munca. Tot~.!i, pe
li~)er, politica ,?i C[lSl-:
torio masura in care pro fesiunile de,'in mai autom a tizate, necesi ta tea de pre-
-----i par:t\ie ~cCJlara devine mai de calitate 'Ii multilateral:! 5i, desigur, mai
P:~1ri::tij de- rcu~it~i in '/ia~a, sc'r- tc.::\-fiu alcClc'1. it si:-i I:,)'=- de d:.uata. Dcaltfd, orientarea ~colari1 'Ii profesiorula impJicJ 0 ide:1-
,pre copii 'iiciul militar, politica.' turne
rific::;'c 50ciaL1 din ce In ce mai connlexa, deoarece preS1.!Dur;e 0 auto-
studii, marilla, profe,: amrenare ~l organizare nu numai a u~ei opr,iuni, ci a tutu;'or resurselor
siune, igien{t, 'liatZt
colecti'r inrerioJ.re psihice ale adolescentului, prin care, in fapt, devine autode-
terminare 5i mai ales socializare voca1;iona1il, adidl orientare a energiei
igien{t, profesiune, mo-; t2..t<l-fiic:i, ie~iri l1ocn':'7ne, con· ~i eforturi1or psihice in yederea adaptarii concrete la profesiunea alcJ.sa,
raW., !"eu~itrl In ~liata, ducerea ·,'ehieu In.,-
lor matorizate, al- ceca ce pretinde eforturi de dobindire selectiva de cuno?tinie prin orien-
viata in eolectiv
cool tareJ. curiozita1;ii ~i prin organizarea de :lndcminari specifice care sa
I materializeze identifiearea. 1n s£11'$it, in cazul orien tarii profesion ale,
mama-fiu stud ii, serliciu miIi-i manl.:l-fiu ie~iri nocturne, 5e angajeaza ~i 0 mare parte din rezerve1e personalita1;ii.
tar, reu~itrJ., in "l'iat8) conducerea ~Eehi<:,u ...
igiena, '/iata in colec-: Ielor lnotor-iza tc Acest amplu proces de identificare poate fi total. Aceasta se In-
ti'f timpEl in cazul marilor opriuni profesionale"fericite" .?i, partial, in
oriee fel de oPiiuni.
marnil-fiica reusitil. in 'riata, ',iata mamit,fiica conducerea vehicu-
lelor rnotorizate, Rolul oriemarii $colare $i profesionale cons61 in a facilita procesul
in 'colocti'f, igiena,'
studii ie~iri nocturne, al- idemifidlrii, atit din punctul de ,'edere al societalii elt $i din eel al
cool tinarului.

218 219
 Ultimele reforme din Romania, dar ~i din alte tari, privind Inva-
In perioada adolescentei prelungite mai are Ioc un eveniment im-
tamintul, au lac in direc~ia profesionalizarii mai accentuate a pregatirii
portant ce creeaza 0 relativa omogenizare a procesului de maturizare
~colare, punIndu-se }n evidenia 0 politehnizare a acestuia. Prin acest
fapt societatea i~i exprima mai clar cerintele de foria de munca. In
sociala. E vorba de prestarea serviciului militar. Acesta antreneaza ti-
narul imr-o activitate disciplinata complexa, in care se formuleaza mai
acela~i timp se acorda 0 cre~tere de ore pentru activitatile practice
se\-er cerintele de autodisciplinare, autoservire, dar ~i Il1deminarile nece-
profesional~ (ca ~i legarea ~colilor de intreprinderi ~i organizarea de
mid planuri de produqie), alaturi de 0 depa~ire a caracterului scolastic sare acesteia. Programul perioadei de stagiu militar este de mare impor-
tanta pentru educatia cetaieneasca ~i cuprinde instruire complexa, in-
sl generalist al pregatirii ~colare, un mai mare spirit practic, capacitate
d Llsiv de spirit 5i rezistenra fizidl $i morala. 1n genere, dupa stagiul
de in\elegere a situatiilor de ordin concret ~i intuirea paniciparii active
militar, marea majoritate a tinerilor c0115tientizeaza eondi1;ia de ceta-
la viara economica a iarii.
lean adult, responsabil 5i angajat In apararea patriei, a Iibertatii .5i
Exista forme de OPiiLE1i profesionale superficiale, legate de a tracrii \'alorilor ei, apartenenia socio-culturala treeind prin perioada ei de
spontane ~i intretinute de interese neconsolidate prin cuno~tinte satisfa- idemificare complexa.
Cd toare 13. unii tineri. Ace~tia se sinn adesea deceptiona Ii In 0p~iunea
crau prea multe elemente construite ad hoc, prea multa nonconcor-
canj:a lntre imaginea lor cu privire la 0 profesie ~i caracteristicile ei
realc.
Exista apoi 0Ptiuni diferite din pune: de vederc al profunzimii iden-
tificarii profesionale prospectin, fapt la care ne-am mai referit tan-
Cap i t 0 1u 1 VII
genlial nui sus. Din acest punct de vedere exista 0Piiuni ce se efec-
tUeaL-a pe 0 bna dominant afectiva. Asdel de oPliuni se exprima io . PERIOADELE TINERETII
cazul tincrilor care "doresc" foarte mult sa devina profesioni~ti intr-o
c1ireqie dat;l. dar nu ~tiu ce sa faca. nu poseda cuno~tinle satisfaca- Perioade!e tincrc\ii au fost studiate rdatiy nonconvergent ca eno-
toare, solide, teoretice $i practice. Ace$tia au de obicei esecuri mari b tati psihologice, din eel pUtin trei motive. Primul se datoreaza faptului
inceput, e'iecuri ce oelata traversate creeaza profesioni$ti de inaIra clasa, ca insenia sociala a tinerilor este atit de di-versa ineit se poate greu con-
indragostili de profesia lor. 0 aha categorie de 0Piiuni paate fi domi- centra printr-un criteriu clar ~i operativ. In al doilea rind, tineretul
71ata de interese, cuno~tinre teoretice ~i curiozitate, £ara 0 antrenare crcc-aza in conditiile inseniei sociale 0 reinnoire continua de menralitati,
afectiva prea profunda. Ace~ti tineri pOt avea succese la incepur, reu- priem-un fel de "rc""V"arsare--<~comp]ementara" ,;absoi-btiei" de --e~(pe-
lesc sa depa'ieasca examene, concursuri ~i testele implicate in accesul riew;a. sociaEl, caracteristice pentru fazele de dezvoltare anteriqare. Fe-
b 0 profesiune, dar aceasta nu are pentru ei rezonantc interioare prea nomenul a fast privit ca natural, ~i neproblematizarea in care s-a con-
mari ~i profesiunea in cepe sa apara anosta $i greu de ex.ercitat din sumat a fast de economisire de forte pentru stadiile mai pu~in pline de
cauza acestei distan re afective de ea. Exista $i caZLlri in care tinerii n u vigoare $i mai fragile ale dez'loltarii psihice. In al treilea rind, insertia
pot face 0 opriune, sau in care schimba mereu oNiunea etc. In fine, in tineretdui in 'liata sociala nu a pus prea muIte probleme in secolele
eazurile in care exista 0 nepotrivire temperamentaEl la profesiune, sau anterioare in care "ucenicia" profesionala ~i sociala s-a realizat In con-
dorinta ce implica ideea de cl$tig material drept criteriu fundamental ditii de "tutela" relativ severa a tineretului, comen-ata prin traditii ce
ori alte oponunitati se creeaza 0 foarte variata tipologie a opriunilor s-au perpetuat discret din evul mediu, ca 0 distanta psihologidl. mai mare
profesionale ~i a iden tificarii pe acest plan al vietii sociale. intre generarii. In uItimul secol, tineretul a patruns impewos in viara
Datorita acestor considerente, In ~ara noastra s-au accentuat preo- sociaEi ~i politica - aducind nu numai 0 intarire a idealurilor sociale
cuparile legate de OSP prin elaborarea de lucrari in domeniu, organi- ci si un foane important aport social-economic. Intrarea In 'liaia social-
zarea de laboratoare OSP - cursuri, conferinte ~i a unor lucrari de economica ef-ectuata pe baza de competi~ie $i cooperare a pus nume-
sinteza. Am enumera In acest sens lucrarile Iui A. Chircev, R. Dasca- roase probleme 5i a creat conditii mai dure de seleqie. In perioGiciele de
lesell, D. Salade [45, 46], cele ale lui M. Ghiviriga, Ursula ~chiopu. criza economicil primii care au suferit au fost tinerii. Organizarea poli-
tlca a tineretului, antrenarea lui socia];i, secundata de Innoirea de idealuri
[230], AI. Cazangiu [40] etc.
din viap sociaL3:, de dificultaiile de absorb~ie ale societaiii, fiind de
220
221
 mult dedt adt, divizarea de blocuri s-a repercutat asupra Dlvelulu1 re-
data recenta, au putUt fi mai greu surprinse co. atare. Totusi, In zilele
la~iilor inrerstatale, ceea ce a creat 0 tensiune sociala puternica. Inse-
;Joastre tineretea $i perioadele tineretii se impun cercetarii psihologice Cll curitatea, instabilitatea yalorilor sociale au devenit perpettIe. In aceste
atlt mai mult cu elt aspectele 10. care ne-am referit mai sus ridid nu-
condilii s-a deyalorizat profilul parental adult din prima jumatate a
meroase pfl)bleme psiho-sociale care, desi In pEna schimbare, au 0 con-
secolului XX ~i s-a conturat un profil de adult activ, aservit obiectivelo:,
5isten\a cvidenta ce poate si trebuie sa fie analizata. 50cia1e, dar absent din familie. Din ce in ce mai muh, tipul funda-
Schema no astra de analiza, chiar daca ar £i imperfecta, pennite 0
mental de <lctivitate ce define~te tinarul deyine cd de persoana anga-
coordonare a perceperii stiintifice a evo1utiei omului coneret. Pasajul
jata social, produditoare de bunuri materiale, spirituale sau de prestar;
}Jrin perioadeletineretii este important - si J.:1o.lizabil co. a tare. Nu am de dife1'ite tipuri de sen-icii sociale (munca salariata), co. adaptare Ia
putea face aceasta operatic daca nu "m sublinia de 10. inceput faptuI ca
un anumit gen de acti\-itate, expresie a di\-iziunii sociale a muncii. Tipul
[ormatia eclucativa $i insuuctiva cuprinde un contact afectiv cu marile de relai"ii devine foarte complex. Pe de-o parte, rinarul se insereaza in
':;;.lori ale umanitarii. Programele $colare conlin intotdea.una un suote:n
ierarhia profesionala, pe de aIra parte, in forme de intercomunicari Cll
de analiza a lumii ~i viqii si 0 platforma de valori, cu argumentele
colegii de munea. Relaliile sociale realizate In etapde anterioare se
CZ)reSpunzatoo.re ]:1 Ln-oarea lor. Acesre \-a101'i servesc ideeo. de progres,
rarefiaza. Relatiile in familia de provenienla se emancipeaza deplin,
chiar In cele mai cOnservatoare tipmi de programe scolare. Dar progresul data fiind constituirea unei noi familii5i absorblia in rela,\iile de inti-
:nsusi eSle strins legat ~,i conditionat de diile prin care se realizeaza. mita te ale acesteia.
Per~al1enta nazuire spr~ progre; este 111tre\inuta de nazuinta naturala a Deosebit de complexa .5i deEcata este problema subetapelor tineretii.
llmu]ui spre m"i bine ~i spre fericire. Pina il1 perioada adolescen\ei nu Lim;ta in[erioara se supro.pune peste perioada de la 20 la 24 de afli,
"pare 120 ccpii () te;:din~~l prea comurata de a observa gradul de \"ali- pe;';I)adJ: in care exista clte\'a categorii de tineri. Unii care se ana i,--.
dilate a lextului 5i subtexmlui v:llorilor cu care este p~IS sa se confrun te
produqie, altii care-~i reaIize:lza studiile superioare, a trei:l categorie este
::1 \'iai:l reala. C:li'.-ersul copilariei are rezerve uriase de speral1le ~i .1 cclor care lucreaza ~i continua studiile serale. Toate categoriile de
(:e o'Jcmii legate ae explorarea spatiului (teritoriului), a oo.menilo1' din
tineri preste:lza ~i diferite forme de servicii militare sau ob$testi. Ca
iur ';i () afonie de st!.'uctura fala de al1:lliz3. ::1odului cum este. alcatuidt
atare, perio.:tda cuprinsa intre 2'::5i 24/25 de ani este pregnant de tre-
:~lmea 5i ·,.-iap. Chic-r dac~l trece prin dificulta1;i, copilul Ie considera
cere spre statutul social \-inual de adult, pe cind perioada adolescentei
5itua tive, uneori datori ta necunoscutui ui, da:- lumeo. este conside!.'a ta
r::mine 0 perioada de trecere spre statutul biologic potential de adult.
SlabiLl. Dllpa \-1r"a de lCl ani incepe progres'ell de interogalie, ce caura Cistigarea statutul'ui social ele :ldult echinleaza cu dobindirea autono-
prin ielen ti tate 5i icen tificare probele propriilcr posibili tati co. $i 0 vali- miei economice (pril1 remuneratie-salariu) ~i oineil1teles acest fapt creeaza
dare a textului ~i subtextului valori10r ~i a aplicarii lor in vio.i"a. La o autonomie (indepenclenta) foarte mare, precum ~i conditia organizarii
::-:ceputul perioadei rinerq-ii acest proces este demarat. Cele mai fla- condiiiilor de trai In con textul acestei independente.
g::ante neconcordanie intre ceea ce este re:l1 ,i deziderativ se con~tien-
Oblig:ltiile de prestare de serviciu prin reparritie, conform prega-
rizeaza intens. Acest praces, odata inceput i'n adolescenta, creeaza 0
tirii capacitali10r ~i 10curilor de munca aflate In disponibilitate, face ca
optica interioara orientativa spre \'iitor, co. 0 prelungire prospectiva a adeseori tinarul sa aiba Iocul de munca in aha 10calitate dedt familia
propriului destin .. In tinew;e optica prospectiva. devine mai Incarcata de de provenienia, ceea ce creeaza 0 nOlla conditie de ie~irea de sub tu-
cerinla de contribulie 1a imbunatatirea si schimbarea lumii. tela famiEei.
Tinarul de\'ine sensioi1 si recalcitrant cbe intllneste nonvaloarea.
Situ:ltia tinererului 10. aceasta vlrsta se consuma sub sem;1ul pro vi-
noncompetenta, du deyine atent si receptiv $i hia de modelele ce in- zoro.tului, 0.1 oportunitatilor sociale. A~a cum am mai mentionat, In
corporeaza valori recunoscute, care de aproape par banale - persoa1Je iari1e capitaliste, in perioade!e de criza economica, aceasta are cele
deosebite, interesante, G~iar necunoscute etc. Eyident, unghiul de vedere mai puternice influenie asupra tl:narului care gase~te greu de lucru. In
dinspre care se. face evaluarea este amplu conditionat social. Perioada tarile socialiste este asigurat dreptul 1a munca. Totu~i, situatia de pro-
de la 20 la 24 ani, a adolescentei prelungite, se exprima ca 0 perioada vizorat exista pretutindeni uncle este tineret - nu atlt din cauza pro-
de trecere in care se manifesta caracteristici ale adolescenlei si caro.Cte-
blemelor de integrare profesionala, elt din aceea ca tineretul trebuie
ristici noi ce sint ale tineretii, ale starii de adult tinar. Nu putem ig- sa-~i gaseasdl locuinta, trebuie sa-~i organizeze canfanul vietii coti-
nora faptul ca de citeya decenii lumea adulra. se exprima ca 0 lume diene - ~i fire~te - sa constituie 0 noua familie.
sfl~iata cu rupturi e',-idente intre clasele socia1e in numeroase tari . .:vIai

222
I

i.

D. Levinson [130] nume~tc perioada de la 17 ]a 22 ani virsta de D. Hall, T. B. Schneider ~i H. Nygren [98, p. 170-190], Kroll ~i col.
adult tinar ~i eonsidera ca se caracterizeaza prin coexisten~a statutului r 117] pun In eviden\a faptu1 di tinere~ea este ultima ctapa in care
de adolescen, eu eel de adult tlnar. Considera dl este 0 perioada de joaca rol central $i-~i pun amprenra de demarca~ie institu~ionalizata eyc-
tranzitie oomina61 de trecerea tinarului de ]a starea de copil-barbat ]a nimente deosebite ca : $coo.1a obligatorie, majoratul, prestarea serviciului
aceea de barbat tinar. J. Rousselet [201] semna1eaza pentru tinerele fete mi1itar etc., disatoria ~i condi1;ia parentala.
~) astfel de evolu~ic ecya mai devreme, in perioada adolescentei dupa in clasificarea Iui N. Baylev [7], axata mai ales pc dezvoltareo. in-
stabilizarea relatiya a ciclului. Dealtfel, 0 serie de autor] printre care teligentei, perioada de adult este plasata cadezvoltare lntre 22 ~i 44 de
Douvan ~i .Ace! son [62] considera ca adolescentcle nu tree prin crize ani. in schimb, OMS considera tinere~ea ca desfa~urlndu-se iiltre 18/2':]
identitate pmernice in adolescen~a, elt mai ales in perioada de tran- de ani ~i 35 de ani, limita superioara a perioadei adulte tinere coinci.-
zi\ie (adolesccalJ. prelungita), cu un moment de mai intensa identificare zind cu vlrsta 1a care taa te organele ~i sistemele organismului funqia-
c,i identitate dupa casatoric.

'"
neaza In conditiv ~i la parametri superiori.
Perioada tinerqii irnplica 0 dilatare la limita sa superioara, in zilele '"
noastre, fapt ce deterrn"ina oarecare nonconsecven~e in detenninarca "

acesteia de catre diferiti amori. In acest sens, Daniel Levinson considera

cl virsta adultubi tlnar se rdera 1a 0 distanta de dezvoltare psihica Noi consideram df tinere1;ea, inclusiv tendin\a u~oara de dilatare a
imre 17--18 ani la 45 de <,.ni, CLl 0 oarecare diferenta Intre cele claua
acesreia la lirnita superioara, se extinde intre 24 ~i 35 de ani. Conside-
sexe, ;n sensul ca pen tru barbati aceasta vlrsta se consuma Intre 20 ~i ram, de <tsemenea, ca perioada tinere\ii se poate imparti in trei sub-
40 de ani [13C]. Pentru subetapa de adult tlnar, de la 18/19 la 22 de ctape. Aceea de ado.ptare, intre 24 ~i 28 ani, ce se paate caro.cteriza ca
,,:'.i, autorul citat considera ca e specifica ,-igoarea fizica e\-iclentJ:, clu-
.;:erioada de ucenicie, stagierat. Adaptarea este profesionaEl ~i familiala.
bb tZi de in teligent;l, rnemorie, abili t5 Ii, aptitudini deplin urilizabile, /i c~o:Ja perioada este cuprinsa intre 28 de ani ~i 32 de ani, de imphn-
;i de bun ranclamen-c" o mare stapinire a propriilar posibilita~i'ii.Joqe :a~ie, in care se intensifica experienta profesionala ~i se dezvolta si
::rC'caza un scntil11ent de plinZitate, de fona si vigoare fizica si snirimalJ,
antrenate In a lupta pentru \eluri propuse si pe~tru constituire; familici' statutu! de parinte, dat fiind faptul ca adeseori apare un a1 doilea copil
in ramilie. A lreia subetapa, intre 32 ~i 35 de ani, este 0 perioada de
Ii stabiIirea locului In societate, Prin wate acestea, perinada tinerc\ii
este cseotiaEl In supravietuirea spe\ei. Am adauga nota~ia intercsama ca' stabilitate relo.tiva a o.daptarii, a valorilor, conduitelor ~i aspiratiilor
tinere\ea este perioada in care, dupa ce in stratificarea forma\iunilor formulate Inrre timp.
saciale (familia, profesia) se face debutul profesional, are loc 0 cont1'i- Etapa cuprinsa intre 24 ~i 35 de ani, in ansamblu, pose&l inca un
bu\ie imponama, 0 cota de mund:, economii ~i contribu\ie la bun8- :poten\ial de opozabilitate, dar ~i capacita\i flexibile de adapto.re. 1n-
starea $i oi \'dul de trai al "tribului", adica a acelei parti a spetei CLl trarea ~i adaptarea profesionala pune tl'narului ~i tinerei numeroase
care se ;"clenrifica tineretul. in terminologia anglo-saxona aceasta este probleme. Tinarul se intreaba ce ~tie, ce poate ~i acestea raponate la
perioada de junior.
ce ar vrea sa faea, sub semnul aspira~iei spre .autorealizare, fericire ~i
Erik Erikson [68] a caracterizat vlrsta tinerc\ii (ca virsta mijlocie independen\a. Exista tipologii foarte numeroase privind unere\ea. Co-
in ciclurile vietii) ca fiind dominata de amplificarea identitatii saciale mun insa acestor tipologii este faptul ca Intreago. eonduita este dominata
'ii de angajare, implicarea pc acest plan ficindu-se prin sarcini sociale. de eforturi de lnva~are practica productiva - ca $ide 0 puternica
In acela~i timp, tinere\ea se caraeterizeaza, dupa acest cuooscut autor, dorin~a de autoo.firmare, aspira~ii de aport social ~i productiv. Mai
prin trairea inrensa a experien\ei dragostei ~i inceputul viqii de fami- neclare sint situariile privind modul cum sa se realizeze toate acestea.
lie, ceea ce duce la dczvoltarea intimitatii. Ca atare, aceasta perioada
Procesul adaptarii este intre\inut rdativ de experien\a de adaptare
se dczvolta influenrata de pendularea dintre intimitate, izolare ~i starea
din perioada adolescen~ei In care profesorii numero~i, cu stilurile lor
in care eul simte necesitatea de a se lega de noi persoane, grupuri, or-
diferite de cerinre $i discipline, au contribuit intens "la dezvoltarea
ganizatii, cauze etc. Se dezvolta astfel calitatea ~icapacitatea de par-
tener ~i, legal de acest statut, se dezvolta diferite foqe morale interne acestor tipologii adaptative. "
intime care justifica ~i alimenteaza sacrificii $i compromisuri. Dragostea '\ Acumularea treptata de experienra de munea va modifiea tipologia
~i munca capata un loc central in structura de con~inut a persona1ita~ii. ) iniiiala. Activitatca praetiea influen\eaZa foarte "mult antrenarea tine-
224
225
rilar in vial;a sociaEl, fapt ce creeaza ~lta ierarhie de valorizare decit
aceea din vial;a ~colara. * S-a reu)it adaptarea 1a orarul de roundi (chiar In cazul in care
in 3 sehimburi). La fel ada.ptarea 1a ritualul muneii. Intre
Suber.apa cuprinsa
profesionahl, de stagiar Intre
** se24exprima
ani ~i 28 pe de ani,dededificllltal;i
linie identificare de primara
evollll;ie au intrat aliii mai tineri in dmpul muncii. Acest fapt creeaza a
prin cunoa~tef(Yd treptata a programului de munca, a stilului, ritualului, in ierarhia muncii unarului de 28 de ani. Deoarece experi-
sistemului de organizare, ehiar a ritmurilor biologice (arele de masa, enia 3:n munca permite lnnlnirea cu aspecte ameliorabile ale mundi,
de somn, de odihna) ~i adapt area la acestea. in ierarhia muneii, unarllJ tinarul 5i unara simt nevoia de instruire. Din aeest motiy, adeseori
are 1'01 auxiliar. Difieulta~ile de adaptare se resimt mai mul! ca tensiune' urmeaza 0 9coa1:3, 0 facultate serala sau un curs de perfeeJ;:ion are, cursuri
interna $i structurare a responsabilitatilor ~i a aspiratii10r spre aces tea. de limbi straine, fac sport ete. In activit8.iile Ob5tqti ,e primese res"
De fapt, perioada de identificare primara profesionaEl nu este incarcata ponsabilitat;i mai ferme. 'Oneori are lac intrarea in organizat;ia politid.
de foane multe responsabi1ita~i stabile, or, tinaru1 are 0 sete de respon- Rela;;iile sociale se extind. In comextul acestora, inter,;in ~i elememe
sabilita\i cbre ~i ferme. Integrarea llli in colectiyul mare a1 intreprin- de rela!;ii oficialc 9i semioficia1e, invitat;ii 1a colegi, 1a superiori etc.
derii sau institu;:iei, in ro1uri sociale ~i in oblectivele $i perspectivelc aces- in familie, respansabilita~ile educatiyc 9i gospodare5ti se multiplica.
teia, este de asemenea centrali Concomitem are 10c procesul de inte- Se poate sa mai apara un capil. Intotdeauna extinderea familei pune
grare in colectiv S::lU colective (depinde de natura muncii)~i in ierarhia probleme legate de orarul familiei, aprovizionarea ~i satisfacerea tre-
profesionaLl. Tinaru1 are de conturat rolel sau profesional. Uneori, dupa buint;elor ei. Consolidarea brniliei se pune in e\'ident;a prin eumpararea
primii 2-.3 ani are loc 0 rotalie sau un curs de perfeqionare, un ex a- de mobile, rearanjarea spat;iuiui loeuin~ei, marirea confonului, cumpa-
men de defini tl va t etc. ~i, concomiten t, sesizarea tu turor caracteristici10r rarea de frigider mai bun, uneori de masina de spalat, dar ~i de aparat
vizibile$i latent.:: ale normdor. Tot in ace~ti primi ani de adaptare TV sau radio.
profesionala are loc intllnirea cu dificulta~iJe procesului coneret at mun- Distraqiile dc':in mai put;ine in famiEe. Cerinp de supraveghere a
eii. Londe de acti\"itate extinzindu-se $i spre activitatea ob.}teasca in copiilor sta b baza acestei modificari de program .a1 familiei. Persista
care tin arul ca pa ta uncle sarcini. T oa te acestea serycsc 1a integrareain plimbarile de joe ale copiilor miei, vizionarea TV, lectura de literatura
procest:! muneii. :\ cloua direqie de solicitare a adaptarii este Iegata $i a presei. Creste Icctura de specialitate, 1ecturi legate de organizarea
de dls2t:1rie - dupa care unneaza ad3.ptarea h rolul de so~ sau de muncii, vizitele la prieteni ~i antrenarea In aetivita~i culturale ~ ob-
SOlie. Clsatori,l reprezinta oficializarea unei legawri complexc afecti\"e, stesti. CrC)te, de asemenea, volumul informat;iilor legate de educalie,
sexuale .$i sociale (rol dobindit). 1n cele mai numeroase eazuri, este ur- sana tate etc. Tinerele marne au dificulta~i privind bugetul de timp,
mata de apari\ia unui copil in familie, fapt ce ccl1tureaza statutul de restrlngerea loisirurilor, in sehimb se bucura de aspectde pozitive ale
parinte $i adaptarea prin experien\a la acest 1'01 (natural). Se eonsidera maternita~ii.
ca in gencre, tinerii nu au 0 preparatie pedagogic;! prca dezvoltata pe Subetapa de 1a .32 la 35 de ani aduce un nOli cere de integrare socio-
acest plan, fapt ee creeaza uneori difieultaii in exercitarea aceswi rol. profesionala. Statutul social prof esional este din nOli in progreso Expe-
Tinerele fete au in genere in aeeasta prima subetapa a tinere~ii 0 rienta proksionala deyine mai 5upia. Contributia mai multilaterala. In
disponibilitate afectiva mare ~i aspiraiiispre alcatuirea unui camin. Ti- activitatea obFeasea se realizeaza responsabilitali mai complicate. Ade-
nar::! mama are difieult~lli privind urarul, dorin~a de a eunoa~te mai seari, in aeeasta subetapa se dau in subordine responsabilitati speciale
muIte cu pri\'ire la educaiie, la psihologia copilului, cu privire 1a pro- (secretar in Heo comisie - organizator de echipe de tineri etc.), in
blemele rela~iilor sociale ~i ale rchiiiIor scxuale - cel purin in ~arile comisii profesionale, se acord5 sarcini de coordonare, de documentare
eu puritanism in educaiia tineretului, ca .~iin iarilc ell restrictii religioase. etc. Are lac $i extinderea relatii10r oficiale pe yerticala. Se fae eooptari
~i til1arul $i tinara fac efonuri de marire a eonfortuilli din familie. pe acest plan.
Subetapa de la 28 la .32 de ani devine de implantalie mal eonsistenta In famiiie vial<1 se stabilizeaza. Se organizeaza yacanle mai compli-
in munca ~i de identificare venicala mai complexa in cerinrele profe- cate ~i in funqie de cerinlele intregii famiiii ~i a bugetului. Aspira~ia
de a se achizitiona 0 ma~ina devine uneari motiv de discutie ~i de eco-
* Considera\iile noastre au 1a baza modelul cu:tural din '(ari ca Romania. nomii in familie - loisirurile se 'largesc, devin mai bogate. Uncori
,,* Tel'menul .stagiJI''' este utilizH cu semnifica1ia de poziiie de acomooare-adap- au loc i~iri seara 1a teatru, ic)iri La filme, expozitii, se intensifid lec-
tare ~i identificare primara eu prof~siunea, tura de literatura, dar ~i lecturile profesionale ~i TV ca loisiruri de
evazuine. intreaga perioada a tineretii este marcata de activitatea pro-
226
227
 fesionala. Aceasta ac'~ioneaza profund asupra intregii activitati psihice, oada 'adolescent;ei $i ramlne re1ativ· larga in perioada tineretii. Pragul
indusiv asupra capacitati!or senzoriale perceptive, imelecwale, aptitu- diferential continua sa se dezvolte, dar are 0 u~oara curbil de scadere
dinale, asupra intereselor, aspiratiilor etc. ' .pre sfiqitul perioadei tineretii -- ramlnlnd In schimb [oarte activa
Cele mai sus descrise pun in eviden ~a faprul dl perioada tinere~ii capacitatea de receptare organizata 9i rapida a tipurilor de informatii
se caracterizeaza prin intensificarea sinuoasa a identificilrii profesionale senzoria1e solicitate profesional, eu alte cuvinte, eaptatorii senzoriali
~j a ,integrarii difereutia!c in ~olurile .~Ls;anltele socialc! dob1ndite de luereaza 1a maximum de randament. Poarte acute pe acest plan devin
adeznme, pe care Ie cupnnde Vlata soclala 1a un moment clat. unele opacitar;i neluate In seama de OSP. *

DEZVO~T.\ItEA SE:\fSIDILITA Tn SENZORIALE l~'\TA:rAREA, INTELEGEREA, MEMORAREA, ATENTIA $1 GINDIREA

Planul complex mental cunoa~te de asemenea unele modifidlri. Cu-

Se consiclera ca planurile senzorial-pcrceptiye nu sufera traasformari
no~tintele ~i ",bilitatile bine dobindite dau pe oe-o parte "ex.per"ii" care
evolurive dura adolescenr;a. 0 .analiza mal atenta a problemei pune In progreseaza mereu 9i devin extrem de activi ~i necesari, $i pe de aha
evidenr;a a serie de aspecte importante pe acest pl;;).n. Nu putem ignora pane, creatorii, inovatorii domeniului. Exista l11S8.un numar important
faptul ca observa\ia vizuaEi devine in foarte num::roase profes;i extrem de profesioni~ti care trebuie recalifica1i, reciclati, reprofilati fie din"'
de activa, perfectionlndu-~i caracteristicile discriminative. In acest sens
cauza modifidirilor profesionale (cam la 15 ani are loc 0 moclificare
se poate vorbi de observatia vizuaEl a textili$tilor, aceea a biologlllui, a radicala a profesiilor prin remanierea tehnicii), fie datorita necesitar,ii
chimistul ui, arhitectul ui. sccnaristul ui, picrorlll ui de costume, a medicul ui,
absolute de a se iine pas cu indicatorii mondiali de progres ~i randa-
geologului, operatorului,
~Iri particulare
agronomului,
senzoriale discriminative
psi~ologulul. Se doblndesc
dupa 8-1C ani de exercitaf'~
1DSu-
ment, fie datorita faptului ca tinarul G. nimerit, din diferite motive, h
alt:l profesiune decil aceca pentru care s-a prcgalit. Reciclarea are deci
a profesiunii. In esenr;J, observar;ia vizuala j'ncorporeaza sinteze $i ca., 1a baza aproximaliv 3 motive: 1) perimarea profesionala propriu-zisa,
~acitzl\i discriminative subtile, 111carcate de informa~ii bogate 1n planul lcgata de progres_ele ~i avansurile re\'olutiei tehnico-industriale ~i teh-
in care sc exercita. Se dezvolta ~i adaPtarea la intuneric. Estimaiia nico-~tiintifice; 2) procesul de disparitie a unor profesii (tot datorita
,"izuala devine foane fin~l. Solici ta ta ime~ls 1n industria electroniC)i suS
motiHlor mai S"uS evocate) ~i aparitia unoI' profesii noi pentru care nu
microscop, intra in declin dupa 27 de ani.
exista 1nca forme de prepara1ie prin rctelele obi~nuite de instruire;
Auzul este in unele profesii foarte solicitat, ca In profesiile muzicale
3) perimarea unor il1su~iri individuale, absolut necesare in exercitarea
saLl de educa;:ie muzicaEl. Tipologii auditive diferite, fin perfec- un or profesii. In acest din urma caz se ana tinerii din atelierele de
;:ionate, apar ~i 1a sportivi, 1a cei ce 1ucreaza cu motoare sau in mine
montat microprocesoare sau aparatura electronidL 0 aha varianta din
etc. Se dezvolta ~i sensibilitatea auditiva implicatd in pozir;ia de C011- aceasta categorie este .aceea a persoanelor care au suferit un handicap
sumator de concene, ooera etc.
oa-recare, sau accidente, ca ~i aceia ce au fast obligati sa se mute din
Tactul capatJ. de ~semenea Finne discriminativa complexa 1a i:1- motive familiale - din zO:1ele inclusrriale In care puteau sa-~i exercite
ginerii constructori de poduri ~i ~osele, de asemenea la cei ce 1ucreaza
profesiunea ~i In noul teritoriu nu mai gasesc forme de activitar;i pro-
in gastronomie, mJ.rina, agronomie, avia~ie.
fesionale de: profi1. in perioada tinere1ii, cota de perimare profesionaEi
$i alte forme de sensibilitate senzoriala discriminativa fina se dez-
din primele doua motive nu e prea mare. Dar eacre$te cu tlmpul, ceea
yolta - meteorologii sesizeaza apropierea fununii, modificarile ceie
ce face necesara 0 improspatare a cuno~tinr;elor ~i 0 reantrenare a
mai fine .ale schimcarii 'Temii. eei ce lucreaza in industria mobilelor, capacitatilor de invatare. !n aceste conditii se organizeaza procesul J:n-
constructorii de unelte, asamblorii etc. manifesta 0 dwsebi t de fina
dezvoltare a tactului. vatarii permanente.
Clmpul de ",qiune al memoriei se restructureaza, lncep sa fie subtil
Simtul echilibrului devine deosebit de dezvoItat la montatorii de
sesizate mciden rele critice, problemele cheie, are loc procesul de adap-
balta tensiune, 1a constructorii de inaltime, 1a reparatori, la sponivi tare ~i sclectare din cuno$tinte a celor ce sint neiZesare. Are loc ~i dez-
etc. Procesul de dezvoltare a personalizarii senzoriale ~i capacitar;ile vo!tarea selectiva a necesita~ii de a revedea anumite informar;ii.
discriminative slm componentii mai imporranii ai acestei modificari.
In tensitaii1e peste pragul maximal sint adesea percepu te ca durere, in- >I< Inabilitatil~ nedepistate contribui¢ adesea 1a e~eclll sau la l'leadaptarea pro-
tensitaiile sub prag nu se percep. Distan\a intre acestea cre~te in peri- fetiollal;i.

228 229
 Date fiind cde de mai sus, nu ...outemadmire opinia conform carel a
tinere~ea sau etapa adultului unar ar fi 0 perioada de platou de dez-
voltare perceptiv-senzoriala. Dimpotriva, 'consideram ca este 0 perioada
de foarte mari perfeqionari senzoriale-perceptive ~i de in tensa sociali-
zare a acestOr disponibilitari psihice. Aten~ia care deserVe5te traseul
de colectare selecriva a experienrei profesionale este activata ~i ca
complex pe ceriDl;ele profesionaie ~i de ritualurile specifice ale muneii.
Exista unele particularitari ale invararii in perioada tinerqii. 1m
primul rind se modific5. propoqia dintre invararea programara social
(~i considerata curent ca expresiva pentru cerin~ele ei) ~i aceea ce s-ax
apropia mai mult de amodidacticism - in favoarea acesteia din urma.
Llv2:\area s-ar mai putea clasifica in inyapre organizata, sistematica,
im<lpre originala, invarare inserata, interpolata ~i invarare incidentaEL
Ultimele trei forme de iflvapre se ctezvoha continuu in perioaJa tine-
rerii cam 'CLI aeee:J..5iintensitatc. Ele ar putea fi inglobate In ceca ce
se in rclege prin tennenui "cnculturation" de eatre etnologi. Ci~tig1l1 pc
seam:l inviharii este relativ mare, dar va cre5te in ctapeIe urmatoare
ale dezvoltarii psihice, dupa 'IvI. Gladis 5i H. \'\,. Braun. In schimb,
conseryarea informariilor, amintirea atinge un pUner relativ lnalt, d:lr
ramine in platou pentru ca in perioada urmatoare sa scada 1150r ca
viteza 5i claritate. Si pentru lnvarare se poate vorbi de ;lchizitia din
punctul de ,-edere al direqiei in care se realizeaza 5i al scopului _ se
poate vorbi de il1vap.re din necesitate - in special ocupa~io!1ala. La
unii tineri domina aceasta din urma. Dat fiind ca in zileie noastre pro-
fesiile trebuie intreiinute '...orincuno~tin\e tehnice si economiee _ in sfera
invararii ocuparion;lle intra ~i aceste tipuri de cun05tinre.
Exisra ~i 0 angajare spirituala 5i nervoa,a tcnsionaIa in munca In
zilcle noastre, date fiind cerin~ele de gdbire a procesului de dezvol-
tare economica ~i presiunea revoluriei tehnico-industriale. Monotonia
muncii, antrenarea marc a ateilliei, condiriile ambianrei de Iucru etc.
in numeroase profesii creeaza 5i oboseala - uneori minare a sanatarii.
Aceasta este 0 problema sociaEi imponanta, ce a determinat pe plan
social scUrtarea zilei~i a saptaminii de lucru din ultimii :30 de ani,
organizarea ambianrei5i proteqiei muncii, optimizarea condi~iilor des-
fa~urarii ei - ~i studii privind oboseala 5i 'curba muncii.
Pe acest plan sint cunoscute studiile lui Kraepelin de la inceputul
acestui seeol. Kraepelin a intregistrat modificarile curbei muncii pe ora,
pe zi, pe saptamina, trimestru. Procedeul a fost pre1uat In viata eco-
nomica in numeroase tari. De obicei, curba 'cre5te in cursul dL.lline~ii
apoi spre prinz scade (oboseala), dupa masa performanra este ceva mai
joasa (digestia), apoi iar urea pu~in spre sflqitul zilei de mundi, pro-
babil datorita apropierii sFlqitului lucrului.
230
In cursul saptamlnii, curba randamentului cre$te pina miercuri sau
joi, descre~te spre sfir-7itu1 saJptamlnii. Diferen~ele indiyiduale sint foarte
numeroa.se. Dealtfel termenul "oboseah;;" <lcopedi fenomene extrem de
Dumeroase, complexe $1 multe necunoscute. Senz<ltia subieetiva de obo-
scalZinu traduce gradul 5i modul obiectiv al acesteia. Exista numeroase
persoane care nu au SenZ<ltlasu . . v d e 0boseaIVa [""9
b'H;ctrv-a •.I ,L~73 , p . .)-'l--
' A
35], de~.isint obosite.
Exista 4 indicatori ai prezen\ci oboselii :
1) scade randarnentul cantitatiy, dar mai ales calitativ (care dealtfel
este ulrimul achizitionat) ;
2) au loc modifidrf fiziologice, respiratorii, circulatorii, con sum in
exces al rezervclor energetice '5i acumu1arc a dC5eurilor nediminate;
3) au loc sdideri a.le aC1i"ita1;ii intelectuale suple. !\ceasta se tra--
duce mai ales in ritmui ~i nuen~a vorbirii - in scaderea debitului ei,
normal ~i a utilizarii e.i pentru a densifica in terre1ariile sociale $i afec-
tiye (se ~tie ca vorbirea este una din achiziiiile tardive ontogenetice) ;
4) are loc 0 exaltare a funqiilor inferioare, a automa tismelor,
ticurilor - uneori dec1ansare a poftei de mincare excesiw - {apt ce
duce 1a grascilitaii maladive $i deregEhi ale homeostazelor -- sau se
declan$eaza boll psihosomatice. Recuperarea oboselii se face prin odihna
activa - se bazeaza pe faptul ca antrenarea in activita~i placute im--
plica trasee nervoase aflate in zone de inductie 5i se reactiyeaza astfel
energia funqionala nervoasa. Se .pare ca omul poseaa mecanisme regIa-
toare ale efortului de care poate dispune_ Ziua de munca de 8 ore cn
pauze mici permite recuperari reparatorii de energie - de asemenea
modificarile de obiective. In cazul muncii fizice repetitive, oxigenul
consumat este indicativ preiios pentru energia fizica ce s-a cheltuit.
fenomen studiat de A tzler in Germania 5i Chareau in FraniJ.. Recupe-
rarea trebuie sa iina seama de aceste fenomene. La tineri, forta de re-
cuperare a starii de oboseala este foane mare.
Un alt factor, mult studiat in ultima vreme, este cel a1 motivaiiei.
Promovarile, recompensarile, dar ~i simpl3. evaluare (onorifica) slnt
forma de stimula~ie ~i de constituire de motiv3.\ii pozitive in mundi.
Primre factorii de stimula~ie se citeaza adcsea arnbian~a. Exista 0 in-
tema dezvoltare a organizarii activita\ii de la locul de munca, a esteticii.
a Imbunata\irii lui ergonomice * evidenta. Exista foarte numerOase tipuri
de activitate profesionala, mai ales In perioade de intensa dezyoltare,
datorate coexisteniei formelor vechi 5i noi de a exercita diferite pro-
fesii, dar ~i una ~i acee<J.$iprofesie. S-au incercat numeroase clasifidri
ale profesiunilor. In genere, In profesiunile ~i intreprinderile noi, media
" Ergonom;a are in atenj:ie adaptarea locului de mund la am, pemru a-i crea
confortul
mentLl2~l,i~~i "umanizarea" ce se converte~te In cele din urrna in cr~terea randa-
231
 de virs!a este earn In jurul vlrstelor considerate tinere (chiar prima
subfaza) Acela$i fenomen se Illtimpla ~i in cazul formarii de seqii 1101
in intreprinderi, dat fiind faptul dt tinerii parcurg in $coli programe La adolescent subidenritatea aqionaEl (profesionala) se am: in di-
de instruire mai moderne ale muncii industriale $i sint receptivi Jfl. nou. latare $i expansiune (cuno$tinte, iudeminari, interese, expectatii, roluri
* prospective) la fel ca subidenritatea social-cetateneasca. 5ubidentitatea
familiala impliea forme de tutela $i autonomie filial a, rol natural de
TotU$i, numeroase studii pun in eyiden~a, pe ling a a sesizabila modi- fiu, frate, nepot etc.,
SOt, exclusiv identificarea dar ~i roluri
sexuahl. prospective poten~iale de logodnic,
ficar;; de a ti tudini esen fiale fa~a de lumea inconjuratoare a tineretulu1,
In perioada adolescenrei prelungite, subidentitatea aqionala (ocu-
$1 unele dificulta1;i de idemificare ale acestuia, dificuldJ:~i legate de
e\-olu~ia situa~1ei economice 5i circumstan~iale sociale. Unele din pationala-profesionaLi) se contureaza devenind centrala ~i dominanra,
subidentitatea social-cetateneasca este $i ea ampla. Se COntureaza roluri
aceste dificulta1;i sint mai accentuate In ~ari1e capitaliste [oarte indus-
trializate. Din acest punct de vedere citam un experiment interesant.
~i statute pe aceste doua planuri. 5ubidentitatea familial a, in dilatare
$i ea, se axeaza pe cOnturarea rolului de SOt sau de setie (ginere, cumnat
o serie de psihologi $i sociologi au camparat atitudinile tineri10r in
sau cumnata, nora, cumnata etc.), roluri co coexista. cu cele mai vechi
1950 5i apoi In acela5i mod, in 1958, in SUA. S-a apIica! un chestionar
eu 200 de itemi, de atitudini, ce se refereau la probleme 5i situatii [oane ,din fami~a de .1?ro:-enienra. Peate sa ~para 0 a treia)'?rmatiune. de .~ol'
HI aeeasta subldentltate, aceea de tata sau de mama in noua famdle.
diverse, cum ar fi acelea ale casatoriei, ale rolului femeii, a1 barbatilor,
a1 copii1or $i al educa1;iei in viata sociala. Tesrul s-a apEcat pe 1881 In fine, in perioada tinere~ii propriu-zise, subidentitatea de SOt
(;naritaEl) $1 de parinte (parentala) se divid, subidentitatea profesionaLl
d~ persoane. S-au pus In eviden~a cu aces! prilej schimbari In atirudinile
~i sociala
wate patru se dilatate
incarca $ideintercorelate.
roluri noi mai ample 5i respansabile, devenind
($i cicci valorile) matrimoniale. In 1950, raspunsurile erau In genere
fOJ.rtc optimiste la foane mu1~i tineri. In 1958, raspunsurile puneau in
Fara indoiala, in aIte Zone sociale culturale $i politice, subidentita\ile
c\'idenra 0 expeetan~a de criza economica. In 1971, 1a 0 noua aplicare,
mai sus prezentate au dimensiuni relativ diferite de cele prezentate mai
./Jesimismul a crescut. In tarile socialiste In curs de dezvoltare, tineretul
sus. A5a, de pilda, in ~arile nordice ale Europei ar prezenta 0 mJi marc
prezinra 0 mai evidenta integrare, mai multa independen~a, forme de
emancipare rnai sensibile la via1;a sociala etc. $i forme de apOrt eu totul dilatare subidentita tea sexuala 10. adolescenti ~i dimensiuni (sensibil,\
:nai reduse (la v1rstele de mai sus) a subidentita~ii sociale.
remarcabile ale tineretului pe $antierele mari de munca pe care Ie pro-
grameaza organiza~ia de tineret. Dificultatile apar mai mult pe planul
stabilizarii conditii-Ior de continuitate In munra. PROBLElvIELE INTEGRARII SOCL\LE
Un alt fenomen legat de criza de identificare cu valorile sociale ale
tineretului, mai ales ale celui aflat Intre 18,20 $i 24/25 de ani, s-.a mani- In ceea ce pri ve$te in tegrarea 1n genere, aceasta are mai m ulte la turi
festat prin anii 1968-1970, ani de re\-olta a tineretului din 5U.\ .calitative[151]).
do.,-an care au fost condensate in tabelul de mai jos (dupa }I. .:\101-
sub forma de protest latent 6 activ-po1itic, mi$care protestatara ce
s-a extins apoi in tari1e de vest ale Europei. Studeniimea din campus:.J- A5a cum rezulta: din tabelul de la p. 234, integrarea este extrem de
rile universitare a criticat societatea capitalista, pun1nd in eviden~a Un complexa. Se poate realiza, deoarece tineretul poseda resurse ~i capacita\i
potential de opozi1;ie evident fata de lumea adulta. Protestul a stimulat deosebite ce trebuie canalizate ~i antrenate in direc~ii foarte diverse.
~i extinderea curentu1ui hipl!lY. Prezinra importanta satisfacerea intereselor, a motivatiei proprii, pe de-o
Desigur, procesul de identificare este complex $i multilateral. De parte, iar pe de aIta parte, o19tinerea unor rezuhate In activitate care
aceea am considerat utila abordarea lui din direqiile mai pregnanre In sa raspunda pe dcplin cerintelor societatii. Integrarea profesionala $i
care evolueaza, fapt pe care-l consideram satisflcator pentru 0 analiza sociala deplina constituie PCntru tineret nu numai 0 condi~ie de adap-
frantala. In acest scop ni se pare Inca 0 data binevenit termenul de tare, ci $i una de men~inere a sanata~ii fizice $i rnintale, de dezvoltare
subidentitate, prin care 1ntelegem idenrificari direqionate. Daca am re- .armonioasa a personalitatii. P. Pinzaru [177] considera ciiferentele din-
tre social~are $i integrare ca fiind remarcabile.
prezenta structura subidentita~i1or caracteristice din perioada adoles-
ceniei, a adolescentei prelungit@ $i a tinerqii in genere, am avea urma- In tegrarea sociala se realizeaza in mai multe direqii. Cea mai im-
warele situa~ii : .1 ponanta din acestea este integrarea profesionala. Dealtfel, probleme1e
232 cele mai spinoase apar In domeniul acesteia. Aceste difitulta1;i izvorasc
~!it din caUZe obiective, elt $i din motive subiective. Din categoria

233
 ~allzeiot obiective he .parte i.it1e1ecleficiente ce tin de organizarea 10-
'cului $i a procesu1ui de munca, nelndeplinirea sarcinilor de munca,
incompetenra conducatorilor, atmosfera nesanatoasa In colectiv etc., iar
printre cauzele subiective pOt fi citate: necunoa$terea reala a greuta-
7j:ilor ce se ridica In activitate, formularea unor idealuri care depa$esc
posibilitarile profesionale de realizare, existeni<l unor deficienre pe
linia pregihirii profesionale, deficienie caracteriale etc. In literatura psi-
hosociologica se releva efectele $i ralul atmosferei in colectlvele de munca
,ca factor determinant a1 angajarii active a persoanei $i a randamentu-
lui in activltate. 5e $tie ca 1n colectivele de mund: Incarcate de tensiuni,
productivitatea nu se ridid 1a niveluI cerinrelor Intreprinderii $i se
realizeaza 0 sIaba cooperare 1ntre membrii colectivului. Cind condu-
cerea liltreprinderii nu se preocupa de realizarea unui climat psihologic
pozitiv apar insatisfaqii $1lipsa de interes perrtru problemele produqiei.
In astfel de situarii, tineretul fie ca adopta'. comportamente de aparare'
~i izolare fara de colectiv, fie ca incepe sa manifeste fenomene de absen-
tism, dezinteres fara de mundi, ignorarea problemelor colectivuiui.
"Acwal:nente, nimeni nu se mai indoie$te de faptul ca adaptarea omului
1a munca - integrarea sa In cadml profesiunii a1ese _ depinde nl!
numai de calitarile 5i aptitudiniIe persoanei, ci $i de conclitiile sociale
5i psihologice ale vierii de intreprindere, acestea putlnd sa stimuleze
sau sa frlneze "resursele" umane : intereseIe profesionale, spiritul creator
$i originalitatea, dorinia de a depa5i rutina. Astfel de conditii se refera,
mai ales, Ia structura $i comunicariile 1ntreprinderii, regimuI de munca,
securitatea muncii etc." [187, p. 169], spune pe drept cUV1nt, P. Pufan.
Exista 0 serie de conditii care fa vorizeaza instabilita tea angajatilor
ce au un caracter mai mult sau mai putin valabi1, in diferite tipuri de
Intreprinderi. Unii autori se refera 1a aceste cauze, Incerdnd 0 ierarhi-
zare a lor Ph. Mulleri $i col. [154, p. 390-452] enumera urmatoarele:
1) 1n recrutarea angajatilor nll se au in vedere aptitudinile acestora;
2) nu se satisfac toate promisiunile date angajari10r Ia inceputul inca-
drarii lor; 3) atmosfera din intreprindere este dezorganizata, condu-
·cerea inconsecventa, membrii colectivului se aHa 1ntr-o permanenta dis-
cordie; 5i 4) se adopta principiu1 favoritismului pentru promovarea
in mundl $i pentru acordarea stimulentelor. Printr-un studiu efectuat
pe tinerii cuprin$i Intre limitcle de Vlysta de 1a 17 1a 26 de ani in 6
lrltreprinderi din capitala, profilati pe meseriile prelucrarii meta1elor prin
a$chiere (strungari, rabotori, frezori, mortezori etc.), s-a constatat ca
la baza fIuctuaiiei 1n munca $i a rezuItatelor sIabe in procesul de pro-
duqiestau 0 serie de facrori, dintre care amintim : a) slaba optimizare
a factorilor psihologici ai muncii; b) manifestarea neg1ijen~ei in atitu-
dinea fata de tineri, in acordarea stimulentelor ~i a promovarii ; c) ig-
~norarea meritelor personale 5i a rezultatelor bune obrinute In acrivitate ;

235
 d) in distribuirea sarcinilor nu se rine seama de capacitatile tinerilor. profesionale resrrinse penrru nivelurile profesionalemai inahe. Exista
La aceasta se adauga e) slaba calificare profesionala ~i, ca "tare, impo- in mod individual grade de rezistenia la stres. IV1. Magureanu [141] a
sibilitatea de a indeplini sarcinile de produqie ~i,
In fine, f) atmosfera studiat aceasta ipotetica rezistenta printre care; intr-u!) experiment ce
nefavorabila in colectlvde de munea [91] etc. stimula situa1ia stresanta de examen, caJcule mintale considerate elimi-
Fenomenele de mai sus pun in evidenta faptul ca dnami se gase~te natorii la tineri sporti vi cuprin~i intre 19 ~ 24 de ani (para$uti~ti) $i
intr-o etapa complexa, oar fertila de dezvoltare ~i afirmare a perso- (tirori) intre 28 91 32 de ani. Ex.perimentul a permis 0 intregistrare
nalitatii. Conditiile concrete din Intreprindere faciliteaza canalizarea concomitenta a reactiyitatii de repans ~i de activitate intelectuaEl, frec-
aspirariilor ~i a capacitatilor proiectve in direqia valorifidlrii $i utili- veqa cardiad., arnplitudinca pulsului, reaqia electrodermala, electro-
zarii maxime in scopuri consrructiYc. In caz contrar apar Darasiri de enceialogramc (rirmul aHa), ca .'1i Inregistrarea tuturor intervalelor de
locuri de mundl (absentism), dlutarea altara mai favorabi1e, apoi a timp $i a timpului de reaqie (plus probe psihologice). Exista 0 tipologie
ahora (fluctuaria fortei de munca), fenomen relativ plin de consecinte a• 1·
c:lracteristicilor de rezisten~a la stres (hiperreactivii, normoreactivii
•.••
pentru economic, eu efecte negative In nivelul de trai. Acest fenomen ~l 11lporeaCtlVll) .
.este mai activ in perioada de ritm intens de industrializare,
absorb~iei intense de tineret In intreprinderi Inca nepregatite
datorita
satis[lcator
o serie de autori printre care Hall, Schneider ~i Nygren [98] sem-
nalena fenomenul denumit ,,$ocd realitatii"In contactul eu lumea
in a crea cQndi~ii de identificare profesionaEL Integrarea sociaEl strins profesiunilor 1a tineri. In tegrarea 111 munca estt pEna de surprize, 'Ii
legata de integrarea prafesionala penduleaza la tineri lntre dorinr3. de dominata de un anumit grad de anxietate, deoarece i11 intreprinderi $i
.a gasi un colectiv deschis, receptiv, in care tlnarul sa se simta legat de locuri de mundl expectaiia fa~a de noii veniti are compone::ne de rela-
via~a ~i de mundl $i un loc de mundl In care sa-i fie respectate ~i eva- tiva anulare provizorie a intregii biografii de eforturi $cclare in fa-
luate eforturile in mod corect $i continuu. La modul concret, caracteris- -,oarea unor lilsu$iri prezumtive de aId natura. St:ldiul deciziei in aIe-
:icile imegrarii profesionale ale tineretul ui sint foarte diferi te, impreg- gerea profesional<l J. locului de munca a cuprins in preaIabil numeroase
Date de 0 oarecare tensiune.
alter:1ative, dictate de nUITl~ro~i factori. Soelberg (1966 )[2H] considerJ
Din unele lucrari pentru obtinerea gradului didactic, efectuate sub ca decizia se realizeaza $1 clarifica treptat in subcon$tient Inainte de a
conducerea no astra, care urmareau 0 analiza ,1 integrarii a 64 de tineri se clarifica pe planul con~tiintei.
absolven\i 80i unei ~coli de copii orfani Intre 1969-1974, in diverse Referindu-se la gradul de maturitate in a1egerea carierei, John o.
jJrofesii, s-a constatat dl in 43,750/0 cazuri, absolvenrii nu $i-au schim- Crites [54] a definit maturitatea in termenii a patru factori: 1) con-
bat profesia, de~i majoritatea au trecut printr-un stagiu de perfec- SeCVefl\d alegerii profesiei ; 2) realism al aiegerii carierei; 3) competenj:a
tionare, calificare, c1riva an trecm sa lucreze in sisteme de lI1vatamint in cariera aleasa ; 4) maturitate a atitudinilor alegerii.
postliceal. Fluctuatii de 1a primul lac de munca se datore;1za in primul R. W. White [276], care a insistat asupra faptului ca acordul dintre
rind casatoriei (12,500/0 cazuri), dorintei de apropiere de Iocul natal
expecta~ia $i perceperea capacitaj:ii profesionale prezinta mare imp or-
(26,56% enuri). La un procent de 7,81% tineri, a doua schimbare a tanta, a aratat ca daca se acord3: sarcini profesionale clare $i evidente,
locului de munca reune$te cam acelea$i procente din acelea$i motive tlnarul ce intra intr-un loc de munca dezvolta asnecte noi ale sinelui
(casatorie ~i apropierea de locul natal). Exista $i un procent de 1,57%
din aria profesionalii ~i se realizeaza 0 cre$tere yrofesionala.
reprezentind a treia schimbare a locului de munca ce are loc in urma Tiedeman 'Ii O'Hara (1963) [255] considera ca dupa alegerea par-
casatoriei. Pregnama a aparut in analiza raspunsurilor 10. un chestionar
ticularizata a unci prafesii, implanta~ia duce 1a reducere a disonanrei
tendinta de trecere din mediul rural in medl;]l urban a absolventilor, (a conflictelor interne determinate de atraqia alternativelor) $i ajuta
mai ales la generatia din 1974. Dealtfel, in timp ce onentarea $colara la con$tientizarea faptului ca s-a facut decizia. Acest stadiu a1 implan-
se face in cadrul gratuitaiii $co1ii, eel purin pentru nivelul gimnazial tariei poate sa dureze - alternativele fiind dictate de numero$i faetori.
~i 0 p:1fte a celui liceal, In multe rari, pe masura ce se trece spre nivelu- Se pare ca notiunea de "integrare" a fost formulata prima data
rile superioare ale invaramintului, intervin forme de seleqie sau se pun 1a conferinia UNESCO de la Havana din 1956 ~i a fast acceptata $i
in eviden1;a filtre discriminative economico-sociale, in esenra de clasa utilizata intens dupa aceasta datiL 1ntr-o lucrare recenta [64] exista
(in ~arile capitaliste). Integrarea profesionala se face, din aceste motive, dteva observaj:ii interesante privind aceasta problema. Oricum, inte-
In condirii de stres latent sau acut. Unele profesii antreneaza un coefi- grarea treee prin citeva stadii - care ar putea fi vazute ca trepte
cient de stres mai mare ded. cel ce decurge din eompetirie ti scheme gradate de integrare - (acomodarea, adoptarea, paniciparea ~i inte-

236 237
 -.- ---~--_.-
Total
grarea propriu-zisa). Frnilin deiiciente
timpul de ----
parcurgerii
auz acestor stadii, are 10<:I ~i
eu deficiente Categorii
de auz
21-25
0 ,.
V!rsta (ani)
25-30
17,1
5l,OO
10.2
2,0
4;1
5,8
I

I
I
') i') iII iIIIi 10,0
41-60 36-40
31-35
610,0
12,0 7,.~1
8,8
26,0
25>0
IIII
21.21
-15,
2.3.9 I Tabelltl2J
modificare a motivatiei de rol. Se trece de la acceNia , de tip supunere, I
!
1n care aqioneaza motivatia de recompensa ~i comportamente reglate I
din exterior, la motivatia de autorealiz..1.re I ~~b (din
20 aniultimul
I stadiu), in care sc'
exprima comportamente reglate dinspre interior (autorcglare). Victor-
Ti:rcovnicu a obsenat ~i el ctape, forme ~i ritmuri ale adapd'rii eleyilOI-
din ~colile profesionale, 1a yiata urbana, ~colara ~i industriaEi (deer un
cadru mai hug).
D. C. ~v1iller ~i W. H. Forn [145] se refera 1a a$a-numitele situa1;ii
('cupar;ionale treptate $i progresive. El descrie patru astfel de situar;ii.
.)i tipurile de profesioni$ti mai frecn~nte - corespunzatoare :
1) Profesioni$tii eu paternuri stabile. Aceasta este situar;ia ln care Dupa cum se poate lesne ooserva, plna ]a 35 de ani este eea mai
se trece de ]a ~coaia la Intreprindere (muned). ln aceasra situatie se afla mare fb",ctuatie cu punctul de Ylrf intre 21 $i 25 de ani, vlrsta 1a care
mulli pro[esioni5ti care lucreaza Watd yiata Intr-un singur lac. in cepe stabilizarea, eeva mai e\"idendl la femeile eu deficien\e de a·.lZ
declt la auzitoare.
2) Profesioni~tii eu paternuri de cariera eonniltionaia se exprima in
Dealtfel, clstigul mediu al femeii faia de cl$tigul barbatilor este
situar;iile In care se fae dteva 'Incercari, apoi are loc integrarea Inu-o
legal mai mic intr-o serie de ~ari, cum ar fi : pentru 1975 In Danemarca
profesie stabi];;, eei mai multi manageri au avut aceasta evolu1ie.
cu un deealaj de 17,7, In Suedia eu 16,2, In Finlanda cu 28,4, 1n Anglia
J) Situaiia de paternuri instabile. In acest caz se aWi persoanele ce cu 39,.3, in ElYeiia cu 34,6 $i in E.. F. Germania cu 29,2.
nu se stabilize;lza nieiodata, Il1ceard tot aIte servicii. S-ar parea ca au Fluctuatia Jatema In aceea$i l;1treprindere este rebtiv d;ferita, dupa
a 111,ailarg~ ~i instabila atraqie profesionala declt cei legaii de 0 sin- M. Moldovan. Doresc schimbarea locului de munea in aceea)i Intre:Jrin-
gura profesle. dere earn 43,1% femei hipoacuzice .'Ii abia .5.10% femei fara deficit aa-
4) In sfirsit exista profesionisti Cll paternuri[e de alegere multiplil - ditiy. Doresc schimbarea meserici 10,20/0 hipoacuzice~i 21,2o!ry feme:
acestia au 0 disponibilitate profesionaEi largd .. fara deficit de auz. Pretentiile .'Ii autoevaluarea femeilor cu deficit audi-
La tinerele fete, alegerea profesiunii este mai complieata. Exista. tiy siut mai reduse. Doresc sehimbarea loeului de munca .'Ii a profesiei
G:Jpa denumirea data de Epstein, barierele ocupaiiiior de barbaii care 9,Co '0 femei Cll deficit de -auz $i 13,1% rara ~i, In fine, dorcsc schim-
sin! Inca kier restrictive. Rolu1 de so\ie apoi cel de mama Inearc:t ten- bcuea 'intreprinderii 2,00/0 femei hipoacuzice $i 40,30,'1) femei Lira deficit
sional timp~l femeilor care se integreaza profesional. Din acest motiv, de auz, fapt ce pune in eviden1;a mobilitatea latent5. de asoiraiii a
acestora din urma. "
tinerele fete traiesc integrarea profesionala mai Cll anxietate. Horner
pC 1] relateaza faptul ca anxietatea este mai puternica dupa insucces - Evident, felul de a priyi problema randamcntului este simplu ~i
la femei dedt la barba~i, iar ie5irea din performanr;a se tr3ie~!e drama- general 1a tineri. T otu~i, ci se refera In sub text ]a uei feiuri de ran-
tic. Dealtfel, chiar in situa\ii de succes, la femei persista a u~oara an- damen!. La randament-productivitate ee exprima cantitatea de materic
xietate. Din aceste motive, femeile prefera situa\ia In care statutul pro- prima necesara pentru a obtine 0 produciie definita, apoi 1a randa-
resional este mai relaxat. merrtul financiar, care se refera 1a masura in care cre~terea inYestitiilor
Dar adaptarea 1a mund; $i cadrul ei general este adesea difieiL dintr-o Intrcprindere permite 0 ere.<;tere a produC1;iei (investitii de tehno-
Fluctuaiia fortei de munca constituie expresia acestui fapt. Maria Mol- logii .'Ii ma5ini noi mai productive). In fine, exisdl randamenwl-mundi
do\"an [151] diferen\iaza 0 fluctuatie latenta a fortei de munca $i una \:e sc refera 1a cantitatea de prod'Jse obiinute datorita muneii um3.ne
reaE!. Flucruaiia latenta se manifesta prin inteniia schimbarii categoriei. Intr-o unitate fixa de timp.
locului de munca in Intreprindere $i dorint<1 de schimbare a profesiei - D~i progresul (viteza cu <;arc se depa$esC dificultatile 5i se pun Ia
$1 a Intreprinderii. A operat camparativ pe femei cu deficienie auditive punct noi tehnologii, idei, prod'.lse) este un bun al intregii omeniri, exista
si Ulra. In tabelul 23 s-au dat rezultate in 0 '0 ]a aceasta problema. o inegalitate a ritmului lui :;;i a tehnicii pe naiiuni, 0 incorporare ine-
- pe vlrste (in 1977, 1978). gala a progresului $tiintific in diferite domenii tehnice, .'Ii a inega1itate
 a denoharii ~tiin\ei in diferire ramuri, etea ee ereeaza diferenie sensl-
bile de adaptare in mundL
Firqte, exista 0 dimensiune mai subtila a muneii ca rela';ie dintre
om ~i natura. Hegel sublinia cindva ca, gra1;ie uneltelor sale, omul posed~
puterc asupra naturii exterioare, pe dnd prin seopuri1e sale el este mai
degraba subordonat ei. Opinia eu privire 1a policalificare este de 0.se-
menea diversa; 15,750Ja dintre tineri considera ca prin policalificare
.are loc 0 dezvoltarc a sociera~ii (cicci 0 eonsidera ca atribut al progre-
sului), 37,5co/o considera policalificarea ca 0 abilitate mai larga hta
prod~qie, iar 18,750/0 se refera 1a caracterul utilitar pragmatic al poli-
califidlrii (se poate trece mai u~or de la un loc de munca 1a altul, In
aceea~l liltrepnnoere
• A • 1 ) .
Dealtfel, 0 serie de studii pun 1n evidenta a relatie relativ slab::
intre satisfaciia 'in mUDea ~i performanta. Zissu Weintraub a facut stu-
dii ce confirma aceasta idee ~i .a citat 0 serie de lucrari care au surprins
de 20 de ani 1a fete In 1965, eu 0 u$oara cre$tere a casatoriilor ell tineri
CUDfin~iintre 25 ~i 29 de ani, situatie ce se aceentueaza dupa anu11975 ;
ca' atare, se manifesta 0 u~oara tendil11;a de mutare a disatoriei tinerelor
fete spre virsrele 20-25 ani ell tineri de aeeea$i virsta ~i pe urmatorii.
cinci ani *. I\1.ai mult ca sigur di acest fenomen se datoreaza prelungirii
$colaritatii feminine. lnstitutia easatoriei este foarte solida, dar pune
vrobleme de adaptare .a mentalita~ii celor doi parreneri, a earacteristi-
~ilor dobindite, gusturi, deprinderi, 5til de via~a, roici manii, preocupari~
atitudini ~i nive1 de cultura etC. In and 1938, Terman a Hem un prim
studiu exhaustiv {792 pereehi) asupra acesrei probleme, urmat de stu-
diile din 1939 de Iui Burgess $i Cottrell (526) ~i in acela~i an Kelly a
stlloiat 82 de cupluri. In genere, in too.te studiile de acest gen (studiile
pe baza de chestionare de opinii) a reie~it dl. prediqia casihoriilor reu~ite
impliea. !ipsa de conHicte gro.ve ~i persisten te ell parintii, educatorii,
in terrela~ionarii in copiEirie .~iadolescenta. <

acela$i fapt. Autorul eitat se raliaza 1a ideea c8: motiva~ia 1n adap-
tarea $i inregrarea profesiona1a are doua laruri: 0 1atura care se cen-
ueaza pe aspecte $i elemen te dori te ,$ialtele ce se centeaza .pe trebuinta
[unqionala de activi tatc. In .aceea~i oroine de idei, Zissu \'(,'einrraub,
1. Florea, G. Ohanesian (175, p. 127-129] considera, In urma unor
studii privind persoane integrate in activita,;i repetitive, ca nesatisrac,ia
;n munca are mai mare imponania dccit satisfaqia, deoarece ac,;ionen;1
mai complex $i influenieaza performan,;ele.
Prin tre defectele evocate ca impliea te in nerealizarea pe pla:1 FO-
fesional au fost trecute egoismul, lenea, minciuna, 1audaro$cnia, a1'o-
!';np, auritatca $i alcoolismul. Opinia cu privire 1a familie a fost rc-
Iativ nuantata la tineri. Pe .primul loc se afld: bun a inteleg.;::re, stima
::eciproca, sprijinul convivi10r. Copiii se considera ca fiind factori de
coeziune familiaEt. In studiul1ui P. Dumitru Stoica s-a eviden,;iat opini",
tinerilor cu privire la mundt, opinie departajata In patm eategorii. Ma-
joritatea .au considerat ca murrea are un rol ....ita1 de eJiberare (auto-
nomie) $i dezyoltare a omului (64% din tineri). 0 categorie nu negli-
jabiEl a considerat di munca ofera un teren de afirmare p1'ofesionala,
sociaEl $i politica (21,87%). A treia categorie de tin<?ri (10,93%)
considerat ce':a mai restrictiv rolul muncii, referindu-se doar 1a auw-
dez\'oltare, 1a impEnirea de sine a personali tatii prin formarea de tra-
,lturi pozitiye de caractei', iar ultima grupa (4,7C%) a considerat munca
dual' ca mijloeul prin care se asigura existenta materiala.
Prob1emele casatoriei ronstituie de asemenea una din situatiile de
anxietate latenta $i de solicitare a integrarii. Rela~ii1e de casatorie Slat
din cele mai eomplexe. Vlrsta celor mai frecvente dlsatorii este aetea
sub 2C de ani la fete $i apoi de 20-24 de ani, iar baietii intre 20 si
24 $i 25-29 de ani (1n 1960), fenomen ce s-a deplasar u~or sub Ylrsta
In ultimii 25-30 de ani se rnanifesta mai mult interes privind
prepara\ia pentru disatorie a tinerilor. In wlele 1;ari s-au constiruit ofi-
cii de eonsiliere privlnd casa toria. De obicei, penoada de logodna este
o perioada de acoma dare a eclol' dOl parteneri. Exista Insa tendin,\d;
de a se seurta logodna. in condiyiile societatii socialiste, dsatoriile
tinere (lntre studenti $i lntre tinerii muneirori) au inceput sa se omo-
genizeze din punetul de veaere cultural, datorita cre~terii ni\'eblui gene-
ral $i obligatoriu de $colarizare.
Factorii economici, spaiiul locativ constituie nu numai cadrul in
care se organizeaza vial" tinerei f amilii, dar $i cadrul aspiratiilor, do-
rin,\elor ~i antrenarii posibilita~ilor, angajarea de eeonomii, deprivari etc.
In cadrul casatoriei .apar ~i probleme legate de eduearea ~i experien~a
sociala a fiec:iruia din eei doi parteneri ai cuplului. Exista 0 foarte
bogata ~i eomplexa literatura de speeialitate In aeeasta problema in
diferire ~ari cum al' £i Suedia, Franta, R.F.G. $i S.D.A. Datorita unoI'
dificuha\i eare se manifesta pe acest plan, s-au dezvoltat terapiile de
familie. Numero~i slnt autorii care pun in eviden\a faDml ea, in cazul
di:satoriilor se manifesta pregnant a1egerea dintre alt~rnative pozitive
a $i foarte atractive. Casatoria poate dezeehilibra tlnaml sau tinafa sau
sa le creeze 0 conclitie de energizare a acnvita Iii, a stare de echilibru.
Aceasta poate sa se accentueze oelata eu na~terea primului cooil in fa-
:nilie. :vIul,\i considera acest eveniment ea un ~oc pentru ambii pane-
neri tineri. in ge'1ere, tinerele fete easatorite (la 19, 20 de ani) considera
casatoria ideala 13. 22 de ani, eea ce inseamna ca manifesta un vag
sentiment ca s-au grab it 'in propria decizie. Acela$i tip vag de stare
tensional-depresiva se manifesta 1a tinerele eu 2-3 ropii nascu\i ;n
• Datele sint dupa Anuarul statistic dill 1977.

241
 perioada cuprinsa Intre 18 ~i 26 ani - tinere ce se sinn debordate de
sarcini ~i de neprevazutul impliedt In cre~terea copiilor .. Aceasta c.on-
cluzie S-2, desnrins dintr-un studiu efectuat pc 8 ceo de tlnere salanate
din to ate ram~rile industriale, studiu efectuat de Alexandru 1. Bejan [10
~i declzia de a avea pnmul copil este relativ Incarca ta de anxietate
l marnei de copil este tot atlt de mare. Ea se realize.aza nIl l1Umai prin
Iatenta. In acela~i timp exista mai ales la tinere, mai mult Cd la ti-
neri, 0 mai puternidi: dorinra de a ay<:>..a un copil ca un fel de supli-
mentare a legaturilor afective din casnicie - ~i atragere a so\u1ui in
responsabilitari mal complexe. Acest [enomen este mai evident in fa-
mifiile in Care femeile tinere constata ca nu pot avea copli ::tedt in
urma unor tratamente complicate.
In perioacb de gestJ.rie (sarcina), atit la primipare (tinere afLHe
b prima sarcina), elt ~i la multipare (tinere aflate la al eIoHea sau a1
n-Iea copil) se manifest:! atlt disconfon fiz1c, ce fayorizeaza tendin;;c
impulsive, de tip oDsesiv, stari depresive ~i aIte tendin1;c de norma-
lirate marginaEl, dt ~i anxictatc de fond, episodic intensificata, mai
ales 1a gesL1ntele multipare care au a\"11t avorturi repeL:.te spont:lne,
fara caUZe organice determin:ltc. Srudierea a 90 de gestante multipJre
din cJ.tegoria acestora din urma prin examen clinico-psihologie, U:1
cncstionar eu 16 itemi, resw! familiei, chestionarul de anxietate C<lttel!
$i analizJ. \-isclof, cfectua te in 1975 la un spiral din Bucuresti, au pus
in eyid~n\5 in <11'arade starile de fond mai sus menriol1ltc, 0 stare
ten';i'1I1.115\uDiimentara conturata in jurul efortului con~tient, aproac'.:
obsesiv, de implinire pina Ia capa t a sarc.inii (eu spi t:llizJ.re aproape
pc to<1t~lpet-ioadJ. de gestarie), dar ~i 0 rejeqie incon~ticnt,l, lntrc;;inuta
de cmo,ionali ta tea )i experienp cOlectala prin cele1alte sitiIa;;ii de gcs-
t<ltic tL1Hfsate, imposibilit<lte de identificare eu rolul maternal ~i cul-
pabilinre din [rica de a pierde afeqiunea celor din jur ~i mai ales a
$olului [l-tI, p. 207 ~208]. Dealtfel,5i gC$tante1e nom1ale au momente
de disconfort J.deseori in primele luni ~i u~oare stan depresive in ulti-
mele luni.
Sarcina, apoi na5terea primului copll, lacta~ia ~i procesele fizioIo-
giee ce inso~esc materniratea sint conditionate social. Atitudinea faia
de copil ca ~i de Int:reaga gama de situa~ii implicate in maternitate
sint legate de gradul ill care primul copil, ~i apoi al doilea sin! dori;;i
-sau rejectati subcon~tient. N epElcerile din timpul sarcinii pun adeseori
in evidenia dependen;;a excesiva maternalii in eopilarie, adeseori ~i
n oareeare reaqie de distanpre sexuala. Exista cheva momente de ere~-
tere a anxietatii ~i depresiuni u50are 1a 4, 6, 7 ~i m<1iales dteva $;10-
tam1ni inainte de na$tere. Durerile din timpul l1:a$terii pOt fi inten~i-
fiCHe datorita .:lI1Xietaiii. Experimentare.a durerii f~lra na)tere are la
haza anularea anxietarii prin sugestie ~i cunoa~tere. Desigur, dupa nao;-
tere incepe 0 perioada relativ lunga de griji legate de alimentatia co-
242
pilului - de fluxul iactaiiei, cre~terea greutatii copilului. Se vorbe~te
foarte mult de dependent,a copilului de mama. De fapt dependenia
aElptare ~i tramferul lapte1ui fluid in corpul copilului, ci si prin com-
ponentele active numeroase ce Insoiesc acest proces. Prima comunieare
acopilului cu mama are loc In timpu1 supwlui. Faptu1 ca acesta se
produce cu 0 oareca,e aviditate din partea copilului sau C.l nerabdare,
111icic~rize de tipere, cu s,:urte momente de pauze etc. dera:1jeaza tinara.
mama.
De fapt, chiaT copiii eutrofici realizeaza re1a~ii de comunieare dife-
rerrl-late Cll mama abia dupa 2-3 saptamini, pina atunci mama tln~1ra
este In genere ades'e;l tulburata de lipsa de comunicare a eopilului alt-
fel decit prin sup~iune 9i micile episoade ale aceste1a. In aetul de sup-
tiune se conture3.Za forme de afeqiune si se direq:ioneaza strategii <de
organizare de eonfort maximal al copilului. CreFerea in greutate a
copiIului - instaurarea eNV (comunicarii nonyerbale) c:-eeaza ma-
rnei siguranp afecte10r poziti\'e ale ingrijirii copilului $i in5taleaza ca1-
mul ferieit a1 maternitatii, renunprea n(.ra: regret 1a nu;;.eraase do-
rinle, obiceiuri, distracr;ii.
Desigur, copilul mic gase~te de cele mai multe ori un stiI5i 0 struc-
n:ra f;lmiliala. Prezen\-a iui devine Insa 0 condi;;ie noua de fond .a reor-
ganizarii familiei. lulian Segal ~i Herbert Yahres (1979) au 5tudiat aceste
relatii, preluind 0 idee a carei paternitate se atribuie lui G. Beteson [2]
(1977), teoreticianul tezelor "double bind". !n esen,a, dupa na5terea
copilului acesta se va adapta la condi;;iile generale ce emana din viata
~i structura familiei, dar conccmitent, familia se YJ. adapt:! nu numai
1a prezen;;a copiiului in contextul ei, ci !Ii la earaeteristieile personale ale
cOpilului nou aparut. Unii copii sin t difiei1i, dorm greu, nu manlnca,
pIing mult, nu stabilesc usor rela;;ii cu cei din jur chiar dad: mama lor
este 0 persoana delicata ~i echilibata. R. Bell [3] a insistat asupra dife-
rentelor mari care exista intre copii, chiar aceia care sint yeseli in pri-
mele saptam~ni, sau care SIn! e:nrofici. Acei copii ca.re sint yeseli de
felul lor, surid u~or ~i repede, stabilesc u~or rela~ii cu eei din jurul lor.
proyoaca eel pu~in dteva condi~ii de optimizare a medi:Jbi familial.
Dintre acestea. citam: a) creeaz3- momente de bucurie ~i fericire legate
de spectacolul cre~terii lor; b) atenueaza tensiunea unor stari d{: discon-
fon provocate ~duliilor (din famiEe) de factori extrafamiliali; c) cre-
eaza parintilor In credere in rol ul lor parental; d) creeaza pariniilor un
punct de foealizare a dorin~elor de perpeware a momentelor de 111.-
clntare ce Ie resimt, reenergizind Intregul lor fond actional ; e) proiec-
teaza h vii tor dorin~a ca prin copii sa traiasca mai bine ~i fmrnos
desti;:;ul exist~niei umane ; f) securizeaza atraqia faia de famiEe G1 un
adevarat camm.
243
 Foarte de timpuriu copilul sesizeaza aceste aspecte de "structura" ~i
"climat" al familiei ~i se adapteaza a:estora. In contexmI adaptarii,
mama devine pentru cooil ecran de rtferin~e ~i securitate In primele
etane onto;>-enetice, deoa~ece ea satisface trebuinrele vitale ale ccpilu-
lUl,
• A ca :;1
• trebmflte"e
0 • 1 cd' amentale d e a tl
Iun '" molt,
I' tot ea creeaza~ caCf'.!l
"
primaI' al interdicriilor.
Am putea c3Dsidera confortuI~:;i echilibru1.ps~hic 81 fa!niliei ~a va:
loare evaluativa, raportlnd numarul de tenslUDl ce 0 caractenzeaza
1ntr-o unitate de !imp data, b structura :;i Dumarul intcrrelariilor afec-
tive dimre parinri :;i copii. Analiza totaLl a confonului psihic al fami-
Iiei ar trebui sa cuprinda :;i relariile capii-capii. Exista 0 evolu\ie a
aeestor variabile. lvIuhi autori considera Cd studii COD crete valide slm
[oane greu de rcalizat pe acest plan.
Phnul adapt:lrii parin~ilor ]a prezeap. copiilor este animat chiar
de eopi1 prin inflaria tot n13.i mare a dorintelor, a atraqiei obieetelor,
a euriozita~ii, a dorin1;ci de mi~care ~i de a fi asistat ale copilului.
Aceasta erup~ie a subiectivitalii, foarte evidenta dupa 7-8
copilului se izbc:ite de disponibilitatile de timp ~i independerq:a ale
mamei (mai ales). Copiii miei au timpul ~i ritmul lor de rela1;ionare.
Treptat se den-olta dorin1;a d(~ a efecwa singur tot feIul de .'1ctivira1;i.
Adl~hii 1;)i intensifiea treptat ineiziile brmaie In a.ctivita1;ilc pc care
copilul vrea sa Ie finalizeze (deoarece eontravio flagrant regulilor ta-
milici) ~i dintrc acestea ar fi dorinra copiIului de a trage fala de masa,
de a .'1rUDca toate obiectele eliott-un serrar deschis etc. Astfel, copilul
se izbe5te de 0 aha forf} a adu1mlui, interdiqia, exigenla, iar ad~[tul
sesizeaza dificultati deosebite privind educatia copilului.
Tipologii ale tineretullti. Exista numeroase incercari de cIasificare
,]. tinerilar. Fara indoiala, structura profesiunilor creeaza 0 amnrenta
difereD~iala discretJ. Tot atit de discret se creeaza diferen1;ieri prin
densira tea (prezefl1;a sau absen1;a) oe roluri pa temale si ma trimoniale
5i, in fine, sta tutu] social (locul in ierarhia profesionala) constituie un
fJ.ctor discret de diferen1;iere. Un tinar sau 0 tlnara care au Iuat unul
sau doua brevete de inventie - san altul, care este frunta:; regional pe
famUra de produqie, exprima 0 co:nponenta psihoindividuala specifica-
pregnanta. Intereseaza 1nsa ~i aIre criterii. Tipologiile cunoSCUte ale
Illi Jung (extra\-enir,i ~i introverti1;i), pre!1.late1:1 mai toate tipologii]e
moderne, tipolagia lui E. Kretschmer [116] in autist interiorizat schi-
zotim; picnicttl de sta tura medic cu git scun :;i masiv, piept 5i pin-
teee usor proeminent, instabil emotiv, 1.ipsit de voin~a; ciclotim
sta tura mijIocie, bine lega t, puternic, cu 0 oareeare lentoare $i fle;;nc1-
tism $i displastiwl, amestecat, se pot bine $i usor observa la ti~eri.
:t:etre DJ.~~ulescu [58J atrage aten1;ia asupra tipologiei Iui Hans \'Veneke
c.,1 ""\Y .• ]. 11 d e . H.lans \".
,; ene;te
1 pune ] a b aza d'lIeren\lenI
r •.•• tJpo l'oglce at1!u-
244
dini de contact C11 lumea. Pe aceasta baza el diferen1;iaza pragmaticii,
primitivii ~i receptivii spiritual. Pragmaticii, foa.rt~ num:ro~i~ printre
tineri, se caracterizeaza printr-o buna adaptare, 0 Vlzare drrecta a suc-
eesului care reprezinta acoperirea valori1. Printre pragmatici se dife-
rentiaza tipul dominat de problemele muueii profesionale $1 eei domi-
:;Jari de mirajele lumii Iudice (distraqii).
Categoria primitivilor, putin numeroasa - este a tinerilor care
i"iind maturi biologic, nu ajung psihologic h acela5i. nive!. Uni; sint
imaturi psihic genetic - a1tii din conditii de deficit de alimentar,ie
culturala. Primii, mai putin avamajari. raspund fo.ane putin la con-
ditii de suplimem:are educativa. A doua categoric poate recupera par-
tial handicapul cultural, dar adesea pastreaza un primitivism structu-
ral $i a mimare cancamrala a aduhilor. Gategoria eclar receptivi spiri-
tual este pozitiv Incarcata cu 0 structura echilibrata a personalitar,ii, ·~i
CD multa creativi.tate.
Tipologia Iui \\7 alter J aide [108] opereaza cu mal rnulte criterii, din-
luni, a tre care ~i eel al alegerii profesiunii. In acest context, el diferen1;iaza :
dezinteresatii, vag interesarii ~i con$tientii C~ seop. Dupa criteriul eman-
cipare-conservatorism diferentiaza trei tipuri cu cite doua variante fie-
.:are : naiy;;, conservatorii (rabdatori, pastratori nereceptivi), dezintere-
satl! deta'!ati (emancipa1;i), investigatori: deei5i (in permanenta cautare
de si;;e 6 de atiwdini noi).
Jaide opereaza :;i cu criteriul angajarii social-poli:ice. Din acest punct
de \'Cdere, el delimiteaza tipurile angajati, interesati, inciferenii, sceptici
'Ii destructivi. Termenii de descriere a acestor tipuri nu depa~esc sensul
termenilor prin care se depanajeaza.
T ow:;i, foarte numero~i autori relateaza faptul d pina la 24 de ani
tineretul este extrem de. eterogen. L._ Rosenmayer, comparind aceasta
virsta eu aceea diatre 13)14 ani 0 gase:;te mai stabila, datorita faptului
ca In a doua, diferentele de maturizare sint mai mari. Aceiasi autori au
re1;inut lnsa ~i observa\ia Licuta de F. Neidhari. ea e,erogenitatea de in-
tegrare soeiala a tineretului de 20-24 ani este foane mare - ceca ce
a facut pe primul sa considere vlrsta euprinsa liltre 20 :;i 24 de ani ca
prelungire a adolescentei ..
Pentru perioadele de la 25-35 de ani, caraeteristicile latente legate
de subidentitatea profesionaHi, parentaL:!, de activita1;i social-ob~te~ti ~i
maritala se exprima drept criteriu1 din ce in ee mai pregnant.
Nu putem ignora din Qceasta trecere in revista discU1;iileprivind nu-
de meroasele farete ale diferentelor mai pregname, fara a ne referi la un
studiu privind personalitatea prin mtermediul testului Szondi ~ ap1i-
earea acestuia 1a diferite virste [236, p. 433-446]. !n ceea ce prive~te
analiza factoriaLi ~i vectoriala a rezultatelor la acest test proieetiv - se
. pune in eviden~a mtre 20 :;i 24 de ani ~i in continuare constituirea tre-
245
 buinrei de afeqiune, trebuinta pentru cultura evidenta 1a baieti pIn a 1'1
29 de ani. Se manifesta conform reaqiilor din vectorul P. trebuinre
.etice, evi tarea situariei de a se cia In spectacol, pudoare ~i cenzura mo-
raU=; riguroasQ, capacitate de a se staplni, impulsuri situative moder<:ue,
ciar ~i 0 tendinta de a rine cont de punctul de vedere al ahara. Eul spi-
ritual este e,-ident lntre 18 ~i30 de ani, iar reaq:iile de deta~are~i acro-
~aj afectiv sl11t mai prezente dupa 25 de ani, clnd se diferenriaza.
Ctte'vc1 probelerne speciale. Desigur, exista ~i 0 serie de aspecte legate
<-ie comportamente!o atipice sau a celor deviate moral 9i ,social. Proble-
mele inCraqionismului -- ~i ale variantelor sale - nu pOt fi Elsate la
o pane. Chiar dadl cifra neagra a infraqionismului este greu de cunos-
"Cut, pe de-o parte, din cauza di victimele Inse~i renunra din diferite mo- Cap i t 0 1u 1 Vll1
tive sa semnaleze infraqiunea - multe situa1ii se daseaza din lipse de VIRSTELE ADULTE
probe etc. Nici chiar infraqionismul legal nu este suficicm de claro
Exista nevinovati pedepsiri In unele cazuri ~i yinovari scapati abil prin- DisClitie pri7.;ind vlrstele adl£lte. Aparent neseismice, virste1e adulte
tr-un proces nu suflcient de bine condus. In orice caz, se consiclera ca
ael fost mai putin decupate analitic in stadii de dezvoltare psihica. Mult8:
infraqionisrnul se modifidi odata cu vlrsta. In acest sens, tinerii mar-
neme s-a considerat dl psihologia generala este pinil ;.1 urma 0 psiho-
cheaL:a 0 incidenra a infraqionismului careatinge 0 culme absoluta in
logic a adultului. 0 astfel de opinie exista in mai toate lucrarile de psi-
faza de Ia 2S la 30 de ani, llrmind 0 descre~tere la virstele ulterioare.
hologie generaEi, pina prin ultimele doua decenii. In ultima \"feme, ast-
In fazele aclolescente domina atentatele Impotri\'a proprietihii (furtul), tel de lucr~ri cuprind 0 cantitate din ce In ce mai mare de materiale de
abllzul de in credere Ia tinerii adulti (30 ani) ; funul scade dupa 25 de raportare la copii5i adolescenti. in schimb, lucrarile de psihologie so-
~lI1i, excrocheria minge virfuI statistic la 21 ani, abuzul de incredere
c1'11;i au 0 mai mare atenrie fata de drste1e tinere. In mod inca restrll1s
cre5te brusc peste 32 de ani ~i scade abia dupa 3S de ani, sparge rile ~i au aparur lucrari ce au 111atenrie in exclusivitate virstele adulte ~i cele
furturile c.:dificate cresc inrre 32 ~i 33 de ani, iar delincvenp.ln dome-
terminale. in aceste conditii, exist a totu5i 0 mare cantitare de referiri la
niul moranJrilor incepe In jurul a 16 ani, cre~te plna Ia 30 de ani ~i Ylrstele adulte, chiar in studiile privind psihologia virstelor de cre~tere.
scade lent. Violenia impotriva persoanelor e mica la adolescenti, cre5te E vorba de un fel de raportare latenta a evenirnentelor implicate in dez-
mul t la tinerii adulti (inc1usiv delincvent,1 rutiera).
voharea psihica onrogenetica 1a punctul de virf adult. Designr, in astfel
Curba delincvenrei Feminine este mai lent;i in ceca cc prive~te ver- de siruatii exista 0 ipostaziere optirnisra: a virstelor adulte. N umeroasele
sanrcle de ascensiune ~i scade mai putin rapid ca acea a delincvenrei mas- materiale ce s-au colectat in diferite Imprejurari ~i cu diferite tipuri de
culine, fiind tOtu~i totdeauna sub aceasta.
tennici psihologice permit 0 abordare a acestora din optica stadialitatii,
Cauzele
multiple. delincvenrei ~i ale creFerii acesteia 1a vlrstele tineretii sInt optid. bine implantara In mentalitatea gindirii modeme.
Dificultati1e de analiza r:unin lnsa mari, datorita eterogenitarii ma-
Numeroase studii evoca influenrele nefaste ale conditiilor de adap- terialelor, nonconcordantei de criterii privind evantaiul de evenimente
tare, influente ale unei familii dezorganizate, certate cu Iegea, lipsa de caracteristice universului adu1~ilor. N umaruI mare $i divergent de refe-
statut ocupational, alcoolismuI, 0 proasta structurare a larurii emotio- rinle pe care Ie posedam astazi Cll privire 1a adult creeaza un obstacol
nale a personalitarii, lipsa simrului de responsabilitate ~i a educariei lui, in interpretarea lor. Desigur, exista ~i ahe numeroase dificultati in calea
indicatori de a.gresivitate manifesta ~i latenta foarte mari, inteligenra unui demers de sistematizare a acestor feluri de date. La ora actuala:,
nealimcntata educational ~i con venita spre de1incventa etc. In genere, se omul adult, Fauritorul principal aI vietii sociale ~i aI progresului, traie~te
considera ca cea mai dramatica perioada pentru b3:rbari este Intre 20 .5i 1n zone foarte diferite ale pamintului ~i con~tientizeaza conditia exis-
25 de ani. Este 0 perioada de contradiqii, de integrare In sisteme de
tenriala a destinului sau social. Amprenta social-economidi ~i culturaUi
gratificatii cu resturi de agresivitate de tipuI celor din copilarie. 0 a a creat 1a adulti 0 conditie de diferentiere a structurilor dinamice ale
doua perioada 1l1carcata se contureaza spre sflqituI etapelor de adult personalitatii lor fata de tineret ~i copii. $i aceasta, deoarece oamenii
dnar (35 de ani). Este 0 perioada de repliere ~i bilanr, de scadere a ar-
adultl de azi sint marcati de mentalitatea~i stilu1 de via~a din deceniile
246
247
 4-5 ale acestui secol.In copiLhia ~i adolescen\a adultilor de azi lumea
e~a inca iswvita ~i saracita de dectde celui de al doilea razboi mondial, consolidat optica privind faptul di dupa perioadele copilariei ~i o.do1e3-
cu aspira\ii mai modeste ~i idealuri poate mai mari. Ivlijloacele de comu- cen~ei, perioade de foart<; mare plasticitate, dezvoltarea, Inceteaza. pen-
nica~ie crau mai restrinse, drculatia ideilor mai precara ::;i mai J:ncarcata tru ca apoi, dupa 0 lunga perioada de platou, fara evenimente semnifi-
de presiunea razboiului rece. Diferen\e1e de receptare a ideilor in adoles- cative (perioade1e adulte) sa Inceapa declinul vie~ii. Opusa ~cesteia est..:
centa adul\ilor de azi a fost mai abrupta ~i marcata de virulen\c critice, opinia de larga circula\ie di vlrstele umane se lncardl de experienia,
influen\ele ]colii 1i ale mass mediei au fost mai putin 1l1semnate (In spe- ('uno~tin~e 1i comportamente profesionale importante In Intreaga viat2,
cial a TV-ulni, c::lre er~, inca 0 raritate), ca ~i ale 5c01ii care avea un ceca ce lnseamna dezvoltarea eontinualrl decursul anilor adu1ii. in aceste
caractc!' mai scobstic, fiind mai distanpta de via\a econol1;idl ~i intr-uil condi\ii, problema stadiilor de dezyoltare psihica a vierii adulre trebuie
+d mai re~;trictiva chtorita dificulta\ilor postbeEce, Dealtfel, rqeaU:l sa faspunda unci dileme importante. In cazul acceptarii ideii de dezvoJ-
~colara distrusa prin razboi s-;). restructurat 1i a crescut treptar, neputind tare ~i pentru fazele adulte se pune problema reperelor psihologice, rc-
cuprinde deci ce~ia mai tirziu, marea majoritate a til1eretului in sisteme prezent:ative implicate in alimentarea procesului de dezn,ltare a stadiilor
adulte.
de instruire mai consistente. Ni se pare clemn de semnalat hptu! ca in
timp ce in genera~iile cnprinse astazi intre 5()-60 de ani ex:isra desrui Acest demel's I-am incepe eu materia1cIe privind biografiile oameillior
oameni care au jucat 1i jOJca rolmi imponante fiind autodidaqi sau Cll ceIebri $i media de virsta pen tru erea ~ia rezisten ta in di£'eri te domenii
studii incomplete, dupa 1965 acest fcnomen este pe cale de dispari\ie. [73, p. 5, 7-34] fenomen ce pune in evidenia un aspect 0.1 dezvoltarii
Apdar, exista anumite condi~ii ce ]i-au pus amprenta asupra dez- jJsihice In perioadele adulte. Desigur, trebuie sa tine:n scama de faptu]
voltarii in copiElria 9i adolescenp adul~i10r, condi\ii :)i e,'enimente ce 'ca, In genere, vlrstele adulte mai tinerc, de~i foane creative, J.U un poten-
au modclat fclul de a gindi, a fi ~i aaqiona al acestora. Este adevarat tial de stabiEtate mai reclus (marea industrie a pus In eviden~a fluc-
d adultii de azi au schimbat via~a sociaEl din zilele noastre, au consti- tllatia mare a for~ei de munca pina 1a 30-35 ani), fiind apoi urmat de
stabilitatea relativ mare a celorlalte virste in proccs'Jl de ;Jerpetuare a
~uit substJnp. umana ce a creat ~i vehiculat caract;:~risticile vietii mo-
deme de azi, progresului social-cultural ~i profesional. Un proces similar se mani-
festa ~i cu privire la infraqionism.
Exista, desigur, trasaturi uni,'ersale umanc (caracteristicile mai ge-
nerJle ce definesc oamenii), exista ~i caracteristici generate de coexis- Toate acestca au creat 0 ateniie crescuta pentta virs~ele adulte ~i
tenta generatiilor in acela$i mediu de cultura, aspira\ii 9i idealuri sociale, ?entru trecerea lor pe planul mai activ al eercetarii.
ca 9i Insu9iri ce decurg din amprenra lasata de caracteristicile nivelull.li
*
de trai $i de carJ.cteristicile consumurilor. Acest complex de caracteristici * *
creeaza 0 valabili.tate relativ larga a swdii10r privind psihologia umana.
N u trebuie sa uitam ca societatea moderna exprima 0 tendin\a puternica
de omogenizare a aspiratiilor spre un nivel de Hai civilizat $i demn, Evident, exista un coeficient de interven~ie a factorilor biologici ~i
spre 0 via\a culturala bogata, dl diviziunea intemaiiona1a a muncii nu m timpul vlrstelor adulte, ca $i In cazul proceselor de cre$tere din vl1'-
este doar un deziderat, ci 0 realitate ]i ca In procesul producerii ~i difu- stele tinere. La virstele de peste 35 de ani au loc forme de exprimare
zarii de bunuri materiale ~i spirituale sint angajaii tot mai mul~i oa- de maxima f01'\a, energie, prin care se realizeaza contribu~ia consistenta
meni, fapt ce creeaza 0 nOlla dimensillne dezvoltarii psihice de amsamblu .a :adul~ilor 1a cerintele vie~ii sociale. Dealtfel, vlrstele adulte se mai
a omului din secolul nostru. rnmesc ~i Vlrste active.
In aces! sens putem afirma di exista diferen~e privind poten~ialul :I:
psihic llman de la 0 ctapa la alta de via\a. ~n acela~i sens exista evolu~ii * *
socioprofesionale ~i Ocupaiionale, diferen\e de aspira~ii profesionale, de
stil de via\a, de statute $i roluri sociale pe vlrste.
Exista 0 serie de factori amelioratori implica~i in via~a social-econo-
Organizarea sistemelor diverse de suplimentare a preparaiiei profe-
sionale (datorita amplificarii de patrundere a revoluiiei tehnico-indus- mica ~i culrurala. Ace1tia din urma se eonsidera responsabili de longevi-
triale) a fost confruntata cu doua opinii consolidate, eonrradictorii pri- tate, de activismul mai mare a1 emului modern fala de eel din aIte peri-
vind omul adult. Pe de-o parte, In primele decenii ale secolului s-a oade istorice ~i de victoriile lui o.proape incredibi1e priviRd staplnirea.
energiei atomice, zborul In lURa, utilizarea electrGnieii,a laserului etc.

249
 Primre psihologii mai cunoscuti, Ch. BLihler [31, p. 405-409] a volta rea senzoriaIJ:, Jlervoasa, glandulara, se dezvolta ~i complica planul
(;Qleqion-at in jurul a lca biografii ~i 50 de anamneze din 1iteratura mental $i al simbo1urilor etc.
pe care Ie-a tratat din optica vlfstelor ~i a incerclt sa identifice curba In llumeroasele sale lucrari, H. Thomae [252] a atras atentia asupra
ascendenta ~i degenerescema a viqii umane pc aceasta baza. Ulterior a veriodizarilor efectuate pentru vlrstele .adulte ; trebuie sa aiba In atentie
disociat (1959) declinu1 biologic de cd intelectuaI. ~ "1 c, sarcIlll
ralUn . '1e care matunzeaza,
. v '1'
III sensu Imp 1antanl v" omu 1UI. III
, sar-
\\7. Stern a opera! en imaginea piramidei dinamice a virste1or, einile sociale ~i in responsabili tali sociale. Din acest punet de vedere,
care spre anii adul~i 'drful se caracterizeaza prin diminuare. $i W'hite exista anumite particularitati ale "amprentei trairilor subiective" dupa
[ 227-] cOnSl'd erav cav eXlsta
• v penoaue
• r1 a 1e Vlrste"or
' 1 a d ute
1 ce contmua
. v con- acest autor, "mprente ce se refera la aqiunea trecutu1ui, prezcntului $i
centricitatea perioade1or din virstele de cre~tere. viitorului. Pentru trecut se caracterizeaza ca fiind asimilat sau neasimi-
!n ceea ce priveste aspectele diferentiatoare, Allport [2] a enumerat 1at, preze:1tul ca fiind constructiv ~i obstaculat; iar viitorul ca deschis,
-opac sau amenintator.
~ase trasaturi specifice :;>,duhului $i anume: constiinta de sine larga.
- R. Bergler [15] (1959) a operat eu un model multidimensional
rehtii si raporturi in time, securitate emotional8: fundamel1 ta1:i, preocu-
pare obiecti\'a, obiectiyare de sine, armonie relatiY~1 cu propriile achi- de den'ohare In care variabilele socia1e au fost scoase pc primul plan
zitii din experienta personaE!. impreuna Cll atitudinile ca si conexiunilc dintre de, ca demente deosebit"
de sensibile .;;i importante. £1 s-a referit la faptul ca atitudinile slnt
Moers (149] (1953) a diferentiat 6 perioade, dintre care trei adulte,
dimensiuniie psihice cele mai sensibile, deoarece sint inJlue:1~ate de
1n care au importanta modificarile de imp::ilsuri suflctcsti. Perioadele
ware evenimcntele viqii sociale, dar mai ales de : a) eoncurenta sociala
se manifesta
de invarare. dupa cum urmeaza, din punctul de yedere al receptivit,hii
si profesionaEi ; b) situa~ia familiaEi ; c) interiorizarea lumii ~i a imper-
feqi"nilor ei reale ; d) ocupatiile cu monotonia propriei vieti cotidiene ;
Tabelul 21 ,e) imeriorizarea caracterului definitiv al propriului destin; f) confrun-
A doua tarea eu caracterul finit al existen~ei In lumea reala.
Prima perioad<1
perio~ld:i a vietii; A patra perioadl ! :\. clUCC;] A ~asea
C. C. .:\files [143] (1931), analizlnd stadiile adulte, s-a referit 1a
il viqii: prima A trcia perioada a vietii;
perio..lda a doua perioada adultii.
a \Oiepi: perroad<'i perioaciJ apariiia copiilor .;;i a considerat ciclurile vietii ca tinzlnd sa fie axate
copiLlria a treia peric,ada a vielii; a vie!Ii;
,?l t inere ~ea adult" Miezul vietH umane
31-44 ani a01l1UL prima a doua pc ciclurile de aparitie ~i cre$tere a copiilor, a fami1iei ca unitate. Tn
dorninata
0,0-20,0 ani
de tinerl::te
(rlza
de autocunoa~tere
perioada
a bdtriD.e~ii
p<."xioadJ
a bitrinetii;...
accb5i sens, 1. D. Cain [33] semnaleaza faptul di este altceva sa fii
21-30 a11i 45-55 ani 55 ;:Ini deccsul
tata1 unei fete de 10 anisi sa posezi paternuri1e de conduita corespun-
zatoare, sau sa fii tata la 30 ani sau 1a 70 ani.
;,rd,tarea
inClusi'r
autoin-
struirea
cea mal scZizutil. pe.
rioadC, de recepti?i- cea malperioadii
pu- I
o serie de aurori se opun opticii periodizarii adulte ~i emit ipoteza
:;;colarZi
tate prin instruirea
ternic3. ca starea adulta este de consoli dare. Robert Lifton [131] susiine .;;i el
ca 0 serie de caracteristici psihice se optimizeaza, dar altele sedete-
adulplor. Dispare
in teresul pen tru de crue I rioreaza, la fel ca R. Berguss (1958), care 5e refera 1a capacitatile biolo-
In',atare gice ~i psihologice ale funqii1or, 1a productivitate, trasaturi caracterio-
logicc, integrarea profesionala, statutul social $i rolurile de virsta.
D. E. Super ~i co1aboratorii [221] (1970) uti1izeaza un model de
Evident, periodizarea de mai sus pune accentul pe virstele adulte. 5 stadii de dezvoltare, in care cel adult este de Implinire sociaIa $i pro-
fesionala $i se plaseaza in urmataru1 context:
Criteriile de periodizare sint insa relativ putin clare. Guardini [94 J
(1959) - apoi Castner [37] (1963) au avut in aten~ie "crizele" virstei 1) CopilJria, in care evenimentul central este cresterea (plna la
adulte intr-un context explicativ
a efectuat ]. Kagan ~i H. A. Hors.
specific vie1ii.,. analiza <1Semanatoare 0 19 ani). Integrarea sociahi se realizeaza
irea intereselor vocationa1e ;
prin 1nvatare, $i prin constitu-

e!. 1. Leuba [129] a daborat 0 lucrare ceYa mai centrata pe virstele 2) Adolescenta. perioada de maturizare biologica (15-25 ani) ~i
adulte, In care a stabi1it diferente numeroase Intre adultul tinar, aduItul de cre5tere a oportunitatilor de adaptare profesionala - perioada im-
de virsta mijlocie si adultul tardiv. Au efecte influentele culturale, so- pregnadi ~i de imerese fa~a de oportunitatea diferitelor profesii. Super
ciale ale personalitatii adulte, dar se exprima particularita~i si In dez- considera ca adolescenl"a este ~i stadiu1 iden tificarii de sine;
250
251
 3) Tineretea (lntre 24 ~i 44 de ani) - perioada de maturitate in
care se petrece in tegrarea in profesie, eventual gasirea unui drum spe- cepe eu plecarea primului copii din casa parinteasca ,51 sflr~e$te eu ple-
cific. Este un stadiu de generalitate ; earea ultimului copil din familia de provenienta *. Stadiu1 de minim
4) StadiHI menfinerii (l'ntre 44 ~i 65 de ani) este domina! de inte- plawu estecel ce urmeaza, caraeterizat prin faptul ca toti capiii slnt
[rarea profcsionaEl ; pIecari din caminu1 familiei. Astfel privita dezvoltarea adulta, se creeaza
o oarec.are difieultate de delimitare a cielurilor vie~ii adulte, data Gnd
J) v tTste I e A'mamt?ite, ae
" 1," , ciezanga)are
•• pro f'eSlOnaIVa.
variabilitatea [aarte mare a evolutiei fiecarei familii nu numai In ce~a
Mai axat pc ideea prepara~iei pentru mund: drept criteriu <3.1impar-
ce prive~te numarui de cop ii, ciaI' ~i faptul ca exista ~i familii Llra eopii.
\;rii stadiale, D. C. :Miller $i ''\'7. H. Form [145] (1951) au descris $1 el
5 stadii -- jncare rela~ia cu munca are 0 evo1u~ie specifica. Dublineau S. enumera ca stadii: copilaria, ell doua faze de cltc
J'v1iller $i Form considera primul stadiu, de dupa na$tere, ca .tadiu 6 ani; perioada de Ia 9 la 12 ani (etapa terminaH( a celel. de a doua
de fantezie (0-10 ani). Acesta este urmat de stadiul de interese (10-- , ) ; aC101escenp
raze " (e
1 1a 12 ,2 1 18 am• (d ommata. "d e prepararea ~l. acm- ,.
12 ani), de capacita\i (13--14 ani), care lncheie primul ciclu mare a1 zi\ionarea maturitatii biologice), de cre~tere intensa somatica, dar ~i psiho-
vietii. Urmeaza ciclu1 de exp1orare, de la 15 la 24 de ani. in carc se lntelectuaia $i emqionaEi; perioada tineretii urmeaza b seria vlrstelor'
organizeaza mecanismele alegerii din alternative. are loc inva~area pro- ca final pen tru stadiul ultim al crizelor ana tomice $i psihologice de
fesionaIa, inseq:iaconcep~iei de sine In aceasta Inva~are. Urmeaza, dupa G'C5tere. Pentru autorul eitat exista doua faze sau stari adulte: 1) sta-
cei doi amori, ciclul de stabilizare a vieiii (al treilea), de 1a 25 1a 44 rea adulta tinara (de 13. 25 la 35 de ani), dominata de nevoia de activi-
de ani. Intr-o prima subetapa a acestui ciclu, l\liller $i Form considera
tate ~ide viata sentimentala $i in ultima sa parte dominata de cre~tcrea
ca se continua alegerea profesiunii, traversindu-se citeva schimbari. Mai
j'erma Jevine stabilizarea dupa 31 de ani (plna 1a 44 ani). In aces! 5ensibilita~ii (starea de adult confirm at) ; 2) starea sau faza de maturi-
tpisod de via\~l cfonuriJe se centreaza pe stabilizarea roluIui profe- tate $i de dezvoltare (de la 35 ]a 50 de ani) In care se stabilizeaza in-
:iona1. Perioacla a patra, de men~inere (de la 45 la 65 de ani) este do- ~truirea profcsionaUl, sociaEl ~i familiaia. Urmeaza 0 faza critica, mar-
min~lta de antrenarea complexa in munca specifica postuIui ocupat. cata de 0 scadere relativa (dupa persoana) a capacitatilor vitale (de b.
Acesta este un ciclu de viara productiv. In fine, urmeaza ciclul a1 50 1a 60 de ani) ~i faze1e batrlnerii.
cincilca, de declin.
Prezin ta intercs modelul lui Schein E. H. [287] de incadrare <1

In ansamblul acestor periodizari, aparent dominate de criterii dife- perioadelor adulte intr-un model tridimensional conic ce are trei di-
;'ite, evocam din nou teoria llti E. Erikson, cu cele 8 stadii ale sale 13
reqii: prima este verticaLl (In sus) ~i pune in eviden~a schimbari 1:1
care ne-am referit mai pc Iarg 111tr-un capitol anterior. Rcamintim doar
ierarhia profesionala (rangul profesional); a doua dimensiune direc-
iaptlil ca stadiile adulte sint yazUte de acest auror ca antrenate profund
in viara sociala din teama de cCi11promitere5i ca antidot fara de moartc. tionaEl este radiaia ~i se refera 1a mi$carea In sistemul profesiona1 din-
spre rolmi periferice spre roluri centrale aflate spre interiarul de cere ~d
Impaqirea stadiilor ;}clulte ;n functie de evolU1;ia familiei estc mai
-sistemului can, proces de cenrralizare profesionala; a treia dimensiune
interesanta la Douglas Hall [97, p. 55-58] . .Alitard subliniaza faptul
ca femeile Slnt mai dependente de evolutia Eami1iei care marcheaza ci- direciionaEl este circumfereniiala, pe cercuriIe din ce In ce mai Ii1guste
cluri1e \riqii lor. Aceste tipllt'i de stadii incep dupa disatorie, care crc- ale conului (e siruaiia unui contabil de il1treprindere care este mutat
e:na un cadm sl1plimentar de identificare a tinerei sarii. Primul stadiu de la 0 seqie periferid sau centrahi Ia 0 aha de acela$i tip). l\.cestor di-
dureaza de la casihorie plna 1a na$terea primului copil. Este un stadiu mensiuni Ie corespund trei tipuri de reI alii : relaiii ierarhice (legate de
dominat de 0 u~oara anxietatc Iegata de dezvoltarea copilului $i de inti- dimensiunea verticala), relatii de incluziune (radialf'\ ce se constituie
mitate, de organizare a stereotipurilor familiei. Al doilea stadiu dureaza ca relatii de eentralitate, $i relatii funqionale sau imerdepartamentale.
de 1a na~terea primului pina Ia a celui de ai doiIea copi1. Al treilea este
Perioadele adulte se pot prezenta pe zonele cilindrului p'1na aproape de
al momentuIui in care familia poseda doi sau mai mul~i copii pre~colari
partea superioara a aceswia. Autorul considera c;l substadiile ciclului
(~i mai mici). Al patruIea stadiu (aI famiIiei in plinatatea ei) incepe cu
intrarea primului copil In ~coala: ~i se termina in momentul in care pri-
muI copil parase~te easa parinteasC'a:. Urmatorui stadiu, al cmcilea, In- * Se considera familie tinara aceea ce eSle CO'mpilSa din 2 bunki, 2 ?arin~i ~i
3-4 ccpii - ~i familia bihr:na, aceea in care exisla 4 bunici, 2 p5.rin~i ~i 1 copit.
252
253
 1) Prima perioada adulta, intre 35 $i 45 de ani, se poate eonsidera
adult se exprima prin substadii ierarhice ce se plaseaza pozi~ional II) ca se eonsuma vlrsta adult a de stabilitate in care implantalia profesio-
cilindrul imaginat. na;a este intensa, activitatea pe aces! plan este eumulativa, activa si
M. Zlate [284] (1975) a schi~at 0 impartire a virstelor adulte, dupa ereatoare. Adeseori la aceasta vlrsta se mai parcurge 0 faeultate sau un
cum urmeaza: tineretea, maturitatea ~i involutia. Considerlnd contro- doetorat, 0 scoaEl de perfeqionare, de reeiclare etc. Statutele ~i ro1urile
versata situarea tinere~ii ca registru de vlrsta, autorul citat adera totu~i soeiale ineep sa .fie mai incareate de responsabilitati, aeceml in ierarhia
1a ideea ca tinerete:1 ineepe 1a 20 de ani ~i se ear«eterizeaza printr-o profesionaLl este activo
mai mare armonizare, stabilizare ~i maturizare, prin adlneirea soeiali- In viala de familie, copiii Incep sa freeventeze ~coala, ceea ce
zarii, specializarc:1 profesioD'ala, angajarea in vlata soeiala. Mamrizarea creeaza 0 cre~tere relativa a eoniinutului sl.lbidentitaiii de padnte $i 0
(perioada adulta) e eansiderata ea perioada unei maxi me realizari - ca modificare in evoluiia ,familiei.
periaada cele; mai inalte produetivita>;i, a armonizarii intereselor, apti-. 2) Perioada adulta dintre 45 si 55 de ani se earacterizeaza prin
tudinilor, deprinderilor, a modalitaf,ilor interrela~ionale, a con~tiinlei~ treeerea pe planl.lri de mai mare responsabilitate profesionala si soeial-
incl usiv a securizarii emo~ionale - ~i a strueturarii eoneep~iei filozo- obsteasca, aceste doua subidentita~i se VOl' ciezvolta. $i ace::tsta cu atl!
fiee de via\a. In fine, involutia (vlrstele de involuiie se caracterizeaza. mai mult ell c:lt vor fi mai muhe etape de reeiclare pareurse. Subidenti- " .
prin deelin· eompensar, inegal, prin uzur;! c1atorata imbatrlnirii etc.). tatea de sor se va diminua U$or ea ~i aeeea de p~irinte, ciat fiind fapwl
Dupa cum se poate lesne vedea, fluetu<l\ia eriterillor de diferenriere- di independenta copiilor (mari de cele mai multe ori) nu mai necesita
a stadiilor, indusiv a eclor adulte este foearte m;1re. Datorita utiiizarii o atentionare permanenta in aeest ro1. Evoluj:ia feminina este relativ
mai tensionala $iincareata de indispozitii $i anxietati Cll substrat bio-
de eriterii dif erite, se consemneaza diferente in eeea ce pri'.qte limitele
logic-hormonal (menopauza).
inferioare ~i superioare .ale fiedJ:rei etape adulte. Cele mai eritlee mo-
mente ale ciclurilor vierii slnt perioade1e de trecere de 1a 16 ]a 25· de 3) Perioada adulta prelungita (de la 55 1a 65 de ani) se caracteri-
ani ~iede de dupa 50 de ani. zCJZa printr-o oarecare diminuare a fondor fiziee, 0 perioJda cri tica
(111Ji JIes pentru femei - in orice eaz Intii pentru ele). Diminuarea
In literatura de specialitate se atrage insa atentia asupra erizei
eeler .j. feluri de subiclentitati este rdativ inegala, dar regula este \"alida
de 1a 40 de ani, 1a care ne-am referit in parte ~i vom renni. Aeeste
mJi ales pentru subidenritatea familiala de parintc. Familia se aWl in
vlrste sint profund influeniate de ennimentele familiale. Primele se
plin proces de deuuclearizJre. Are loe apoi diminuarea eanl.llativa a
prelungesc peste limita i:lferioara spre zOl1e!e tinereiii. Virste1e termi-
subicientita~ii profesionale, ramine 0.etiva subidentitatea maritala fami-
nale, ca ~i virstele eritlce in jurul a 40 ~i .a 50-55 de ani se afla sub
liala, dominant maritaUi $i aceca de aetivitati soeial-eulturale.
semnul cre~terii longe\"itatii ~i a1 ie~irii din viata activa, profesion::tla ..
Intrarea in perioadele de pensionare - mai vaelit de regresie - eehi-
Se tinde sa se eonsoJideze ° virsta matura tardiva prelungita elatorita.
valeaza cu 0 importanta restrueturare 0. intregului regim de "iala, acti-
ere~terii eonditiilor de viata, a suportului medical $i de euhura medi-
vitate, relatii soeiale etc.
cala preventiva mai buna $i soeiala mai larga, fapt ee pune lU eviden~a.
o dilatare a virstelor adulte eactive.
2. Subetapele vlTstei adulte. Avind In Yedere ideea ea stadiile dez- DIK\~lICA' IDENTlTA TII
valtarii psihice au drept criterii de diferen~iere tipul fundamental de
aetivitate :)i tipul de rela~ii implicate, se poate eomidera ca expan- Din cele de mai sus reiese ca subielentitatiie profesionale eonnituie
siunea cumulativa 10 earaeteristieile muneii profesionale $i in ierarhia aspectul ce reprezinta persoana 'In perioadeleadulte. Este yorba de
posrurilor de munea constituie tipul fundamental de aetivitate in peri- munca specifica, earia unei profesii (rolul profesional consta din expee-
oadele adulte, iar structura re1aiiilor de munca soeiale si de familie taiia celorlalri fata de 0 persoana Intr-o profesie data).
(valoarea lor contribuJnta In afeetarea si dezafectarea identitaiii ~i a Desigur, intereseaza convergenta ~i divergenra dintre subidentitatea
subide'Hita1;ilor) constituie tipul de rdatii caracteristiee si in aceasta. profesionala Cll aceea privind viaia soeiala ~i cele legate de rolul paren-
perioada. Ca atare, se pot difereniia urmatoarele subetape adulte:
255
~54
tal ~i marital. Schematic redlnd corela~iile cde mai obi~nuite in co(>-
diferenra £ara de generatia tlnara ce intra In produqie. Faptul ca atare
textul celm 4 subidentita~i privind maturitatea, de au urmarorul aspect:
se con)tientizeaza ca un plus de experienta practidi ~i 0 cerinta de reci-
clare sau de perfeqionare teoretica. Optiunea pentm ,£unqii adminis-
trative execl'.tive de proiectare, In domeniu, se face aproape pe nesim-
tite *. Oricum, viaia profesionala )i ob~teasdl devine mai densa In
probleme ce 5e resimt ca mai dificile $1 complexe, ~i in viap de familie
apar probleme noi. Cre$terea copiilor, problemele legate de inrrarea
acestora 111 :;:coaEi aduc dupa 5ine aspecto de educatie ~i instruire mai
complicate, mai ales ca uneori primul copil poate intra in perioada
pubertatii ~i poate crea tensiuni de opozabilitate, nemulrumiri, Statistic,
aceasta este perioada celor mai numeroase desfaceri de casatorie -- mai
ales dadi sotii lucreaza In localit3ti diferite :;:i fac naveta, iipsind astfe1
foane mult de acasa. Totu:;:i, angajarea mai profunda In munc3 creeaza
un echilibru al personalitatii.
Virsta aduitii de stabilitate aproximariv
!ntre 40 :;:i 45 de ani experienta profesionaEi devine bogata la multe
r~~;f!e (25-35cni) egale - 35·45 ani persoane. Omul se simte In mijlocul vierii. Capacitatea de munca ~i
randJ.mcntul se afla In prim plan. Este 0 perioada de expansiunc soeiaEi
:;:i profesionala. In familie se reinstaleaza echilibru1 ~i un sril adecvat
de interrelatii. Opozabilitatea copiilor este tratara cu mai mult calm
:;:i cu mai purina nelini:;:te - cee3 ee arata ca familia a achizitionat 0
experienl;a ·pedagogica. Familia poate fi confruntata eu decesul parinri-
lor (bunici1or), ceca ce va duce la interiorizari profunde.
Structura i:nerrelariilor sociale se va dezvolta pe vertical a ~i orizon-
tala, In stfUctura ierarhiei profesionale, dar $i In ·afara ei.
In perioada adlflta de stabilizare Jl (de 1a 45 la 55 de ani) se insta-
leaza U$or Incarcarea cu intimitate a subidentitarii parentale$i maritale,
dar cresc $i responsahilitarile pe aceste planuri. Rolul de sor :;:i sorie se
cunoJ.$te mai bine. Criza de idemitate a copiilor mai ayansari sau
parasirea [amiliei de unul din copii (care pleaca 1a studii) contribuie 1a
cre:;:terea tensiunii :;:i nelini~tii In familie.
A c'-;uo Vlrs!a de i:.cf:.:ritale Naluriia!ea a III-a Perioada de 1a 45 1a 55 de ani se poate :;:iea divide in doua subetape.
(';5-55 cni) ( 55-50ni ) In prima, de 1a 45 1a 50· de ani, se perpemeaza structurile relatiei
comp1exe ale etapei anterioare. Unele avansari in mundi, gradarii, grati-
=seutial pentru fiecare din aceste dilatari $i conrractari de subiden- fieari etc. permit marirea confonului in famiIie, plannri mai comp1exe
::la,i cst:; faprul di se realizeaza in conte:nul unor rdatii de feed-bad, pentru vacanre, Poziria profesionala este Inalta, can tributia poa te fi
.;:'ri':i;;d randamenrul, efectele ~i expecta~iile de evaluare, ca $i expec- inalt creatoare. Dupa SO-55 de ani se exprima din nOu trecerea prin-
:;::l;ii:e de recompense, promotie, responsabilitare $i iniiiative, rinere lD
evic:';;:1\2: a opiniilor legate de statu suI social $i prestigiul acestuia. Toate '" Jacques Elliot considera ca este 0 perioada in care cre~te incidenTa unei noi
crize de orig;nalitate (cam la 37 de ani la arti~ti) ~i concomitent 0 rata mai mare de
a.::estea slnt de maxima importania In perioadele adulte. <leces intre 35-39 ani la persoane foarte angajate profesional in caz de insuccese
?erioada de la 35 la 45 de ani se lmparte ~i ea In doua subperi- repetate sau de ne~anse numeroase succesive. Rata deceseIor reintra in normal intre
oade ; de 10. 35 1a 40 ~i de la 40 la 45 de ani. Desi In ierarhia profesio- 40-44 ani. Complementar, acelea~i viTste sint semnificative pentru contribu;ia re-
nala persoanele de 35-40 de a:1i ajung la func~ii medii, sesizeaza zistenra a persoanelor respective in domeniile ltiinTei, tehnicii ~i ale diferiteJor activita;i
anizanaJe.

256
257
tr-o criza de interiorizare provocata de climacterium (menopauza) 1a
fcmei. Aceasta criza bio1ogica este Insotita de disconfort fizic ~i arc Exista uncle diferent;e ]a femei fata de cele de mai sus.
ioc mai devreme sau mai tlrziu. Climacteriumul viri! poate fi mult mai Emanciparea femeii s-a izbit 'de numeroase restrict;ii obstruqioniste
t'<lrdiv. H. Lowe [133] (1966) a studiat 326 de biografii plus 2 000 de dinspre partea societat;ii, dar $i dinspre panea S1tuatiei reale familialC'.
Rold de mama ~i de sOlie este mai indlrcat ~i tensional ~i, in genexe.
persoane. Autorul a conchis di exista un fel de anticipare-a~teptare
(expecta~ie) a climacteriului care mare~te actiunea psihologica Insoti- cele doua rolmi (solie ~i mama)slDt totdeauna mai dilatate ~i mai
tOCJ.re. 0 diminuare a fortei fizice~i 0 modificare relativ~~ a starii de active ca la barbati. Se pare ca din punet de vedere antropologic
·are 0 mul! mai mica variabilitate la wate rasele umane, ramlnlnd
femeia
mai
sanatate (astenie) contribuie la adlncirea imeriorizarii mai sus semna-
stabila. Ea are matricea rasei 261.
late, care se organizeaza ~i in jurul ideii de valoare a propriei persoane.
familie Incepe procesul de denucIearizare. Copiii primi se disatoresc, Deosebit de 1ntereSante ni se par observatiile lui Douglas T. Hall
intra In produqie,au copii proprii. (97, p. 89·-92] (1976) privind dezvoltarea trebuintelor in perioadele
In perioada sa u ~)lrstcl adult,l preltmgita (de la 55 la 65 de ani) sub- tineret;ii ~i ale adultului ,tIna.r, mijlociu ~i tardiv (indusiv perioada adulta
identitatea profesionala incepe sa se distanreze ca $i subidentitatea socio- prelungita).
cuhura!)l, care slnt mai putin incarcate de sarcini. Super considera ca EI imparte ansamblul trebulltelor ]'n trebuinte de serviciu ~i trebu-
este 0 etapa de menrinere ceva mai 1ini~tita. SubidentitateJ. paremaLl inte socioemotionale. In tabeluI de mai jos acestea au fost concentrate
~i maritaEl se re1ncarca de intimitate prin aparitia nepot;ilor, lntr-un pc trei ni\'eluri de vlrsta (lmpanirea fiind facuta dupa criteriul stagiului
context nou. Ciclul vie~ii i5i inchide ~i redeschide inca 0 veriga. In in profesiune). Noi am adoptat tabelul original.
prima subetapa (de la 55 la 60 de ani) numeroase profesioniste se pen-
sioneaza, ceca ce modific:i bugetul ,[amiliei $i programul ei. Are lac 0 C.\R.ACTERISTICI PSIHOFIZIOLOGICE MAl IMPORT ANTE
restructurare locativa de multe ori (la 60 ani).
Dezangajarea profesionala a femeilor aduce 0 modificare a orarului Exista 0 serie de aspecte legate de sistemul nervos ~i virsta : mult
familiei, problema preocuparilor, relatiilor sociale etc. Pentru femeile cliscutata problema a regresiilor, chiar daca in ansamblu este de ne-
angajatc mai mu/t In problemele viet;ii de familie, problema nu este contestat, este greu de detJ.$at ca atare. Fiziologic, se ~tie di perioadele
prea gra va - mai ales di dupa aceasta organismul feminin i5i recapa ta de cre~tere Slnt dominate de procese1e anabolice, iar cele de Imbatd-
vigoarea. Barbatii continua participarea lor la procesul muncii. Expe- <lire - de catabolism. Exista insa sisteme de regresie chiar In perioadde
rient;Q Indelungata Ie stratifica numeroase capacitat;i organizatorice de de cea mai intensa ~i rapida cre~tere. Embriologii semnaleaza degenerari
munca $i un randament facil de obt;inut pe baza de don mediu. A vind ale. unor zone cerebrale chiar 1a embrion. Pe de aha parte, H. B. Jame.
111 subordine colective mai mici sau mai mari, echipe de tineri - se [109, p. 87-88] (1959) a semnalat stabilizari funqiona]e plna Ia
5traduiesc sa Ie conduca $i sa Ie invet;e. Poate aparea 0 opozabilitate de 60-70 2.ni. A~a, de piida, au loc fine diferent;ieri plna tlrziu in sistemul
generat;ie In cazuri de crize economice sau schimbari sociale foane nervos auronom (Kuntz, 1939). Dealtfel, se ~tie 6i sistemu1 nervos au-
evidente . rODOm este extrem de rezistent la procesele de il}volut;ie.
. Printre altele, hipotalamusul (creierul median) este activ ~i In pro-
Viat;a in famiEe se simplifica imr-un fel. Distraqiile devin mal
gres ~i peste 60 de ani.
put;in improviza te. Exista 0 oarecare rutina reconfortanta a. viet;ii din
In intreaga masa a creierului, panea cea mai perisabila se afia la
f amilie (tab ietu ril e).
nivelul conexului (pons) $i a creierului mic. DealtfeI, numarul neuro-
nilor care se distrug in masa creierului (ace~ti neuroni nu se recupe-
*
:caza) cre~te dupa 25 de ani. Supleant;a are loc datoridi numeroaselor
lUterrelatii struotura1e $i a uria~e mase de rezerva a substantei cere-
Acesta este un tablou foane sumar al perioadelor mature axate pe brale. Funqional, activitatea imelectuala este alimentata $i intre~inuta
evolut;ia unor oameni obi5nuit;i ai viet;ii de mundi ~i aport constructi v de solicitarile permanente profesionale, 'culturale, sociale, de confart care
in procesele de produqie. devin numeroase ~i responsabile 1a adult.
Evident, aceste corclat;ii ~i intercorelat;ii intre subidentitat;i pot fi Se ~tie Insa ca ment;inerea vigorii fizice, solicitarea optimala a siste-
extrem de diferite de la caz la caz. mului nen-os ~i a sistemului muscular influen~eaza ~i vigoarea psihidi.
Igiena mintala ~i psihosomatica vad .aceasta rela~ie co. esent;iala.
258
259
 Cele mai bune performan\e de forla ~i durata se manifesta intre
Tabelnl 25
20 $i 29 de ani. Tabloul general are urmihoarele aspecte: 18-19 ani
<)20/0' iar 20-29 ani 1000/0, intre 30-39 ani 950J0, intre 40 ~i 49 de
Stagiu ani 90,5°/0, J:ntre 50-59 ani 750;0, iar intre 60-69 ani 67,70/0' Se
Trcbuinte socio-emotlonale
In profesiune Trebuinta de sarcina I pare casolicitarea prin munca este folositoare, deoarece men\ine aspecte
I
.ale fonei. StudiiIe Iui Gessnez~i \\;/oltereek (1959) au facut referiri spe-
De inceput 1. Sa posede, dez'l"O!tlndu-~i, Price-! 1. Cerintii de asistenPi $i in- ciale la acest fapt. Totu~i, unii autori cum ar fi E. \,\'. Jok1 (1954),
perL I telegere. IVIi.ilier Hegemann [153] (1956) considera c~ scaderea performan tdor
2. 5:t se perfectioneze ca specialist. i 2. Cerinta. de autonomie.
Cll ·drsta are loc din cauza nicotinei, cofeinei, alcoolului, somnifere-
3. Sa-~i dez'folte creati'litatea $i' 3. SCt si'mtC, competitia $i opo-
ziria stinlulati.,a. lor etc. Dupa 40 de ani, forp fjzidl scade u~or. Se manifesta ~i alte
spiritul de ino"2_tie.
1. Srl. se roteze in arii n1ai apropiate I rnodificari de caracreristici fizice, de metabolism bazal, de secretii ale
dupC, 3- 5 ani. I
gL:l.!'delor pituitare ~i a hormonilor sexuali. Tot dupa 40 de ani deserqte
u,/or energia, ell atlt mai mult Cll ell' inima ~i plaminii intra lntr-o faza
~Iediu 1. S:i poscde priceperi $i abilitlti 1. Dori::ta de a simti viata de miqorare a capacitatii de pampare de singe. Descre~te in aceste con-
educate mai inaltc decit noh in~ (este foarte ocupat, nu are dilii tonusul muscular, cre~te cantitatea de grasimi evident la multe
trati in profesillne. tirnp, nu se poate odihni).
2. Sa-~i educe deprinderi integrate 2. Sl-$i reorganizeze ideile de- persoane, mai ales la cele ce due 0 via\a sedentara. Pot sa se manifeste
vcchi $1 noi. spre sine ('ICllorimorale, fami- modificari de tensiune arteriala ~i sa apara probleme coronariene.
3. SC'-$l dczvolte 0 viziune largi lie, muncii, mo1'alitate etc.). Tot dupa 40 de ani are lac un declin al vederii, ceva mai marcant,
pentru muncii $i organizare. 3. 5l-$i redud. indlligenta faFL
1. Sa sc ro teze ,nans [!ld in tr-o de sine $i S:l dep(l$eaSCa C0111- ceea ee va face neeesara punarea de oehelari. Auzul scade ~i el, dar
noul treapta pro[esional(t pen- petiti:l. 5(, simta illtelegerea mal plJ\;in evident. Pielea deyine dupa 40-42 de ani mai pu\in coloral'a,
tru a dobindi abilit:tj:i noi. I $i s(, h, r;1portat la stresul mai uscata (mai ales pielea fqii), apar cearcane mai accentuate sub ochi
profcsional care SCL fie re-
cunoscu t. ~i riduri 1a coilul extern al ochilor. Biirba\iIor incepe sa Ii se rareasca
paru!, apar fire razlqe de par in nas sau in urechi, lncep sa apara
5tarea adu li(t 1. Dorint" de a fi cansu Hat, de
fire aibe mai eviden l'. TOt in jurul virstei de 40 ani are loc 0 cre~tere
1. Cerinta de "ltelcgere ~i con-
prelungitCl. a'/ea 1'01 de consilier. sultarc spre a ajuta s;l-~i (marire) a regiunii Plntecului, ceea ce duce 1a modificarea siluetei.
2. Incepe sa sim n ciL t[cbuie intCltreze expericllta de '1iati Pc plan profesional se ating expecta\ii mai inalte sau devine mai clara
5e implanteze in activitC,ti C<J.platformol pentru alpi.
rioare prafesiei. 2 .• \cccptarca de c1Ure altii $i imposibilitatea de a accede 1a un anumit post in ierarhia profesionala,
de C{,tre sine in statutul de post vizat de multa: vreme. Acest fapt va determina, dupa caz, 0 rea-
·rirsU. justare a expectativelor ~i obiectivelor de iuoga ~i seuna durata. Daca
3. Deta$area treptatii de acti-
'ritatile profesioll<J.le stresante. n u s-a produs schimbarea, ceriI1\a de schimbare este atlt de mare J:ncJ:t
s-;:J.raspindit ideea ca intre 40 $i 50 de ani omull~i schimba fie slujba,
fie locuinta, fie partenerul de viata.
Exista doua aspecte diferite : imbatrinirea ~i patologizarea. *
*
Exista un fel de imb01naviri ale virstelor. Este 0 cre~tere, de~i nu
prea evidenta, a numarului de zile de imbolnaviri.
A$a, de pild~, de la 25 de ani se pot Insuma cam 2,5 zile de De men\ionat faptu1 dt scaderea fonei musculare ~i a rezisten\ci
boala anual, 1a 65 de ani cam 35 zile (Eitner - 1966). In stlidiile sale, fizice se compenseaza prin dez\'oltarea complexita\ii capacita\ilor psi-
Lawrence (1948) [124, p. 1507-1521J considera di pina 1a 25 de ani hice in afara de situa\iile de stres care mineaza ~i funqiile psihice.
domina bolile de scurta durata - de fapt bolile de lunga durata au Studiile Iui \V. Schulte (1959), F. A. Kehrer (1957)~ K. F. Rengel
curba mai semnificativa. La 2S de ani reprezinta 5010 cazuri, dupa (1958) ~i K.Eiferth (1964) au pus in eviden\a treptele de san~tate,
2S de ani reprezinta 7-10%, iar dupa SS ating 12-130/0' Capacitatea cercuri ale sanata\ii care au evob\ii diferite.
de munca ~i foqa au, de asemenea, un declin semnificativ.
261
260
 Aeeste cercuri sint : eardio-pulmonar, sistemul nervos ~i reglarea ten-
siunii, stomae-intestin, aparatul locomotor, sistemele nervos ~i psihie ~i Bonnardel Q ciat apoi acelea~i categorii de stimuli eu viteze din ce
IJrganele de simt. in ce mai mari (3 viteze) ~i apoi In eombinatii eomplexe de reaqii hl-
crllci~ate ~i simple eu ffilna ~i piciorul (drept ~i stIng).
CAPACITA TILE COGNITIVE in reZllmat - modificarea in funqie de vlrsta a vitezei senzori.al
motorii studiata printr-un coeficiem de diferentiere nu a prezentat 0
In perioadele mai sus mentionate ,au lac schimbari rdativ impor- evolutie sensibila. Au aparut diferente eeva mai sensibile la vit<.-ze!c
tante in structura generaEl .a caracteristicilor psihice. Amprenta profe- mari ~i mai cu seama la viteza stresanta (viteza J). Ca fenomen de
sionala se instituie asupra structurilor operative psihice. Insa~i capaci- supraso1icitare dupa 50 ani, J. Birren (20] considera ca intre 20 ~i 60
ta\i1e senzoriale se dezvoltJ: in anumite direqii sub influenta profesio- de ani me loc o scad ere de 10,200/0 a reactivitatii senzoriale generale.
nalizarii ~i se deterioreaza sub influente convergen te biologice ~i de Aceea$i amplitudine a degradarii a aparut in eazul experientelor domi-
5uprasolicitare. nante perceptive, ca ~i in cele ce implicau factor! intelectuali mai com-
Dupa 50 de .ani scade capacitatea de observare vizuala ~i mul~i Od- pleqi de combinare, de mi$cari eu semnale vizuale $i auditive la viteze
meni utilizeaza proteze vizuale (ocheIari), corectia vizualJ: permitind mari. La rezultate asemanatoare a ajuns $i Ch. Buhler (1959), citate de
ca acqtia sa-~i exercite mai depane sensibilitatea vizuaEl profesionalJ: H. Lowe (1978) - in ordinea modificarilor, rapiditatea scade 1'1 apro··
doblndita.
ximativ 30 de ani, precizia In jurul vlrstei de 40 ~i mai evident dUp3
Se dezvol ta, de asemenea, mult caracterul mobili tatii vederii. $i 50 de ani.
acesta are 0 curb a descendenra spre sflr$itul maturitatii. In schimb, esti-
Concomitent are lac iune 20· ~i 60 de ani 0 miqorare continua a
matia artistica ~i estetica a vederii este in cre5tere pina foarte tlrziu.
A. Bonnardd Q studiat pe loturi numeroase timpul de reaqie auditiv cantitatii de lumina ce patrunde in pupila $i 0 sdelere a capacit3tii de
~i vizual pe grupe de virsta de la 20 de ani la 60. acomodare a cristalinului,' ceea ce contribuie la reducerea vitezei de
1n opozitie eu studiile Iui R. M. Belbin (1953), ale lui ]. E. Birren e:~itatie vizuala .. Aceasta va face ca sa scada treptat capacitatea de
CIUre.
(1959), ]. E. Bormardel (1953, 1955) a prezentat 0 serie de interesante
rezultate care se refcra la funqioI1area auditiva ~i vizuala. Aceasta modificare (scadere) are loc dupa cum urmeaza :
lata clte\·a (Bonnardel) :
I
II.1II
40-50
30-40
50-(,0~fedie 20-30
Timppe deI reac~ie
1,0-1,1 I luminii Tabelul
10-20 26 I
total stimuli
I Intensitatea
0,6-1,0
4,0-10
2,0-4,0
1,1-2,0
Grupuri dp. \·irsti
(ani)

Auditiv :
19,4 15
1S
19
51
52
Vizual
50
53
·Vizual
Auditiv

20-30 -
30-10 Aceste modifidiri ale pragului de luminozitate se corecteaza prin
10-50 iluminatii de sursa mai strategic a~ezate pentru activitati "de lectura~
50-60 scris, desenat etc. ~i prin protejare vizuala (ochelari). Exista totu~i ~i
persoane care vad normal plna la 50-60 ani. J. ]. Botwinick ~i cot
[23, p. 85-88] (1959) au atras atentia asupra diferentelor In extra-
gerea semnificatiei perceptive prin figuri ambigue. Pe acest plan percep-
Stimulii s-au dat 1a intervale inegale. N u se observa diferente no-
tiv, se pun In evidenta diferente culturale ~i degradari mai mari dupa
tabi1e in cazu1 timpu1ui de reaqie pe grupe de virsta. Sdlderea spre
45 de ani 10. persoanele necultivate.
60 de ani es.te nesemnificativa in cazul acestor reaqii simple.
In <:azul reactiilor de solicitare 1a viteze diferite au aparut insa Acuitate0. auditiva este de maxima intensitate intre 10-14 anip
multe diferente. urmeaza 0 scadere Ioane latenta a acesteia.ca abia dupa 40 ani sa
aiba loc 0 scadere mai evidenta.
262
263
 20 40 60 80 20 40 60 80 mime etc. Mirosul .cm: foarte Iegat de gust. Consumul de bauturi c8.

)
~i statuI in camere neaerisitc degradeaza mirosul in jurul vlrstei de
80 5 tabirea vederii Defecl e vi zua Ie 40 de ani.
orbire fOra orbire
60 Rezumind, dezvoltarea senzoriala se realizeaza in Ylrste1eadulte
sub dubla jnfluen~a a antrenarii caracteristicilor discriminative. Efec-
1;0

)1 tele se repercuteaza
$i de identificare
mai ales in cre~terea caracteristicilor
ale capaeita~ilor senzoriale antrenate
discriminative
~1 sc3:derea rela-
20

o ---
..
-+---
~,../
:
,..//
1 1--;
I
20-1

o~
, ------ !
~/

I
tiva a praglllui absolut minimal - 'a mai tuturor tipurilof
~i pereeprii, chiar ~i a cdol' dureroase, de~i dupa 55 de ani se manifesta .
dureri surde ce se prelungese in timp $1 slnt de natura anritica,
de senzavii

reuma-

:~
250 Sliibirea auzului
rica [208, p. 437-441]. , .
Exista uneori opacita~i senzoriale Inso~1te de dorin1;a de a meniine
'50 5ensibilitatea in prof0sie $iadeseori dorinp invinge. Un ral important
100 1; - tl au acumuElri de experien1;a senzoriale ce se realizeaza aproape fad.
l dificulta1;i. A existat prin 1965 un portal' la facultatea de medicina din

200L
50
o
_
21

01
I Bucure~ti care avea, printre aItele, $i funqia de a pasrra
demonstra ti v pen tfU orele de ana tomie (oasel,;). El Cl1na~tea {oane bi ne
:;i pC! tea iden tifica mai bine ciccit asisten~ii tineri virsta osului, defecte1e
materiahll

si numeroase alte 'amanunte, aseulta $i coreeu studen\ii inainte de exa-

Seaderea estc mai evidcnta pentru iI1altimea sunete!l)r care sc redLle rnf'1e cu demnitatea unui decan, numai datorita interesului $i expe-
eu 3(;0/0 la 35 ani (prima perioada adu1t<J.). In a dl)ua peril)a&'i adulta ;'ien\ci leg:lte de ma terialele oferite la ore:e de anatomie.
scaderea pe acest plan continua (ajungind 1a 40%)' Atenria deservcFc traseul de colectare se1ectiva a experienl,ei pro-
Auzul este solicitat in mod predilect in uneie profesii, cum ar fi {csion ale, ereeaza $i orien teaza complex cerln rele profesionale, pc indi-
cde muzicale sau de educa~ie muzicala, 13. eei ee lucreaza ell moroare catorii semnificativi ai materialelor supuse activita~ii profesionale $i pc
sau in mine, Capatd ;;i el amprente de profesionaJizare sau munea in r;tuJ.lurile specifice .ale muneii, care intotdeanna are 0 anumita direqie
telefonie la un anumit nivel de dezvoltare a acesteia. Exista Insa in dominantd. Totu~i, dupa Blumberg ~i Lowe (1978), are lac 0 scadere
l1umcrOase profesii 0 poluare de zgomote care modifica $i slabe$te aeu- CeY;1 mai evrdenta Intre 30 ~i 35 de ani, apoi disereta de 1a 35 1a 58
de ani. Aceasta scad ere este mai evidenta in cazul in care concentrarea
itatea auditiva, fapt evident ehiar dupa .35 de ani. Tacrul se profesio-
nalizeaza de asemenea, fiind foarte activ la inginerii constructori, 1a atenl,ici este solicitata 0 perioada mai indelungata (10 ori) Lira Intre-
muncitorii din confeqii, la eei din industria mobilelor, la strungari, rupere; in perioadele tinere~ii cre~te in prima maturitate, se men~ine
frezori, asamblori etc., iar sub forma de rezisten~a la curent electric in a doua maturitate ~i scade diseret ulterior. Cre~terea capacltarii de
aten~ie in prima maturitate se datoreaza intensei solicitari a acesteia eu
se dezvolta la eleetricieni, montatori TV, de aite aparate, reparatori etc. () mai mare selectivitatc ~i randarnent. Dealtfel, intre timp are loc inca
In eazuri obi;;nuite are loc 0 scadere u~oara a audibilitarii la frecvenrele
un fenomen. Oamenii adul~i ~tiu sa dozeze foneie interioare mai bine,
foarte joase (125 eili pc secunda) dupa 45 de ani. posed3: un fel de autoreglaj optimal derivat din experien1;~L Chiar in
Sensibilitatea tactila: are 0 curba lenta de descre~tere dupa 45 ani actl\-itari ce solicita aten~ie continua, adultii de 35-40 de ani ~tiu sa
(Zobel, 1938). Taetul este sim~ul de maxima erotizare [285, p. 668- aspire, sa autoregleze bataile cordului, astfel inclt sa ob~id'i performante
676 ]. de concentrare a aten~iei pe perioade indelungatc. Deosebit de mult se
Mirosul se perfeqioneaza in anurnite profesii. in genere, omul nu dezvolta volumul ~i distriburia aten~iei (insu~irile extensive ale acesteia).
are un miros prea dbZvoltat. T otu?i, cei ce lucreaza in industria chi- Cimpul de aqiune a1 memoriei se restructureaza de asemenea sub
mica, in industria cosmetid:, marinarii, geologii etc. au forme de miros influentele profesiunii. Se retin incidente1e eritice, problemele-cheie, le-
asociat eu vazu1 ~i sensibili dt~i interne mai difuze ~i nedepistabile Inca, gate de activitatea profesionala specifidi. Maximum de orga."1izare de
prin intermediul carora sirnt apropierea furtunii, prezenp unor zadf- ansamblu a memoriei (maximum de utilizabi1itate) se considera a £i

264 265
 dupa care moment 0.1 vietii are loc 0 scadere lenta pina 10. 55 ani,
clnd "stingacia" ~i neindeminarea devin mai evidente. Totu~i, exista
un procent, p:lna 10. 300(0 persoane de peste 50 de ani cu indeminari
relativ nealterate $i capacitaii de invapre psihomotorie bune. Un 1'01
important in activisrnul invaiarii pe plan motor revine experientei
amerioare, fapwlui daca persoana in cauza este san TIU obi$nuita CD
mi$carea. A.duliii care manipl..;jeaza cuno~tinie manifesta yioiciune in
...;
,
acest domeniu, cei ce se antreneaza ~i tin 10. mi$care ramin vioi in achi-
1 I I I LL-LJ~----L-LL"L"LJ ziiionarea de mi~c;'lri, manualitate ~i deprinderi psihomotorii. Rolul
2 3 L; 5 6 7 8 9 10 II
ore de muncii antrenamentului este [oane important in .tipo10gia lnvaiarii chiar ~i
10. yirstele adulre 'tardive.
a
in ceea ce prive~te problema inteligeniei, in perioadele adulte, exista
I·a zi date divergente numeroase. Ele se refera mai ales la ipoteza descre~terii
ca pacitatilor intelectuale in jurul ~i dupa 40 de ani.
in perioada cuprinsa intre anii 19.30-1960 studiile privind inteli-'
b
Figura 6 gen\a au servit ipoteza ca inca dupa 17/18 ani exista un platou de
st:1gnare a dezvoltarii imelecwale a omu1ui, iar dupa 25 de ani 'are lac
atins la aproximativ 25 de ani. Lowe evoca studii care pun in evidcn,\J. o foarte lenta sdldere a va10rii, Q. I. D. \Vechsler considera ca e yorba
o valorificare mnemi61 mai inaIra la adulti decit la copii Cd vol urn de Yalori de scadere de 0,5 anual.
(fapt ce, connnit in bit;, reprczima 107 unitati informationale pe uni- o astfel de ipoteza s-a bazat mai ales pe studii transversale. Con-
tate de timp). cmente Cll acestea,unele studii longitudinale au pus in e\"identa viteze
Foane dependenta de structura soIicitarilor de via1;a, memoria adul- de deteriorari diferite. T estele de vocabular n u indica deteriorari nici
wlui este orienrata spre obiecti ve, are suplete. E. 1. Stepanova [218, dupa 65-70 de ani.
p. 67-76] considera ca de fapt memoria atinge 1a adult apogeul dez- in 1956 Schaie [206, p. 26] a etectuat un program de studiu in
,-oltarii sale. Argumente1e pc care Ie utilizeaza sint demne de rcriaut . ..1CeaSta problema pe 500 de subiecti de la 20 la 70 de ani. cu retestari
Se sllstine ca intre 18 $i 25 de anicxista 0 dezvoltare evidenta a gin- periodice a 13 funqii cognitive5i prin analiza factoriaIa a 4 factori
dirii $i memoriei in decalaj eu nivelul de dezvoIrare a aten,\iei, ca independenti de inteligenta ~i aite caracteristici. Inteligenp. propriu-zisa
intre 26 $i 29 de ani are lac 0 cre$tere evidenta a nivelului de utilizare a fast sondata in ceea ce privc$te comprehensiunea '/erbaEl, calculul,
a atel1~iei pe fondu1 muneii - platou de dezvoltare a gindirii $i memo- raT;ionamentul inductiv etc. A mai fost studiara mobilitatea cognitiva
riei, intre 30 $i 33 de ani se· dezvolta din nOli toate eele trei ca platou, (capacitatea subieclului de a trece de la un mod de a gindi la altul,
intre 30 $i 35 de ani $i eu 0 redresare u$oara intre 36$i 40 de ani. In cadrul operatiilor curente intelectuale).
in paralel cu ace~ti indicatori ai activitarii intelectuale s-au masurat
Exista prob1eme ale memoriei de scuna durata (MSD) $i de 1unga mobilitatea oculo-motrice, viiua1izarea.
durata (MLD). Prima dureaza de 1a cIteva seeunde 1a 8-10 minute,
lntre 40-55 de ani nu au aparut caderi ale curbdor variabilelor
are volum redus (de aproximativ 7 ± 2 unitali informationale) $i se
deterioreaza mai substantial in eazuri de $ocuri, boala $i stari de ten- mai sus mentionate, dimpotriva, cre$teri U$oare continue (datorate acu-
siune. Reducerea ei ca f1exibilitate In utilizare devine relativ evidenta mularii de experienra a persoanelor testate).
dupa 40-45 de ani ~i mai marcanta dupa 55 de ani. Studiile lui Stepanova (1975) pe 2300 persoane de diferite virste
Dintre componentele memoriei, fixarea $i pastrarea au 0 foarte mare (intre 18 $i 40 de ani) aU pus in evident a ea exista 2 perioade ale dez-
voltarii inteleetua1e pe aceste virste - una intre 18 ~i 25 de ani, iar
longevitate in MLD. Recunoa$terea '$i reproducerea devin eeva mai purin
prompte dupa 55 de ani. Dintre tipurile de memorare, cea 10gica este a doua IJ1tre 26 $i 40 de ani, eu momente de virf ale inteligentei 1a
mai rezistenta, cea mecaniea prezinta semne de scadere intre 40 ~i 45 20-23, 32 ani, ale atentiei 1a 22, 24, 27, 28, 29 $i 32-33 ani ~i ale
de ani. invatarea psihomotorie implicata in profesie dar ~i in forme1e memoriei la 19, 23, 24 $i 30 ani. Din combinaT;ia acestora a deta$at 4
de activitate curenta se aflaln platou pina laaproximativ 50 ani, perioade. De 1a 18 1a 20 ani ~i de 1a 22 la 25 de ani sIn t perioade de

266 267
 nivel a1 dezvoltarli gindirii, memoriei ~i atentiei; 34-35 de .ani cu <.)
mai pu~in prodigioasa memorie, gin dire ~i atentie -- apoi iar 0 cre~tere In genere, creat;ia cere eforturi, experient;a ~i insistenta in domeniu
a celor trei funqii studiate. A patra perioadh este dominama lntre 35> s: gasirea stilului ~i a formelor singu1are ,ale creatiei reale.
40, 45 de ani (~i chiar dupa aceasta vlrsta). 5e ~tie ca inteligent;a se exprima prin Q.I., ori nu intotdeauna valo-
Se considera ca atare dol In dezvoltarea inteligen~ei este implicata 0 rile Q.I. 5e gasesc la persoane1e care au dat cele mai remarcabile creatii.
influenta mai marc culturaEl $i social2:. Generar,iile mai vechi au fast Probabil, aceasta relativa nonconcordan~a se datoreaza numero~ilor
instruite intr-un siste.m mult mai formal, bazat pe memorie, de aceed) factori care influenteaza creativitatea, factori printre care unii preg-
dispun de statute educationale l11ult mai inega1e, cu mai pD1;ine deprin- nant de oportunitaii sociale, dar $i factor! de cultura. W. A. Owens
deri ~i solicitari ale gindirii formate in ~coaE:i. Cazuri1e de aces! gm [163, p. 3-54] a pus In evidenr,a constanta mai 'mare a persoanelor
coboara media statistica de reu~ita la tesrele de inteligenta pe virstele ell :1in1 cultural ridicat, in ceca ce privelte cotientul de inteligent;a.
de dupa 40 de ani. Lucrind cu "Matricele progresive Raven" (714. 'Cbiar la vlrstele maturid1tii avansate, acest fapt este adeseori eyident.
adulr,i Intre 21 'Ii 59 de ani), H. Lowe [13.3J nu a gasir scaderi semni-
fica ti ve ale dezvoltarii in te1igen tei. INVA TAJ:\.EA PER.\L\NE0<lA
H. S. Conrad [50, p. 592-599) ca ~i G. A. Foulds $i J. c. RaVer!>
[76, p. 133-142] au constatat acelealiaspecte. 1n schimb, H. C. Leh- Exista Inca 0 serie de probleme deosebit de importante legate de
man [126] considera dl vigi1enta este maxima la 30 de ani, apai des- ,detaminarea sociala a dezyo!thii psihice umane.
cre5te, pe dnd cuno~tintele ating maximumul la 40-50 de ani ~i rami!}, In aceasta situatie se afla rolu1 $i statutul profesional. lmediat dupa
relativ stabile, deschise co. posibilitate deachizi~ie pina 10. 58--60 de ani. :al dL)i1ea razboi mondial, femeile au continuat sa 1ucreze in numeroase
Exista ~i 0 atentie deosebita £ala de virstele medii adulte legate de post\iri de munca in care au trebuit sa intre din diferite moti\"e in
descopcriri sau apanuri remarcabile in diferite domenii ca expresie a timpul razboiului. Treptat, econo111ia iarilor beligerante s-a redresat,
dely:)l ~arii un or factori componenti ai inteligenr,ei in combiI1at;ie cn ,cu mici fJuctuatii, a anJt loc 0 perioada de [oarte mare expansiune
creauntatea.
econamica alimentata de un foane mare avint a1 Itiinielor fizice, nu-
Din acest punct de 'ledere, descoperirile ~tiil1tifice s-au situat irJJ cleare, a tomice, 0.1 chimiei, medicinii, dar mai ales al autorna tizclrii $i
deceniile anterioare (1900-1950) mai ales intre 30-.35 de ani, cele .electronicii etc. Toate acestea au dus 1a mlltaiii tehnologice de foane
]iterare il1tre 25 ~i 30 de ani. In ultimele decenii se realizeaza 0 mutare marc rilm ~i, evident, ]a modificari ale schemelor organizatQrice (arga-
divergenta a creativitat;ii in il1treaga structuraa virstelar. Cercetilrile nigO.lT.clc) ale intreprinderilor. Procesul aces to. s-a intensificat intr-o ma-
matematice de aport s-au deplasat spre virsta de 30-40 de ani, cele sna fara precedent intre anii 1950-1965, ani de expansiune econo-
literare au coborlt spre 20 (pentru poezie) ~i au urcat spre 60-70 de: mica foarte mare. Acest proces a creat 0 modificare profunda in struc-
ani pentru literatura. Cercetarile contribuante in chimie, biologie, s-au tura profesiunilor, 0 perimare profesionala rapida, lnsotita de cerinle
pIasar spre 50-60 de ani, in muzica s-au pIasat intre 30 Ii 50 de ani. de remediere prin reciclare, Invatari rapide, reprofilari etc. Inlocuirea
in pictura intre 30 Ii 70 de ani (cu exceHii co. in cazul lui Picasso. bratelor de munca datorita schimbarilor tehnologice nll a fost prea
Dorland). St. Milcu (1971) ra dat urmatoarele medii de vlrsta pentru -mult afectata, remedierile prin fenomenele eYocate mai sus au avut
realizari deosebite: fizicieni ~i chimi~ti (41 de ani), poeti $i drama turgi forte satisfacatoare de reechilibrare a siruatiei. Dupa 1967/68 a inceput
(44 de ani), nuveli~ti (46 de ani), exp1oratori (47 de ani), compozitori 'insa 0 criza economica dublata de criza energiei (cea mai puternica
~i actori (48 de ani), (lrti~ti (50 de ani), esei~ti (51 de ani), oameni de ,de acest fel), fapt ce a dus 10. necesitaii mai acute ~i complexe de
stat, medici (52 de ani) filozofi (54 de ani), matematicieni, astronomi. restructurare a economiei multor tari pe fondul unui $Q'lm2j e,'ident
umori~ti, ziari~ti (58 de ani). In sport, virsra marilor realizari se pla- (in tarile capitaliste) ~i a unor devalorizari ~i fluctuaiii monetare dra-
seaza in tre 25 ~i 27 de ani (in unele sporturi, mai put;in gimnastica). malice. In acestecondiiii s-a evideniiat $i mai mult distanta dintre
Pentru premiile Nobel aportul de vl.rsta pentru fizicieni se situeaza. '$caala ~i produqia industriala, iar procesul crc$terii $i dezvoltarii so-
intre 35 Ii 60 de ani, iar in medicina Intre 45 Ii 65 de ani. ,ciale a capatat mai mult caracterul unci crize economice (de energie $i
Totu~i, exista realizari eu totul remarcabile efectuate 10. virstc ina- :manetare) tensionale de mari propoqii.
intate, dar ~i domenii in care sint riscuri pentru perioadele vlrstelor Elememele de :lmbunataiire au fost antrenate atit in reforme~e $CO-
inaintate. :lare (un ultim sistem preconizat a fost in R.S.R., cel de marire a tim-
;pului alocat activita~ilor productive - practice $i cclor de investigaiie),
268
269
 sau motlvat;iile legate de rolul personal profesiona1 (ceea ce duce la
elt ~i prin numeroase forme de educatie a adu1tilor, in vederea anul~rii dezvoltarea unor noi aspecte ale sinelui din zone1e profesionale). Exista,
diferitelor forme de perimari profesionaie. Acest sistem amplu de m- desigur, numeroase probleme legate de subidentitatea profesionala. A~,
struire direqionata in ciduri de scuna durata, reciclarea sub forme
de pilda, masurarea obieetiva a succesului poate sa nu fie coincidenta
foarte diverse ~i tot mai dense a dlpi'ltat denumirea de invatare perma-
ell resimiirea succesului pe plan subiectiv. Sfera obiectivelor ocupar,ionale
nenta. Aceasta presupune 0 viziune mai clara ~i complex;; asupra siste- tinde sa devina la adulti (mai ;:des in etapele 2 ~i 3) lncorporata in obiec-
mului de interaqiuni dintre factorii tehnici, economici, psihologici ~i
tivele sinelui. In genere, persoanele care au succes prezin ta 0 mai mare
sociologici. In contextul acesteia exista forme directc de educatie profe-
tensiune legata de angajarea profesionala. Persoanele care sint obi~nuite
sionala. Educa1;ia permanenta reune~te taa te formele de prega tire pro- cu insucces tind sa fie in expectar,ie tensionala Q rezultatelor (White).
fesionaEl in ,'cderea perfeC1;ionarii exercitarii unci activitati profesio- Exista 0 trairc tensionala a perimarii profesionak Este ~tiut faptul ca
nale. EducJ.tia popular-a a fast mai mult 0 ex:perien1;a a tarilor in curs
tehnologiile noi solicita un mai mare grad de atenr,ie, imeligenia, in-
de dezvoltare (un timp). Co. aspect al inva1;arii permanente pentru toaTe formatie. Dealtfel, In societate eircula a mare cantitate de informatii
yirstele (Universita1;iie populare) are 0 traditie relativ cam de 80 de
libel'e (generale moderne) ~i 0 infonnatie profesionala de rezen"a. Aceasta
Jni in Danemarca ~i foarte veche de asemenea 1:n R.F.G. Universitatile
din urma preseaza ~i in invar;a.mlntul superior. Exista eomentarii exce-
po pularea lJ in vedere un evan tai mai larg de pregatire culturaEl pen tru leme priyind educatia adul\ilor in culegerea "Educaiia adulr;ilor" -
viata sociaEl, civira, economidl. in Franp, bazele educatiei adultilor au
semnata de V. Paveleseu ~i de 1. Biberi.
inceput inca de prin 1833 (Guisol). in R. S. Romania exista de ase-
Oricum, se pare ca procesul educ3.tiei permanente a adu!tului pentru
menea universita1;i populare de care beneficiaza adultii.
conditia tehnica ~i economic3: a muneii este calitativ mai inCarCaTa de
Exista un organism UNESCO ce are in atentie problemele ecluca-
potential formativ decit relar;iile interumane.
liei adultului, organism important pentru conservarea ~i imbogaiirea In'"a1;area implicata in educar;ia permanenta se adreseaza niYe;~Jrilor
patrimoniului culturaL adoptarea ~i recalificarea profesionaEl, partici- senzorio-motorii ~i psihomotorii, ni velurilor intelectuale, eel or sociale
')area la forme1e vietiiculturale ale societa1;ii etc. A 14-a Conferinta
(morale ~i cultural e) ~i nivelurilor afective ~i estetiee" Aceasta rnultilate-
CNESCO, din 1966, la Montreal, a efectuat 0 sinteza ~i 0 serie de re- ralitate de obiective este necesara deoarece exista a distanr;a social-eco-
cornandari pri \-ind taa Ie virstele amrena Ie in sectoarele educa1;iei per- nomica. Intre generatii care, datorita perimariicuno~tintelor (ele se 1n-
n13.nCn re.
noiesc cam din 10 in 10 ani apl'oape total) tinde sa se mareasca. De
Exista J:ns;l 0 mare diferel1t;a lmre aceste forme de invaiare, care
aeeea, a~a cum semnala P. H. Giscard (1966), etapa ~i semnific3.r;ia cea
se realizeaza farO. 0 neeesitate imediata inclusa In motin!;ia 1:nvat;arii. mai imponanta a educar;iei aduhilor comd in adjustarea implicata in
1n schimb, reeicElrile siot legate direct de ceriniele societa1;ii ~i ale omului
formarea de profunzime a intregii fiinr;e, pe cit se poate printr-un mi-
indus il1 subidentitaiile sale. Acestea reprezinta forma eea mai complexa nim de interven1;ie cu un maximum de influenta.
5i noua a in valarii permaneme.
Pe de aha parte, Bernard Roux [203, p. 11-13] (1969) a ealifieat
Oricum, educatie permanenta (a adultilor) optimizeaza conditia de
invatarea adultului "pedagogie a realului" ~i a atras ateniia asupra rlt-
participare a tuturor oamenilor 1a progresul ~tiin1;ei ~i tehnieii ~i, fire~te, mului natural de care trebuie r,inut seama.
de\'ine intensificat ~i organizat in condiriile de transfer de tehnologic.
Cel mai complex aspect a1 individualizarii educatiei adultului este
lnVatarea permanenta atenueaza inegalita1;ile existeme in pregatire.
prelunge~te durata paniciparii la virsta activO. prin 1mbogat;irea de cu- insa, implicat in caracteristicile perimarii profesionale. Intr-un interesant
studiu privind aceasta problema, Theodor N. Ferdinand [72] se refera
no~tinte ~i adaptarea la schimbari, propune un sistem de valori ~i cul-
la mai multe feluri de perimari profesionale. Prin perimarea profesionala
turi innoite ~i legate mai direct de earacteristicile vie1;ii concrete social-
se intelege utilizarea de cuno~tinte tehnice, teorii etc. ce siat mai putin
economice ~i industriale, orienteaza ~i imbogate~te posibilitatea de adap- eficieme in rezolvarea de probleme decit altele, aflate in mod curent la
tare a adul\ilor la conditii noi profesionale sau chiar creeaza condit;ii
dispozitie pe plan social in domeniul de specialitate respectiv. Autorul
de dobindirea unei calificari noi, contribuind la ere~terea randamentu1ui
~i a productivita1;ii. citat difereotiaza trei feluri de perimari. Referintele sale se fac cu pri-
vire la oamenii de ~tiinta ~i ingineri. Demersul ~i e~antionui de refe-
Se ~tie di 1a persoanele la care se dau mai multe competente ~i sar- riota ni se par importante, deoarece aceste cadre sint implicate in re\'olu-
cini legate de rolul profesional. cre~te subidentitatea pe aeest plan (are tionarea tehnica ~i de mentalitate.
·loc 0 cre~tere profesionala). POt cre~te in mod inegal insa cuno~tintele

270 271
 Forma de perimare de maxima semnificatie cuprinde cuno~tinre .5i i, dactilo- ~i stenografiei, a limbilor straine, a biologiei, matemati-
tehnici ale disciplinei, fapt ce este exprimat printr-o relarie Intre gra- eilor, istoriei la diferite niveluri de virsta (1a persoane cu niveluri de
dul de perimare individual, nivelul cuno~tinrelor aceswia in disciplina; inteligenra diferite). In urma acestei [oarte vaste cercetari, Thorndike
considerata ~i niveIul real a1 cuno~tinrelor disciplinei. Aceasta forrn5. a pus in evidenta faptul ca exista 0 dezvoltare a viteze1 ~i randamentu-
de perimare este mai evidenta in perioada a doua adulta (lntre 45 ~j; Iu! Invararii pina 1a 21 ani, dupa care moment se stabilizeaza un platou
55 de ani).
cu 0 scadere [oarte lent a dupa 30 de ani.
o a cloua forma de perim.are are la baza specializarea exccsi,';} cwO' E vorba de cantitatea de material insu~it de un subiect dat de 0
creeaza 0 inegali ta to de intrerinere neperimataa domeniilor activi rarii anvmita drsta Inrr-o unitate de timp, fara de a1tul. de aIta virsta,
(este evidenta tot ill a doua faza <adult8: - intre 45 ~i 55 de ani). Prin In aceea$i unita te de timp.
cele doua feluri de perimare sc pun In evidenra caracteristicile peri- Alte studii au confirmat 8.ceste rezulta te. S-:J. consta ta t ca scaderea
marii gencraIistului (primul caz) ~i specialistului (al doilea cn). Este de randameDtului inva~arii dupa 45-50 de ani este rdativ lenta pina. la
presupus ca specialistul prezindl un grad de perimare ceva mai ridicat 75 ani chiar. Scaderea cste cam de 1 procen t pe an pen tru in vararea
dccit generalistuL Perimarea profesionaEl exista mai :intotdeauna, spe- in tipurile activitarilvi' euprime In experiment. Diferitele forme de acti-
cialisrul 0 Va ave:J., in mica masura pentru problemeie speciale delimi- vitate au curbe relativ diferenriate de inva~are. In orice caz, inteJigen~
tate in care lucreaza, dar specializarea ingusta este insorita de un de,:a- ~i acti,'itatea intelectuala, sanatarea ~i viap activa favorizeaza men-
hj de perimare mai mare In ceJ.elalte specia!itari ale domeniului.
~inerea uDei bune condirii a invararii, Intre rimp, pe plan social a avut
La aceste doua tipuri de perimare se adauga perimarea de pOSt sau loc 0 adedrata proliferare a formelor ~i metodelor de invararc, ceea
de funqie in care speci:J.li$tii fOdrt<~ buni sin t numiri in posturi admi- ce a creat facilizari in acest domeniu. Diferen~ele dintre :invatarea la
nistrative ale cercetarii respective ~i cuno~tinrele (inclusiv prepararia., adulti fara de adolescenri constau In ; a) 0 mai mare eoeziune a capaci-
lor) nu Ie mai sint utile In activitatea de post. Exista numeroase corn- talilor de imbinare a formelor de analiza conn eta ,~i absrracta in actul
binarii posibiie ale perimarii profesionale, cambinarii in funqie de gra. invatarii; b) 0 mai rapida extragere a ceca ce este important $i semni-
clul de perimare ~i de tipul de post. * Perimarea de pOSt a unui blm fiealiv :inn-un material ce trebuie invapt ; c) 0 mai critica si pragmatica,
generalist sau bun specialist pune pu~ine probleme pen tru recidarc. acceptare a noului ; d) 0 mai mare ~i clara atitudine de refuz a ceca ce
Gener:J.listul ~i specialistul inapt reprezinta Insa handicapuri serioase Sf este neclar; e) 0 mai clara evaluare a surselar de informalie, fapt ce
obstruqionism in posturi de acest tip (~i mai ales specialisml inapt). se exprima printr-o mai m:J.re independenra $i, "distan\a strategica" (P.
Perimarea profesionala este determinata de evo1uria in diferite do- $i M. Golu, 1968) fara de sursde de informalie; f) 0 mai mare cerinla
menii a UnoI' cercetari fundamentale complexe ~i modificarea pe aceasta de completare a laturilor aplicative $i pragmatice ale cUnO$till~elor;
baza a unor paradigme ale domeniului. Al tor speciali~ti Ie lipse~te fine- g) 0 mai puternica necesi tate de a, completa cuno5tintele de domeniu
t(!J tehnologiilor, fiind prea impJicali in teoria de domeniu. Este peri- eu deprinderile, tehnicile, procedeele, opera~iile eorespunzatoare; h) 0
marea specifica academicienilor.
mai mare cerinta de precizie a cuno~tintelor. Aceste elemente diferite
Studiile comparative privindlnvararea la ~colari ~i la adcdri nUl ale motivaliei inva~arii laadult se exprima in tendinla lui panicipa-
prezinta b prima vedere prea mari diferenre. riva, prin aqiuni, spre a surprinde toate momemeie, aspeerele, iuter-
Cele mai ample investiga~ii comparative pe acest plan au fost efec- corelariile ce se creeaza 111 aceasta condi~ie, Trei aspecte interesante s-au
mai pus in evidenta in legatura cu invatarea la adulti: 1) Faptul ca
wate de E. 1. Thorndike [253] {1928) care a cuprins iDtr-un prograrn
de cercetare forme diferite de invarare, inceplnd ell :invararea citit-scri- i1n alarea reimpulsioneaza procesul general al dezvoltarii la vlrstele
adulte $i ca adul\ii ce tree prin cursuri de reeiclare ~i In val are au 0 mai
* Theodore N. Ferdinand a dar urmaroarele formalizari penrru ceIe rrei sitl!:l,ii:
mare vioieiune $i participare sociala decit cei deaeeea~i virsta care nu
o fac; 2) faptul ca strucrurile impiicate in Lnvatare se modifica 1a
I)Op,=
(
1----
LAI\:d
LPKd)
100,2
)
Os= 1---
LAEs ) 100,3
(LPES J
Of= 1----100
( LAKi
LPKf )
iucare adulti, implidnd 0 mai evidenta direqiona're a invararii ~i, evident, 0
mai aetiva circula lie sociala a cuno~tinrelor $i tehnologiilor noi ; 3) f ap-
LPI\: = nivelul de cunojrinte al disciplinei, specialiw\ii (domenitLui) ji funqiei, iar tul Cd Invatarea la adulti constituie nu numai 0 necesitate sociala, ci
LAK = niveIul de cllnojrin\e exisrenre in realitate in domeniul, disciplina, [llllqia
?i un mijloc de in vingere a alienarii (B. Suchodolski, 1974) nu atit prin
funqiune.Od, Os, Of = perimarea profesionaEI (generalil, de specialist) de post
respectiva.
sau
modificarea de oral' ~i episodul de tip de activitate pe care Ie introduce
272 273
 in biografia adultului, C1 prm an-
trenarea capadtarilor intelectuale ID activitatea profesionala aptitudini, dar nu muIte aspira~ii - $i adap-
emorionale, a resurselor acestora. tarea se realizeaza, dar nu este extinsa ; 3) Situatii in care aduItul tillar
investe$te aspira~ii, largi posibilitati adjustate gradat pe care Ie Eir-

l~
Aceasta permi te dialogul eu $tiinp,
cu trecutul, incita la filozofie, la ge~te - este eazul cel mai fericit. In perioada de tinar adult domina
situaiiile 1 $i 3.
I , cO!1$tientizarea progresului, a muncii,
In perioada de stabilizare (adult 1) exista 0 modificare a proportiilor
o 10 ~v
..:.-- - ::0 40 YJ a contriburiei avertizate la aceasta.
P. Mure$an semnaleaza printre di- dintre cele 3 categor:ii de relatii, aspiratii. In perioada de adult II se
Figura 74 Curba generala a capaClt2.~ll
de invapre in r:lport eu virst:l (dupa ficuItarile de Invarare la adulti ste- con$tientizeaza sim~ul reu$itei ~i implinirii sau al nereu$itei $i nel'mpli-
Thorndike, 1928) reotipurile, interpretarea cuno$tin- nirii in combina~ii de reu$ita, ell nelmplinire ~i sim~ de ratare latent siw
relol' noi prin sistemul vechilor eu- nereu$ita ell lmpliniri (la persoane [oane creative sau obsrruate), nereu-
nO$tinte, lipsa deprinderilor de Invatare, blocaje In fata problemelor ~ita $i ndmplinirea (sim~ de ratare aetiv). In fine, exista $i eazurile de
prea abstracte, stres $i anxietate 'in fat a competitiei de Invapre; el reu~i ta in Implinire.
expliea aceste dificultati prin slabul contact cu $tiinp $i cartea din In perioada adult III - sub imperiul dezangajarii profesionale (pen-
panea adultilor $i prin modificarea motivatiei care devine pragma tica. sionarea) are loc In mai mare masura con$tientizarea sim\ului reu$itei $i
Am adauga faptul di pentru adu1ti Invatarea reprezinta un episod de ral implinirii, 0 Incareare cu nelini$te~i anxietate $i pregatirea pentrli
intrerupere a sarcinilor de mundi fata de care adu1rii se simt respon- acest nOu ,,$OC al realitatii" in care 5e reproduc la un aIt nivel situa\iile
sabili $i In competitie, fapt ee creeaza "stresul de Intrerupere" fara folos de adaptare descrise pentru situa\ia de adult tinar de la primul pol al
virstelor aduIte.
pentru munca saucel pll1,:in 0 atitudine prealabiLl ce contine acest stres.
Experien\a $i subidenritatea parentaEl ~i maritala trec, de asemenea,
prin faze rdativ distincte in perioadele adulte din punctul de vcdere al
C\R.\CTERISTICILE PERSONALITATII L\ ViRSTELE ADULTE
Stfucturarii personalitatii. In fazde de adult tinar, dlsnicia este in plina
Omlll modern implicat in forme de responsabilitate complexa pc consclidare, procesul de adaptare activ, intimitate, are caractcr arzator,
libidoul este activ eu etape de cre.)tere, familia e5te dominata de expan-
directii, subidentitati In care este solicitat (profesie, viata sociaEl, fa-
siunea doriniei de intreiinere a confortului afectiv. Partenerii i$i des-
milie $i statut matrimonial) <se aHa in mare parte absorb it in angaja-
mentele sociale ~i dispune de relativ putin timp. Standardul de viata copera treptat Insu$irile de profunzime $i inceardi sa se adapteze. Rolu-
se ana In cre$tere. Responsabilitatea in familie este complexa; capii; rile in familie se diferentiaza $i eonsolideaza - se instituie grade de
au nevoie de hrana, Imbracaminte, spatiu personal pentru Invaiare $i dependenta, autonomie a fiecaruia din cei doi parteneri ai familiei --
odihna, distractii, educarie. regulile de baza ale familiei, sensu! circulariei afeqiunii, zonele de tole-
1n perioada adultului tinar, personalitatea este antrenata in trairi rania ~i intoleranta, spectacolul crc$terii copiilor care sint inca mic] este
afective intense, aspiratii puternice, nu totdeauna clare $i asonate la tonic $i large$te intimitatea.
posibilit~:hile corelate personale $i de activitate. Se manifesta eonflicte In etapa de adult I (lntre 34 ~i 45 de ani) rolul parental devine
de 1'01 $i sta tilt, deoarece aduItul tinar este inca prepara t teoretic $i ;nai incarcat, data fiind cre~terea copiilor, intrarea lor in $coala. Rolurile
practic multila tera!, are preocupari diverse, ori in tilne$te pe posturile profesionale fiind absorbante$i ee:e parentale mai complicate, 5e creeaza
a erodare a earacterului arzator al intimitarii. Oboseala, insatisfaqiile
de murita de care depinde, persoanemailimitate.maipragmatice. 0
contribuie la aceasta erodare - dar ereeaza In schimb relaiiilor mari-
mare parte din disponibilitari nu se utilizeaza social, ceea ce cree<J.za
tale un grad mai adine de inrimirate ~i confort afeetiv, libidoul este
nesigurania $i deruta latenta. Studiul personalitarii legat de adaptarea
activo Se consolideaza identitatea de famiEe in fata competitiei ~colare
profe,ionala $i sociala a pus in evidenta pentru aceasta perioada 3 ti-
a copiilor. Este perioada in care pot interveni crize in casnicie (cam·
puri de situatii: 1) Situatii in care eele de mai sus sint deosebit de la lC ani dupa dlsatorie), ce se soldeaza, uneori, eu divoq.
pregI:ante $i se traie$te disconfonul legat de ,,$ocul realitaiii", ceea ce
are drept consecinta inadaptarea profesionala, bazadi pe investitii mari In perioadele adulte 5e manife~ta din pEn capacitatea de procreaiie.
Fecunditatea feminina .'ie afla in 1i.rile dezvoltate in oarecare con tra:ca:-
de aspiraiii $i cerinie de responsabilitati ce nu sInt adaptate la eonditiile
reale ale locului de munea ; 2) Situatii In care adultul tinar investe5te rare. Au existat insa pe acest pla~ adevarate recorduri (cunoseute). A~a,
de piIda, mama cu eei mai mu1ii CQpii din lume se pare a fi fost prima

275
 ~otie a lui Feodor Vasilev, t~lran din Rusia (1816-1872), care a avut masa comune, momeDte de IDtllnire ~i de despanire temporala, de
27 'de na~teri, dintre care 16 perechi de gemeni, 7 tripleti ~i 4 quadru- coopemre In realizarea de obiective implicate in bunul trai al familiei,
p1eti. Cei mai multi din ace~ti copii au ajuns majori, iar mama a fost chiar adevaruri 5i controverse rostite cu vehementa I~i lasa toate
prezentata la cunea iarului A1exandru a1 II-lea. Elisabeth Greenhile amprenta In gesturile, modul de a aborda pe ceilahi, in replici, expectatii
din Hertfordshire, di:satorita la 16 ani, 0. trait 64 de ani ~i a avut 39 de etc. T oate acestea intra in stilnl de famiEe. Succesele ~i c5ecurile so
copii, cEntre care 32 fete $1 7 baieri -- tati au atilis maturitatea. evalueaza intr-un mod specific in familie ~i constituie un fel de momente
In etapa de adult II (lutre 45 5i 55 de ani) viata de familie sc In- de intarire a suportului afectiv 5i de intimitate al familiei. Adeseori
carea: de oarecare tensiune dinspre directia roluIui parental, data fiind familia apl.aneaza dificultatile de parcurs al unora sau altora din mem-
crqterea instigatiei copiilor (puberi) 1a In calcarea reguli1or. Se in troduc brii sai, prin fona potential a cultural-materiaEl ~i de relatii de care
astfel noi
\..' v probleme
.-> ~. C
in famiEe, tensiuni,
1\ • 1 nelini5ti u amplificate de fragili-
v dispune. Ca atare, echilibrul familiei se bazeaza pe farra de coeziune
tate.a sanata\11 mamel ll1 aproplere ae menopauza, care este parcursa cu 5i respectarea regulilor sale ~i deseori are un lider, de obieei persoana
nervozitate 5i anxierate. Libidoul se tempereaza discret la ambii parre- cea mai de faqa, mai inteligema ori mai capabila sa stabqeasea un
neri. Capacitatea de a avea copii,e anuleaza la majoritatea femeiloL echilibru afectiv ~i material. Gradele de dependenta 5i libertate aie mem-
Tltu5i, au [ost cazuri de maternitate tlrzii. Ruth Alice Kisler (nascuta brilor f.amiliei Intre ei este diferit 5i mai diversificat dedt dcpendeura
Taylor), apoi E. Shepard (Ponugalia) au nascut la 57 de ani, Ainfred de regulile familiei, respectarea carora are un caracter mai rigid.
\ViIson Ja 54 de ani etc.
Familiacuprinde ,5i rudele ·implicate in arborele genealogic dar ~i
In etdpa de adult III, rolul parental de\'ine mai complex ~i situativ genealogii prin alianla. Adaptarea 1a ace~tia se realizeaza de cele mai
nou - prin plecarea primului copil din cas a parinteasca, apoi a celui- multe ori diferentiat ~i consistent sub influenta acdor rude care au un
lalt sau a celorlalti ~i prin inn-area in criza a iclentitatii profesionale statut social mai proemil1ent sau a personalitate pregnant;\. Adaptarea la
datorita dezangajarii profesiomIe, libidoul este in temperare, dispar formele de coeziune $i la reguliIe familiei se face de catre copii prin
oracteristicile reproduqiei la femei. Legatura matrimoniaEl devine de incercare 5i eraare, iar dinspre parinii prin aderare la regulile accepute
securizare ~i acro~, din care motiv pierderea sOlului sau 0 sOliei eSle tacit, reguE printre care intra aceea de a meniine ~i apara situaiia
[oane clureroasa. In schimb .aparilia nepo\ilor rehce cercul vielii, al familiaLi, de a oferi supon moral 5i material 5i de a respecta ierarhiile
reb\iilor, 301 clorin\elor
eeria in viitor a omului. - ]a lln nive! nou - restabilind inca 0 data pro- din familie. Desigur, daca se acumuleaza prea muira tensiune, e~ecuri
5i dificultali In familie, aceasta are tendinp de a capata caracteristici
Fara inc1oiala, existenla de pre'ocupari sociale, culturale, extrapro- patologice ~i de a Ie impregna membrilor ei, sau de .a intra in faze
fcsionalc 5i extrafamiliale, cereuI de prieteni 5i de loisiruri creeaza in critice de contradiqii .acerbe, dezmembrare 5i chiar anulare a obligaiiilor
ce decurg din contextul de familie mai sus descris.
perioadele adulte resurse imponante cle echilibrare 5i de exprimarc a
personalid\·ii.
*
* *

Inca din analiza de pina aici a reie5it ca in perioada adulta au loc

Capitolul IX
modificari importan te in struct'.iLl [amiliei. !n trudt familia poate fi
privita ca un "sistem" relativ deschis, in care circula afeqiune, intimi- VIRSTELE DE REGRESIE
tate, adjustari de idcntificare familiala (onoarea ~i rangul social al [ami-
liei, contributia sa sociala, un fel de statut social al ei) familia are un
Considerate ca vlrste fragile, de involutie, etapele de dupa 65 de a.ni
sti! pe care-l consuma, unul care se accepta ca reprezentativ (oficial) 5i pun desigur mult mai multe probleme clinice dedt celelalte virste. Ge-
un nivel existential spre care aspira. Dupa un timp de convietuire, fa-
rODtologia *, d-omeniul cuno~tintelor despre batrinetea umana, s-;J. nascut
milia dobindqte un fel de stil comun (aerul de familie), care se exprima
In contextul filozofiei ~i medicinii cu [oarte multa vreme Inainte de
ca 0 similirudine discreta ce nu se bazeaza pe trasa turile fetei ori ale
corpului, nici chiar exclusiv pe trasaturi de caracter ori temperament
~ Termenul
medicale .geriatrie"
~ de lngrijire (inrudit euin eel
ale persoanelor de .gerontologie")
virsta. se refera la aspeetele
romune. Dar nenumarate ore petre<::ute impreuna, sute ~i sute de ore de
276
277
 $otie a lui Feodor Vasilev, taran din Rusia (1816-1872), care a avut masa comune, momente de Intllnire ~i de despartire temporal3:, de
27 'de na~teri, dintre care 16 perechi de gemeni, 7 triple~i ~i 4 quadru- cooperare In realizarea de obiective implicate In bunul trai <11familiei,
pleti. eei mai mul~i din ace~ti copii au ajuns majori, iar mama a fost chiar adevaruri $i controverse rostite cu vehemen~a i~i lasa wate
prezentata la currea ~arului Alexandru al II-lea. Elisabeth Greenhile amprenta in gesturile, modul de a aborda pe ceilalti, in replici, expectarii
din Hertfordshire, dlsatorita la 16 ani, <a trait 64 de ani $i a avut 39 de etc. T oate a.cestea intra in stilul de farnilie. Succesele ~i e~ecuri!e se
copii, dintre care 32 rete $i 7 baieri -- toti au atins maturitatea. evalueaza lntr-un mod specific in familie ~i constituie un fel de momente
In etapa de adult II (lntre 45 $1 55 de ani) viara de famiEe se in- de Intarire a suponu1ui afectiv ~i de intimitate al familiei. Adeseori
carea de oarecare tensiune dinspre direqia folului parental, data fiind familia aplaneaza dificulta\ile de parcurs al unora sau altora din mem.-
crqterea instigariei copiilor (puberi) la inc8]carea regulilor. Se in troduc bIii sai, prin for~a potenriaJa cultural-materiala ~i de relatii de care
astfel noi probleme In famiEe, tensiuni, nelini$ti amplificate de fragili- dispune. Ca atare, echilibrul familiei se bazeaza pe forra de coeziune
tatea sanatarii mamei in apropiere de menopauza, care este parcursa cu ~i respectarea regulilor sale $i deseori are un lider, de obicei persoana
nervozitate $i anxietate. Libidoul se tempereaza discret 1a ambii pane- cea mai de for\a, mai inteligenta ori mai capabiEl sa stabqeasca un
oeri. Capacitatea de a avea copii'e anu]eaza la majoritatea femeilor. echilibru afeetiv ~i material. Gradele de dependenta $i libertate aie mem-
T(,tu~i, au fost cal:uri de maternitate tirzii. Ruth Alice Kisler (nascma brilor familiei imre e1 este diferit ~i mai diversificat dedt dependent.a
Taylor), apoi E. Shepard (Ponugalia) au nason la 57 de ani, Ainfrcd de regulile familiei, respectarea carora are uncaracter mai rigid.
\Vilson la 54 de ani etc.
FamiJiacuprinde ·5i rudele ·implicate in arborele genealogic dar $i
In etapa de adult III, rolul paremal devine mai complex ~i situativ genealogli pri.n alianta. Adaptarea 1a ace~tia se realizeaza de cele mai
nou - prin plecarea primului copil din cas a parinteasca, apoi a celui- multe ori diferentiat ~i consistent sub influenta acelor rude care au un
lalt sau a celorlalti ~i prin intrarea in criza a identita~ii profesionale statut social mai proeminem sau °
personalitate pregnanta. Adaptarea 1a
datorita dezangajarii profesionale, libidcul esto in temperare, dispar formele de coeziune ~i la regulile familiei se face de catre copii prin'
oracteristicile reproduqiei la femei. Legatura marrimoniala devine de incercare ~i eroare, iar dinspre parinti prin aderare la regulile accepute
securizare ~i acro~, din care motiv pierderea so~ului sau 0 satiei este tacit, reguli printre care intra aceea de a mentine ~i apara situatia
foarte durcroasa. In schimb apari~ia nepo\"ilor rehce cercul vietii, al familiala, de a oferi supon moral ~i material ~i de a respecta ierarhiile
reb\.iilar, al dorin\.elor
eqia in viitor a omului. - ]a lln nivel nou - restabilind ind. 0 data pro- din famiEe. Desigur, daca se acumuleaza prea mui ta tensiune, e~ecuri
~i dificultati in familie, aeeasta are tendinta de a capara caracteristici
Fara indoiala, existenp de preocup:lri soci;:l1e, culturale, extrapro- patologice 5i de a Ie impregna membrilor ei, sau de a intra in faze
fesionale ~i extrafamiliale, cercu! de priereni $i de roisiruri creeaza in critice de contradiqii acerbe, dezmembrare ~i chiar anulare a obligariilor
perioadele adulte resurse imponante de echilibrare $i de exprimare a ce decurg din contextul de famiEe mai sus descris.
personalita\-ii.

* *

Inca din analiza de pina aici a reie5it ca in perioada aduira au loc

Capitolul IX
modificari importante in strucbra familiei. Intrucit familia poate fi
privita ca un "sistem" relativ deschis, in care circula afeqiune, intimi- VIRSTELE DE REGRESIE
tate, adjustari de identificare familiaEl (onoarea ~i rangul social al fami-
liei, comributia sa sociala, un fel de statut social al ei) familia are un
Considerate ca vlrste fragile, de involurie. etapele de dupa 65 de ani
stil pe care-l con sum a, unul care se accepta ca reprezentativ (oficial) ~i pUn desigur mult mai multe probleme c1inice dedt celelalte vlrste. Ge-
un nivel existen~ial spre care a,spira. Dupa un timp de convie\uire, fa-
rontologia *, domeniul cuno~tintelor despre batrJ:netea umana, s-a nascut
milia dobinde~te un fel de sti! comun (aerul de famiEe), care se exprima
ill contexwl filozofiei ~i medicinii cu [oane multi vreme Inainte de
ca 0 similitudine discreta ce nu se bazeaza pc trasaturile fetei ori ale
corpului, nici chiar exc1usiv pc trasaturi de caracter ori temperament
* Termenul "geriatrie" (inr'..ldit euilleel de "gerontologie") se refera la aspectele
comune. Dar nenumarate ore petre.:ute impreuna, sute ~i sute de ore de medicale ti de ingri jire ale persoanelor vlr5ta.

276
277
epoca noastra. Observariile comune, manipulate in viata sociala, au T abelul nr. 28
permis sa se strlnga informarii imponante privind batrine~ea ca un
fel de vl'rsta a inrelepciunii, anticamera a morrii $i a bilanrurilor, de Despre batrinere in Grecia antid ~i Roma
obicei, ell tendinre de l'mpacare eu lumea $i de deta$are treptata de
magma ei fierbinte. Autor Referiri Conceptie Recomandan
Cele mai vechi manurii cunoscute eu privire la batrinere $i la pro-
blemele ei au fast condensate in tabelul nr. 27. o 2

i
Empedocles Etapele ',ietii se termina Elemente1e cosmosu1ui, I Cumpiitare, via-
490-430 en batrinetea, care este aerul, apa, pamintul 'Iii ta lini1)titii..
Documente Anii Continutul de remeJii Concep~ia Le.n. o stare naturala.. focul se aWi. ~i in corpul!
omenesc 'Ii diminueaza !
spre batrlnete in· modi
Perioada lui Ham- ± 1600 Igiena ~i licori pentru Yiata este eterna. diferit.· I
murabi, Nini1e, Bo.- Giisite in men'tiIlerea tineretii, pre- moartea este accident,
bilol1, Tabelele din 700 e,Il. scriptii de m,entinerea stra- bHrinetea pedeapsa a. I
Nini're lucirii pri'ririi ~i prenni- spiritului, astro1ogie Hippocrates Batrinetea este 0 stare
rea incaruntirii, Inagiel ~i magie 470-400 cle climinllare a umorilor; Optica naturalist cosmo-I
gonica 'Ii filozofiea. Ai
Exercitii
moderate,
fizice
pier-
incantatii i.e,n. b5.trinii sin t exeen trici 'Ii
intelepti (ca nebunii). fer'loarea singelui 'Ii cu pricinuie'lte ade.
Egipt, Inhotop (uni, ±2900 Pre',enirea bolilor prin i Yiata ol1lului este su- "umed111tipul
asociat ~i calmu1" ~i
sangvin CUI' seori imbolna-
derea caldurii
Iel de 'o'izir, arhi-\ Le.n. Heori 'Ii magie, astrologie,) pusa destinuilli. As- "aeml", tipu1 melancoliel virile batrinilor.
teet, medic, ulterior! eu "bila neagra", recelel
iden tificat eu zeuli dinastia a ridurilor. Profilaxie. cloar oamenii care isi
medieinii Anklepios,i III pre'lenirea constipatiei ~i'l. asigurau
trologie. Nemuritori
mumifiearea, ~i uscatu1 cu'Ii bila
eolencul eu pamintul,I'
galbena,
i ori acestia erau fa- caldul ~i uscatul, iar fleg-:
cu emblema de :
93rpe) I i raonii ~'i familiile lor matie~l eu recele, ume-!
clul 91 apa. i

Papirus medical ± 1600 Tratament de intinerire,: Toiaglll - insemn al I

i.e.Il. -,irsta de 110 ani se eon-: biJ.trinctii. BMrinetea.
Platon in Ba trinetea se earaeteri-
siclera ea aspira~ie posi-' ',irsta 'intelepeiunii' 'Ii
bilii . a eliberarii de dqer- "R epu b lica " zeaza prin sdi.derea dorin- via1:a 0 este
Moartea aparenta,. teoria
un incident'l Moderatie.
taeiune telor (inclusi', sexuale), a
ambitiilol'. Are loc ~i 0 (mitul ca'o'ernei). Bat~i-
I idealista. a reminiscenteij
Veehiul Testament , ±800 i.e.n. persistenta a caracteristi- netea inseamna frustra-I
Batrinetea, scaderea pool Noah se eonsidera. ci
±200 i.e.n. cilor clin perioaclele an-
tentialului vital ~i sexual.! a trait 950 ani. terioare clorinte sexuale ciudate.
tia ambitiilor'li citeodatil.j
a auzului, vazului +- tra-i Mathuschah, Iosif ~i
tamente hipotermiee ; :\Ioise mare longe'ri- Ii
I tate Aristotel Batrinetea este plina de Conceptia naturalista. liIoderatie pen-
"Retorica It stereotipii. Diminueaza Pri-,re'lte ba, trinetea cu tru longevitate
caldura. pesimism, oarecare mi- fara neplacerile
Nu putem ignora faptul di in scrierile Vechiului Testament se aHa nie ~i resemnare. boIilor.
expuse, in afara de semnalari de familii Cll mare longe\'itate $i existenra
unei opozirii soeiale (de sub text) lntre batrl'ni $i tineret, dornic de Ga!enus Diferente1e inctividuale Apartine primilor medici. Dieta, modera-
"Sanitati sint mari 1a batrine;:e. A a-rot 0 conceptie sim- tie, somn bun,
emancipare de tutela vlrstelor inaintate. Totu$i, virsttde inaintate erau Tuenclos" Aeeasta este 0 acumulare plistil. naturalista combi- ierburi 'Ii des-
respectate. 11ai toate comunitarile sociale antice aveau sfatul batrlnilor cle boli. A combinat in- nata. cu cosmogonism (as- cintece, atentie
ca organ consul ta ti v ~i adeseori $i ca organ decizionaI. tr-un sistem coerent ~i trologie). A conturat icle- 130 intestine ~i
Desigur, in Grecia antica $i in Roma au aparut observarii peni· eomprehensiv' medieina ea de sanatate relativa dezordini min-
greadi. ~i romana. (labila) ~i de mica psibo- tale.
nente ~i mai numeroase privind batrinerea, observarii ce au influenpt
patologie.

278
279
 Tabelul nr. 28 (continuare) T abelul nT. 29

2 3 Despre batrinete in evul merliu au scris :

Cicero "De Ciitre Cato batrinul des- Astrologia in mare cinste.I Dicta, exercitii~
senectute" pre batrlnete. Tabloul fizice dar ~i ac- Autor Referid Coeceptia RemedE
sau Cato complex, realist al Im- hic.a TIn siut egale (un tj'Titiiti intelec-
IlIajor Sive b{ttrin!rii. Imb5.tr1nirea
feI fizidi ~irezis-
de diferentiere pSi-,1tuale.
de senectu te tenta intre 'dr~ta funch-! J'\:licenna El a descris ciclurilc Astro logic:i. A fost in- Diehl., exercitii fizice.
(980-1037) vie}ii il1clusil bii trio fluentat de Galenus.
I
--I
onali\. bi010gica ~i psihici).1
matematici-
an, medic,
nete2l.; S2
unele pe altcle.
influe:lteaz2 "" semnalat re1at!a din-
tre imb5.trinire '~i con-l
Seneca BCltrinqca este 0 starel Conceptie astrologidt ~ii Norme de cum-
astronorTI diti.ile climatice care
naturali, se poate c1obin-1 parte din natur{,. Vi etica, con- actioneaza asupra fUllC-
--"-------- I di.._-~--longc'ritEi.tea, I naturalistic. duita demna.
Omu1 este 01 pat.are ~i de via- tionarii intestinelor
cxcrctici, urinei..
J

apoi conccp1;iile !ii punctcle de vedere ale Rena!iterii !ii In can tinuare ale Maimonedes Batri:letea tr(~buie pre.' A criticat pe Galenus Evitarea tensiunii,
gindirii moderne. (1136-1204) 'lenit5. printr-o '/iaF cump5.tare sexuala.
medic cele- ordonata.. COllcepti2
Exista lnsa ~i 0 situatie inversa. Aceea in care batrinii crau consi- bru a1 vremii influentatCl de Galenus.
derali a povara pe capul fami1iei :;;ia societalii. Desigur, aceasta situatie
a fost inscrisa in tradilii stabilizate. I-iipt:rborcenii ucideau pc cei ce Aenold de Tratat asupra conser· Precursor o.i ~colii 111C- Conser'lare prin min-
'Villanova '/[Lrii tincrctii ::;i 1n- dic:ale din Salerno. A care bun5., 'lin, bait
implincau 60 de ani, e,chimo:;;ii duccau b;:hrinii - 1a eerere - in til'lu-
(1238-1311) tirzierii bitril~qii. lucrat la un elixir ce
tUI:ile parasite, eu ceremonii complicate. Dupa ce i~i luau ram as bun a dus la prod.ucerea
de b wli, batrinii crau lasa1;i lntotdeauna toamna primre ghquri :;;i alco·'lulJ,i.
zapczi unde crau mincali de fiarcl~ salbatice ~i de vulturii polari pina Bai.:nn
RO,QC'r Folosirca lcnliklor
in ?rimavara. Popoarele rhboiQice eonsidcrau batrinii ca inutili ~i ii (12l-!-12'Fi Tratarea b:dril1ctii ~JI Precursor ;:;.i ginJiri: (ocl1elaril pOJ.te pre.
Eisau sa moara sau sa so sinucida. S-a conservat In cintceele stravechi filozo[ vat totu~i dei astro· "/cni c1eteriortt:ca ~li-
ale unoI' popoare razboinice menrine,ea tinerqii. ,mo .. -\ conserd( I zl1ala. l:'::'Cll1l'dii nau.l-
..derne Il~fluelltat
logice.
glorificarea eroismului :;;i su rse clasice i
~ isla· rale \>i supr:.lllaturG.le
mice .... -\ ccr~sicera t cz pot opri, a:~ula inlbA-
disprellll pentru moanea de imba trinire3. nu est( trinirea.
ba tr1nole, considera ta Iip- ire-litabila.
sita de sens !ii miec.
Rena:;;tcrea a debutat
nrintr-o intensificare a mi- Dar mizeria, ignoranra, murdaria :;;i epidemiile erau de ndnchipuit. Bali
gratiilor ~i a calatoriilor, endemice decimau populalia :;;imai ales copiii, oamenii saraei ~i batrinii.
urbanizare :;;i dezvoltare a Intre anii 1348-1359 au murit de pEigi bubonice jumatate din pop:.:-
na vigaliei, spirit de inde- laria Europei. Pe de aha parte, s-au efectuat numeroase schimbari in
pendcnla :;;i intoarcere spre mocbl de via1;a. Au ineeput sa circule n:lmeroase caqi, numarul ce!or
stiinla :;;iumanism. In 1598, $tiutori de carte a crescllt, au inceput sa fie traduse numeroase carli din
in perioada elisabethana Iimbile clasice in cele nalionale. Lucrarile despre v1rstele omului, ca ~i
din Anglia, a luat fiin~a 0 ·cele despre sanatate ~i cele de astrologie interesau eercuri desnl de largi.
serie de legi Poor Law, Au aparut :;;i circulat car1;i din China (taoiste), Islam ~i Bizani etc. Re-
pentru ~chiopi, orbi, inca- na!iterea a echivalat Cll 0 schimbaro de mentalitate evidenta. In proble-
Figura 8. Hierog:ifa reprezentlnd un om pabi;i de munca :;;i batrini, :mele ce privesc aporturile mai importante in problemele batrlnerii au
batrin - Dinastia a V-a 29J:) B.C. aziluri ~i case de munca. fost centralizate in tabelul numarul 30.

280 281
 T abelul nT. 39
o 2
Despre batrincfe in Rena~tere ~i ulterior j
batrinetii in Renas·, sitatea individuala.
fluentat de Galenus. AI
AntOi~ Reieriri CDncep~ie Remedii folosit obser'latii, dar :;>ilin imbiitrinirea bi·
terea ti~zie .. I disectii deoarece a vorbitl ologica.
I
despre greutatea, marimea:
o 2 I
I

I
inimii, a etc.
macului pIamiIl!lor,
ConcePtiesto·l:
Erasmus de Ba trine tea este ine'li·, Sn.rse grece~ti, conservtt A recomandat cind .! naturalista. I
I\otterdam 1egendele Entinii cu apa eli.:\:11
uri de lnlil- Francis "History of Life and! Caldura 9i atractia
tabila, 'un fenomen
natural. tineretii reziduuri ale al- turare a senilitatii Bacon nergie proprie.poseda
A su bliniat fa rnilia lii , ca ~i di·
Death" de (1658) Organismul 0 e-I'
chimi~i; idem ideea despre Arta a trai mulL II rolul ereditil.tii, evident, eta au eiecte reo
om de':ine centra1a ~i in- confortante fizice
9i in anii ba'trinetii carel
carca ta de 'lalorizare; la se datoreaza ~i deterio-I ~i energetice.
fel icleea drepturilor 0- I rari!. La batrinete scadel,
mului. energia. Pledeazi ca $il
I Shakespeare pentru legi:
i
I
I
Gabriel "Gerocomia" lucrare! Descrie doua cicluri ale E'loca factod de de ajutorare a batrinilor.i
ameliorare a bii· Hanvey A facut 0 au topsie ce.! Dieta ('i exercitii
Zerbi din William, lebrii. (1635) asuprai madera te fiziee.
Yerona bazata
umorala pea lui
cOllceptia! batrinetii,
Hippo- trologicil. inSe viziunea
refera. as-
la triuetii (inclusi': ar· metoda. a autopsii1or.
A determina A
t 0 ade'/ara tal
fondatorul lui Thomas Parr carei generat in teres pentru pa-,
- 1505 (?)
hitecturaIi ('i ergo.
crates ('i Galenus, ue-I obligatiile celor ce se 0- nomici), Reco· fiziologiei se considera cii. ar fil
circu1atiei ~i murit la 153 ani .. tOlogia
si pentruvirstelor inaintatel'
arterioscleroza,
A·:icena. pesimista tensionaUi ca mauda exercitii, anatomiei , I
cute prin versiunea I cupa de batrini. Conceptia odihnli, nutritie, de· i
I

[10. AristoteL cocturi, racoritoare Sydenham BOlna':ii de diferitei Contributii la descriere~i Dicta ('i moderatie.
II
('/ipera distUatil. in (1621-1689) virste, conceptul de'l
i
singe de om $i so- pacient. I clinica a pacientului. 'I

IIItie de aurL Boerhaa':e trata-

S-a preocupat de or-' A practicat internarea bOl·1 Dieta :;;i
I

(1668- 1738) ganizarea muncii me- navilor :;;i obsenarea lal ment.
Paracelsus "De reno'latione et res- dicale ~i spitalice~ti patul acestora. A studiati
tauratione. De vita Aristotel $i Galenus pri- trinetea poate fi diferentele in manifesta-:
longa libri quinque" vindEste faptul
opozant rata del influentata.
cli batrinetea Considerii ca. bll.- rea morbida, I

(1525-1527). se datoreaza acumularii Hunter

de boli. A studiat anatomia 9i A contribuit 1a contu' Dieta, exerci tii,
William patologia batrinetii I rarea relatiilor din tre vir· I tra tamen t.
(1718- 1783) (respiratia). acuitatea sta cronologica :;>icauzelei
Jerome Cind 'line ba trinetea, Hunter John senzoriala, muscula·
mortii. A contribuit :;;i laj
Cardan omul poate regreta ca vind '1iata pesimista
Conceptie ~i batrine1ea.
pri'j oarece nu are im-
Nu cumpatare. de· (1728- 1793) conturarea sirnptomato-'
(1501-1570) nu a murit in copi. portanta.. EIL'(irurl_
larie. Fischer
tura, boli1e. i
Boala e mai gra7a lal logiei Conceptietrinetii.
moderna pri· I Dieta :;>imoderatie.
(1685-1775) batrinete datorita sca-, vind ba diagnosticul :;;i tra-,
Cornaro Comportare all- derii e~ergiei. I
(1470- 1566) denta de viata emo· poate conser:a 0 sana tate mentara (mincare
Sir John tamentul. I Dieta, odihna, exer·
tionala traita (de in- acceptabila 1a batrinete. ~i bautura) evi- Prima
Floyer ba trinetelucrare desprell Mai
in eng1eza lui Hippocrates:;>i
persistii Galenus citii moderate,
influentelej
Bil.trinetea
tensita $i de Optimist, considera. ca se tarea de emotii PD-
tea eie depen-II i
ternice ~i stresurl ,,1\ledicina Gerocomia"
emotiile dure). I (1724) .
(emotii dure).

'I'
Benjamin "Account of the Sta-! A acordat atentie maJ Progresele pe acest
i Rush te of the Body and! plan au fost foarte
Laurens A efectuat cea mail Buna lucrare in care s.al S-a referit la cauza Mind in Old age". I mare bolilor mi~tale. I lente,
1558- 1609) buna. lucrare asupra'. referit la in701utie. In.1 mortii $i la diver·

283
282
 In esel1ta, secolele XV-XVIII au exprimat un progres evident fn
planul general 0.1 dezvoltarii sociale. Treptat s-au e[eetuat explorari de cimpanzeu 1a om (autoexperimem) sub influen\a teonel
ano.tomice mai sistematizate, eonfruntari de date cantitative privind a imbatrlnirii, ciar a murit fara sa reintinereasca.
patologia vlrstelor, ceca ce a marcat inceputul explorarii medicale orga- plan social, s-a conturat ideea ca batrlne\ea ~i viata se supun
nizo.te ~imoderne ~i al dezvoltarii anatomiei camparate. In 1645 a fast legitati, pre!ungirea vietii fiind legic posibi!;l dar numai in anu-
inventat microscopd ~i s-au organizat serviciile medica:c. * Sydenham mite limite ~i conditii. In tabelul nr. 31 se afla citeva aspecte mai sem-
(1625-1680), prieten cu John Locke, a practicat obligativitatea bolna- nificative privind virsta a treia in secolu] al XIX-lea.
vului de a sta la pat ~i aceea a descrierii boEi. A crescut atenti.a pentru In seria aporwriior interesante ale vremii, trebuie sa ne referim ~I
dieta ~i modera~ie la vl:rste!e inaintate. Interesant ni se pare faptul dl la cel a1 lui J. M. Charcot, care a efectuat luerarea "Lectii cliniee
S-a inscaunat ~i ideea ca la VlrSleJe Inaintate trebuie evitate emo~iile asupra boliIor batrlnilor" (1867).
puternice sau cele de durata. Tot in aceasta perioada s-au infiin\at Tab:lul m. 31
primele asociali; de prietenie ~i intr-ajutorare prin cotizatii pentru
batflne\e. Accstea erau insa pUline ~i restrlnse, dar se 'lor dezyolta Contribu!ii la problcmele batrine~ii in secolul al XIX-lea
mult in secolele urmatoare. In genere, secolul al XVIII-lea a consolidat
tendintele conturate in secolele anterioare. S-au efecwat progrese in .\utorul Referiri COl1cep~iJ. Remedi'J.l
studiul anatomiei ~i patologiei batrinetii ~i s-a conturat simptomatologia
ei. S-a acordat 0 atentie din ce in ce mai mare bolilor mintale ale
'ThollW ..S "The lOllge'/ity of Man. Dieta, cumpatare,
batrine~ii. Its facts and fictions" (Hanvey). A considera 'hap. acti!a, pro'
In secolul al XIX-lea s-au comurat ~i dez\'oltat numeroase direqii 1873. A atacat mitul
C50durata Par I filaxie.
medie luia vietii
de cercetare ~i numeroase clescoperiri biologice .5i medica;c. Dezvoltarea poate sa creasca. A atraol
medicinii a dc\"Cnit impetuoasa. Pasteur ~i Mecinikov au re\'olu\ionat
oana ta tea publica prin descoperirea microbilor ~i a \"accillurilof. Aceste alor
tentia
virsteiasupra
a treia.
dezordini- \)
:\la!:!!1l1s :\ ;l1ra~ atcllfia asupra Regim alimental',
descoperiri au clus b imbtma ta\irea tehnicilor chirurgicale da tori t~'l pre- Lc'/\' A studi;:;.t propriul
metabOlism si al unorsilu/ exercitii, profilaxie.
descre~terii metabo-
\enirii infeqiilor. S-au C'lClll progrese in gasirea de tehnici de diminuare lisrnului la b:ltrinc~e cercetatori d~ seama Iou.!
a durerilor la toate virs;:ele, Treptat a del'enit posibil con troiul mai ~ (1899).
IC\'er al epidcmiilor, ceea ce a dus la sdiderea mortalita\ii ~i la cre~terea A inceput (maistudiul
gitudinal lezi-
multi ani).\
numerica a popubtiei. AtCl1\ia a inceput sa se centreze mai mult pe
senile)
unilor. . creierului (Plagile'\
problemele rcmediilor bolilor. Mecinikov a difuzat ideea co. batrlne\ca
~liIl()t ,\drcsa desprc batri- Inca din 1890 a mcnt!onatl Dicta ~i rroElaxie.
Ie cbtoreaza unor toxine ~i bacterii intestinale. Tratamentele legate de
aceasta ipoteza nu au clus insa ia rczultatele scontate. Oricum, in seco- netc la Asociatia a- faptul ca Sprc ba.trinctei
mericana pen tru pro-
lul al XIX-lea batrinetca ~i sara cia au capatat semnificatii sociale noi. gresul ~tiintci (1890). top mic~oreaza
lasmei nllcleilor. A dez-
se volumlll Ci-II
datorita studiilor numeroase de economie. Nu a disparut interesul pen- '10 Ita t in tereslll pen trill
b .
pro lemele mal complexe; I
tru elixiruri sau tratamente speciale Cll a desehidere spre ipoteze de
implicate in proceslll im-!
reziduuri mistice. A~a, de pilda, Brown Sequard ~i-a Gutoadministrat bil trin iri1. i
experimental injeqii cu extrase de tcstico1c de animale pentru intinerire. Beard
---------.--- I

In 1874 s·a ocupat l{esponsabilitatea legala Legislatie 9i pro-

dar fadi succes. In acela5i sens, Steinach a incereat proliferarea celulelor responsabilitatea le- a ba trinilor a fast abor- tec!ie.
hormonilor testiculari. In 1912, el a emis a tearie endocrina a imbatrl:-' gala a batrinilor (co- data frontal abia dupa
nirii, din care motiv i se acarda paternitate. Voronoff a impiantat relata cu scaderea fa- 1900, a~a ca Beard a fost
cultatilor mintale) , . un precursor in problema.
* Frontul literal' contine citalii celebre privind batrine\ea, printre care cele ale Osler S-a pus in discutie pro- Legislatie, pro tec-
iui Juvenal, Lucretius, Montaigne, Shakespeare, Goethe etc., care s-au apropiat de b1emelepusede Beard, blema inteligen!ei la ba- tie, profilaxie.
eterna tema a vietii, a moqii ~i a batrlnetii. Dealtfel, tema Iui Faust, tema multi- A reluat in 1905
adaugind ~i obsenatii pro-\ trini. Osler considera ca
milcnara, ca ~i aceea a mirajului ~i elixirurilor de intinerire, a nemuririi ~i a aspiratiei aceasta se diminueaza
contribuantecreatiei
blemele in pro-I
la. dent. evi-j
spre ea este incorporata in numeroase basme ~i pove~ti ale etosului popular. I
virstnici. . i
284
285
 In secolul al XX-lea a devenit mai evidenta necesitatea statisticii
Se mai pot enumera C. R. Prus (1840), germanul F. C. Constant ~i
popula tiei in vederea studiul ui piramidei vlrstelor mila in studiile ~i
D. ::\hcladelan (1863),
masurile de reglementare a produqiei ~i consumurilor. Interesa de ase-
Am adauga la aceste aporturi 0 serie de preocupari ~i lucrari im-
menea problema morbiditatii pe vlrste. S-au perfeqionat problemele
poname elaborate de driva medici rom ani de renume mondial, carc
de anatomie normala ~i patologica ~i de degenerescenta. 0 adevarata
au exprimat idei, ipoteze ~i tehnici medicale importante dedicate barrl- revolutie medical a a avut lac. S-a dezvoltat virusologia, chirurgia, ra-
nerii, a~a cum reies din tabelul urrrlator.
diologia, endocrinologia, neurologia ete., S-dU raspindit antibioticele, vi-
Tabellil m. 32 tamine1e, au fast studiate probleme1e diviziunii cclulare (microscopul
electronic), s-a dezvoltat ingineria genetica, Utilizarea izotopilor radio-
Autor Concep!ie Rcmediu
activi a permis efectuarea de experimentari de mare subtilitate, s-au
facti! primele operatii cu riniehi artificiali, pEimlni artificiali, grefe de
tot felul, operarii pe cord, $··a1.1 Inregistra t unde progrese In studiul
Gheorghe Problema biitrinetii Recomandii viata c.ancerului 9i al diferitelor boli grave.
::\Iarinescu ~i a 11lorrii naturale A atras
sisternu lui atenria
nerlOS asupra'i
~i a organizata 9i e',i- Tot In seeolul a1 XiX)-lea s-au dezvoltat farmacopsihologia ~i 0 mare
(192-1). degradiirii lui (a neuro- tares. su rmens. jului
nilor) in imbatrinire, excesi','· , industrie a medieamentelor, medieina sociala, igiena ~i profilaxia, legis-
lalia medieala ~i a asigurarilor sociale, asistenta sociala. Toate acestea
c.I. Parhon Biitrinqea, senilitatea, A dezvoltat 0 concePtiel A atras atentia au creat conditii importante in contextul mai larg a1 dezvoltarii social-
(1874- 1(69) psihoze!e 'I irstei de economice $i Impreuna cu cre~terea general a a nivelului de trai au dus
iroolutie (1925), ti:1 asupraatragind
complexa, sistemului
aten-! rilor
asupra biochirnice
modifica-
BCltrinetea 5i trata- la 0 modificare a mediei de virsta ~i cre~terea sperantei de longevitate. "
mentul'ei (19'48), - dar a fiicu t 9i referir! ba trinet.ii. Totu~i, virstde terminale ale vielii se afla sub semnul ie9irii din munca
Bio!ogi;J, 'rirstelor endocrin caracteris- ~iasupra "tratirii"
importantel:1in imbatr.inirCI\ activa, fenomen impOrtant ~i profund modificator de conditii de exis-
(195.5). ticile psihice ale virstelori
tenIa, mai ales pentru eei ce s-au identificat foane mult cu propria
de il;'fO!utie, !
lor profesie ~i au fost foarte activi. Fenomenul pensionarii are tendinta
A condus ~i organizat c\ ;J,tras Mentia asupra 1952 de a deveni un fenomen social universal, dat fiind faptul ca eea mai
primul institut de '/itamine!or ~i antrenirii Primul institut de mare parte a populatiei se ana in productie, ineiusiv femeile.
Qcriatrie din H.omania, in actl'/itClti organizatc. geriatrie din Ro.
mania, Tratament
in care se
mente fac tra ta-I
apreciate in complex asia vita I PROBLElv1ELE SOCIAL-ECONO:\lICE ALE BA TRINE TII
intreaga lume, etc,
Pension area a fast introdusa intli In Germania (1889), apoi in Da-
Erachie Sterian, Gh. Popo'fici, 1. Biberi, 1. \Vestfried, ::'Iarcela Piti9, St. Milcu etc.
au abordat, de :1semenea, problemele 'rirstelor in in'rolutie
nemarca (1891), Noua Zeelanda (1908), Anglia (acela~i an), In S.U.A.
(1911). La inceput, pensionarea a fost conceputa ca 0 forma de asistenta
D. Postel- In troelLlcere in
nicu, A!. ontologie, J 969.
ger-II ConcePtie
iI sinteze
complexa cu
largi pri'rind do-
sociala (1889-191~. Inainte .de perioadele mai sus men~ionate, oa-
Chira 9i
... menii munceau pina In ultimul moment a1 vietii . .Frimele pensii s-au
y, Sahleanu menml 91 cu
I. conceptiei lor prec1zarea
de baza, platit din ta..'{ele generale ale oamenilor, doar dupa 70 de ani ~i doar
calor ell venituri mici ~i care au muncit regulat In timpul vierii. Intre
timp luasera avint asociatiile de prietenie ~i Intr-ajutorare, cu depuneri
Dealtfel, a circulat in sec. al XIX-lea in zonele noastre 0 carte a
regulate pentru .ajutor de boala, inmormintare ~i aIte evenimente. Suc-
lui Chr. Hufeland des pre macrobiotica (1796) tradusa ~i in Iimba cesul acestora, ca ~i 0 serie de alteaspecte legate de noua organizare a
romana, de catre Pavel Vasici Ungureanu (Bra~ov, 1844-1845) cu societatii impuse de a doua revolutie tehnieo-industriala a conturat ideea
completari. V. Sahleanu [205] care a facut notatia de mai sus atrage
atentia asupra faptului di a existat 0 macrobiotica ce a circulat la Ia~i * La rnijlocul secolului al XX-lea s-au amplificat forme diverse de interes fala
prin 1838 ; lucrare popularizata de ]. F. So bernheim, elev al Iui Hufe- de virstele inaintate. Apari1;ia publiea1;iilor: The journal of Gerontology, incepind
ell 1945 (S.u.A.) ~i The Gerontologist. In 1958 s-a 1;inut primul eongres de geronto-
land (tr. de T. Albinet) $i note de macrobiotica in lucrarea lui Stefan logie in Belgia [a Liege.
Vasile Episcopeseu : "Apele melatice ale Romaniei Mari" (1837).
287
286
de a crea [onduri de pensii prin contribu~ii In timpul vieyii de mundi. in anul 1933, G. 1. Parhon a organizat un congres medical 1a Sibil!
Aceasta noua conditie a scos pension area din sistemu1 de asistenta ~i
binefacere ~i a integrat-o in contextul dreptului contribuant personal. privind batrlne\ea. Av urmat numeroase reuniuni na\ionale $1 interna-
Efectu1 pensionarii pe aceasta baza noua a fost foane important nu 1iona1e Cll aceasta tema, in care s-a colectat un important material pri-
vinci caracteristici1e biomedicale ale Imbatrinirii. La seminarul ini\iat
numai pentru ca pensia a devenit un drept inalienabil (nemaifiind b1a- in anul 1963 1a Kiev, de OMS, 111aceasta problema, s-au £aCUt eforturi
manta), dar ~i pentru ca a contribuit 1a apariyia "sadiciei standard"
mai consistente de periodizare ~i de indudere a etapelor batrlne1;ii in
moderne cum spune D. B. Bromley. Pensia de virsta a crescut progresiv
ciclurile vietii. Nu 'lorn relua nllm<:roasele periodizari care au incercat
sub influenia n:forrnelor 9i calculaiiilor de proponionalitate, a imbuna-
ta ;,irii sistemelor de comribulie 1a fonciul de pensionare. ~i sectorul
sa exprime aceasta integrare deja activa ~i In numeroase lucrari de
particular a inceput sa organizeze pensii pentru funqionarii sai, in psihologie ocupa1;ionaEl. Dealtfel, numeroase periodizari au fost expuse
in capiw1ele anterioare.
afara pensiei legale care a ramas totu5i relativ modesta 'i11 iarile capi-
In conformitate ell schema de lueru din capitolele anterioare, ne
taliste. Tot in iarile capitaliste a mai fost necesadi infiiniarea unuL sis-
tern de asistenta socia1:i, legat de aspectele contradictorii numeroase ale yom referi ]a tipul fundamental de activita~i ~i tipu1 caracteristie de
vietii moderne 6 mai ales datori ta tensiunilor economice legate de gre- rdatii oa clemente discriminative In evolutia stadiala a vIrstelor de
n1e conduse de diferite sindicate pro£esionale. Acesta este sistemul involu1;ie. Din acest puner de veclere, consideram di se poate vorbi de
\v' aH are, care a in trat 'in vigoare il1cepind cu 1945, dupa ce in 1940 .3 stadii: stadilll de trecere spre b:1trinete (de la 65 1a 75 de ani),
au fost suplimentate pensiile $i s-a extins cota de pension are 13 membrii rtadiId batrfnetii medii (de la 75 1a 85 de ani) $i stadiul marii belt/lneti
familiei (copii minori, sOlia $i chiar parin Iii ba: trini $i bolnavi). ~au ai, longevivilor.
A$adar, exista 0 ,erie de aspecte sociale ale ba trlnetii. Primul este In perioadele battinetii subidentitaiile 1a care ne-am referit pe
aed al cre5terii longevitatii rea;e $i potentiale $i protejarea sociala a rarcursul analizei noastre intra il1tr-o serie de noi pozi1;ii.
acestcia. Al doilea, de tOt mai mare actualitate, estc aeela al fOhlsirii II
socia;e a expcrien\ei profesionale $i sociale a virste!or batrinClii, data
iiind valoareo. sa. Aceo.sta problema a clevenit $i devine din ce in ce
maiaCllta. In fine, a1 trei1ea aspect este acela 0.1 profilaxiei batrine(i
5j a\ luptei impotriva boliior drastice de degenerescenta.
ExpecL:ll;ia de ,"irsta a oamenilor din diferite profesii a cresellt,
de)i ramine diferitJ. :\Iedicii, de pilda, traiesc mai mult decit dentiFiio
Cele 16 volume editate de Charles Booth intre 1889-1903 pri,oind
conclitiile de vio.ta ale clasei muncitoare din Londra $i condi\ia de saracie
extinsa ce se evidentia a cuprins referiri complexe. In volumul ce a
aparut in 1894 a fost analizata relaiia dintre saracie ~i batrineie. Aceste
1ucrari au atras atenlia asupra problemelor legate de nivelul de trai, Virsla de irecere Periocda biitrinetii medii
dar )i asupra schimbarilor generate de mentalitate ale popoarelor pri- ( 65-750ni) (75-85 a~i)
vinci ba trinqea.

STADIILE PERIOADELOR DE INVOLUTIE *

Conceptul de batrineie a trezit nllmeroase dispute nu numai datorita ~Suprapuneri ale identita~ii
f aptului ca imba trinirea este foarte diferita In diferite arii geograEice confuzionism
(factori bioclima tici), dar ~i de ]a per soan a la persoana.

* Prob!emele privind vlrstde Inaintate se exprima In trei direqii mai impo.rtante: Perioada marii bi'itrineti
j;l domeniile tcorerie, metodo~ogie ji aplieativ. peste 85 ani ' Figura 9

289
 Daca avem In vedere toate subidentita~ile la care ne-am referi!, Roluri prcspecti'le
Gtunci 0 schema de sinteza creeaza 0 imagine de ansamblu : Fj = Familia de pmveniento.
~ F2 = Familia noua
1,:- ': :':",iJ Stare critic 0.
F2M ( Rol marital)

F2 p (Rol parental)
11;>17!Tf'i\4 Stare de expansiune
C = SubidenUtatea cultural -sociala

1""".!.lJ~1 Stare de condensare p = Subidentitatea pmfesioncla

h

Figura 10

Tipul fundamental de activitate devine adaptarea 1a un nou oral'

Copiiaria Adolescen,ta de actividl~i (familiale ~i sociale), consultari profesionale etc. Tipul de
a b c rela~ii se modifica restringindu-se din aria profesionala, dar ~i din aria
altoI' activita~i. Ie?irile incep sa fie condi~ionate tot mai muIt de timpul
favorabil, insorit ~i de dispozi~ie. In perioada de trecere, subidentitatea
profes:;cnaE'i se dczofieializc;lza si se integreaza In subidentitatea soeial-
obsteasca. Subiclentitatea maritala ramine esen~iaUl. Subidentitatea pa-
rentala ramine relativ expansiva, datorita apari~iei nepor;ilor care soli-
eita emo~ional iden tificarc:J. de pre! ungire a urmasilor. Inceteaza carac-
teristicile reproduetiye ale vieiii 1a barba~i. Este 0 perioada de oarecare
:ragilitate biologiea. Boli:e mai c:.:rente sint infarctu1, c:J.neerul, boli
respiratorii. Dc obieei, boli1e se trec greu. La femei slnt mai frecvente
tulburarile afective. In timp ce barba~ii slnt mai preocupaii de sana tate
si meniinerea ei, femeile deyin mal preocupate de sanatatea so~ului,
fjind angaja te In preocupari privind destinul lor In cazul cind so~ul
va deveni bolnav, va muri sau va fi bolnav mintal.
e In perioada batrlnetii p"opriu-zise, subidentitatea parentala se con-
tfacta u~or, subidentitatea sociaEl se exercita In teritoriul social aceesibil.
.Adeseori bolile degenereseente reouc mobilitatea. Mortalitatea este mai
mare. Gripele de primavara ~i de wamnas1nt implicate In cotele de
mortalitate ale stadiu1ui.
In perioada marii batrineti subidentitaii1e suprapuse se contracta;
uneori poate avea lac 0 diso1uiie de sine.
Longc •.:itatea. Expectaiia de longevitate a creseut muIt dupa 0.1 doilea
rhboi mondial (in Europa tinde spre 85 de ani pentru barbaii ~i 90
de ani pentru femei), iar durata medie a viqii spre 70 de ani 1a barbar;i
__
;:~:!t tcrrdiv (55-65 ari) R2crCSie ~i 75 la femei. Exista insa in uncle iari expectar;ii de longevitate de
j "
b
95 ~i de 100 de ani. In S.U.A. existau eam 642 de centenari in 1971,
Figura 10 in U.R.S.S. peste 224 de barbaii $i 368 de femei ee depa$eau 120 de ani.

290 291
 Exista consemnari mai mult sau mai pu~in credibile de longevitate
T abelul nr. 34
pentru perioade1e istorice indepartate - de~i media de VIrna a mona
litihii a fost foarte mica pin a in seeoIe1e XIX-XX. Imbatrinirea ce!ulelor, a tesuturilor ~i a organelor
Se pare di: eel mai credibi1 dintre astfe1 de eazuri este eel <11Iu:
Christian Jakobsen Drachenberg (Norvegia) care a trait lntre 1626- tesuturile, Yelurile 9i caracteristicile
1772, adidl 145 de ani ~i 326 de 'lile. Se vorbe~te de 0 longev'itate Ce:o'de. I OrganeJe in care se aWl 1 lm~atrlnirea _
de 256 de ani in China veche, de eei 168 de ani ai Iui Shirali Baba
_orga;ele, -\-- 2 , 3
Mislinov din Bar'lava .- Adz.erbaijan. Ca reeorduri autentice nationalc
semnalam printre altele in S.U.A. pe Delina Folkins (n. Echer) (1815-
1928) (113 ani, 214 'lile), in Canada, pe Pierre Jombert (1701-1814) 1. Cell1lele, Proliferarea devine
membrana, II 1)ferare
De mare
si cu proE-1
-/iata Celulele epidermei mai lenta, eantitatea
(113 ani, 224 de zile), in Japonia, pe ]\fitto Nemta (1863-1975) (112 citoplasma, lor seade, ',rolumul se
ani, 65 de zile) , in Africa de Sud pe Demetrius Philipovici (1818- nueleu miqioreaza. Pot aparea.
1928) (UO ani, 150 de 'lile), in U.R.S.S. pe Chesako Dzugayev (1860- I (durata) scurta. 'I proliferari anarhice.
197~ (110 ani) etc. Problema deseendentelor este de asemenea intere- I -----
santa. Astfel, ultimul imparat din Iv1aroc, Shafisian, a avut 548 de ri-I ProliIerarea de',ine 9i
baie1;i 1i 340 de fete, Wilson Ketle (Newfond1and-Canada2, 1860- i mai lung1\. ~i proli- nichilor etc., ale
1963, a avut 11 eopii de 1a 2 sOlii, 65 de nepoi"i, 201 stranepoti ~i : 2) Ca "iata (durata)! Celulele ficatului, ti-I proliIerare
mai lenta, anarhidi..
atrofieri,
582 de descenden~i vii, t5., celule specifice
I (parenchimul)
ferare ceva ,mai len- roidei etc. I

REGRESIA BIOLOGIC\
13) 0 d~reazi1 toa t.'1 Vi-I Celulele
ncnos central (cre-I bila
sistemului Distrugerea
lenta. irceupera-
Ca 1a vlrstele de debut ale viei"ii, 1i In aceste perioade are loc 0
I ,·t~· ierul)
distantare a regresiei biologice de aeces a batrlnei"ii psihologiee, in care I Celulcle
I striati
datorita antrenarii sociale 5i active mai reduse, se produe restructurar:
ale caraeteristieilor persorulitai"ii ~i 0 modificare de stare a diferitelor
functii psihiee, a eonFiin~ei 5i dinamieii viei"ii interioare. II. Tesuturi Tesutul conjuncti" sau Considerat tesut de Cre~te in execs tesu-
mezcnehimatos are sustinere se ana in tul adipos (gras) din
Cnii autori [205, p. 109] vorbesc ~i de 0 "\'irsta soeiala sau socio-
funqii plastiee, de intregul organism. organe, ehiar dadi per-
logica, caz 'in care se pune aCcent pe interesele 5i gradul de participare construqie, trofice Celulele tesutului me· soana nu e grasa (in
G batrinilor la viata soeiahl. Dar nu se exclude niei eonceptul de vlrsta (nutritia), de apihare zcnchimatos. inimii, ficat etc.). In
(prin fagocite, celule biitrinetea inaintata
biosoeia1a ce ing10beaza sintetie earaeteristiei1e virstelor biologice, psi-
hologice 1i soeiale. mobile care inghit mi- depozit~le grase se ,150-
crobi, resturi celulare lese. Au loc modificiiri
In privinla modificarilor biologiee, fenomenul eel mai semnificat1\T etc.) intervine in de· trofice, metaboliee, de-
este eel a1 scaderii energiei instinctelor (seaderea libidoului) ~i a efiei- pozitarea de grasimi, generari, atrofii,leziuni.
eIw~i Z1daptarii, dupa ee 10 fina1ul fazelor adulte a avut loe anularea in cieatrizare, fabrica.
celule rosii si albe,
capaei6.1~ii de procreare. In ansamblu, se produc 0 serie de modifidlri
bioehimice (hormonale), trofiee, de consistenla .~i funqionale, ale struc- Posedii ~eluie fi-xel
(fibroeite) 9i mobile
turilor biolo~iee ale organismului. !mbatr'inirea fiziologica, spre deose- (fagoeite). Este eom-
hire de imbatrinirea patologiea, se realizeaza fara seisme prea evidente, pus' din celule-fibre
9i subst. fundamen-
dat hind faptu1 ca organismul antreneaza rezervele eo::npensatorii $i tala. Partea eu functii
pare urge forme de eehilibrare proprii extrem de complexe. trofiee, metabolice 9i
Fara Indoia1a, in imbatrinire joaca un rol important Imbatrlnirea de aparare a tesutului
celule1or, a resuturilor ?i a organelor. In tabe1ul de mai jos am con- constituie sistemull
densat aspectele mai semnifieative ale imbatrinirii pe ,,-ceste planuri. fiziologic al tesutuluij
conjuncti'"
292
293
 Tabelul nT. J.f. (continuare) ce antreneaza 0 imensa capacitate de stocare de informatii. La 50 de
ani ~i dupa., se doarme cam 7 ore, din care doar 1 ora este de somn
o 2 3 paradoxal. Desigur exista consecin1;e ale aces tor schimbari. T otu~i, som-
nul are ~i un cadru cultural ~i igienic. Gesturile preparatorii, aerarea.
III. Tesuturi 1) Braditrofe: cn dez-Jin cristalin, cornee,l S5.race~te- cantitatea. odihnirca gindurilor sint dependente de acest cadm. Oricum, insomnia
voltare lenta ~i con-I in peretti arterelor, inl de apa., densificare, de· chiar la b8:trlne\e nu este 0 boala in sine, ci cloar simptomul un;li de-
sum redus de oxigen I oase ~i in dinti etc. I puneri de cOlesterol, rcglaj fiziologic sau psihologic.
capilare 1. Biberi [17] a facut analize subtile privincl venicalitatea dinamlca
Nu au multe.
ca atarej vertebrala,
in tendoane, peretii ar- uzur5..
cOloana'l de siiruri de calciu,
terelor, valvele car'l a psihicului, mancele de impresii ~i decupaje de trairi, atitudini, expe-

2) Tahitrofe: ,10ng:·lln
(,LaCe.
"
--I I

creie:, .in mU$chiil S.cii.deretreptata a con·

rie;~l1;aexistentiaEl ce se exprima printre altele in vis. Acesta este im-
pregnat in copilarie de el'enimentele vierii de fiecare zi, iar e7eni-
mentele se ~tie di slnt traite de copil intr-o succesiune rclati,' dezor-
consum acti'r del ma etc. forie, atrofic, ceea
donata ~i dilatata de expansiunea debordanta a subiectivitarii fabuloase,
oxigen fraglle. Ani
Vlve dar (mult). CUI scheletlo, 111 dlafrag.\ ce duce de
t1D.lltulu1 la azot
scadcrea
fos· ceea ce Ie confera 0 inrudire cu visul. A~a se face ca in copilarie
vase capilare nu.' i permeabilita tii graniiele dintre vis ~i reali tate sin t extrem de labile. In adolescen ra,
apoi in tinerere ~i in virstele adulte -- subiectivitatea se con~tientizeaza
mobile (parenchima- i
meroase.se Elcmentelel
toase), altereaza. II ca ;nare. Structurile sl!bcon~tientului fiind indircate, visul devine ex-
presia unci forme de decentrare a acestora.
IV. Organele Ce[ule spccifice (pa· In organe: celnle[e Inlocllirea parenchi. Prelungirea lui in stare de veghe se cheama reverie ~i, ca ~i visul,
con tin : renchimul). hepatice, renale, fibre- mu[ui uzat cu tesut aceasta permire sa aiba loc 0 traire a dorint;elor, aspimtiilor, eveni-
Tesut mel.ochimatos,; Ie muscu]are. mezochimatos.
Fibre de ret1culi:1J., Debilizare3. sistemu·
mentelor al caror deziloaamint nl! e posibil dupa dorinie ...
celule fagocitare, graseJ
colagen, fibre elastice llli fiziologic al tesu· In virstele de regresie, vis,;l devine din nou qor confuzionat ~i
ce constituie reteaua tului mezenchimatic ~terge u~or granitele dintre realitatea oSiectiya ~i subiecti,'.
de sustinere a celule· 51cresterea actiunii de- In urma imbatrinirii cell!lelor ~i iesumrilor se manifesta in exterior
lor pa;cnchimatoase bi!iza~te asup~a paren· o serie de caracteristici, dintre care mai eviclcnta este modificarea as-
(substanj:a fundamen- chimului
hla). pectu1ui general a1 pielii, care i~i pierae eIasticitatea, devine mai sub-
r,ire, mai uscata ~i mai palida. Aceste caracteristiei ~i alteIe de modifi-
Modifidhi importante au loc ~i in ceea ce prive~te somnul ~i func- care a texturii pieIii au la baza sdlderea troficitaiii ~i iriga~iei p;elii.
riile lui recuperative, eU vlrsta. Se considera ca 0 persoana de 70 de ca ~i a secreiiei glandulare ~i umiditaiii pieIii. Se adauga pigmemaiia
ani a fast treaza earn 43 ani ~i a dormit cam 22 ani, mai mult sau bruna ~i adeseori mici spargeri de vase capilare subcutanate ce duc la
evideniierea de miei pete sau firi~oare u~or violacee. Fenomenele de
mai purin profund. Sumarea timpului de vis se poate sima eam 10.
ridare ~i pigmentare a pielii siIlt mai evidente 1a nivelul feiei ~i a1
5 ani (timpul visului constituie a$a-numitul somn paradoxal). Dupa
cum se ~tie, in timpul visului se produe secretiile hormonilor de cre$tere miini10r (paqi descoperite ale corpu1ui). Abiotrofia pielii produce ridht
~i de reorganizare a sistemelor ce se antreneaza apoi (spre consum) in ce se suprapun peste amprentele pliurilor mimicii speeifiee (~i domi-
nante) ale persoanei in cauza ~i peste amprentele pliurilor mimicii la-
starea de veghe, intrerin:ind-o. Somnul mai mult sau mai pUiin profund
sate de profesie. Datorita asimetriei bilaterale a feiei, aceste suprapuneri
constituie baza retentiei amintirilor. Somnul paradoxal implica, dupa
dau ferei un aspect tragic, adesea asimetric.
numero~i autori (printre care ~i Edmond Schuller), un joc al imaginilor
legat de regenerarea lenta ~i plastieitatea neuronilor noradrenergetici Exista Insa 0 evidenta pierdere a elasticitarii pielii ~i a iesuturiloT
ce pot fi atra~i de semnale1e biochimice manore insoritoare ale inva- in aIte parri ale corpului. A~a SIll! pliurile de sub brai ~i de sub pliltec.
tarii (noradrenalina este necesara :in funqionarea optima a swcajului Acestea , ca ~i ridarile ferei, se mai datoreaza ~i faptului ca in faza
informatiilor in memoria de lunga durata, pe clnd amfitarninele pro- adulta timpurie ~i rnedie exista 0 ere~tere a greutarii, datorita depozi-
grameaza durata de a invata (curiozitatea). Inainte de 2 ani un copil telor de grasime printre altele ~i subcutanat. In fazele batrlneiii tim-
doarme cel putin 14 ore, din care 4 ore jumatate soron paradoxal, fapt purii, acestea dirninueaza lasind pielea fad suponul anterior existent.

294 295
Pie1ea este influentata $i de alimentarie. Or, oamenii in virsta au in J\Iodifidlrile In musculatura involunrara (dependenta de sistemul
genere 0 alimentare mai saradt In vitamine din legume proaspete1:1 nen'os autonom aHat in pererii stomacului, intestinelor, ai cailor respi-
anotimpurile reci. La aceasta se adauga 0 digestie mai dificmi, pre- ratorii, In organele interne etc.) sint mai reduse. Exista totu~i destule
dispozirii colitice mai accentuate. persoane (;are sufera de miqiuni mai frecvente sau de neplaceri de
Specific este ~i procesul de inc3run tire (acromo trihie). Acesta poa te evacuare a in testinelor.
in cepe chiar 1a 3S de ani. In cazul batrinetii fiziologice acromotrihia $i In domeniu1 organelor interne au lac fenomene de degradare.
devine evidenta spre 50-55 de ani, mai ales 1a timple. Episoadele de ]\cesreJ. se refera In cele mai multe cazuri la cord $i flulmoni, organe
boala sau de tensiune psihica intensifidl acest fenomen, ceea ce pune vitale. La nivelul inimii are loc 0 mai mare incidenta, dupa 55 de ani,
in evidenta aspecte mai complexe ale acromotrihiei. Se eonsidera d a infarcrului miocardic si, compelitiv, lezarea arterelor coronariene
exista 0 programare ereditara pe acest plan. In societatea moderna sint (care hranesc inima). Leziunile a~teriale au loc datorita a terosde1'ozei
vadite tcndintde de mascare a indruntirii prin colorarea anificiaLl a ~i ateromaziei. Pere~ii vaselor sanguine (arterele) se ingroa~a ~i se 1n-
parului. In societatea medieval a ~i in rena~tere mascarea se Hicea pri" gusteaza plna 1a astuparea lor, ceea ce determina ruperea lor, fapt ce
peruca (c1asele maiavute) care avea de fapt mai ales rolul de a masca produce hemoragii fie In apropiere sau in inima, fie b. nivelul creieru-
rarirea prin ddere a parului (alopecia), mai cu seama b barba\i -- lni. ;\.deseori aceste fenomene au 1a baza 0 alimentatie neraj:ionala,
deoarece .ace$tia sufereau mai heel-en t de aceasta forma de dege2c- excese de alimentatie grasa sau excese de zaharuri. In perioadele adulte,
rescent8. capilara. batai1e inimii sint de 72 pe minut, cu cre~tere la dort, excirare, teama
Purtarea de peruca a redevenit 1a moda In zile1e noasrre, ciar arc etc. Dupa 55 de ani bataile inimii devin mai slabe ~i neregubte. Or,
un earacter mai mult frivol, de aSOftZlrc 1a imbracaminte a culorii DJ,fU- precum se $tie, inima este 0 pompa ce distribuie prin singe oxigen,
iui $i coafurii, fenomen Intre\inut de lupta de timp necesar In in"rr,~,i- materii nurriti\-e ~i materiale de construqie pentru j:csuturi - ~i co-
nerea acesteia, d::na fiind densitatea de e\'enimente ce se cer lntreJ;imrcc lecteaza, din in tregul organism, de$eurile activitaj:ii organismului, pen-
prin ritmul vietii $i prin ceremoniale de moda. tru a fi evacuate. Contraqiile cardiaee $i rezistenta anerelor Inrrej:in
Un aIt aspect ce se resimte odata CLl Inaintarea in virsta este cd .ll aces! proces complex. Afectarea acestora degradeaza inrrcaga comple-
mi~c:;ri1or. i\cestea devin mai grcoaie, lipsite de suplete .$i forti'!. SC~1derea xitate a desfa~urarii programului vital a1 organismului, pro\'ocind de-
clasticitatii mi$carilor ~i a cap;lcit~ltii de dart fizic este determinata gradari in lanl, in toare componentele organismu1ui.
pe de 0 parte, de diminuarea mobilitatii articulariilor, iar pe de alta, Respiraj:ia la rindul sau (normal 15-18 respirarii pe minut la adul~i)
datorita atrofierii lor. In acela~i timp are ioc $i 0 slabire a mU$chilor deyine dup;'! 45 de ani mai superficiati, ceca ce face sa ramina aer
scheletului legali prin tendoane. MU$chii devin mai scuni datorita unor rezidual In plamini $i sa se reduca gradul de oxigen are a singelui ~i apoi
mc;difidiri complcxe biochimice in structura lor proteica ~i In acee3. a a j:esuturilor, organelor etc. Nici procesul invers de inhalare a bioxi-
fibre1or. Foqa musculara maxima se exprima In mod normal earn :a dului de carbon nu se realizeaza complet. Lipsa moderata de oxigen
25-30 de ani. Treptat contraqia museulara descrqte $i cu aceasta afecteaza activitatea musculara, eoordonarea senzorio-motrice ~i acti-
$i capacitatea de a sustine eforrul muscular. vita tea intelecrua1a- Lipsa mai severa de oxig.en produce pierderea cu-
Dupa 50 de ani scade numarul fibrelor musculare active. La aceasta nO$tintei, confuzii etc.
se adauga cre~terea fragilitatii oaselor prin rarefierea tesuturilor osoase, In esenra, cu vlrsta, scade eficienra respirariei ~i se produc efecte
decalcifieri, ceea ce provoaca dureri osoase (de coloana, discopatii) sau de sum are in procesul de degradare a J'rogramului vital al organismu-
lui. Desigur, in acest context se manifesta bron~ita ~i enfizemul pu1monar.
de tip sciatica, dureri reumatisma1e care Impreuna cu depozite dispro-
Digestia constituie un al treilea sistem de schimb Cll exteriorul, a1
ponionale de grasime (Inca din stadiile anterioare) determina modificari
organu1ui, in vederea blocuirii componenrilor constiruanti :j:i a elimi-
de tinuta, postUl-a, un confor! mai mare in anumite pozitii. In genere,
narii de~eurilor organice.
silueta se modifica ~i datorita sedentarismului. Evident, caracteristleile T raseul digestiv are latura sa organica, mecanica ~i componentele
de mi~cari sat! postura pot fi remediate in mare masura prin exercitii, glandulare, de hormoni, fermenti, enzime etc. Exista $i 0 componenta
mers ~i ocuparii nesedentare. Tot pe linia acestor caracteristici este psihologica a alimentatiei ~i excrej:iei. Prin activitatea sistemului digestiv
evidenta pierderea danturii. Aceasta din urma se poate Inlocui prin se refac tesuturi, se menrine temperatura constanta a corpului, se pro-
proteze dentare care ereeaza unele dificulta~i la hranire. duce energia necesara arderilor ~i transformarilor complexe organice.

296 297
 Cu virsta are loc 0 sdidere a secrqiei salivare ~i a secre~iilor implicate
De~i funqia compensatoare Ineorporata in masa neuronid a creie-
in sucul gastric (enzime, fermen~j). Pancreasul, care este <lntrenat prir,
rului este foane mare, praecsul degradarii funqiona1ita~ii creierului
secrqiile sale In digestie, i~i reduce lent secretiile, din care cauza gra-
simile slm mai prost utilizate. Ficatul esto mai pu~in afectat funqional,
determina 0 scadere lenta a capacitihii de adaptare a organismului
(creierul este organul principal a1 adapt~hii), dt ~i a funqiilor de re-
de Vlrsta, ciar deyine mai sensibilIa boli ~i scade in marime. Absorb1;ia
glare (obiectivate in homeostaze, sisteme feed-back). Efectele acestei
devine mai lenta, de multe ori se deregleaza metabolismul lipidelor.
diminuari funqionale SIn! de intensificare a procesului de Imbatdnire
Uni; autori considera ca deyin insuficiente fUDqiilc hepatice ~i renale.
a erganelor de simi periferice, degradare ce se efectueaza prin devalo-
In genere, exista 0 scadere a poftei de mincare la persoanele 111 virsta,
rizarea eompoziiiei ce!ulare a acestora ~i a tesururilor ce Ie sus~in ~i
ori aceasta determina 0 s15bire a raspunsurilor digestive. Dificultarile
in tw;in local.
de masticatie, sedcntarismd mai accentuat pot determina constipa\il
penibile. Se considera ca alimenta1;ia la virstele inaintate este bin;; sa Dar ]:n afma de modificarea gl'euta\ii prin mortificarea de eelule,
creierul piercie 0 cantitate de apa - are lac diminuarea ARD, In
fie adaptata la cerintele mal mari de proteine ~i vitamine ale organis-
mului. Derfeca\ia ~i urinarea pot sa devina inconvenicnte datoritd in- schimb pare sa creasca diseret ADN. Balania acidJ: a creierului ueee
;::ontinenlei urinei ~i constipa~iei, co. urmare a lipsei de deprinderi ra- U$or 111 dedin. Con~inutul In minerale ~i enzime utile ale ereierului se
lionale pc aceste planuri in virstele tinere, sau a unor regimuri ali- modifid u~or. Are Ioe ~i 0 modificare In activitatea elect rica a creie-
men tare neralion::tlc, la care se adauga boli degenerescenre .. rului, se manifesta timp de laten\a creseut la stimuli compleqi. Electro-
1 '0 1·lsmu 1 l:'aza 1 cre~te cu vHsta
M eta 1: '(' scercIla tHOle.e1
.. 1 . se d"" lmll1 :lcaza" encefalogra.rna este relativ diferita de a oamenilor adulti.
,~u timpul). Producerea de 6lidura interna se resimte, exista tendin~e In genere, are lac 0 discreta atrofie cerebrala chiar In ba ulnC\ea
de seadere In hipotermii. Termorcglarea devine mai putin aetiva, de$i fizlologiea - atrefie ce se exprima ~i prin aplatizarea relativa a unor
c""alt:area tcmperJ.wrii nu se modifie~l. Se consideTa d temperawra scizuri ~i eircumvolu\iuni ~i prin sterilizarea lenta a activita~ii mentale.
afecteaz:l longevitatea. Ccncli'(iile de clima mai Iemperata nu supr~lso:i- Se Incetine~te funqia ceIol' doua componente, simpatie ~i parasimpatic,
cita preD Gmlt sis",emul de tcrmoreglare ~i prchinge$te viap, dupa unii ce controleaza mu~chii involuntari, glandele eu secretie interna, reglarea
a '.:tori. ?vletJ.bolism ul hidrocarburilor se modifica, de asemenea (f rec- funqiilor interne vitale, .care l$i au regiunea de integrare principala
\cn~a diabetului la vlrstele inaimate confirma acest fapt). subconicala in hipotalamus (care se aHa in conjunqie cu aetivitatea
Proecsul de imbatri'nire este amplifieat de modifieariie hOrmOI13.k nervoasa superioara) Implica~iile sistemului nerves in earacteristieile
co survin mai ales dupa 65 de ani. Exista tendin~a de cre~tere a pro- temperamentale au fost profund demonstrate de 1. P. Pavlov, de~i el
duselor corticosuprarenalclor (pe fondul diminu:1rii secrc\iilor glandei s-a referit mai ales la ANS. Data fiind funqia de integrare a ANS -
~iroide, a gonadelor etc.). Cre~terea eonicosuprarenalelor duce la aii- baza sa funqionala este dependenta ~i derivara din substrueturile pe
mentarea sclerozei vaseulare ~i a hipenensiunii arteriale. Efeetele se- care Ie integreaza. Exista 0 modificare, ell virsta, a caracteristic:ilor
rosimt In metabolismul ~i In realimentarea energetiea a organismului. temperamemale privind intensitatea sensibilitalii instinctelor tempera-
SintezeIe humorochimice se fac mai greu ~i nu mai pot compensa uzura. mentale ca ~i a intensitatii sensibilitalii, echilibrului emotional, mobili-
care are lac. In genere, exista in organism Iimi te de toleranta ale nor-
tatii generale, caracteristici ce stau la baza comportamentului. Or, pe
malita~ii (relativ largi). in virsteIe inaintate se consuma Iimitele de
.acest plan, imbatr~nirea aduee dupa sine diminuarea mobilitatii reaeti-
tolerania ~i echilibrul hormonal poate deveni critic.
vitalii ~i impresionabilitatii, coneudnd un temperament cu note mai
Degradarea ~i imbatrinirea sistemului nervos este legata de redueerea. colorat flegmatice.
capacltalii organismului de a satisface exigen\e1e aIimentare foarte mari Aceste aspecte eonstituie baza biologica a expecta~iei de via~a. In
ale creierului (irigarea, oxigenarea, alimentarea). In afara de ischemieri. 1971 a aparut un tabel In aceasta problema in revista Social-Trends
legate de alimentarea creierului au lac intensificari de monificare a
nr. 2, p. 98.
neuronilor, or, acest proces este ireversibil. Creierul i~i mic~oreaza vo-
Exista 0 modificare chiar a acestor expectatii de via\a. Tot mai
lumul (de 1a aproximativ 1400 g1' la barba~ii de 20 de ani, la 1250 gr •... multe remedii ~i mod.alita~i de tr<ltament creeaza 0 imbunatatire a con-
iar la femei de la aproximativ 1250 g1' 10. 1125 gr. Regresia este mai,
ditiilor generale de via~a ~i creeaza 0 mai buna sana tate a oamenilor
accentuata (In limitele de mai sus) spre 70-75 de ani.
In vlrsta aEituri de cre~terea longevitatii ~i .a mediei de vlrsta inaintata.
298
299
 ------
--~;-I
- 9.5 --------
,

i----- I1 I1-- 26.8

I
iI Anii/1901
i
------5 28.1
--I I ani
14.9
1.9
27.1
22.9
34.5
9.2
42.7
46.7
6.3
12.3
5.5
31,8
54.0
29.2
48.1
51.8
55.5
56.4
66.2
iII IiII
19.7 7Ll
68.5
60.4
15.2
74.7
6.9
21. II1966'7
1901
Femel
Barba,;
37.1
41.2
IIIi
45.4
50.7
I
1966
I
I
I
8.1
19.7
13.4
51.4
I
Tabelul m. 35 tional) ce tinde sa se echilibreze pe seama imensei experiente senzoriale
acumulate. Impactul se manifesta In prima etapa ca dominant periferic
I I .58,0
(scleroza u~oara a celulelor din receptorii senzoriali), apoi lncepe sa
domine impactul central (diminuarea funqionalitatii ANS). Acest din
mma proces este lent Intre 65 ~i 70 de ani - se intensifica u~or dupa
70-75 de ani ~i apoi se stabilizeaza la va10ri recluse lntre 75 ~i 85 de
ani. Vazul se degradeaza prin scaderea capacitatii de modificare a
cristalinului (presbi1;ie). Acest proces are 0 mai mare densitate la per-
soane1e care suprasolicita ';ederea (p1'in lectura excesiva cu lumina
proasta), la persoanele cart lucreaza In mecliu toxic sau excitant cu
puncte de luminiscel11;a foane puternid etc. Are lac ~i 0 reducere evi-
dema a cimpului vizual, a ycderii stereoscopice (1n relief ~i in 1'1'0-
funzime). Scade capacitatea discriminatorie ,a nuantelor de culori ~i
cimpul vizual cromatic. Are loc scaderea claritatii imaginii, a acomo-
darii vizuale $i cOl1'\;ergente, a acuitatii ~i discriminarii vizuale.
Dealtfel, dupa 60 de ani survin unele boli degenerative ale ochiului
ca glaucomul (tulburarea dinamicii umorilor oculare), opacitatea crista-
linului ~i c:1taracta, dezlipirea de retina 9i In fine, mai putin gray,
gerontoxonul. Corelatia marcanta adesea din He arteroscleroza creierului
9i a retinei face din examenul oftalmologic un indicator important.
]. E. Birren [19, 1'.267-271] a semnalat caracteristici de deteriorare
vizuala privind adaptarea la intuneric, Chapanis [42, p. 1-31] a re-
lidat seaderea acuitatii vizuale la culori, E. N. Semenovskaia [213,
p. 34-38] 9i A.. 1. Verkhutina s-au ocupat de sensibilitatea la fuziunea
licaririlor luminoase, iar Kumnich [120, p. 735-741], de raspunsurile
pupilare. Toate acestea se modifica odata cu vlrsta, degradindu-se In-
U-un mod foarte diferen1iat, dar evident dupa 60 de ani. Dupa 70 de
ani poate a,-ea lac 0 reechilibrare vizuala, care seamana cu 0 revenire
discreta a ,-ederii.
Auzul se modifid, de asemenea. Scade sensibilitatea absoluta audi-
Totu~i, trebuie sa se porneasca In orice analiza a virstelor Inaintate ti,,-a. Auzul fonematic devine mai putin sensibil. Fenomenele de surdi-
de la un model normal ~i unul patologic de persoane In Vlrsta. tate se manifesta de cele mai multe ori datorita sclerozarii urechii in-
1n continuare, ne vom referi la caracteristicile dezvoltarii psihice a. terne. 1n cazurile In care Slnt afectate celulele centrilor corticali ai
persoanelor sana toase In vlrste1e postadulte. analizatorului auditiv, au loc fenomene de surditate psihica ce se ma-
• nifesdi prin faptul ca persoana In cauza aude, dar nu ln~elege. Exista
,. ,. ° sddere a toleran~ei auditive, 0 mai mare fragilitate a. acesteia. Pell
[169, p. 79-92] a pus In eviden1a faptul ca pus In conditii de auditie
Caracteristici psihice. Intregul tablou al activitatii psihice poarta. in mediu de lucru agresiv-auditiv clteva luni, un adult de 40-45 de
de pe 0 parte, amprenta experientei de viata parcurse, de pe alta, a. ani l~i revine dupa dteva saptamini, pe dnd un om In vlrsta risca sa
proceselor complexe de reechilibrare ce antreneaza foqele compensa- aiba auzul grav avariat.
torii ale experien1ei ~i cele funqionale ale organismului. In aceste conditii, prelucrarea informa1iilor devine dificiEl ~i defici-
Planul senzorial. Dupa cum s-a relatat In paginile anterioare, planul tara. Pemru vaz ~i auz exista forme de protezari relativ variate ~i
eficiente.
senzorial se afla lntr-un impact discret dual (periferic ~i central func-

300 301
 Sensibilitatea tactiDi se degradeaza cloar dupa 50-55 de ani, dupa
Zobel (285, p. 668-679]. Scade sensibilitatea la cald, la rece ~i la
durere. Se conserva sensibilitatea pentru dornenii de mare experienta J.
ce E.
nuv Birren a arras
fac exercitii aten1;ia
~i care Inca
prezinta 2.70-
3,30J~ ::...: >".:.-
senzoriaEi, Cd ~i simtul vibratil. Acest din urma fenomcn se explica
probabil prin fapwl dl termina~iile nervoase receptoare ale vibrariilor
se aHa mai in profunzimea pielii. Cosh (1958) ~i Howell (1949) [100, c~ es.teill
lnainte cu 25 cre~tere
de ani ~~marul condu: ~ ~'~gj
asupra faptului §
2,401
::./. ..":>":1
::"..:") .....
p. 56--58] au concentrat rezultatele unor studii privind sim1ul vibra-
."!;~
:.:"1
Q
de scadere
ani [165, a p. acestora.
25]. Mai Dealtfel.
{lies fe- 3,00 :.:."~."':'.:'"""1
{.;":::::j
(
t;iei :in tabelul Dr. 36.
84
55
15
34
18
100
79
31
51
67
61
73
76
53
5690
100
100
10
87
78 98
100
20D
12. 99
100
94
91
98
Ll
6"7
8089 79
74
6257
72
! 32
81
7
I 16
50
I subi- 94 72
3 I 447 5
97
I67
dr. II dr.
56 9794 97
dr. I nunchi Sacru 99
----~----
Tabelul 36 catanior de automobil de peste 6'J J;! ; coJ~ 1'/:: ..... "':
J.":::'":>j
8S I 79 IG]ez~e
.
87 st. I 87 st. 62 st. I Itibia) 11'".
.• ~
meile s.e clovedesc mai apte.• vi
pe aceste ~ 0:90i "' /-,. .
I st. I dL
JOO
89 l 89178
piciorulul
I FJuieruJ pbnun.TOtu$I, lDtelegerea raplda lal'sem- !j 0'601
0,30- '-' ,~' .. :.:':"::1
,".. '" :.:I
':
,: :
Ge- I f "'",,' 1
l1J"e ~l•• In a",IcatOn senzona.1 . cOIn-
oq:
000
, I""""" •• , "

plecsi este critidL Dovada, accielen- is 25 35 45 _ 55 65 75 85

',,,,d"',;" I ' "d .. bV 1 Conducatcn auto
tele e pIetam care au 0 cur. a oe F'
'd v !gltra
11"d
• "",eel ente
I 100 "00
~ ."
'j
ffil e
cre$tere en enta ... de "ofaj. (B.~1. Marsh, Aging lWei Driving
Dez'"0oltarea proceselor cbzmlce Traffic Engineering. Nov. 1960, 3-21)
complexe. Procesele de cunoa$tere
complexe slut influent<lte de experien1;a cultural-imelectuala, ciar ~i de
capacita1;ile func1;ionale constituite intre timp, de.5i acestea sint relativ
mJi fragile la deteriorare. In ceea ce prive$te problema memoriei, apar
clteva tenomene caracteristice. Mai semnificativ este faptul ca degra-
darea memoriei este mai pregnanta pentru componenta ei de seurta
durata (:\ISD). Memoria de mai lunga durata (MLD) este mai rezis-
tent::. Oamenii in vlrsta uita U$or uncle au pus un obiect, ce au spus
Enluarea gn::L!tat;ii, a stimulilor compleqi (figurile duble) pune In
intr-o lmprejurare sau alta etc. in memoria de lunga durata (]\ILD) mai
~':ic1en\a 0 oarec:ne lipsa de abilitate analitica ~i slaba mobilitat,~ in
rezistenta, se fac totll$i asocia~ii confuzive. De,-ine mai lenta gindirea,
abodarea situariilor complexe. E. G. Boring [22, p. 444-495] 2. ciat
ateI1\ia [165], vorbirea (au loc ~i modificari de voce). Aeeasta din urma
spre percepere in reprize de timp limit2-t a figura (bbEl (dnara-batdila) se realizeaza eu pauze relativ lungi. Concomitent are lac 0 exacerba1;ie
,i a con sta ta t ca subieqii in virsta ca ~i cei cu educa~ie restrinsa ,-ad a emo1;ionali tatii, a nenozitatii, a starilor de irascibilitate, a fenomene-
o singura figura ~i nLl pot sa restructureze imaginea pentru a veelea ~i
lor de dominare $i refulare mai ales in faza a doua, dnd se manifesta
cealalta figura, daca la inceput au LieU! fix:a~ie pe una din cele doua
figuri. In genere, se poate considera ca in acest caz, ca ~i in multe altele, $i tulburari ale unor funqii psihiee - slab a cooperare, anxietate, ca-
scade atent;ia senzorial-observativa ~i capacita1;ile ei. pricii, de:)e:1den~e de moment etc. Desigur, exista clestule persoane 1n
Viteza mi5c;;lrilor scade sim1;itor 1a subiectii in virsta, ca dealtfel vlrsta care reU$ese sa-$i conserve luciditatea $i echiiibrul psihic general
coate performan rele. Scaderea excitabili tatii senzoriale afecteaza ni velul ~i r~min active, cooperante, deschise 1a nou, se pastreaza pe un palier
general al activit2\ii, reduc:indu-i antrenarea coerenta, continuitatea ~i de [:n::na adaptare vreme indelungat~. Dupa cum s-a specificat, muIte
timpul de reaqie (T.R,). Studiile lui Y. Koga ~i G. M. :Morant [113, deprinderi se menlin ehiar daca viteza aqiunilor seade.
p. 346-372] privind timpul de recreatie auditiv ~i vizual, cele ale lui Declinul psihie in batrlnete este condition at de 0 serie de factori
Botwinich ~i col. [24, .p. 137-144] privind viteza scrierii ~i a expec- ce tin adt de natura subiectiva $i de structura anatomo-fiziologica a in-
tar,ieiau evidentiat, de asemenea, modifi6iri care arara 0 incetinire a dividului, elt $i de condi1;iile de mediu, de rezisten~a organica $i mai eu
reaqiilor. Nu in aeeea~i propoqie sint afectate de degradare deprinderile seama a sistemului nervos central. Se ~tie ca viap subiectiva a fiecarui
motorii In care aqioneaza dexterita>;i (experienp acumulata). Droller om este influen~ata multilateral de felul in care tdlie~te, de faptui daca
[66, p. 239-244] a pus In evidenta faptu1 di persoanele care fac au aqionat asupra sa sau nu factori stresanti, dadl a dus 0 via~a ordo-
cxerci1;ii au un niyel de deprinderi motorii bun ~i rezistent fata de al1;ii Data $i echilibrata, dad s-a realizat profesional $i a avut satisfaqii et~.
302 303
 La toate acestea trebuie adaugat ~i un alt factor de natura sa-~i puna participa fara emotiiprea mari, dar cu 0 1ini~te ~i un con fort interior -
pecetea asupra evolutiei omuluiin perioade de batdnqe. Este yorba de J 1ini~te ce este stdtbatuta de rneditarii peninente.
o forma de rezistenta genetica (dupa multiautori) care poate contribui Rigiditatea ~i lentoarea se instaleaza treptat.
1a conservarea funqiiIor psihice ~i la mentinereainsu~irilor fizice in eea mai specifidi in seria fenomeneIor de deteriorare este pierderea
anumite limite sau dimpotriva, la accentuarea un or manifestari de "pra- sau diminuarea capacitatii de evaluare cronologica. Pe de 0 parte,cro-
bu~ire" psihofiziea a individului. nologia interna, legata de ritmurile biologice (ore de masa, de cu1care,
Inteligenra poate I$a se menrinG: rdativ activa. Operativitatea nespe- de evacuare etc.) funqioneaza corect, pe de alta parte, evaluarea timpu-
cifidi se conserva relativ bine in prima etapa (65-75 ani). Totu~i, tu- Iui, a datei, a zilei, uneori a anului devine adesea confuza. Se mani-
multu1 ideilor scade, se manifesta mome-nte de vid intelectual, urmate festa ~i unconfuzionism spatial. Orientarea ispatiaIa devine mai greoaie.
de momente de con~tientizare a declinului po care .11 reprezinta ·aceste Toate acestea pun in evidenta deteriorari de rnemorie $i promptitu-
momonte - team a de angajare in discursuri verbale pentru a nu aparea dine in a utiliza corect datele ei. Probabil, automatismele de bazaale
un astfel de vid. In aceste conditii se manifesta reticente verbale, timi- memoriei se deterioreaza ?i datorita faptului ca viata oamenilor in virsta
dirate, autism. Dupa 70 de ani, discursul verbal devine mai rar in este incarcata dedi~ee ~i rarefieri de trairi psihice inedite, animate.
cadenta. Probabil acda~i motiv face ca oamenii in vlrsta sa fabuleze cu pri-
Exista cIteva caracteristiciale gindirii puse in e\-identa de cercetarile \"ire la trecutul lor, sa devina avizi de consacrari oficiale ~i onoruri
noastre. Pe de 0 parte, este yorba de 0 inilatie discreta a subiectivitatii, (H. Wallon). Purini oameni ~tiu 1mbatrlni frumos - ace~tia devin urn a-
pe de alta, 0 accentuare a operarii in .cadrul unor categorii absolute (ade- ni~ti sau pantei$ti - spune tot H. Wallon.
varat-fals, corect-incorcct, bun-rau, drept-nedrept), categorii ce evoca Problema deteriorarii intelectllale a fast mult studiata fie prin inter-
unele caracteristici ale gindirii puberilor. In a1 treilea dnd, se manifesta :nediul searii Wechsler, fie prin "matricele progresi've Raven", fie prin
o mai mare inflexibilitate a opiniilor $i rationamcntelor ~i in a1 patrulca teste de inteligenta abstracta de tipul proverbelor. Pe baza tesrului
rind scadc evident (treptat) flucnta ide-ilor. Dintre caracteristicile ope- \,\T}\IS s-a calcuiat un cotient de deteriorare a inteligentei ce se masoara
rative ale gindirii devine restrictiva capacitatea de demonstratie argu-
in principiu prin calcularea diferente10r dintre coteIe normale de inteli-
:nentata ~i se manifesta 0 revenire a predileqiei la acclca$i probleme.
genta ale virstei $i performantele personale, cieci 0 diferenta dintre func-
Inca prin anul 1956 Bromley [27, p. 74-82] a scmnalat a parte din
riile in declin ~i cele nedeteriorate. Prin aceasta metoda s-a pus in evi-
modificarile de mai sus la virstele batrinetii (a operat pe proverbe) $i
te-a considerat ca fiind consecinte ale: scaderii potentialitarii performan- denta 0 scadere a eficientei gindirii de 0,50/0 dupa 31 de ani ~i 0,18010
rclor inte1cctualespre 70 ani ~i ale seaderii capacitarilor de eva1uare $i unitati Q.I. dupa 60 de ani.
a antrenarii nuantate peacest plan. o a doua forma de a masura caracteristicile deteriorarii se face prin
Inegali tatea mare de preparatie 'Culturala a adul rilor justifidi dife- raportarea performantelor de la 50 sau 60 de ani cu nivel ul maxim
renre1e 9i curba de :declin a inteligenrei la virstelede peste 40 de ani (se avut de persoana in cauza. Evident, acest fapt este posibil ciud se efec-
pun mai accentuatin evidenra 1a 60-70 9i 75 de ani). Persoane1e cul- tueaza masuratori eurente pc acest plan. in ambele cazuri exista 0 de-
tivate, 'cu profesii inte1ecruale, dau 1a teste1e de informarie, vocabular, 5
de comprehensiune, ,aritmetica (In genere probe1e verbale) rezultate bune
- ~i rezul tate mai slabe la uncie teste deperformanta. In schimb, per-
soanele cu profesiuni de proiectare dau rezulta te remarcabile 1a teste1e
ce contin factorii "s" (spatiali) etc.
Multi oameni in virsta manifesta place-rea de a face calatorii, de a
Figura 12. Curba e.,-clu-
'ledea filme, de a eiti, de~i capa.citatile vizuale fac lecrura indelungata ,iei in [?port eu virsta:
obositoare. Dupa 70 de ani se manifesta flumeroase momente de obser- 1. a dez\'oltarii inteJ;genlei (dupa ..•.. .,
••••. oJ
Wechsler) ......__ .-0
vatie lini$tita, contemp1ativa a evenimemelor din jur, un fel de con- 2. a mobiIitalii
oase (dupa
proceselor
Hilcenko
ner-
~i Cola)
, . , 60 70 80 90
duita de spectator ce are loc in mediul rural prin postarea pe banca 8-11 10 20 30 40 50
3. a contributiilor superioare fn Virsla in ani
din fa~ pOflii - strada devine in acest caz un spectacol viu la care se ftiinta ~i tebnica. (dupa Lehran)

304 305
 de natura depresiei. ea se exprima printr-o disfunqie sau deteriorare
somatica .. °
Un aIt fen omen care se manifesta In tulb1.1r::trile afective este eel de
CreaJii lilerare
hipertrofiere a iSinelui, ca urmare a raponarii la propria persoana, a
tuturor faptelor, ~i :de justificare .a comportamentului (sau) prin dila-
tarea drepturilor personale ~i atrofierea sensibilitatii. in cazurile mai
grave apare sindromul de depersonalizare carese ex,prima printr-o pier-
Descoperiri ;;Iiin!ifice dere a identitatii personale. Persoana In cauza se comporta ca~i dnd
nuo-!)i apaqine sie~i, emotiile slnt reci ~i lip site de vioieiune, lucrurile
se desfa~oara "ea in vis" ~i este inhibata latura comunicationaLl. Dupa
srresuri prelungite, sindromul depersonalizarii se aecentueaza ~i se ma-
nifesta asociat eu aIte dezordini psihotice cum ar fi ipohondria, isteria
--- l/igilen,la erc. ?vIanifestarile depersonalizarii slnt mai [recveute la femei, dar se
-------'" pare di fenomenele nu slnt arlt de violente ca la barbati.
. 90 VIRSTA
Funqia mnezica are ~i ea de suferit In virstele lnaintate. eel mai
Figura 13. Inteligenia ~i realizarile in funqie de virsta (L e h nan, Jon e s, adesea apar hipomneziile, dar ~i manifestari mnezice relativ limitate. De
~i Con r a d) (ele mai multe ori, hipomnezia apare pe fondul unor nevroze ~i psihoze
clnd se manifesta ea fenomen seeundar. Dar slnt ~i situatii dnd hipo-
mnezia apare in prim plan ~i dnd are tendinT;d. de a se agrava ajungind
teriorare normaEt si una pato1ogidl. 1n tre acestea, exista 0 deteriorare
la amnezie. La persoanele iu virsta se lntllne~te freevent a)a-numita
de rezonanta biologica - legata de dominante biologiee dnd se mani- amnezie infantiEi de origine afectiva. Citeodata uitarea acopera mo-
festa diferent;e fizlce.
me:1te din "iala individului ~i anume, primii 15-17 ani. Aceasta amne-
in genere, emot;iile devin ceva mai primitive. Dintre toate manifesta-
zie prelungiri este considerata de unii aurori (H. Ey) di apare In urma
rile psihopatice prezente 1'n batrlnete, cele care se refera la tulburarile
apararii persoanelor, prin uitare, de uncle momente penibile din via1;a.
afectivitat;ii sint dominante ~i 1si pun pecetea pe intregul comportamenr
La unele persoane apare dominant fenomenul de perseverare. in aeeasta
a1 acestora. Sd'irile depresive au 0 freeventa mai mare la persoanele In
5i watie, se repeta pen rru acela~i interlocutor faptcle prezentate In alre
virsta, la care derermina un dezeehilibru in plan in tern, pe de 0 parte,
cKazii. Clnd i se atrage atentia de carre cei din jur se supara, se ener-
iar pe de aha parte, perturba relatiile individului eel cei din jurul san
veaza ~i manifesra un negativism Yerbal temporal. Framintarile interi-
si se creeaza fenomene de dezadaptare. Se p;ue ca la majoritatea per-
Dare se produe accentuat in situa1;ia dnd persoana l~i da singura seama
soanelor in virsta depresia este Insoiita de 0 srare de teama fata de
de neajunsurile sale pe linia mnezidi.
ideea mortii $i regretul pentru perioadele fericite din viala individuaEl.
T ulburarile memoriei se asociaza frecvent ell cele ale glndirii ~i lim-
l\semenea stari se accentueaza dupa pierderea partenerului sau a cunos-
bajului. Ideile de persecuT;ie creeaza impresia persoanei ea este In per-
tintelor de virsta apropiata. In alte cazuri, ideea de inutilitate sau cea
manenta observata ~i urmarita, lea nimic din ceea ee spune ~i ginde~te
de neluareln seama de catre cei din jur imprima un caracte, tragic de nu este pe placul altor3.. Aeeste stari se pot asocia eu ideile ipohondrice
tristete si sen timentul de frustrare. Persoanele care sufera de depresie clud persoana se ere de bolnava soma tic ~i nu i se acorda aten~ia cu\'c-
sint pesimiste ~i inhibate, nefericite ~i nelini~tite, manifesta negativism nita, sau nu este erezuta. In plan verbalexprimarea devine anevo-
fa1;a de eonversaiii si au greurat;i in activitatea de eoneentrare. Batrinul loasa, lema ~i incoerenta. De multe ori oamenii in virsta nu-si gasesc
preocupat 'eu predtdere de propria sa persoana traiqte 0 tensiune nep1a- cuvintele potrivite, apar repetari1e si usoare forme de bilbiiala. Scrisul
cud $i devine iritabil 1a situatii nesemnificative. Se pot Intilni doua este °nesigur, colturas, tremurat ~i sacadat. Fenomenele parkinsonice, care
:ategorii de clepresivi: agita1;ii ~i retarda1;ii. Primii sint nervo~i, acuza inten-in
r'
freevent, ingreuiaza ~i mai mult transpunerea ideilor In spa~iul
freevent cefa1ee, insomnie, nemultumire, iar ultimii sint lenti, vorbese granc.
ineet ~i rar, au mi~cari stlngaee, nu au pofta de millcare ~i traiese senti- in plan componamenral, persoanele eu ast'fel de tulburari se mam-
mentul de abandon. Unii aurori, ca R. Held, considera ea indiferenr testa ca neryoase, irascibile ~i traiese un sentiment de frustrare. In si-
tuatiile mai dificire, {:omportamentul aberant se traduce prin paraSlfea
temporala a domiciliului, vagabondaj $i fuga de colectiv. Adeseori fe-
nomenele res'pective seasociaza .eu consumu1 de alcoo1$i cu tentative
de viola1 dlrui obiect devin persoane mai tinere, de preferinta minore.
Aceasta se datore$te scaderii funqiilor sexua1e~i exaltarii libidoului, a
admirarii posibilitatilor de procreare specifice tinerilor. De aiel $i apa-
r1tia unor perversiunisexuale. Toateaceste abateri de 1aconduita nor-
mala semn~fica 0 proasta adaptare $i integrareln colectiv, 0 Jipsa de
cooperare $i un pronunpt egocentrism. A$a, spre exemp1u, in manie,
apar variatii rapide ale dispoziiiilor cu un mareconsum nervos in care
predomina impulsivitatea $i agitatia psihomotorie. in scrumb,in melan-
colic se produc tulburari comportamentale dominate de agresivitate, care
Se poate revarsa asupra ahora sau asupra propriei persoane; au loc
omueideri, automutiElri $i chiar sinueideri. Tinind seJ.ma de ansamblul
tulburarilor psihopatice, in literatura engleza de specialitate [63, p. 25]
s-au efectuat statistici (1954) care scot in evidenta frecventa sinucide-
rilor la barbatii care tree de virsta de 55 de ani; la femei se rema1'ca
o scadere neta a fenomenului dupa 65 de ani.
CiTEVA. PROBLE':vlE PSIHOLOGICE LEG.\. TE
DE PE:\'SIOK-\RE
Longevitatea, ca $i 0 mai buna sana tate a oamenilor in virsta ;:reeaza
eondiiiiea perioada de dupa pension are sa devina din ce :inee mai lunga,
fapt ce pune 0 serie de probleme. Prima se refera 1a fondurile soeiale
de pensionare, al caror necesar ere$te din ce ,in ce mai mulr. A doua
se refera la fondurile de asistenta. medicala. Aeeasta pentm di de$i exista
un numa1' mare de oameni in virsta fara prea mult probleme de sana-
tate, perioadele de peste 55-60 de ani 0 mai mare indircare eu boli
~i cerinte de asistenta medicala ciecit aIte perioade ale vietii umane. in
al treilea rind, se pun probleme legate de constituireacadrului rSocial-
Ocupaiional al persoanelor in virsta astfel incitsa pOena duce a viata
civilizata ~i societatea sa restituie 0 parte din obligatii1e ce-i revin fata
de aceste virste. N u se poate ignora faptul ca persoanele ~i cuplurile
pension ate supona 0 scadere a nivelului de trai, in marea majoritate
a cazurilor. Exista asociata la aceasta situatie material-economid una
social-psihologica. Retra~i din mundi dar capabili, disponibi1j inteleetual
$i cultural, angajati subiectiv intr-un p1'oces de recuperare a structu-
rilor personalitaiii $i ale eon~tiintei de sine prin disoluiia subidentitatii
profesionale, oamenii in vlrsta sint pentru societate oeantitate remar-
cabila de experienia, inteligenta, aptitudini cie rezerva,ce s-ar putea
utiliza mai bine. Dezangajarea profesionala taie bruse influxul de ener-
308
gie, expansiunea soeia1;i antrenata prin exercitarea profesiunii care plna
la acel moment intreiinea un echi]ibru adaptativ.
Structura egou1ui exprimata prin modulln care se exerci ta trebuin-
le1e ~i impulsuriIe persoanei In relatiile sale eu mediul se eonfrunta eu
un nou context psihologic al mecliului. in acest context se manifesta 0
intrare in criza a intereselor $iacapacitaiilor profesionale antrenate
pidi ]a pensionare. La acestea se adauga 0 '(fiza de prestigiu. Criza inte-
reselor se exprima ca 0 antrenare mai mare pe 'primul plan a dorintelor
latente culturale ~i de loisir-uri. Casa,caminul i$i recapata centrul de
greutate. Incep sa se organizeze hobby-uri- aetivitati asociate la
acestea. Desigur, aria intereselor se ajusteaza la condiiiile cuplului, la
oraml acestuia.
De multe ori are loc 0 rearanjare a locuiniei -- 0 organizare a pro-
gramului zilei - 0 crC$tere a orelor de plimbare ~i de dr'Jmuri pentru
procurarea celor necesare vieiii de fie'care zi.
Prin aplicarea pe un mare numar de persoane Intre 50-70 de ani,
pe 0 perioada de 10 ani - a eelor mai eunoseute inventare de persona-
!itate (i\{MPI, anxietate Cattel, Eyseneh, Guilford, Zimmerman, Wod-
worth) - am decupat 0 upologie cu reevaluare pe urmatoarele crite1'ii :
sociabilitate, subiectivitate, extroversiune, introversiune, anxietate, echi-
libru afectiv, mobilitate, yitalitate (sau forta ergica), dependeni'a $i ten-
clinie de ap]anare sau antrenare in con.flicte etc., toate evaluate pe 0
scara de 5 trepte (+ 1,2± 3 ; 4,5-) - ~i s-au obiinut urm~ltoare1e refe-
rinie de sinteza :
In etape mai avanS8.te (dupa 70-75 de ani) se manifesta 0 evoluiie
mai pregnanta a proceselo1' de imbatrl:nire. Exi'sta 0 lenta dezo1'ganizare
mintala in care este afectata mai ales memoria (retrograda $i antero-
grada), fapt ce duce la uitari mai grosiere, ]a recunoa~teri false, fahu-
latii, 0 u~oadl cre$tere a iritabilitaiii $i egocentrismului. Aceste ca1'aete-
ristiei apar mai pregnant in cazurile de dementa senila $i psihoze. Aeeste
etape sint incarcate de melancolie, de involutie (pot fi depresive, deli-
rante $i demeniiale in eazuri de psihopatologizare). Uneori se manifesta
<1$a-numitul sind rOm catard Icese manifesta prin negaiie (nu voi rouri
niciodata, fiinia mea este enorma, dt universul, voi suferi etern). Con-
~tiinia de imbatrinire devine tOt mai dara, se manifesta printre altele
prin con~tientizarea pierderii forielor ,fizice, mentale ~i morale fata de
scopurile ~i doriniele privind realizari de vii tor, mai mul! sau mai
putin ap1'opiat. Au loc modificari de caracter, afeetivitate, hanuieli, in-
sensibilitati, egoism. In aIte cazuri se amplifica IDSu$irile ee existau in
fazele anterioare. In fine, in aIte situaiii cre$te insensibilitatea (1a schi-
zoizi). Poate di :insemnu1 eel mai dar al uitariiin aceasta faza eonsta
in trairea In trecut. Fenomenul ca ata1'e pune in evidenia vidul de idea-
Iuri ~i aspiratii pentru viitar $i cautarea resu1'selor de identificare din
309
 :}unrS.!~AO.I{Ur sty

aspectele consistente ale trecutului. Evocarea trecutului nu se face insa

'Hm!SldAO.r~X~ z: '1 + ci"
IINmSCI,L\mUm
~jUO]~Atqm~ £'f
IINDIS CIIIAO<I.LXII
I N"" dupa regulile conservarii e\~enimentelor celor mai pregnante.
!n genere, ne-am rcferit pIna acum mai ales 1a persoanele in vlrsta
nUD"8p ;}lS;;) nu S'y sanatoase. B;1trlne~ea este Insa marcata de [oarte multe ori de boala,
A!pn ..qsu! f =F
pmo!bJ Z :L+ l/'\ sElbiciune, dezoricmare - 'ceea ce 111seamna dependen1;a de al1;ii. In
""
.tJndClO::J aa cmele cazuri dependen1;a este mare (din cauza dificulta~ilor de depla~
yiVd <IKlGDU.LV
sare), 1n schirnb personalitatea l$iconserva identitatea $i cominuitatea
- conduita devenindlnsa limitadl.
'Sit, '£ '(; '1+ In alte cazuri are loc diso1utia con$tiintei de sine, conduitele devenind
IIDlJXIV.LlA
G.be,.rantefar a ca sa .fie afecta! mersul ~i diferite conduite de autoservire.
In fine, slnt cazuri 1ncare apar afectate $1 conduitele motorii $1 identi-
tatea ;:on~tiiniei de sine. Oricum, tabloul sumbru de mai sus sur vine
S' 't It IZ 'r+ dupa 70 de ani.
<I.LVJ.nIlION

PREOCUPARILE SOCIALE PENTRU LARGIREA SPATIULUI

S' 'y '£ 'z '1+
DE VIATA. AL OA,vlENILOR IN VIRSTA
mJllI1lHJIT
In ultimii ani s-au instaurat ~i hlrgit preocuparile pentfU batrini -
pentru imboga1;irea conditiilor culturale $i ocupa~ionalc ale acestora.
s 'z '1+
't> (~
J~SL\l.L::JV
'"
"".
S-au ceat conditli de bricolaje simple, de abltuire de >cooperative de
artizan3. t, programe cultura1e la casele de cultura un de se pot desfa~ura
'IT~SdJruEUI = w :;;;
activitati artizanale. Se fac eforturi ca alaturi de organizarea unui con-
111"["°,\ = 11.
"'. fan material, de a alimentare rationala, sa se ofere 111;:asele de batdni
S' 't '£ 'z 'r+
(J~ !~ A) II,LVn:JXNV "t". un confort psihoafcctiv de$i familia ~i numai familia lntreiine 1a Datrini
<'")
conditia viabi1a de identitate ~i apartenen1;a la con$tiinta de sine.
S-au efectuat progrese importante in geriatrie - sanatorii de trata-
5' 't '£ '0' 'I + ment general pentru batrini. La noi in ~ara exista <1-stfelde sanatorii re-
IllS fll.LLJIT!8:i1S
Irj• numite pentru tratamentul original intensiv ~i Icomplex.
..•..
Oamenii in virsta 111diferite tari au acces, cu diferite facilitati, In
(I) O!~OrOOP! nBS transponuri, la spectacole $i restaurante etc.
:)UEOS1'dd/d
5 '7 '£ 'z 'r+ Interesanta este intra rea oamenilor de peste 60 ani in universita1;i
yiN3:GXlIdITG (populare, dar $i obi$nuite). Asdel de intrari s-au initiat inca In a1 S-lea
deceniu a1 seco1ului nostru in S.U.A. $i In Franta, 1a Grenoble. In anii
5 'I' '£ 'z 'r+ 1976-1980 a exista t ~i la Bucure~ti un student de peste 60 de ani ce
<ILV.LnraV1JOS
1 ~. se profiIa pentru 0 licenia In limba latina. Studentii in vIrsta slnt rela-
tiv mai deta~ati de examene, dar rnai 'Cumulativi ~i ordonati. Adeseori
intra Incompeti1ii strinse eu tinerii. Via1;3.social-cultura1a a persoanclor
I In virsta este in genere mai pU1in apta de activitati numeroase $i variate.
I

STAGIUL TERMINAL

De~i moartea este un fenomen curent, eercetarile in aceasta problema

Slnt restrlnse. La alte vlrste declt la batrluete .illoartea poate fi consi-
310
311
derata ca un accident. La v'irstele lnaintate expectania obiectiva ~i
subiectiva a mor~ii este din <:,eIn ,ce mai mare. T cama de moane trece
pe primul plan. Activa $i neliniFitoare la Ylrstele adulte~i ale tinere1;ii,
;anxieratea £aia de moane se constiuie in adolescenta, dnd forrele vitale
.ale organismului In pEna expansiune conrureaza ~i rejeqia ideii de
mOarte in subconFiem [48]. Moanea la oamenli in virsta se nume~te
"stagiu1 terminal" ~i in cepe cu 0 boala. ce se cunoa~te ca ar fi fatala [118].
difereniiaza tfei far;ete ale evenimentelor termiI1ale: moartea bio-
.~~ogica,psihologidi ~i sociala [9].
Moartea biologica se reIera la procesele fiziologice $i medicale, 1a
,degr2..darea progresivace se instaieaza prin boaEl. :::\u toate organele ~i
.;istemele din organism, pani ale acestuia, mor d"odata. Exista citeva
'-~Titerii medicale ale mor~ii biologice, printre cJ.re Incetarea batailor
1nimii, a actiyi ta\ii electrice a creieruIui $i incetarea respir,atiei. Datori ta
;7aptului ca multe organe $i parti ale organismului i~i inceteaza viap.
z',c!atiy mai tirziu (sc ~tie, prin tre altele, ca pami continua sa creJ.sca
:Eup~{moarte) unele pOt £i extrase, conscnate $i folosite in transplanturi.
In sali1e de reanimare ale marilor spit:lle are loc 0 lupta strinsa de
nnen~inere in yiala a muribundului prin mij10ace tehnice, £aptce uneori
rcuic'ite sa impinga mOJ.nea biologica dincolo de limita naturala (chiJ.r
c: cpre)te clteY<1luni, cum a fost cazul cu pre.icdintele Tito).
)\h,mcnrul moqii este pU1;in studiat, printre altele, 5i din cauza ca
;.:.cca,r:i experienta cste fara nici un ecran de validare. La aceasta se
,s;daw;a faptul dl moartca este sinistdi 5i cere curaj, sacrificiu, demnitate
..--- dat fiind faptul ca muribundul paraSeite viap, dJ.r ~i cei vii din
j::r 11 parasesc Intr-un feI, muribundul devenind un fel depericol po-
L=n\ial subiectiv. Este adevarJ.t ca in final fa'P, monilor are 0 mare
:'t::niniit:1te, toru5i masca muribunzilor estc tr:1gica de ce!e mai multe
o::'i, prcbaDi1 seninatatea cote un efect al destinderii de dupa intrarea in
n10anc, (destinderea finaL! musculara). Oricum, momentele finale ale
"tetli sint marcate de 0 tensiune suprema. Exista trei opinii cu privire
Lt; durere in ultimele ore de yia\a. Dupa unii autori, durerile fizice
d:,"~vinextrem de puternice. 0 altacategorie d~ J.utori considera, dimpo-
!I"E.vJ, ca in fazele finale se instaleaza un fe! de stare euforid, deta~ata,
su.fcriniele fiind anulate de moartca diferitelor organe. In sfir$it, dupa
J. ucia opinie, sensibilitatea se diminueaza treptat, pe masura ce se pe-
tn:~c degradarile organice. Evident, depinde de cum are loc procesul de-
gradarii biologice $i ce organe sint afectate de boala degenerativa. Ori-
nzm, dezintegrarea dezordonata a homeostazelor (5i feedback-urilor) de
Hatbilizare $i precipitare fac sa fie alterata mult sensibilitatea 9i - pro-
babil $i suferinta. Reanimatii, singurii care ar putea oreri marturii cre-
dibile in ace:1sta privinta, nu vorbesc de sUrerinle mari. TOtu5i, nu se
pe;ate ~ti daca absenTaamintirii (sau disrunqia memoriei) pune in evi-
3 313
denra ;absenta .suferin~e1. Se '9tie di $i femeile uita aproape total suferin-
~ele de la na$terea copiilor, ori acesteasim rclativ puternice.
Moartea psihologica se exprima prin disoluria .componamentului, a
con~tiinr;ei de sine (a identitar;ii 9i subidentitar,-ilor) $1 a rela~iilor cu cei
din jur. Aces! aspect este extrem de complex ~i impreuna cu deteriorarea
marilor funqiuni vitale se integreaza in fenomenul de "coma", agonie.
in timpul stagiului terminal psihologic, stare a de vigilitate se anuleaza
treptat, datarita desensibilizarii aten~iei, a capacitar;ilor intelectllale,
care intra 9i ele in faza de dezintegrare, ca ~i vorbirea. Coma este 0 faza
incarcata de deliruri, de imagini 9i glnduri ca in vis. Exista in numeroase
cazuri un dort final de antrenare a <:on$tiinr;ei de sine. A$<l, de pilda,
1a mo~lrtea unei femei in vlfsta ce se aHa in coma (1977), a fost asistata
de un remarcabil om de ~tiinr;a, monitoare1e inregistrau pUl1cte in jurul
moqii cEnice * - $i deodata ea a spus cu mare claritate ,,1\1a numesc
F.B., am 72 ani", Fenomenul s-a repetat de 4--5 ori la intervale de 0 ju-
matate de ora. Asdel de intimplari nu sint singulare. Ele pun in eyiden\a,
credem, efortul aproape de necrezut ,,1 muribunzilor de a-$i conserva
identi:atea, prezen~a$i integritatea con$tiinr;ei. !n alte cazuri, muribunzii
simt ca vor muri $i au un moment de luciditate in care 15i ex prima
frJ.gmentar sauconturat unele dorintc, fac uncle reflectii ete. Se spune
ca Goethe a repetat Inainte de a muri ; "Licht, mehr Licht" (lumina, mai
multa lumina, In sens de cultura). Se exprima $i regrete. Anxietatea se
.atenueaza in stagiul final, Inlocuindu-se cu resemnarea. Exista in evolutia
naturii umane un fel de oboseala spre batrinej:e, oboseala ce se cere
compens:1ta $i compensarea devine la rl'ndul ei dorita ca un fel de
neccsitate subiectiya. Moanea psihologica cuprinde dialectica aceswi
proces. S. Freud a vorbit despre instinctul monii. In acest caz, moanea
psihologica este foarte diversa :;:i 'in aceasta diversitate persista carac-
teristici culturale.
A$adar, putem considera agonia ::a 0 etapa de desensibilizare progre-
siva. Ivlomentul mortii propriu-zisepare ca este extraordinar de ciilatat
$i incarcat de 0 activitate mintala excesiva. Este momentul derularii
vieiii sau chiar al trairii unei alte vieTi. Eira 'indoiala, In acest moment
joaca un rol foarte important inteligenta ~i cuJtura. Inteligenta meniine
un oarecare grad de cenzura, ludditate ~i coerenia mintala $i poate ca
prin antrenarea instrumentala a curiozitaiii aqioneaza nefast asupra
adapt~i:rii instinctuale la momentele mortii, adaptare ce are :;:iea loc In
mod firesc. **.
.• !n uneJe rari, familia ~i pacientul sint avertizali privind moartea. ca sa se
poata face pregatiri, In alte rari se pastreaza 0 oarecare rezerva a anunrar:i din timp.
** Exiscl discu\ii In jurul euthanasiei, moarrea in cazurile in care nu exista nici
o ~ansa de revenire la viala curenta ~i $Curtarea stagiului terminal.
 Afectivitatea ~i comunicarea devin foane re-strlnse. Comunicarea.
verbaLl cedeaza adeseori. Mimica devine mai putin mobiEl ~i fluida.
Doar privirea, ca forma de comunicare nonverbala (CNV) aqioneaza,
fiind incarcata de 0 extrema intimitate, control, rezistenta critic a ~i ne-
uul~te * .
1;,-:
Moartea sociala cuprinde inregistrarea moqii, inmormintarea, rezol-
varea mo~tenirii materiale ~i spirituale a celui sau a celei ce a mur:t.
rezol varea schimbarilor sociale pe care Ie implica moartea (schimbari
asemanatoare cclol' legate de cZisiitorie sau de na~tere), ca ~i ritualuri
funebre, comemorari ~i reculegere.
Acest din urma aspect este determinat social ~i ca atare foarte diferit
in diferite zone culturale. Binein1eles, moartea biologica ~i psihologidl.
sint influen\ate de condii:iil.e sociale. j\Iodificarile complexe in obiceiurile
;i practicile noi ale vietii fac sa fie mai pu~ine cazuri de moarte nea$tep-
t3.ta ~i mai muIte suporturi bancFi (asigurari ~i fonduri speciale pentm
organizarea mor1iisociale). Exista numeroase discu~ii pri vind amplifi-
ca[{'a foarte mare a cadrului tehnic ~i medica: al moqii ~i 0 oarecare:
n::::glijare a cadrului intim - ce se realizaln secolele anterioare prin
veghea hmiliei la "pawl de moarte".
1\ici se incheie considera\iile noastre cu privire 1a psihologia virste!or ..
Dincolo de aceasta IDcheieresint doar ipoteze ~i a:"orisme.
In fapt, a~a cum am mai subliniat la incepc;turiie acesmi capitol.
oarnenii traiesc in memoria celor din jurul lor, prin ceca ce fac ;;i prin
ceca ce spun, prin ana, prin copii ~i operele lor. Desigur, fapwl ca
ramine fiecaruia dupa suprema despaqire numai ceca ce s-a realizat
mai bun ~i trainic, constituie aponul omului la conrinuitatea existen-
tiala -- pentru cain hpt substaniele organice si minerale ale acestci
alc~ltuiri cc sc cheama om intra prin disolU1;ia ce se cneama moane In
circ1.1itul mai mare al ctemi taiii m:l1eriei, al cicluri10r ei continue.
* Se considera tanatologia (de la Thanatos) ca domeniu ~ cadru a1 studiilot'
privind slagiu1 terminal.
314
PAR TEA A III-a
PROlBl,EME SPECIALE
Cap i t 0 III 1 X
CO:.:rSUMURILE CUL TURALE $1 DISTRACTIILE
iN DIFERITE ETAPE DE DEZVOL TARE U1Yl1\.NA
In ultima vreme, preocuparile psihologilor, pedagogilor ~i soc1010-
gilar slnt tot mai intense pen tru modul cum omul l~i petrece timpul
liber. Aceasta eu adt mai muIt eu dt s-a constatat ca, pe de 0 pane,
petrecerea pEkuta a timpului libel' are funqii de restabil.ire mai preg-
nante decit odihna obi;;nuita ~i, pe de aha parte, din cauza ca au fost
inventariate ;;i prezentate in sistem de catre reprezentan~ii "~colii active"
functiile foarte importante educative ale jocului (activitate ludica) ~i
distraqiilor. Activita1ile distractive au ca atare 0 valoare psihologid,
pedagogica ~i sociahl. Din punct de vedere psihologic, aceste tipuri de
activita~i realizeaza concomitent eu refacerea energiilor consumate in
aetivita~ile obligatorii de munea 0 revitalizare a intereselor, o.ptitudinilor
~i aspira~iilor, ceea ee creeaza 0 condi~ie fo.\-orizanta pentru reluarea ac-
tivita~ilor in condi~ii psihologiee optimizo.te. Exista In structura psihicu-
lui uman 0 dispozi1ie naturala spre loisir-uri, dispozi~ie ce este intre~inuta
de mecanismele de aparare impotriva oboselii, a plictiselii ~i a stresului
etc., darintre~inuta ~i de tendin~a no.tura!;i sprel rclaxare ~i echilibru,
spre 0 stare de absorb~ie placutaintr-o aetivitate ce nu angajeaza ten-
sional resurse1e psihice ..
Activitatea Iudica (joc ~i distraqii) em mai densa 10. virstele copi-
hiriei ;;i tinere\ii. Se ~tie ca un copil de vlrsta ante- sau pre~colara
exprima adeseori prin timpul, varietatea ~i absorbria in joc gradul de
dezvoltare psihica, fapt la care ne-am referitin paginiIe· noastre ante-
noare. Copiii se joaca aproape tOt timpuL Aceasta conJ,era conduitelor
lor multa flexibilitate ~i creativitate. La vlrstele tinerelii ~i ulterior
disaaqia devine 0 activitatecomplementara ruuncii'. Din acest mo-
tiv, 0 exagerata antrenare in distrac\ii punein evidenla 0 personalitate
nematura, pueriEt
 In literatura psihologica ~i pedagogica se poana in jurul jocului
numerOase dispute. 0 davada in acest sens 0 constituie apari~ia a
numeroase teorii care rncearca 0 ex-plicare dt mai adecvata acompor-
tamentului ludic $i a cantinuitat,ii sale, a comportamentelor de joc ce
ii sint specificc omului de diferite virste. Explicarea jocuIui trebuie
raportata 1a modnl de via~a al omului, 1.1form.1rea $,1evoluTia proceselor
p~i.hice, a personalita~ii in general. !ntelegerea vierii de relar,ie specific;;:
omului ne conduce spre ideea ca jocul 1a copil se incadreaza ln feao-
menul mai larg a1 adaptarii sociale ce este specific 1a om. Crescl'nd im-
preuna, prna la 0 anurriita virsta, puii de cimpanzeu cu un copil, sOTii
Kdlog ca s,i Lodlghina-Kots au puna pune in evident,a ca evoluiii asc-
manatoare se produc numai in fazele timpurii de dezvoltare ale jocurilor
dinamice, exprimatc prin conduite motorii variate. Odata cu cre~terea $i
dezvoltarea psihidi, capilul adopta 0 conduita ludica complexa, im-
pregnata de demersuriJe inteligentei, fapt pe care nici un animal nu-l
paate efectua. Odata cu evoluTia s,i dezvoltarea copilului, compona-
mentuJ ludic de relat,ionare cu ceilalti paneneri sufera modificari im-
pOI'tame. Studiul efectuat de catre J. M. Parten asupra jocurilor copiilor
este revelator din acest punct de vedere. Autorul citat clabore3.Za 0
scala privind modul cum panicipa, din punct de vedere social, in joc.
£1 ajunge la concluzia di exista .$ase categorii de comportamente In
ftlnqie de etapele de vrrsta: 1) comportamentul copilului care se pla-
seaza 111"afara ocupat,iei" ; 2) componamentul sau jocul solitar, izolat;
.3) componamemul copilului care observa jocul ce 11 intereseaza ~i care
poate eventual comunica cu unii din partenerii jocului ; 4) comporta-
mcntul ludic paralel, in care un copil se joadila fel cu ceilalti copii, dar
Hra sa coopcreze cu ace~tia; 5) componamentul ludic asociativ, dnd
copiii 1l1cep sa se joace lmpreuna, dar tara 0 organizare riguroasa a
aqiunilor de joc ~i a rolurilor, ~i In fine, 6) comportamentul ludic de
cooperare, dnd aqiunile sint bine organizate ~i copilul de,'ine con$tient
de rolul pe care 11 are In cadrul grupu1ui de joc.
;. Pi4get a implts expZicare4 jocului ca un proces de asimilare ce
comporta 0 frinctie dublci. Pe de 0 pane, in timpul joctllui, arp. loc 0
asimiJare de impresii ~i reactii ce duce la dezvoltare prin funqionalitate,
jar pe de aha p:!ne, asimilarea se organizeaza datorita un or antrenari
si orpl1izari de natura mentala. De aceea, prin intermediul iocului In
care se manifesta conduite specifice, se elaboreaza scheme de actiune
practid ~i mentala care stimuleaza ?i alimenteaza procesul dezvoltarii.
In jocul simbolic, asimil.1rea realului este maxima. Jocu1 simbolic are 0
importan~a tOt atit de mare pentru planul intelectual, cum II are mi~-
carea pentru planul senzorio-motor. J. Piaget considera di jocurile au
un caracter evident ego centrist ln prima ~i chiar 0 parte din a doua co-
pilarie (perioadele antepre~colara ~i pre~colara).
316
Jocu1 nu se confunda cu placerea, de~'i prin intermediul aCtlvltatu
ludice se realizeazadistraqia. Prin joc se obtine placerea, dar oplacere
de natura morala, cum se exprima J. Chateau, ceca ce lnseamna ca copi-
lul are posibilitatea sa disting;i intre joc ~i puml amuzament sau pla-
cerea legata -- sa spunem - de mincareaunei prajituri sau a unei bom-
boane. Jocul presupune un plan, fix area unui scop 's,irespectarea anumitor
reguli, ca in final sa se poata realiza 0 aqiune ce produce satisfaqic.
Prin joc se afirma eul copiJului, personalitatea sa. AduItul se afirma
prin in termediul acti'vi tarii pe care 0 desfa~oara, dar copilul mic nu are
aha posibilitate de afirmare declt eea a jocului. 1'v1aitlrZu, copilul sc
poate afirma ~i prin activitatea~colara,ln aIr mod. Activitatea $colara
se valorifidi In note, acestea se sumeaza in medii, rezulta wI final a1
111va\arii fiind tardiv din punctul de vedere al evaluarii $i .a1 terminarii
unei programe (de obicei anuale), pe dnd jocul se consuma ca activitate
creind bucuria~i satisfaqia aqiunii ce ° cuprinde. Jocul continua sa
ramina un mijloc de afirmare imediata, directa. Ajutorul pe care 11 dau
copiii adulrilor poatecrea, in uncle Imprejurari, 0 satisfacde a afirmarii
I imediate, .1semanatoare cu cea obiinuta prin joc $i creeaza bucuria rea-
I lizarii - care este 0 bucurie a cali tatii.
! Capiii care srDt lipsi~i ae posibilitatea de a se juca fie din cauza ca
nu slnt obisnui~i, fie ain cauza di nu aucu cine, ramin "saraci", ad!
sub aspectul cognitiv, cit {mai ales) sub acela al personalitarii. Jocul
ofera copiilor condiiii inepuizabile de impresii care contribuie la rmbo-
gatirea cuno~tinielor despre lume si viaia, formeaza ~i dezvolta in mod
direct capacitaii observative, iarln mod indirect jocul creeaza 0 mai
mare antrenare, competenta, deprinderi activate, mare~!e capaciratea de
Inielegere a situatiilor complexe. creeaza capacitat,i de retinere, dar s,i de
dozare a fOr1;elor fizice~i spirituale, capacitaii de concentrare, de supu-
nere la contextul unoI' regulisi dorintade a reu~i In jocurile Cll reguli,
tensiune afecti va complexa, capacitat,i de a rezolva situatiL ;)[obleme-
creativitate. Pentru omu1 adult, iocul procura placere, distreaza, amuza,
dar toto data contribuie la dezvoharea $i reenergizarea, reantrenarea to-
nusului ~ anularea oboselii, ceea ce justifica utilizarea jocului ca
instrument de psihoterapie. Pe bUna dreptate se subliniaza dl preocupa-
rile serioase ale omului au forma unor jocuri sau macar cantin clemente
ludice. Este suficient sa ne gindim la schiiele umoristice ale 1ui Caragiale,
la desenele Iui Gopo, 1a unde cugetari scrise de T. Musatescu etc. Con-
feqionarea unar obiecte, broderii, sculpturi, instrumente, tricotaje denota
prezenia unor demen te ludice care nu diminueaza valoarea lor. Reali-
zate sub forma jocurilor, intrecerile anuale din Japonia de construqii
din zapada $i ghiaia creeaza satisfaqii deosebite pentru participanii ~i
maresc valoarea realizarilor care Incinta, emoiioneaza.
Ca atare, exista 0 legatura Intre jac ~i arta.
317
 Exista 0 strinsa rela~ie intre joc ~i mundi, amindoua fiind forme de
activitate. Desigur, unele demente comune nu inseamna confundarea
lor. Jocul nu se reduce 1a 0 simpla distraqie, de~i aceasta se realizeaza
1I1 toate formele activita~ii Iudice. A$a cum spune J. Chateau, in acord
cu considera\iile valoroase ale lui Claparede, joeul face lega tura Cll
munca, este ,,0 punte aruncata Intre copilarie ~i virsta matura" [43 J.
Pentru copil, joeul presupune un anumit efon fizic, ciar $i un ei)nSUm
nervos chiar atunci clnd este yorba de cele mai simple, ITlai facile act1-
vitali Iudice. 'In joe se lndeplinesc ~i se realizeaza sarcini pe care juca-
torul Ie adopta in mod voit,deliberat. Daca accepta sa intre lntf-un
grup de joe, copilul ~tie ea va trcbui sa se supuna normelor adoptate
de parteneri, sa respecte regulile respectiH, sa adopte morala joeubi ~i
a grupului cucare se joaca.
Pe llnga legaturile jocului cu ana, terapia, munca, acesta este legat
complex ~i de industrie. Industria jucariilor, a instrumenrelor de s?on,
c~cur:ii, pescuit, bricobj, constituie tot atitea expresii ale acest;;: Le-
garun.
Unele jocuri slnt complicate, altele sint mai simple. In functie de
\'lrst3. ~i de posibilita\ile de In'ieIegere ~i actiune, copilul manifcsti ~lre-
:'erin1;e diferite pentru joc, de la 0 etapa la alra a dezvolrarii psihice.
Copilul mic tin de, dore~te sa panicipe la jocuriie celor mari, iar atu:lei
elm! nu reu~e~te sa se integreze contextului impus de joe, nu se resem-
neaza, ci dimpotriva, depune efon, lupta pentru a face fata In CJn-
di\ii elt mai bune. Pentru copiii mai mari jocllrile u.~oare nu prez;nta
interes pentru ca nu 1e ereeaza condilia de a se antrena cu foqele dispo-
nibile pe care VOl' sa ~i Ie manifeste ~i nu Ii se creeaza 0 motivatie scri-
oas~l pe masura puterilor lor. Sint jocuri care solicita atlt de mult pe
jucatori, inch pOt fi apreciateca fiind mai grele ca unele forme de
DnmCa. Desigur, nu criteriul dificultatii sau al gradu1ui de efqrt soIi-
citat exprima diferen~ dintre mundi ~i joe. eea mai apropiat3. forma
de munca prin structura sa de joc este munca de creatie.
Este imponztnt sa remardlm 61 jocul pregate~te pe eopi1 pentru
munca din doua direqii. Pe de 0 parte, 11 fonifica din punct de vedere
fizic .ji 11 abiliteaza cu numeroase insu.jiri, cu gustul performantelor ~i
mijloacele de a 1e reariza, ca ~i cu alte calita~i de oroin psihologic.
Pe de aha parte, jocui creeaza deprinderi ~i obi)nuinte pe:}tru colabo-
rarea de grup, pentru sincronizarea aqiuniior proprii cu ale ahara,
pentru conjugarea efonului in comun in vederea atingerii unui scop
comuo. Dad ne referim la aspectul distractiv, amuzant pe care 11 eon-
~ine jocul, atunci se poate determina ~i 0 a ueia direqie ~i anume aceea
de creare a unei stari stenice,de buna dispozitie, un tonus bun, bucuria
de a trai. Acest ultim element este prezent ~iin distraqiile omului adult.
Exista 0 evolu~ie a jocuri1or ~i distrac~iilor de 1a simplu la complex.
Odata cu cre~terea, are loc un fenomen de diversificare.)i amplificare
in toate planurile de realizarea acestor activita~i. Observlnd jocul de-a
$coo.la .0.1 unor p1'e~colari ~i al unor ~colari, constatam ca desfa.)urarea
1ui este simpla, imitativ~l, la primii. Ace~tia repro due reIa~iile simple,
condii;iile ceremoniale fundamentale ale vie~ii .)colare, datorita necu-
nO<l.9tcriiin detaIiu a vie~ii .)colan:. La e1evi, se eviden~iaza rela~ii eom-
plexe ~i exacte in jocul de-a .)coa1a, se surprind ealita~ile intime ale
conduitelor .)colare~i ale atmosferei, exprimarii etc. din ~coaH;, se pun
In eviden~a tipo1ogii de vlrsta ~i psihoindividuale privind ~coala. La
virsteIe mai mari jocul 5e modifica .)i eapata functii noi, se adopta ahe
tipuri de joe ~i se creeaza modalita~i de interventie ce se structu1'eaza
pina la vlrstele batrl'netii. I)rin trecerea omului de la copiE1rie la tine-
rete ~i mai ales prin perioadele adulte ~i batdnete, jocurile se desfa~oara
sub forme noi ~i indeplinesc 0 serie de func\ii ce denota transformarea
lor 1:1 activita~i distractive cunoscute sub denumirea de "loisir".
Aetivitarile distractive nu exdud jocuri1e, ~i, In genere, majoritatea
jocurilor au funqii distractive. Dar ~i activitatile distractive se pOt des-
fa~ura sub forma unor jocuri. Activita~ile distractive iau locul jocurilor
h anumite virste, dar pOt men tine 0 serie de funqii specifiee activi-
taiilor ludice prin desfa~urarea acestora la nivelul unoI' .forme caracte-
ristice jocului.
Joculi5i extrage substan\ele nutriti ve din v1a'ia sociala ~i se supune, In
oarecare masura, imita\iei, modei, contagiunilor de acest fd. De aceea,
exista jocuri ale copiilor inspirate din informaiiile ce Ie au ca urmare
a consumurilor culturale ~i care, In fapt, consoiideaza integra rea lor
culturaEL Exista 0 dimensiune social-istorica evidenta - ca ~i una t1'a-
ditional-etnologica in joeurile copiilor. In jocul "de-a familia", "de-a
doctorul" etc., copilul are 10.baza subiecte de carc a luat cuno)tinta in
mod nemijlocit, in joeuri ca cde "de-a uria5ii ~i pitieii", "de-a 1'azboiul",
"de-a cowboy-ii" etc., apar imagini din povesti;-i vechi ~i noi, din vizio-
nari ale filmelor sau emisiunilor TV care 1-au impresionat, mai mult
sau mai putin, pe copil. Oar odata cu transformarea acestora in subiecte
de joe, substanp lor face ca eei ce sInt implicati in joc sa traiasca
aceste evenimente ~isa imbogaieasca ~i .contactul dintre copii,contact
ce intra intr-o re1ationare simbolica. In toate formele jocului, ca ~i in
activitatile ocupa~ionale specifiee vlrstei pre5colare .are loc 0 intensa
socializare tocmai datorita faptului ca jocul cuprinde ~i asimileaza
dinamica vie'iii sociale ~i alimenteaza, acomodlnd relaiiile ce se stabi-
lese 1ntre copii Inactivitate. Relaiiile de cooperare ce sint implicate 'in
joc au 10.baza criterii de simpatie sau acceptare, dar valorifica ansam-
blul capacita\ilor de panicipare activa a acestorain activitatea ludidi
sau distractiva. Ele se meniin relativ adaptate laactivitati1e care 50 li-
319

Figura 14. Grupul: Pre~colari Figura 15. Grupul:
Numar: 27
JHieti (/",): 14
Numar: 26
Baieli (6): 14
Fete (0): 13 Fete (0): 12
A +-+ B Rela ~ii de preferin te reciproce A ~ B Relatii de preienn te reciproce
/i ~ B l\.c1aiii de prcferinte unilateralCa So- A +-+ B Rela~ii de preferinte unilatCf3!e
ciograma a jocului
cita cooperarea, de~i unii parteneri nu reU$esc sa-~i coordoneze Gqiunile
eu ceriniele activita~ii ce se cere prin subiecrul jocului. Clnd aqiunile SIn!
mai complexe, cooperarea din joc tinde sa duca la formarea unor gru-
puri care aqioneaza rdativ independent (fig. 14). Acest fapt se dato-
r~aza condiiiilor subiective de consumare a jocului ca relaiie specifica.
Odata eu ere~terea experien\ei de via\a ~i a capacitaiii de a in\elege
regula aqiunii, grupul se extinde ~i apare un conducator ce polarizeaza
<1ctiyitatea ~i iniiiativa in joc (fig. 15). Pe masura ce condncatorul se
impune tOt mai mult, el I~i manifesta funqia chiar inaintea inceperii
activitaiii prin organizarea ei, prin repartizarea roluri10r ~i prin alegerea
subiectu1ui.
La ~colarii ruici se manifesta 0 tenta mai clara a consumurilor cul-
tura1e care se desfa~oara sub forma de distraqie in care sintinglobate
pronunpte elemente de joc. Chiar in activitatea de coleqionare foarte
dezvoltata ~i datorita careia copiii "achizi\ioneaza" tot felul de obiecte,
de "bogaiii", exista 0 sarcina logica implicita ce creeaza bucurie. Evident,
aceasta poate fi canalizata spre stringerea unui material folositor In acti-
"i tatea ~colara ca: ierbare, ilustra\ii, insectare etc. in asemeneaactivi-
taii, dim.aq-ia este implicita, dar Insa~i de$H~urarea activitatii dezvoIta
spiritul de observaiie a1 copi1ului, intcresul ~i stapinirea de sine, abilita-
tea ~i calta\ile volitionale. inclinaiia spre aVentura se men~ine $i la
virsta pubertaiii, cind tendin\a de colectionare iradiaza $i se amplifica
In multiple aspecte cotidiene, a)a cum arata E. Claparede.
320
La puber semanifes'ta mai pregnant preocuparea pentru categoria
loisir-uri1or, In care se men~in elemente de joc, dar predomina cerintele
de activita\i distractive. !n micile ~uete, bancuri, tachinari, se intllnesc
freeven! demente distractive. Citirea unor dlr~i, vizionarea unor spec-
taco1e antreneazaamuzamentul ~i distraqia puberilor. In joeurile amu-
zante de "soeietate", care se desfa~oara prin participarea {etelor ~i a
baie\i1or, momentele de relaxare se manifesta zgomotos ~i spontan. In
jocurile "telefonul fara fir", "portocalele", "joem"i cu gajuri", l~i gtlsesc
ceren de exprimare sentimentele ~i emo\iile complexe, inclusiv crotice.
In ;:J.ceea~iordine de idei poate fi eitat "i dansul, care incepe sa-1 preo-
cupe indi cn oarecare anxietate tot mai mult pe puber ~i care se dez-
yolta foarte muIt in ado1escenta.
In perioada pubertal,ii sint [oarte frecvente jocurile eu caraeter com-
petitiv intre clase ~i deta~amente de pionieri. J ocurile respective con-
$colari mici tribuie nu numai la dez\'oltarca suplctci stratcgiilor gindirii, dar ele
genereaza sentimente1e intelectuale care intregesc motivatia unei bogate
~i sportive conduite afective. Din PUDet de vedere psihoeducativ, nu
trebuie neglijate jocurile dcsfa~urate in grupuri de sexe opuse ~i cgali-
tare care permit cunoa~terea, apropierea, respingerea reciproca a tineri-
lor ~i pot imprima conduite serioase, mai mature. Astfel de jocuri sti-
muleaza spiritul creator in care .se folosesc strategii inteleetuale ~i pozi-
tionale. La fel de importante slut jocurile c1ramatice deaorece creeaza
conditii de va10rificare n:ai bogata a euna:;tin\elor ~i a experientei de
via\a, dar mai cu seama presupun un dmp larg de afirmare a e!emen-
telor creative, ale imaginatiei ~i personalita\ii structurale [222, p. 157-
15 S]. In aceasta perioado. coleetivele Slnt mai omogene ~i relaiiile dintre
parreneri mai intense (fig. 16) [264].
Adolescentii manifestO. preferinte deosebite pentru jocurile ~i distrac-
tiile ce au un pronuniat earacter intelectual, cum sint ~ahul, tintarul,
remy, cariile etc. ~i in care se pot proba fonele intelectuale. In astfel
de jocuri, tinarul tine foane mult sa-~i creeze 0 reputatie dt mai buna
~i face eforturi pentru perfeqionarea stilului de joc. Pentru aeeasta nu
Dumai ca se antreneaza judnd, dar studiaza 1a modul teoretic (abstract),
eventuale variame posibile. Parcurge lucrari cu privire la jocul de ~h,
studiaza diferite situa~ii posibile, Ie combina ~i recombina, ajungind
la variante noi. Dealtfe1, este virsta cind se pot crea performan\e ~i
astfel de succese sint cunoscute prin participarea tinerilor la diverse
coneursuri. Dezlegarea de rebusuri ~i a cuvinte10r Incruci~ate se Inscrie
pe aceea~i linie de exersare ~i cultivate a aptitudinilor intelectuale.
In cazurile de insuccese sau e~ecuri, tinarul cauta explicatii plauzibile
can: sa motiveze astfel de comportamente, dar nidi sa renunie la afir-
marea prestigiului sau, care se manifesta nu numai inactivita\ile lib~re,
321

C1 ~1 111 eele organizate. Este perioada intereselor ~i preocuparilor pentru
afirmarea personalitaiii in toate compartimentele vieiii socialc.
Activita1ile de tip loisir ocupa 0 pondere tot mai mare '111 viata
tinarului ~i inglobeaza,printre
de joeuri sportive, dansul, serate muzicale. Tinarului ii plac coleeti-
Figura 16. Grupul: $colari mijlocii vitaiile de aceea~i virsta, apreciaza ~uetele, dar $i diseuiii1e care pun ltl
(Puberi)
Numar: 32
circula1;ie idei interesante ell privire 1a viata sociala ~iculturala.
Balep: (ill: 14 Cooperarea Intre tineri este intensa 'Ii coordonata la acest nivel de
Fete (Q): 18
A <-+ B Relail! de prelerinte reciproce dezvoltare psihica. Liderul grupului manifesta calita~i deosebite $i este
A ~ B Re11tii de preferinte unilaterale recunoscm de majoritatea partenerilor, fapt pentru care aetivitatea se
centreaza In jurul sau (fig. 17). Tinerii se dovedesc capabiJi sa gaseasca
momente de distraqie In manifestari creatoare (schi~e, desene), In selec-
tarea un or expresii culturale san literare, dezlegarea de ~arade, euvinte
!ncruei~ate. in vizite1e pe care Ie fac 1a al~i tineri se asculta muzidl In
grup, se discuta pe marginea problemelor curente, a evenimentelor per-
$Onale, a persoanelor mai interesante eunoscute etc ..
Plimbarile In grupuri de aceh.1$isex sau gn:puri mixte devin motive
de amuzament, de relaxare ~i se indeparreaza tot mai muh de joe.
eapatlnd earacterul unei veritabi1e distraqii.
fn joe ~i In distraqie se refae for~ele, energia consumata in aetivitati
ca aceea de lnvarare sau in procesul muncii, se realizea~ un echilibru
al personalitarii ~i momente pElcute de reIaxare ~i expansiune a perso-
nalitarii. Este un fel de odihna activa care ref ace mai rapid fort;ele si
recreeaza in acela~i timp. Pentru a <P. distra, tineretul devine un mare
consumator de cultura: frecventeaza mult cinematografele preferlnd
altele, leetura, vizionarea de spectaco;~ filmele de aqiune, sentimentale etc., vizioneaza emisiunile TV, aseult:l
radio, cite~te caqi ~i reviste, merge 1a spectaeole de teatru, de revista p.
Toate acestea au un pronunt;at eara.eter inte1eewal-artistic, SInt distraqii
sau loisir-uri "de evaziune" eu funqii importante culturale. Concursurile
"Cine ~tie d~tigaft slut relevante din acest punet de vedere. Ele reaIizea£f
o distraqie eultural-inteleetuala nu numai pentru participanti direqi
(loisir de antrenare), dar ~i pentru spectatori (loisir de evaziune).
Momente importante de distraqie ~ relaxare gase~te dnarul $i in
~uete1e de la cofetarie, cafenea, 1n plimbarile din parcuri, strazi, ie~irile
eu bicideta in afara loealitaiii. Excursiile, drume~ia. turismul slnt prac-
ticate intens de tineret In zilele noastre ~ exprima 0 "foame de spatii
~i de natura".
Daca tinerii slnt casatoriti ~i au eopii - joculincepe sa reoeupe
un IDe important in viara lor - de data aeeasta eu copiii, In vederea
antrenarii lor, ca expresie a pElcerii ~i afeqiunii, dar ~i cu pronuntate
Figura 17. Grupul: Scolari
intmtii educative, con~tientizate mai mult sau mai putin. Se reface
mari (Adolescen~i) astfel un eiclu al viet;ii ~i 0 reechilibrare a re1a~ii1or dintre joc $i distrac-
Numar: 36 tii. Obliga~ia de a sta mai mult ell copiii, in familie, impinge 1a diver-
~m.le\l (6): 20
Fete (0): 16 sificarea lenta a joeurilor copiiloI', 1a preoeuparea pentru juearii potrivite
Bdle\! din af.ra grupului (6): 3 virstei lor ~i la selectarea generala a distraqiilor In funqie de preferinte
P,te din .fara "rnpului {OJ: 5
. A •...•B [{elatii de preferinie reciproc<i ~i posibilitati, data fiind restriqia de timp. Pe planul personal, tinerii
A. ~ l3 Re:atii de preferinta uniJate--
rate cilsatoriti Ineep sa aiba mai numeroase distraqii de evaziune (1ectura,

323
322
T.V. ctc.). dar ~i active (ca ~ahul sau pietrele), ce se pot desfa$ura rituaEL Acesteacreeaza dificultat;i de adaptare 1a mediul de viata, fie
io famiEe ... ca este v'Orba de activltate $colara,profeslOnala, In re1atiile de farrllhe,
La virsta adulta distraqiile se imbina ell· consurnurile culturale. fie C1 apar prGl>leme ale integrariill1 colecti~in Insu~irea" un or
Organizarea judicioasa a timpului acordat unor astfel de activita~i este m~~~"Ej'ITed'€-€iH'e due laJ<;;zvdltarea. persoanei. Desigur,
10 funqie nu numai de regimul oGupational al omului, dar $i de eapa- ware aceste handicapuri Jt:pi1Hl nn -nuI1iaZ-crE"'11rst-a··Tacare se insta-
cita~ile de J:ntdegere ~i structura psihica. Distraqiile ~i consumurile leaza, C1 ~i de natura $i cauzele care Ie-au provocat. dar mai cu seama
culturale nu au caracter obligatoriu. Prin intermedinl acestora are loc de situal;1a prezenta 1a un moment ciat (E. Durkheim [67]).
nu numai descarcarea de tensiunea ~i oboseala acumulata in jictivitatea Precizlnd rolul juca! de difer!te discipline in investigarea handica-
profcsionala, adeseori indircata de monotonie, ci ~i 0 reorgarrlzare emo- purilor comportamenralc, Virgil Dragomirescu [63, p. 33] aratadi
tionaJa ce previne pericolul "lnstdlinarii", erodarea pe care 0 poate "psihologic" ~i medical conceptul de devian~a ca abatere comportamen-
produce acest fen omen. tala: nu difera In esenta pc plan eomportamemal, atribuindu-i-se 0
Tot la virstele aduIte au lac Hei fenomene privind distro.ctiile, semnific<.liie simptomatica".
/oisir-urile ~i jocul. Pe de 0 parte se dczvolta adeseori forme de loisir
de tipul bricobjului. Se confeqioneaza mici mobiliere, renovari 1n paldein categoru
litcratura de s .Jecialitate $i
e landicap<.l~i 0 serie
se se vfac chiar de referiri
c"aSifican mai 1amt!~rinci-
t sau
locuinta etc., ell pElcere ~i dorinta de a da 0 ampr~nta personalii aces- mal puim acceptate. Unele Lucrari se refera Th~trei categofll pnnclpale
reia. in 0.1 doilea rInd, se parcurge impreuna cu copiii ~i odata eu de SQPli inadapr::l~ [93] ;
cre~ tere" lor, gama jocurilor ~i distraqiilor copilariei - apoi a mlei; 11: inadaptatii psihic (categoria debililor mintal, a imbeeililor $la
~colaritati (coleqionarile, excursiile etc.), In sflqit, in eontextul distrac- 'd' 'j ,- ,,-.--.-
tiilor pcrsonale are loc 0 cre~tel'e a ie~irilor In ora~. Adeseori achizi- ;,
' \..4.;: madapt~ll
1...!..'fHf.rj r' (
... 1'71( cat~[Ia . de f"'l
loenll or senzonall . "1 ;
iicr,area unci ma)ini permite astfel de ie$iri. Oricum, faptul ca depen- (73) ll1adaptaiii social (Zategoria delincventilor, a psihoticilor ~i PSi-
denp de copii cstc mai mica, modifidi structura distraqiilor.
In finc, In anii de regresie, dupa denuc1earizarea farniliei, cl$tiga hOJ:1~ere~ de~eglaril: bio;~gice nu duc Iaeomportal::t inad~p~::;,;
distraqiile de contemplare. Adeseori cele 3 structuri de distr;lqii se decit in Imprejudiri de disconfort psihic, ca urmare a existentei unor
reconstituie, data fiind aparitia nepotilor. Jocul impregneaza, alawri de conditii psihologice sau obiective care creeaza situatii stresante. Mot~-
dimaqii, Intreaga vi:!ta, fiind domeniul particularizarii expansiunii Yarea unor ccimportamente aberante 1a copii fji stabilizarea lor poate
personalitatii $i a fonelor ei cmergente -, dar $i a disponibilului de Incep~ chiar de la lipsa de autoritatea pariniilor sau eu eX3.gerarea
trebuil1t;c culturale ~i sociale. acestel:!.

in
t
'1"-
.
A VIRSTELOR.
c,. PROBLEME
Exista o~r"'-
Ierne
.....
t
etape de dezvoltare
T~

/
i
t 0 I u 1 XI
DE PSIHOPATOLOGIE
Cap(Delincvent;a)
DE CONDUIT-A,
MAEGINALA

..J:1a:rrdlca uri ce au t£n\ anumit specific

a omuini. Uncle din aceste handicapuri
nee neobservate ~I, In genere,' nu impiercaza asupra reLitillor·-dll'ftte
inCIivid $1 colectlv. in schimb, aIte handicapuri, chiar daca par simple
l~ .. re jsi 'I>un amprerua asupra Intregulut cort1portamencal
o~ull!i.atlt In domemu "aCtlVltapl sa.e" practlCe,"Cl ~i In s era sa spi-

324 325
 ,0: a douacategorie este"act:ca a.delincven liar atltudine :T~_L~ :perioada ~colara' midi .~poate manife~t~ Ju,ga. qe;a~a,sa . "
a'Jtis~ce e mono 0 lZeaza Intrea a conduita.1n·primacategorie, pnmele lilsenmeale vagabondajulUl.Acesta oate £1 ;rea Ie la cauditl!
autoru cHat COnSlera d domit).a ·un fel qc' nevro:z,a, peCIna in al doilea famiTiale dezorganlzife J~iuTRt'o-sifua~•~co ara .tensionata~xceslv •..,.~
caz .=.e,ste
... vorba de exprimari de psihoze .. , ., .."\. . o 1fiCaIcare de reguli ~ota proasta •..
_~calede all clataln·vlle~i§~
"pe9.~~. In
ce~a.....cepune eVldenta teama de pedeapsa. Fug\!Q.~"~s:asa
(4 )lIx::!.:~q.~l:)~i~E'-tl~
soci'afe-$l ciilturale [21].s~raporteaza 1a virsta si 1a structurile legislative goate fi msa provocat;l ~~edare 1a imita ie._4~,~~lue~I"bstrazii In
care aqioneaza grupuri predelincventc. sau, e nevoia eXCe51Vade aV:en~
",...-.--. * ..*.S~
'(/Wbt
. (/* J AIle ratA.~)
r-v tura. Fu a deacasa ~i vagabondajul 1m in h In~eEltorii sau b. cer$e-
( ,"' !OD_4opiii din 0 un e e cmema manevratl ' e a pI ceva mal mari,
In genere, tipul predelictual este instabil, impulsiv in exees ell forme expertl in "bilete in plus" ~i ceqetorii au treeut adesea yrin vaga:bol1daj
de hetero ~i autoagresivitate, pervers sau aberant, reactiv $i simulant, ~i slnt adeseori ancoraii in acestea .. ' :' .. ,Jr;; ..

antisocial ~i pune probleme numeroase. Cele mai complexe probleme 'Fi.lrwLse manifesta 1n 'perioada ~eolara mica mai ales rin Il1SUIrea
1. aJ:l.atiDsa la predelictualul tinar. ... , . de gume, erelOane, ccasun etc. ; a eseon acestease ura mntr-o atrac Ie
ere mo '- . ca sa Ie arum:, . fcarte rar ca' sa puna In igcurca tm:a
La copiii mici, eomportamentul are anumite caracteristici care ,in
esen~ fi~ au 0 1fmpregnare evidenta de rationalitatc si voin~a, 0 mare ~i-ill stare tenslonali pe eel deposedat. . " :,
sugestibilitate si nediferentiere ego-alter. S,~ manifest::! oserie de con- 13ataia oate a 1iC de a1tire, ,de terorizare, '··sau eritru a Iua un
duite legate de interdie~}i greu suportate (cum este rapirea ,de Jucani), obiect. Uneori copii! mai puternici mearca e serVI Ism pc cels a i,
dziE:~L!eama de pedeausa sau de privare afectiva. Co.p.flietele, frustIapile fapt ce trebuieconsrderat ca 0 conduna predelictuaE;. mai ales dad1
se' consuma si se uita in scliittim la re~colari de,i sint foarte intense. tania devine situatia curenta de rezolvare de conflicre. Inperioada
UCSigur,agreslvltatea se ec an~eaza u~or a ;l.eeasta virsta ~l se poate $Golara midi, In genere eonflictele au tendin~a de a se extinde latent ca
perpetua ~i chiar intensifiea. Minciun'a pre~colarilor oate fi a"'resiva durata. De muhe ori Slnt legate de ambitii implicate in statutul de ~co-
(minciuna pentru a provoea pedeapsa unul rate, sora sau a t co I) ~au lar. In sfir$it, ca 0 m::l:l1ifestare predelicruala poate fi considerata la
din aparare llleiUSIVcu scopuri evazive sau in au aro~en~ (e2£.ilui .aeeasta virstap'iromania,ce are la baza plaeerea capilului de a se' juca
imagii'iCaza=evo~d'intlmpElriinteresante·p[jn care a trecut). Orieum-;- foeul $i cu chibriturile. ~
componamentele aberanteale copiiror se mamtesta mai akSca dc>mi-. ~ . se dez\-olta: dorin~a ;'deafirmareln care are
nate de teama de sanctiune, ea inadaptare sociala si foarte rareori au loe ideinificarea eu1ui cu ele independente de componament, cre$te
aspeete antisociale. Uneori se manifesta tentativa de a parasi familia sau in\elegerea::semnificatiei 'conduIt r, a substratului lor nloral corect sa u
gradini ta, dn d sentimentut-m--rrb-mdtl11~-:ro1o-al:5ai1Oon~aeVJfr'rnten dc,c;:n, experienp sociala devinema' ensa. ,
--'·~ref.5'ITf; hlrgirea ponderii actiunilor rationale, constituirea 'con~tiiniei Dupa date1e un or autori (26, p. 89], Iburarile de componameritau
morale modifica structura de ansamblu a componamentului. :, <:ea mai mare frecventa intre14 ~i 16 a~apoi sa se atenueze, de-
La ~colarul mic (de la 6 la 10 ani)persista totu~i imineiuna"";' mal ponderile $1 a tItudinile sociale se restructureaza,- e~te 8piritui <:ntic $i
ales-:clm instinettir 'deapar~ poate sa aiba ponciere rnai mare- .autocritie, se dezvo1ta ::lhmpt maturizarea sexuala $i caracterul seismic
In" medlUl $colar sau III eel tamilial. A~are loc In cazul In care .a1'a rec1efii de sine si al 'con tiin ei de sine, fapt 1a care ne-aln rcferit
sistemul cerinielor (din clasa sau de acasa) sint tensionale pentru COpli. in' lucrarea noastra. ntr-un CUVlnt. cTeste responsabilitatea; P..rqgrallll11
Mi'ne1Una agreslva - relativ frecventa fa caplll dm dasele 1 ~111 ..... / seolar devenind mai dens $i dificil - situatra $colara eunoa$t.e oscilatii
scade treptat spre sflrsitul aeestei perioade. Se manifesta In schimb ~~~r ell ecouriin ceriniele $i atitUdinile Jamiliei ~ Qle profesorilor.Procesul
confliete Intre co ii, eonciuite ,rifereniiate legate de stabil.irea vinova.., dezvoltarii poateprovoea deregEiri temporale sau persistente de origine
crganica.·· ," ...
t!el: ~l?>
l1tate ?n .p_~~va
Ulte a reslv: (JlJ;Jl!e~it~
(a -e)~iar de aparare
daea aetiv~a,vma
este evidenta ~in colegi~-~
celUllU
'Minciunaineepe sa devina mai suhtila, (si mai densa ca autoa'pa:r~r~),
cauza. ceS-iei-- un Insa In evidenta cre~terea sociabilitaiii, clnd est~
relativ ificila sta I irea gradulUl or e nOClvltate· mformarea creste In eriere tendin a s rei .. 1ntirzier~ 11;~::l~ >lca£;,J 31 u-neIor sau
personalitatii copiilor. Ele atrag Insa ateniia si neeesita analize 'per"' carnetu Ul e no~e etc., t'c~eeaee echiva!eaza Cll. cre~terea' ielatid: a' con~
tinente. .duneror de In$elatone. ~

329
328
 Tendin~ele 1a fuga Sint Inso~ite de opozi~ie critica faia de autorita-
tea pariniilor, uneori a unui profesor sauchiar a ~colii ,~i de un oarecare
grad de tendin\c spre nonconformism ~i infatuare. Se manifesta'fuga
d.e la are mai ales de 1a cde corrsiderate foart~J';E~Ic:~ de la cele la
care nu S-dU e cctuat acasa erne e cerute .
'AtraqiastraZI~, a ga$tIror este foate mare 'i .,~

moment oarte putermce - In care se pot ria~te acre de huli~

ffii?i tentatIve de fud {"t1in S lflt de avenTtrr3. m ',JIm]! dedt ~
ce 1 ate.
--DIn s-plrit de aventura, 1n eombinaiie ell dorin1;~~,_,g,.,if.td11-~;l_inl~-
die1;i'l,-puberilfrec\'enwlL~ fiLm: ilhlJeCV~amzeaza reuniuni exeen-
ea~1J2~ l! SI ;n d 1f 01'1te
tri.£?;i:~!1:i'h2
cuh-osc expeneQJiLlllppy· -
ian]' ~~.eE..l:2P s~rl2irQ.£.._4~.§""~~T}au
"
--Uato'~1aturizarii sexuale se manifesta prima experienia sex:uaEi
~i ap'Oi se struerureaza conduita sexuala, c;~at~orme .aberante._
denate, sub influenie nefaste sau sub influen1;a agresivita1;ii ~i opozabi-
litaiii (viol) - m:li rar apar perversiunile (incest, necrofilie) 1a aceasta
virsta.
In genere, infract;ionismul ~i concluitele sexuale deviate sau aberante
au la baza : --------"-'-
-'·_"1)incidente sexua1e in CO :Elria mare sau pubertate ca, de
seduqia e ca tre un homosexua 1 sau VlO ul ;
• 2 ~efl1 care nu au avut modele sexuale (C:ira tata In am11<:~) ell
care sa se identifice ~i ca atare au eonJuiLc: ~exujle needucag_~1 un mai
mare rise de a deveni inaclec',';:l\i;-
3) iz.olarc:1 excesiva rlf' J1ti <;opii ~i lips:1 de eduea~ie sociatl generala,
ca urmare a lipsei de sociabilitate generahl ce este inso~ita de team .. e
sexul opus,.Japt ce constituie un rise mai mare pentru <:onau;.-te abe'rantc
(Cxlb1~lOI1lSm, n:asttgJ?ati~etc.) ;
4) t~ama de responsahililate inso~ita de irnaturitategenera1a conduce
1a~dependenie de adult ~i cno:ea-z;aFondi1;ii mai lesnicioase pentru deviatii
sexuale ; ..•..•.. ~.
din familie 5i
5) e~cesiva teama,
creeaza 0 tensiune. ce
(uneori) ;
6) vi,;;u
reale ~i de~l1den1;a din
eV1atu sexuale .
•. Inadapraret ~colara este legata de atitudini pedagogice inadecvatc,
de lip5a de emulatie coreera, de fridi de sine, aprecieri (evaluari, dupa
aprecierea tineri1or) nedrepte, neglijente, de evaluarea faptelor, in mod
nonconcordant ell gravitatea.

330
 de furt economic (spionajul economic), de brcYete, de secrete de fabri-
2"a1lc, de secrete de substan e on de .ca italun Invesme. 'l\cestea fIintl este normaF,1, Helene Monneref a facut referiri compiexe la sdJ:derea
bu .. iaie pretlOase smt 'prote)ate (lin a esea secrete de stat)~i funqiilor educative ale familiei care incardl 5coala cu problemele sale
funul de secrete de stat este delict de inaldl traclare. - educative,de~i aceasta din urma are copilulln grija un timp relativ
limitat. De asemenea, este incriminatalcoolismul *, toxicomania, depri-
- E)~is~~if~Jrturi mai rutin depistabile, cum ar fit pT~gi~'t~l (f~rt de varea cuIturala ~i mediul imoral. In cazul recidivelor,'alcoolismul are
idei sau iucrariliterare), fun de lucrari in curs de exccut!e ~l funul de
o incidenta ceva mai mare. Experienpo sociala privind delincvenra mi-
ilel ·@:fJniJ1are.. -----------
nora, dar mai ales reeducarea ~i recuperarea este foarte diversa. Am cita,
~xista apoi gm1''' infrartionista legata de interrelatii; enumerare;}
printre alteie, experien~a comunicata de A. S. Makarenko, In foarte inte-
de mai jos a acestor tipuri de conduite COnstitUlC grup£ penalizabiLa :)i
resantele sale luerari "Poemul pedagogic" ~i "Steaguri pe turnuri". Exista
nepenalizabila a acestora. Se pot considera trci categorii de interrelatii
experimente interesan te in numeroase tal~ - pc acest plan. De pilda,
indIcate -- rele profesionale (p.arazitism i l1i~arazitism absenteism), Intarile nordice, mai ales Suedia, In S.D.A., S-;lU institu~iona1izat $co1i
eersonal~ (aces tea SIDt sexuale, colegIa e ~i amicale)
~bil1lnarel,.
~i socialci; .(abuz de
cnr:llno~ene ~l S1l1UCl~n. La acestea se a auga cre5-
speciale pentru
~i printr-un
deiincventii
program de activitati
minori. In genere, reeducarea
lucra!iye ~i supraveghere
se realizeaza
educationaLl
terea Joane mare a defictelor, sanqlOnate sau~e-circii1arre.----
cornplexa. [61]
nrsta 1l1amtata, vo umu a or .antlSOCla e sca e. nmeIe devin
rare , p .. J;,~ un oarecare procent smuCideri~"malares
iii-ilrma unor ierderi im ort.ante cum ar ifi aceea a parteneruim de~
ler en materiale,' conf iete afectlve, neintelegeri grave~'l-
mll1e,dlvortun - urmanre penala .. "_
umarul batrinilor mor1;i in delicte decirellla~ie estc ceva mai mare Cap i t 0 1 u 1 XII .
.E!~~·ier:~~~~!st~~~ ei~rn:~~ac\i on~la ~';t~- m ui'~~di~:~;~ifi;~~r"C~~';e gul; i~ruLB
....
, .... ..12~~~~Q~r~~~j!,
Ul~;~,~I11~"RJ~
, ..... ' R~C..STJ?r;:~.:~1.SJ~.A,b~QJ).~)
.. , ... " .._,'~~"w",,_~ •. -<,·_,_.~

latenta, exista pe plan social 0 tendinta a cobodrii delincven1;ei pe seara

drstelor (Lehman) ~i de a de"l"eni mai violenta ~i rafinata 1a wate C~t~ria tulburarilor ell' rll'7mklrl' p<;tp fmqe compI9xa ~i afec-
vJrstcle. La tinerele fete cre~te u~or incident a delictelor sexuale in tarile teaza ~ln m'Od diEerit procesul normal al construqiei psihice specific
capi tali ste. ciclllfilor vie~ii. Incidenta tulburarilor de dezvoltare este mai mare b
tntre 18 ~i 2D de ani infraqionismu1 se plaseaza in jurul a 2,55°/0' vlrste timpurii. E£ecteIe lor SIn! cu atlt mai profunde, ell dt instalarea
din popuJa1;ia \'lrstei, ir1tre 20 ~i 25 de ani ramlne aproximativ la ace- lor are loc mai devreme In ciclurile vietii.
lea~i valori (2,50/0) G3.
~ Desigur, tulburarile. de dezvoltare se pOt datora unor partictllaritati
lntre 25 ~i 35 de ani se atingevaloarea maxima procentuala de
mal putin coerente ale nive1urilor de dezvoltare psihid. Se ~tie c~ txista
delincventa masculina (in 1963 era de 2,8070/0, in 1964 de 3,1840/0, In 1965
de 3,3870/0, pentru ca in 1966 sa scada la 2,679%). Intre 35 ~i 50 de ani niveIuri Junqionale ale tuturor capacitati~or psihice. Ele se _anplifica
are lac 0 descre~tere evidenta - se ajunge sub valorile exprimate de sta- in funqie de radul de v v .... p licitar~ .. aar
ti~tica pentru virstele de 25 ~i 35 de ani. La :femei scaderea este eeva mai ~l e 111 1 erenta ce or din 11J.ediul in care traie teco iluL La rindufsau,.-
lenta pe fondul unor valori evidente mai sdlzute la toate virste1e. eXlsta ~1 0 capacItate e recuperare natura a, foarteflctiya, .1a ,tciat.:~·
Referindu-se la propoqiileabsolute ale felurilor dedelincventa,. -.lrstele .~i desigur ~iln copilarie. Peaceasta capacitate se sprijina mij-
M. Kelin [111, p. 18] enumera urmatoarea ordine: earacteru1 mineinos loace1e de recuperare. Aceasta capacitate poate fi de eel putin daua
(in propoqie de 360(0) ; lipsade .vointa (29%); duritatea ~i cruzimea feluri. N aturala, de recuperarepropriu-zisa ce aqioneaza prin segmen-
(16%); depravarea (l1{)!o)·· ~i interesul exagerat fata deinstinetele te1e subsistemuluipsihicaflat In stare critica ,~i de compensatie ;S~}1- su-
sexuale (50fa) ... ' .
Faetorii incriminati in deliricventa sint numero$i ~i complec~i. ;Se in- .• Datde OMS au inregisrratln lume 70 d<: miIioane de alcoolici, din care 5 mi-
crimineaza familia dezorganizata sau incompleta (Ghueck ~i Glueek) Eoane dependenii. Numarul cre,?re cu 200000 de' cazuri anual. Alcoolismul det;ine aI
(1950), de~i In familiile dezorganizate curba de distriburie a delinevcntei 4-Ie~ lac inrre cauzele de mortalirate, 4 din 5 aIcoolici slut barbaii (media de virst~
45 ani).

332
333
 pleanta, dnd f uncriile tulburate se preiau de aIte segmente ale siste- rime In exces (hipermnezii) sau
muluipsihic. Aceste fenomene recuperatorii slnt lntrerinute de plasti- lIlburarife de. memone pona se
citatea funqionala a sistemului nervos ~i de iutegritatea acesteia, dar ~b toxlce~l mteqlOase. !1ipomnezlIle apar adeseori ~n
de caracteristicile generale ale calitatii vietii, educatei, de foqele de ex-
pansiune ale personalita1;ii ~i de atitudinile sale de amplificare sail di- ca ~l mSltua1;ll· hpsite total
e manifesta de oheni
la ob intel::£s~ipentru pere
la v1rste
minuare a semnificarii10r Imprejurarilor princarese consuma eyeni- Clf~gresie. -::£xista numeroase stu 11 pnVlil amneziile. Acestea pun In
mentcle vierii de fiecare zi. evidenta prabu~irea potenlialului mnezic. Amneziile pot fi de fixare
\''om con densa '10 CIteyo. p,aragra;ef (d'm oprlCo.
A . v pSl!10oglca
., 1 . relun 'l e
V) {"' (mai frecvente In debutul unor afeqiuni), de evocare ~i integrare. La
mai caracteristice de tujburar~!.1n£D.Qnale ale structurilor$i substructu- 'acestea se adauga amneziile lacunare (se manifesta in episoadele confu-
rilor psihice. -,. 0 zionale) ~i amnezia electiva i11 carc se blocheaza incon5ticnt anumite
- Inge;e;e, exista pentru nivelul senzorial sensibilizari excesive (hi per- evenimente, mai ales cde negative saU destructive.
ew:zii), sensibilizari reduse (hipoestezii), raponate 1a normal. Si unde $Y lulburarile :de$lfldii-'e pot sa fie de7Vn\r:np.(debilita te $i in tirziere
altele afecteaza dezvoltarea totah'i. Ele 0 v - nifesre ca fiind de r:Jlentala), dar eXlsta $i lulhnrari leg;JtP .-1e flw<"ul. ciireqia ~i consistenp
gindirii, de 'coere ". a acita te de ex rim are, comunicare a ideilor.
fond sau episodice. Pliintr~ ..... "'" enzorial Jercc. tfVe'se manifesta Ele slnt temporare la persoancle norma e. ot. ovocate de surmenaj,
iluziile si
XLzualc se h:J.!ucinatiiJe{l' t~
dlierenr;iaza IlUZlle SII1t de±ormele
pri\"md l1Umeroase
1 rofe~ri,
or'iileprintre cde
obiectdpl". su rasolicitare, stari emolionale, tension ale str etc.
ASiJe1:, 10 0 cro S11, 0 Jecte e smt vazute mai mari cieclt In rea-
litate, In--C:'azu e lmcropsii apar mai miei, iar In eazun e e lame-
• [~' ]Lice: edebilitatea
yom 0 n mintaI~,t~~e~_~j$i
ll1 contlnuare asupra a trei cate h"~ndicapuri!e
orii de tulbu ~
galopsilOblcctcle apar ddormate, alungite, TItite, rasllcite etc. Tot :llre-
r:lYe sint \"azute, dar de b distanta, obiectele in cazurile de paropsii. L«
aceste tipuri de iluzii se adauga cde de recunoa~tere falsa (fenomencle de ~"'~'.'.""""'_>",,_._.__ "'_''''''. -. ,.. ',' ..__ "..' __
.._"_,."c .. _,.~e.,,.~ .., "·,--·-··J/

"deja \'u") ~i complementar fenomenele de nerceunoa$tere a persoane!or

Ciclurile vie~ii au un curs'1te"dezvo:'rarc (Ie mai mare probabilitate
cunoscute. I1!:!:!-iiIevizuale se exprima 10.persoanele normale In trecerea L ....
~
\"-,nocmal. dad in "ad,ae emb<ionm. in
(1. DEBILITATE:\. ,impal na"ecii ,i in cole toOi
MINTAL\'!
de Ia veghc la somn, la copii, lil boli neurolo ice 1 sihlce la adul i In / faze ale copilariei nu au loc infIuenie nocivc de durata. !n ceea ce
priyesc problemele 1l1tlrzierii de dezvoltarc - acestea pot fi biologice
in toxi l ii pro esion::te $1 m a coo Ism crolUi;. Exista iluzii .gust;:ttiye.
(~tive, lI1t~I.r",t:e:[5'ti·\'e
(visceral e) are schemei corporale (dismorfofobii) sau psihologice ~i combinate. Prezinta inter:?s deosebit rctardul S~lU de-
~i ~\;;-cEi1t'lft"IZllauditiVe. ~
~.\ R.etardul
ficitul 'intelectualintelectuala
de dezvoltare sau minral~i exprima mintale. sau(}~""i!d,.",,~$
dezordinile0 situa~ie Istare a ,psihi::--~:;n:.;
~Halucjl;;;;-irej;~esupun absenp unui obiect ce se intuie~te ca ~i dnd ~. impregnata de caracteristici deficitare nu numai intelectuale,ci ct
~L h prezent.Mai'"Trec\-:ente sint halucmatllie de up auditlv (se ~ud su- " \1 asociate mai intotdeauna Cll 'tulburari emolionale ~j ehiar organ1Ce -
n~te, voO:CUVinte, ropoz1tll, ,fraze, dlscursuri, adeseon amemntatoare" \J ceea ee-l face deosebit de complicat ca abordare. [263] .
S~1LYQ.cL.r~s:.e· - a persoane.e Cll tei'lclinr;c mlstice. Ii.alucinariile Tel" 0 ia rivind retardul·intelectuaLeste foarte divers~L(debiJ
v'i~u ot fi moria ~i policrome, O"ulivernien . " , . 1 -- minta • moron, im eCl, I ,lot sa!:!....2!1KQ1I~.!.lL'." - .. '0 o ••

ID>J:.1.!.ariste.,",p.UU£1& linn, acan, 19ura e ~i scenice. T ulburari ale repre- --"NOi yom folo~en'llfffe debilitate mintaLl cu r;radualitati: u~oara,
zentarilor apar ca l'ii1tasme ce se pOt constitui din pete de lumina ~i moderata, severa. $i ..Bfofnndii' .'.' ~_~, =-
umbre (umbreIe chineze~ti). Siut rela'tiv frecvente (normal) la copii in
joeuri eu 'imagini de pe pereli. La copiii sugestibili normali se pot ma-
nifesta mai freevent pseudohalucinaiii. Ele sint lnsa numeroase In pa-
~i~(~~ea
~~on J -1 ...
1 ,,:56u~oa~~~ard u~or) de.
r.. E Yorb~ se un
eXR,rima prjn 1]1~re
grup mal ge ~~P::,
unitati
SlUt m esenr;a educablh ~l fac fala cennr;elor ~colare obl~nulte pmape
con.,:,en-
ce
tologia infantila ~i evident In sdlri reactive (psihoze, encefalite, t0xico- 1a 10 ani, daca Ii se suplimenteaza activitatea de instruire ~i se' acomo-
infeqii) ~i in stari de surmenaj. Sinestezia este 0 forma a reprezentarilor deaza Ia posibi1italile .lor. Copiii cu debilitate u~oara slnt dedoua
ce se caracterizeaza prin reprezentari excesiv de vii. Audiria colorata. feluri - unii la. care exista 0 real a debilitate(~i 'coreslmnd caracteris-
se exprima prin impresii vii vizualecolorate In timpul 'unei audiiii mu- ticilor descrise mai sus), iar' a!tii cu debilitate u~oara funqionaUi - 1a
zicale. cO-redebilitatea este de subrnnrir;ie cuhurala. Ace?~ia pot rccupera ,lrnir-

3:34 335.
 zonele normali ta tii. iIJ..,.£':nere. copiii
sugestionablh, adeseori ell ca pa_cil11iidebili mintal tind sa perpetueze.~Q.l]~c:!mL.~t~ deprivare cul-
ilir~~-fUnd' refractari 1a influente culturale. in rneCIiuldeprivat cultu-
: CO 1 Ivitate in aetivi-
ral-uu circula stimuia1;ll,mbtlvatiJ. asplra~ii culturale,datorita lipsei
~ at 11 recruta'\l i.n. grupun e Inevente, ar pot de condi,ii materiale ~i Oportl1nit~hii. Din acest motiv, f'otentialul p'si-
bum executanv In profesll' nu prea com Jl1cate c\icar3"ct h~<::_"?l copiilor nti este antrena~Jln cazul pseudodebilitatii sau a debIJ1:
re ... 1~ aCe$Ll COpll pOt sa se maUHeste a~a-numitii idioti
savam;i "- adrar d<o:Lilin,intalett-rmele apLiwdini ce stau 1a baza unor ta~ii Junqionale A se ",p~~e .recuper~ri spe ~ulo~se. _~~e:tadDd:.,~~li;:Jt~a
est~ l~f~uentat~ 1I1S 1 de all facwn ~ a 1 IT'rm:i.1 t s~1!~mal PUllp
pwormante- rcmarcabilc {de t:Xcmplu de caieul l:,6 J sa4.. de re1;mere a en cel de d~12P:v:re cu .;~r~ a. D r~ aCe$!Ia at enurpefa : a d~ fl:
car ensticdor meteorologice e sefll man ,d~ ani ctc.). -- ...,---- ...---- va.r .'- , ..• ; "Jllve ul se'azut a1 medlUlul
. e Iltatea mo er!U£.i se exprima prin 35-50 Q.I. unitali conven- -emo-
r;ionale). Ating mvelul minta
fU-oarte ain a. _ ~
de am a V'Irste.e a ,:.1 te, ...!1 ce-
i eplstap l!1 co 1 ana timp~
com1Jn:i6~~:mal verbal,;/c)
tio'na:rey.--- c. i/ .. tulburari/{mo60nale~evere($?cur:i
-.....
-'DebiTitatea intelectuala u~oara, ca ~i pseudodebilitatea, se manifesta
Ei"~ vaa sa vorbeasca mai "'reu, St?)l ese greu re adi socIa e, nu 1 se In special prin saracia relai'iilor sociale (vid de comunicatie .111 situatii
formeaza 0 persona !tate conturata, sJ;Jt dC12endenti de 0 persoanadin obi1~uite de relatii sociale) $i nive! scaZUt de exprimare verbala ~i 'co-
~nturaj ~i au adeseori anormalita,\i fizice, fapt ce poate atecta. c:oordo- mUl1lcare.
!larea mi$canlor on comportamentul {exista $i debili moderaticu ten- in aceasta situatie comportamentala se afla $i copiii cu diferite ti-
dinte agresive). A~easta categorie de debili oate r . tUn\'a1;a_ puri de deficiente senzoriale, datorita carora au handicapuri de intele-
sa citeasca ~i sa scne $1 c lar sa ucreze m a teliere rote' a s u 1n gere. Este importanta stabilirea In cazuri COncrete a diferenteidinue
f<1.L11l10, actIVlta1;1 pro UCtIVC u~oare (cosuri, olarit, ma !LH'i. perij T :m.~__ pseudode~ilitate intelectuala ~i pseudodezordine mintala (pseudodement5}
,,,, . etc.....
plang ) Revenind la debilitate $i pseudoretardul intelectual, semnalam faptul
~ ~:este cnprinsa lntre 20 si 35 de unita1;i COl1Yenpo- ca daca se maresc U$or exigentele culturale implicate In insuuirea ~co-
rlaie l~ v<;l[ba de 0 categorie de COpll Sl tmeret care nu depasesc lara in cazul adoi copii suspeqi de usor retard intelectual - celcu
ni\:eful inteIectual de 2-3
am. in~ata sa vorbeasca 1a un nlve] foane retard real va cleveni depa$it de noua situatie - pe cind cel cu pseudo-
retard 0 va depasi. '.
sirnplu. $1 aC~~L;,t,Hl
DeI?endenta dc.[cue flzi«(adeseori),
or de persoanele din anturaj anomalii
este rdativ $i slDt
mare,fra~li eoarec.e
fizic.-
2) A doua categorie de factori incriminati Indebilitatea intelec-
n\.l--ii~~en'I. ---
wahi 0 constituie factq!:iL.(LO~rt1Ql;Qmi!J.fiic,get1~tici:. In acest caz e vorba
{kbilitateaprQftJI1.Qa sub 20 de unita i conven lonale'te
fi<: de 0 ereditatesaraca, fie de muta~iide gene:'Exista la ora actuala
ce,a mal gr a. _ a e persoane care nu pot Inva~a nid maCaI'
mi cariIe simple implicate In ;J,utoserVlfea elememara. l\cestla. trebulC atlase complexe de boE genetice ce au fost identificate si 'care, shiar
su~ raveo.1ea 1 ermanent SI mgn)ltI, nu lspun eclt de""mijloace rud!- claca sint foarte rare - trec. peste cifra spectaculoasa de 1 800 (boli
men tare de comUillcare VOl' Ire , genetice). St. Milcu, C. Maximilian ~i D. Duca Marinescu [144, p: )Q]
-POtlili1criminatl numero r factorill1 retardul intelectual saudebi- cemnaleaza faptul ca In "uncle colturi ale Iumii 300/0 dimre paturile
I!tatea-- mlilta <!:.:e yom referi in continuare a cel mal Important!. de spital slnt ocupatc de boinavi cu tulburari genetice, 7% slnt ex-
presia unei singure muta1ii genetice, 0,40/0 a unei anomalii cromozomiale,
1) F(lctorii so,ciocultur(/.li. Exista f amilii, chiar comuni t;1Ii foarte 18% sint malforrnatii congenitale, 3,9% slnt tulburaricondi~ionale poIi-
.mll.!n inte~r',lte In'"clrcultur'sodo-economlcSI cultural. F,amiliIledepri-
Yate cultural se ,aHa im zonele marginale aie VIetH sociale (alcoolicii, genice. in altele, 6,9()/0 dintre paniri sli1tcopii cu malforma1iide ori-
neintegratii In 'munc~ ce traiesc dm expediente, corUPtle, rlezordini se- gine necunoscuta, apari~ia lor impiicind foane probahil 'uncoeficient
xuale etc. ). Acestla se Intllnesc in zonele ," ale marIlor ora~e, genetic mare". In rezumat, debilitatea mintala poate avea 1<\ hazafie
lQc~ In ronditii ll1sa u re sau in asezari neintegrate In circuitul o anomalie genetica, fie 0 milta~ie genetica, 0 pol !genie sau cauze ne::"
cunoscute. > , .; ~.

~~tiv [20°1 D~pa 3tatisticil.e. mon~iale, exista earn 10-

,-
:Dci?cu!tural
.,C% dm copm de $coala p,nmara cu debIlItate, mastfd de zone, spre 3) l{~~;;rdl!2ik
..b~9.,c;kj!2li(e#,metabolice si,!!!. de 'asemeneaincrimi-
deosebire de zonele favorizate sociocultural
tatea mintala este semnalata cloar'ln propoqie

336
si economic, In care debili-
de 1-2%. Se considera
----.- nate
eam 25
ai ales in formele de debilitate
de bo 1 rare meta 0 Ice, In
severa si·· rotunda.
care 5e expnma
Exist3
deficit :>al

337
 (fenilketuneria,
e) ttill2'U~~le. (le .:'l.fl"rtiviy:1!t' ..•• de..dtZ.Y:oltare a s_o::iabilita~ii"ale ca::
•..
rac~e~u.Iui
unm etc norn'hl,J.
mte1ect ..."".l'~
..•s._.QJ.Q.t!
.. e.s_c..._aQ_es~a debilitatea rnintala, a:e~-I50tTi ~e
Exi~~--·i·;;-· i~ de afectivitate hipo- ~i hipettimie de diferite
grade -e~ rade' neadaptare, autlSrrl, i ine, ar~l con uite
antisoC@e-~l difente or e e SOCIOpatu.
~- intr~'o cercetare e eetua pc aza de analiza .de caz ~i observare
pc un lot de 150 de subieqi u debilitate mimaEl, am constatat 0 serie

de -- rnstabIlrtatea
car<:cteris~i~i afectlva
speeifice. HlSO\lta
a~e AC ~1?<:,rtamenSci.ui tu~burat [265]
de stan. anXIOase, :.
depreslve sau
'SInge .. impulsive In propoqie de 19,8°/0; \
- neacceptarea colaborarii ~i manifestarea ostili ta Iii fala de cei din
l~a te de diferi te cauze, ind usiv de trava-
6) T l'aulr:atiS!!1~kti?i{J?
jur :In propor1;ie de 14,8% ;
hl lung'-jn- timpul na~terii implicatln combinatii de pozi~ii defccte 1a - slaba dezvoltare afectiva ~i indiferenia fala de apreciere In pro-
nJl..tere. une e orcepsun, anoXIe prelungita (lipsa de oxigen in timpul
poriie de 13.9%;
ni1teri~ -- .. - evitarea persoane]or din jur ~i a colectivului In propor~ie de
.... 7) adicttiile fJrg":oa.f}i'2~IttC!:fiLgerl~tiEe1, ~omalii cromozomiale 13,10/0 ;
~i tulburai:lde dezvoltare ale embrionului (numeroase anomalu dm tI
- con~tientizarea relativa a deficien1;ei ~i trairea unei stari tensionale
rile mai sus enumerate s-au obscrvat 1a pcr~
in proponie de 11,3% ;
~i N<i.asal~i). in socicHtea moderna, doza de iradiere a crescut in zilel
- repu1sie fa~a de activitatea ~colara In propoqie de 9,60/0 ;
n~-;Stre~datoritrinvestigaililor medicale. iradierilar TV,- radioactivitaIii
- dereglari .ale rcla~iilor eu familia 111propor1;ie 'de 6,90/0 ;
p?ovenne dm exploziile nucIeare etc. (de ]a 125 razi norm::d la 138
razi). EVIdent, ~I penculozItatea
'" .. -

..atins va mai cre~te in viitor.

----
iradierii a crescut. Se pare ca nivelul
-
alte dereghlri nervoase In propor~ie de 3,8%.
Trairile men~ionate 1n plan intern se traduc in plan extern prin
manifestarea dezorganizata .a activita~ii. Capacitatea redusa de a-~i
S)Exista ~i alte ~ cum ar fi fttmo.~if~£er~i?~,!I~,n,£opJa.:n.:I1l, controla ~i regIa comportamentulin raport de situa~ia care I-a pro\"ocat
Jetermina manifestari predominante ..
"".ee~.· ca [acton
--EteCteTC-acestcH- [acton ll1cnmmati in retard
sint numeroase. ~i debilitate
in.~eral mmtah1.
se cxpnma pc Interesul tOt rnai mare acordat deficicn1;elor de intelect .are 1a baza
iinii'"' debilita\li mmtal,e, pnn : { (VI.-- nunumal ratrunt teDretlce, dar mal cu seama practice. Se eaut~t tot mai
a). nestructUrarc a ~.~l:!~a~i:i men~a!e. ~i fizice\'in perioadele de cre~- iii:Sistent solu ii ehClente In vederea recu cram handica a1;i1or respec-
tj-"J.:-. tara noastra, cste organizat, du a cum se ~tie, unslstern--un!tar
Itere ~l formare a organ~mubl 111copllane; \ pentru instrUlrea 1 recu erarea e lcien i or e mtcu sc de
b) inabilita\i de a st);uctura ~onduite so_ci~I<:_ ~i'{'curaiionale profe-
sionalc
~=---""\
: ... -- - a--l orma entru viata i munca e indre tate In aceasta di-
c) gindire deficitara, in a acita i in rezo:yarea de\problcme ~i ca- re~ e~I anevoioase ~i dificiIe, au un pronuniat caracter umal ital"
pacitaflrCCIuse de insu~ire de trategii de lnvapre ; \, .' ~iSfrrtplme de sperant,e .. '.. ': •..•. ~
- d) deficitul de com~nicar (,,~rbire ~~dezvohata, nei~Feligibila ."- Pentru a avea 0 perspectiva de ansamblu asupra probiemelorce Ie
a~_orr peplacuta) este de ase enea 1l11plicar in deficitul de adaptare. implidl recuperarea deficien~ilor de intelect, speciali~tii in domeniti sint
preocupaii de frecventa handicapurilor. respective. De~i datele ··difera
Se pOt enumera 4 grupe major de dezordini de vorbire. asociate 1a
debilitatea mil1tala severa ~iprof cia (mai ales) :dduriqir de articu- de 1a specialist 'la specialist sau ·de 1a 0 1;ara 1a alta, de pot const; tu~
un punct de repel' pentru a ne face 0 imagine generala Qsuprafenome-
lare (dizaNria), disfunqii de fonail ,sau proQuqia vocaEl defecta (fal-
nu1ui. Astfel , dupa datele Iui R. Lafon [121]. 'speciali~tii indica 1,5 --'-
sete. nasonari, ragu~eaEl),disfunqii de flux verbal (bradilalia ~i tahila-
2% deficienti de inte1ect (debili profunzi, imbecili, idioti) din popu1a~ie.
lia), disfunqii de structurare a cuvintelor, propozi1;iilor etc. ;. iar Organizatia Mond;ala aSanata~ii .adopta ideea ca 2...c-30/0 din capii
338
339
 trebuie ~colarizati Intr-o~coaIa speciaEl, ca urmare a deficien~e1or de toare ~i ~coli speciale profesiona1e. Aceasta categorie de copii riu .-s-i:t'tt
intelect ... u~or de clepi.stat 1a prima veclere, In lipsa probelor psihologice 'aclecvate.
De obicei, In aprecierea si dia no ' 'ntelect se face
rapohareaa copm norma i de vlrsdi mai mica. A~t..J2,1L.Q~~ vedJ:re I In
V perioada
nelnsemnate, copiElriei
maicu mici, deosebirile
seama clnd lipsescdintre
unelenormal
anomalii~i hanclicapat slnt
fizice particu-
a -stat $1 la baza elaborarii scarii de dia noza ui A. Bi N. n cest lare (cum sc intimpla ffecvent). In pwcesul insnuctiv-educativ dife-
sens"s:-arrlntro .us oua unitati de masura ~i anume coeficientul inte- rentele dintrc normali ~i handicapati devin notabile nu numai din per-
lettua1~Q.L) ~I virsta mmta a ( i.l 1.). Iv I recvent, han lcapatu de spectiva randamen tu; ui ~co1ar, dar$i din aceea a asimiIarii $i repro-
intetecf' este comparafcl! JersoaneJe normale de aceea 1 vJrsta crono- ducerii cuno$tintelor. Odata cu inaintareain virsta, aceste diferente
10.1:; v • i se cons! era e leit atunci cm eXIsta 0 abatere de 1a media se accentuoaza tOt mai multo In plus, intervin ~i aIte fenomene cum ar
gnipulul (validare statlstica). Asemenea modalit~hi de. apreClere se ga:- fi tulburari1e de limbaj $i cele de comportament. De pilda, Arnold
sesc in Seara \\7 echsler. Se in~elege ca acest procedeu nu exclude n1ci arata dt: 1a oligofreni exista 0 proportie de 45-44010 10gopa~i, iar
modalitatea de comparare a handicapatului cu persoane de aceea$i vlrsta Knopf a gasit hllbliala i11propoq-ie de 17,70(0 1a baieti ~i 9,80J0 1a fete,
minta1a $i de aceea$i virsta cronologica. T'oate aceste demersuri aU iar tumultus sermonis -'- 80J0 1a bilieti ~i 11,60J0 1a fete.
scopul de a crea un tablou a1 caracteristicilor specifice diferitelorcate- Exista 0 cate9"orie a arte de conii ca;'e manife v , ~. ,-' -'
gorii de deficienti de intelect dt mai apropiat de realitate. Sarcina nu rare 111 en'oJ tarea sihidl ce se reflecta nemi ilocit 111 randamentul 1a
este u~oadl, mai ales claca se are in vedere particularirati1e adt de di- 1nva atura. nnCI a aracten v este infantilismul mani-
rerite de la individ 13. individ, ca urmarea structurii sistemului socio- 1estat i·n evol'";:i'tiaproceselor psihice ca i in articulari ta ile si 0 IZlce.
economic in care traie~te deficientul. Totll5i, dteva din aceste caracte- , ..• a' . ortana. De 1 a,
ristici slnt importante pentru lntelegerea fenomenului de deficienta de "'T'Utl5TIrari e e nutntle lil perioada sarcinii, boli1e virotice, trauma tlS-
in telect. ~flald.lc;sau ashx111e ~tc. R~t da nal,te.re 1a uncle insuficiente
Urmarind descrierea unui profil psihologic a1 handicapatului de i1t·~.Q~.L.~~;~;.genenll~ ~ cQpi.llil.ul. 1WaI1.!1~.~t~nl,e S3mporta~;~
inte1ect, R. Zazzo [285, p. 335-364] scoate in evidenta Eenomenul ace.?l.0rcopILsmt ",semanatoare cu ale ~ Vlrsta mal mIca cu CIrca
de hcterocronie ca fiind specific. Prin aceasta, autorul citat rem area f=-2 ani. In faia sarcini10r ~colare ei lnt1m~.icl1lt;Jii rle lQ~~ere
dezvoltarea diferita, inegala a principalelor modalitati psihice (decalaj $;··asin:illa~tm.tJor 1::1 niI~ril11;elor programei ~colare pentru
i~,iidezvoltare). R. Zazzo concepe heterocronia ca pe 0 particularitate de \:lr-st~·=r§p~Et.iy,L ~i din aceste motive, interesul pentru activitatei in-
structura ~i arata ca In uncle cazuri debilul mintal poate prezenta avan- structi,-a este scazut, iar in activitate se poate manifesta 0 t'atigabili-
taje datorita vlrstei reale, daca se raporteazala capilul normal de tate accentuata. eu aceasta categorie de ~colari este necesar sa se des-
aceea5i virsta mintaia. Dar acestea se refera mai mult la aspectele de fa~oare 0 munca pedagogica intensa, 1eqiile sa fiemai variate ~i cu
'orclin Ejzic (cum slnt fona ~i viteza). Explicatia fenomenului poate un con~inutemotionalmai bogat .• ' ;',
fi gasita in heterocronia principala dimre dezvoltarea mintala ~i cea Pentru astfel de C02ii este indicataamlnarea $colarizariicucirca
fizic5, sau dezvoltarea cerebrala $i cea somatica. Dezvoltarea iljegaIa un an~·~r-:aes~ unei a~llrrdiviclua+izne;'rrrru"':-a--f<rciHfa-
--a proceselor 'psihice ale copiilor deficienti de intelect este mentibnata mt~area Clt mal rapl a m cO ectIV.; n ·SltUapIe cm intlrzlerITe·psi:.-
~i in Iucrarile unor aurori romani. [185, p. 200] hice .temporare·Slrit'SeCondate ~l J<:: c uI1~le.insuficienre ale.auzului sau
1m ortanta e.ste entru cunoa. terea deficienjelor de intelect -?i des- vazului (cum. este '.cazul hipoacuziei sal.l..ambliopiei) masurile '2si~()pe-
crierea ata e . lnhe er [105] prin prezentarea· enomenul~ de dagogice spe.cialetrebuie coordonate§u cele de ordin medic~l,iarpro-
/ viscozitau e:t"IlPtiGa.p" . - . u este capabi1 sa atingaillvelul tejarea este necesara de timpuriu. Dar pentru satisfacerea acestui dezi-
;. gindirii formale oarece are la baza 0 cGnstructle netermmata. aca derat se impune 0 depistare·ti.rnpurie ~i 9 cunoa~tere amanuntitaa parri-
fa no a 0 te 0 stata trecere . v e v a cel - cularitati1orspecifi'Ce~i;a posibilitarilor ~psihice alecopiilor respectivi.
rlOr (de exemplu, de la opera~l1 concrete 1a operatii formale), 1a debilul - .. - -- , .

trrtn'ta v lun a stagnare la un anumit nivel ~i un driini-an!;--- 'nE .ii;IBAj···:):

(=~_l,!!l~£l:!?!~~~UiILE
voWs de fixare pe un illve supenor .. -- , \ ." ..,:""'--~=~"""'7""'~'""="""~_L''''':::'("''''''~''''''«'f'':''~'''''-'=-'' ---

--Deficieniii. de inrelect cupnn~l sub denumirea dedebili minta1 sau -Ha!ldica ~Y.tik..d~~'lY...Q.1rYk\:mt~_~.aJiY _,mar.e~··E1e.,influ.eIJ:..
_
debilitate u~oara ~i moderata sint ~colarizati in $01i1e speciale ajuta-. ieaziC negativ r anda~E:Ll.<::?t~!.~~1_j!1.--K.<:~r.aI•..-inregr:ar.e.a.-m.;.cQk~!.LY_:.

340
'-"
---::;--_.
",

(--, -
 ~{;~cti\!itatSl' Dupa ce yom evidenria simptomatologia acestora la wate Dateledin literatura de speciaiitate cu privire la frecvenra disla-
t'atc1f6"fiilede subieqi handicapati ~i In raport de vlrsta acestora, ne yom liilordifera de la autor 1a autor nu numaiJ'I1 funqie de specificul
referi la unde metode ~i procedee generale care privesc recuperarea lor. limb ii, dar ~i In raport de exigen~a celui care diagnosticheaza~i tes-
Ordinea pe care 0 adoptam in prezentare;/va ,fi In fUI1Ictie de frecvenra reaza popularia respectiva. Astfel.Sheridan (1946) este de parere di la.
handicapurilor la copii/~i de efectele,J6r nehvorabile in planul per- vlrsta de 5 ani dislalii1e sint in 'proporrie de 26U!o la fete §i de 340/0 la
sonalitatii .. ' .// .' baieIi, iar la 8 ani, 15% 1a fete ~i160/o la baieIi. Nika~ina [160) ga-
sqte printre copiii de clasa I a ~colilor de masa 19,3% handicapaIi
1 p slh. ~s~c
1 ca,u
~unos,cutJaptul c,a ~ai irr1ult :lec!!
l~~~;;l)!:,kl1.g.,.J}1Ll})..jlLh..'i
o;:itare a1t~ ~aracteri.stica
~~L1Ll}-_~<;,9to r~.-h~,.m......apx~Cl~~a
de limbaj. Se poate constata ca dislaliile scad ca freeven~a la-copiii
de virste mai mari ~i datorita faptului co. mnIte din acestea au Jost
dez:'o~tar:I_Y3~~generale a" ~ 1l!l1~1, d,Ji" el ~'::_~~_~,.~~J.Qgl!:s,~_?~
e,'()lUll(~ continua ~l eVI enta,."atl! pe chre9'\la cantltatlva, cn ~1 pe cea ca- corectate pe parcurs .. ' .
lititiva: Ir)/'cazurile dnd se ~rociue det lOrari ale limbaiult!!)~voluJia este Sunetele ·~.~_~n U:n.a,L~m_ilL~£Ja teJin.u~~"mlJ:, lTL<ll...1t:r"~.~L_
i:pgreuiaJt,s~1J~iQP~~ta"(l);' uncr1e gravitatea tulburarii) atlt In pla- lflYQr:f)}L~~:~~QP-iilox: y,i,bJ~A~,i'""l,'" afric.<lt~l~ !,~,g,f, sit1antele "s, z."
nul expresiv, elt ~i In el imprcs' . In plus, implicatiile ce urme~a se ,,~,j
~i ..~uier~lQar,e~e..... '.'.! i<\.1"
,yocaleleL.~i .•rnprimut.rine .. J',a;( ~,tll",' 'consoa-~ '
fac simtite in intreag activitate psihica, ~i ca .Hare modifidi compor- n.ele<,![).>d, t,111.:1n·'" care apar de iirilpciriu 'invorbire sint ~i rar tul-
tamentul persoanei in cauza. Daca avem in vedere ca une1e din aceste burate 126'2].Pe'llnga aceasta, trebuie avut In vedere ci exista 0 serie-
handicapuri pot exista asociate 1a aceea~i persoana sau di ele coexista \ t ,,' de cuvinte sau anumite "critice" care 1a handicaparii de limbaj, prio
cu aIte deficien~e, atunci yom intelege mai bine implicaiiile profunde tension area psihica ce 0 provoaca, creeaza difieu1ta~i ~imai mari in
$i complexe pentm evo1uria handicapatu1ui ~i a rezu1tatelor sale obri- planul expresiei verbale. [263]
101,lu,dn,aqivitate. Disla1ia este provocata de 0 serie de factori, printre care amintim :
'! pislaliaJ ca tulburare de pronun\ie are frecven\a cea mai mare dintre imitaieaunorpersoanecuoprohllh]'iedeficilara, metode. neLi\-orabi1e
h~ndicai:)Ur;le de limbaj, atit la subie:CDi'''no-rmill- din punct d~_vedere oe-cducafie-' care nu auc-TistiffiuIarea vcn'bifll,Yncurajarea cop,iIulu!
psih;l~;'Clt~l'Ta-"cercUde fi cIen~e--aelnt-~-ct-~-i-seD;or1ik.
- -- pr~J~:~m:c~-carre ad ul t in proii'unI;lXt::~J5mga;-pentruamuzamei1t;Ceea
ce duce 1a "stiiliiTiZ-area -deprinde"hi gre~ite, iu::plantareadeft:iGJl,lo"sa ".<1:
"'pislaEa--e-ste--o t~l~urar~cl~gnicul<l\ie ce seI11aflifesta. prio ,defor-
ma~ea':-()m-lterea, suostituirea, Inlocuirea §i inversarea s.unete1or.}n ca- dintiJor, 51iferite anomalii ale aparatuluibuca1 (cumsinr despidturile
zurilede'clislalie,;lstfel de fenomene se produc ~i 1a nivehi1 silabelor debuza ~i"devaJ;"cunoscTrfe-suo"ii1i!ri'eTe 'de',~buza ..clei?pl.lre;" ~i"gura
5i chiar a1 cuvintelor. ' d~~'EE-=')-;"?'e~11Te-cereDrate;--
ar~.."~:Z;~lE, neao'apTafea'-auzu1ui.t.n suficienr"a'aez
fonematie, vol tarii psihi
progenia ~i ce. de.fici~nie
prognatisniul"
....h~j~1ril~gr:scola5 c!i..slalia are 0 atura tzzioLoglca,c~llr.l11are ~.a:in disla1iile grave, unii autori, prinrre Care M. Seeman [210, p. 61~
arata 6i ereditatea poate eonstitui un factor important pentru expli-
c~IeCifa,l'f::PEJJ:d'CaTel";..-a"'njl--ii'or m . , ~rrra: J-4 am, - carea handicapu1ui. Pe linie paterna, trasaturi1e respective se transmit
acestea....
a._.n.~.>.a
~ df}"11ii--sufiCle¥J;#.aezvO
'.o}tar.~~~§.1J..~nte,""",,~ar. t, tet~.1Ul
...z.\•.
corect~. 'lQ_c;l"ZlJL£ln.cL . ien
entru0 oarttsu
de
utea a~~E_~l,~,,~l~~.e..
realiza
ronun ie s~ent;in
pronuniie
,m.,_<:~~t·-,
__::§i..-dupa
mai freevent dnd Ii se asoeiaza ~i insuficiente motorii.
aceasiayf[.sJ~, __
aY..eIlL.,dl:.:::.1l,~e_ ~ sau e1e tind" ,.~Qintr~ e mai f recven te dislalii,~rttpa !.iK1JZ4ti~meJQI§i,~ parasig~'
sa se transforme In obi§nuinte negative datorita persisten\ei pe 0 pe- /matiJFnF'O!jOCU -urrloc cenlral. A:cestea' apar atunci Gind au be· defor':
rioada prea bdelungat;L Dis1alia ce apare 1a v'lrstele ulterioare se cia- .marl;stlEstittfifi;~-6~Silinia1esunetd-6rsi fIa~=-ilii·eratoare~_.tJ, z: ...,
toreaza unei etiologii complexe incriminate In producerea handicapurilor t_l:_~:C~~~.Q;-Re~-gi?Tac ·""~·!"·~pfe~'otfr~~olarii mici, eel mai des sfrlt
dellimbaj In genere. -- Intllnite omisii.inue ~i defor vile, iar la logopatii mai mari apar deseori
Clnd deficien~ele de articulatiese limiteaza_ numai 1a nivelul unoI' ~i inlocuirile. Exi~ta. mal muIte rme d~ sigmatism,....din.....c~,.g~@~!l!~
s!:1flrf~_::t~Qt.ue=-~l,ln gem~"~e~maiiiIestrs~b
l(dislalie sim 1(1 . u,"':r
0 forma ~a:-
aJ At1!!!ci.dn9 .._l1uhJ,lriri1s... re_~
a.::V~111:2._ [262, p. 58-611 (15) sig1rlcztis'!}z
nun~arii ~unetelor r~sPective
rr,lentql aRarUt.ca urrnare .a pro-
eu ·limba fixata imre dinti:' In 'perioa'd-a
SCETmDmi denti~lei71a'Co-pit apar recvent emenea orme de sigmatism.
1rl!"l,.fl,.~~,!:1W:9_~igri,~-t~?net~!2s_:~L~}I.no_~ ..~rupe,~ ..sila~!-:'~_.E0arta
de}l_t1mu.:t;_:L.rl~L.dzslalz<; eoJfrnorJa,~lar .1Jr1n.. afectarea .tutl!fQ.LJ_uI1.e.:~elo~j, dar dispar - In mod normal - odata eu er rea dintilor ~i se fixeaza
ea defect atunci dnd persista prea mult sau slnt 'al~i factori determi-
..ta"a~-I,1umi
"
{g:::er~=a sa.t fOfa ·,,,,
..
1
/~.~~_~~.:i:~Ii~_ sil~l~el~~_,~i_~~:Y. ..:~.!~121~:i.f]:juri]£
a.
i
~1dii1fl],:,\ nanii, ca spre exemplu in vegetaiiile adenoide ~i in vbirea mu~chilor

342 343
 linguali ((~·»sigJrUltiS!l!IClt~r.a),
care e~te de trei feluri ~ lateral dexter __
dnd ie$ire :.eruM se face prin dreapta In lac de mijloc ~ lateral sinister,
in cazul ie$im ",erului prin stinga$i - sigmatism bilateral _ in care rea buzelor; J) 1"Otacism labiodental ee apare prin 'vibrarea buzeisu-
aerul se Impra$tie. e ambele parti. Sigmatismul.lareral ia na$tcre adese- penoare in atirngere eu incisivii inferiori, sau' vibrarea buzei inferioare
ori, ca urmare a pa ':zei paq:iale a ner'lului hipoglos dud este ed mai i
in momentul a tin geri inci,sivilor superiori; 4) rotacism apicalrecunos:
rnult afectata siflanta ..s cQmparati'l ell $uieratoarele; (3) .signzctfis'T!]. CUt dupa faptul ca Iimha se :ana in momentul pronuntiei lipita de al-
addenta) produs prh~._~.p.tii:~i!ea--yil;fuluiJiznb.iLQ~~rni ~i nu permite veoIe, ceea ce nu-i permite sa 'libreze suficient; 5) rotacism velai'Irl
ca aerul sa-iasa'prin spariul . terdental. Acest tip de sigmatism poate fi <care nu 'libreaza virful limbii ~a cum este normal, ci valul palatm ;
lrnllnit freevent la hipoacuzici, atorid peneeperii deficitare. a pronnn .. 6) rotacism nazal;datorat Iaptului ca orificiul palato-faringian nu ,se
tiei ~i In progenie $i prognatism, . ntru ca In timpul pronu~rieinu se Inchide suficient, ceea .ce face sa se procluca vi bra rii 130 nivelul parrii
efectueaza sineronizarea adecvata a ,i$carilor maxilare10r ; (4ri sigma- posterioare a palatului moale $i perete1ui posterior alf,annge1u1, i..'Lr
-emisia Iui "r"este stridenta ell caracteristici nazale ; 7) rotacism uvulm'
lisw ..j2a]Qt.ql prodJ:l.s prin pronunprea unet~lor siflante $i $uieratoare
produs prin vibrareamruJei in articularia sunetului "r" ; $i 8) rek'1cisrn
i~:U<.. g];l.".vtr.f)J.win:ili.iWiL~.L~~~t~na: m~lli-
. \5)'sJgrnqtism . .§i?;,ifi.,ent hueal
'in fo.rmat prinscurgerea
'librarie, aerlllui printre limba ~i obraji care. intra
f<:s.~a~YZllltE:::.9_
s012Q!:ltateexagerata a ~ eloree perturb a perceperea
aseuhatorului;7?J sJgmatisrr:?u:z~al aparut In urma unor defieienre ale
palatului moale,eare-nu~$i poate indeplini nqia normala, ceea ce Cg ..9.frecyenl~. mai .mica .<l.u.JQ§.ruJ!:)1j[~ri~ial~eelorlal te sunete.
determina scurgerea aerului, paqial sau total, rin intermediul .cailor P rip tre. ace:stt;<1 am) lltiln: ..L~ilCi SI!L~i-Jl;1r.al;m1d..m.sm.1 cin_g ..~5Je. af ec-
nazale. Astfel de sigmatism apare in desp~eaturije palatale $i la eei eu
cale etc. prea rigid, datorat seunarii sale sau unei intervcn~ii chirurgi-
un palat .c~~~~::]j~EacaEa~~iJ.e~la.t.-S.UUtlUGJ;
tat Stliletu.I.. beta.'cism. ..J!._~a. betaeis.m i9n.£Leste
1.) ;. afe.eta..-t ~·~<:ism·_'$i
s.un 5)....
... l.·".·. ;. e.t·.u." ....

r)aragamacism (afectarea sunetul uLglL.deWt.cisru--4i-,p.a.Gl.d~is..m (till :..~

/( Rotacis!J1!11sipararo t~~i5"1'ltl!cQns.t~...ill.clef{)rmare~, cI11isiune~, ..... i11::er- ou.rai:§"=Sliuetului ~d);"fitacism ~i parafitacism (tulburarea sunetuTUj"" I) ;
siune;'~'i'"'inTo~cu~reasuncwlui' HI'''. t:"onsoani;;1·1i a'~a'l:ede'oGlcci' 10:vor- nUtd.c:i.s!11
..:§T"p]:Yamu~l!~:ID:Inam;fC1ful:~t~_
Ntea 'co'iWIGi
.P - in- 'ii"rrri"a'sunetelo .._. .._.~ "ui'e?atoare-'-rar"em'islunea
-.---.--. I' s'iIIant'e""i ~ ~ _ __.! h8,11"1
acism .....
(rt11burarea sunetul ~j.-J.r.tal eiSQL...~.lli![ill-talcim.L".(tuJ b u-
~i
ei e,:ject a pl:~S!:lPl.ll1~ {).il.11:~!!1i!.L9::!:.\:()1I'l[~_a~p'1[<lJl!1.1Ji..fQuQ.a.iIic:.l:I!ar rarea 'sunetiil tiCllT~clsm~a12aranllttacism-L~ea. ..mne.tuluLlnl;
..~2Y:!}~0-'1J.a.
,:i:S1:~t.,"iji~:·IL2~E~.;E~Si~rgj.!1lLQgK~r~
mi~eari fine de sineronizare. Din aceste motive, la maJoritatea eopiilor
Tulburarea vocalelor se produce mult mai rar, iar atunci dnd are
ant
sa~ e p re ~co1ar i '$i chiar pre~'Coa.. m.~l..e.·...i.....
I. rl.··.
..y::,. ·iI~"~iaii~s;i!i~!ijI~(;,:.r"
~.... ·.·.·r~.o.:.
seinlo.~:;ie~E~S~1::2~t:~~t=-ri1:g:C[i!C~:0·~:~g,p"
se._··J?·· ..:9.j!£e Data. fiin d. semni~ic~\ia loc este un indiciu al unei dislalii grave sau existenrei $i aahor han-
defectologlea acdormanlor sunetulUl "r , prezen\a. rotacIsmulUl ~i a dicapuri de limbaj cum Sint disartriile, afaziile, alaliile sau li tulbura-
par.arotacismului peate eonstitui un inclieiu al existentei unei dislalii mai rilor de ritm. Trebuie aratat ca in unde situarii emisia sunetelor izolate
extmse .. " Se peate producecorect, darapar tulburari la nivelul silabe;or $i itl
,cuvintelor. Asemenea situa~ii Slot' fnsorite de tulburariale ritmului
ana~~f,:Zji'l~~~j~~~f~¥:\¥:;;b~,f!~-'f;\ll:f~;;;~~~i~jfm6fr~f:l~il vorbirii,ceea Ce face sa se ree ~ioneze dificil vorbireade
'lOCutor.. ,'- ' __ ,
catre imer-
;,.:;...:._.
.
prea seun sau p~ea 'lung a1 limbii, leziuni ale nervului hipoglos,iea,rc
influenreaza . negativ mobilitatea neeesara mi$carilor limbii, defieiente Afec.taFe~ai1.e{'..:....c at~ $i .nucIeilo a esponsabili lrCvo.J.~dei
al ::!l:uzh!I!;!!.fizie $i fonematie, i!11!t~Jiid~fi<.:jJ<lre.<lle..PIQI}l1QJ!el,··
factorl' terrnin~ a~-numit . l~lqli~·,£f7J.tr(/la
... pUnctDe ve~P?'Sii1iptetna~
nega tivide natura psil1osoeiala etc .. " '" lolngic,fenome. e sTnt aseman~e 'dislaJiei ~1lite,. dar natura
. Porn~nd deb' c~iteriuI simptomatologie $i etiologic, In: li~eritwra s.a eS'te diz rica. DislaIiac~ala:. es'te mai ..,.£rt:£Y:~Ji::J.1L:..12~r.S..Q$11~1i:..._
logopedica slut descrise peste)O de forme diferite de rotacism.,Dimre 'Cu q~~fE~~~c.~m~l.r;"~ ..~-:-rr--piisil'1n"' ..eV1dent~mai u~or,laad ul~i
acestea, noi Ie 'lorn aminti pe cele mai frecvente~i caJ,'~.sint specifice .dccit IG copii.Clnd'se asociaza lamalfo®arii ale organe1or penferice
limbii romane: 1) rota.cism interdental <.:eia na$tercprbn prOJ,1,untarea de'lorbire, dislalia are.<oformadeosebit de complqa$i poarta de-
SUinetului ,;r" cu vibrarea virfului limbii sprijinit pc incisiviisuperiQri 'numirea de dislalie mec?mica ISaUdisglosie. $i, In fine, OJ.Qr.lllL~seqr~-
sau mai rar, (lting~rea limbii pe buza superioara intimpul vibrarijn~:- ·natoare. dislaliei ,este ,.inqlaliqJa)baza careia. stau{):seri~AemaII§r:'
cesare; 2) rotacism labialreaIizat pnntr-un joe u$oral Iimbii $i vibra- :nalit'ce }in t..lOCa1iz<it'd~"li7niyel,gE::i@luIUL ..-::p~lsau- 111suli:Cien teTe
344 .deZvoltarii-acestUia:caurmare a. unor bo1i infeqioase), 'y~g~li;J,Jii,lea:d:-
'noide, polipi, .Iltonia S;l;U para~iziayalului.
-"""""--"""_-...c.. •..·--.·._M paI<i!in, despid turilerabicr.:-
~.~-.~-"f.,,', ..,.,",._ .•..•.•.. "...,.....",. __ '.,

345

maxilo-pala:i:ine, biEQ~cuzia, functionareadefectuoasa ...a. mu~chilor sau
a ',Talllh1i pa..l<niI~Lci:,q:li:nii'PQt~desclricte:
traie-ctilLna:zaltf1.t:1l11pulpro:.;.
numarii ..sunetelQi.'llaZal~ ete. in rinolalie aqioneaza ~i deficiente are
rezonantei sunetelor, defonatie~i chi<:tr de. voce (in (:azuril·e accen-
tuate).
Rinol'alia poate fi deschiscf sau aperta,'ln care sufI ul aerului necesar
pronuntarii sunetelor aTe l.n •..• PC ealea nazala. lnchisa sau clauZcr. in
care unda expiratorie necesara 'pronuntarii sunetelor nazale (m,n) se
scurge pe traiectul bucal $i mixta in care nnda ex:piratorie trece 'alter-
nativ, atlt pe cale nazaJ:l, dt ~i pe traiectul bucal, indiferent de carac-
teristicile articulatorii a;e sunetelor. Deficiente1e de pronuntie ce au
loc In rinolalie prezinta un caracter variat In raport de etiologie, In
primul rlnd dar $i in funqie de nivelul de dezvo;tare psihidi al logo-
patului, de mediulsocio-cultural in care traie5te,de perioada in care
Se produce interventia chirurgicala si de rezul ta tele ei, de caracteris-
ticile de personalitate a deficientului. A$a de exemplu, in acela$i tip
de rinolalie, 1a un subiect se pot intl1ni forme U$oo.re $i paqiale de
omisiuni ale unor sunete Ca cele din categoria siflantelor $i fricati-
velor, In timp ce 1a a:t rinolalic cu acelasi diagnostic apar de aseme-
necesita un efort mai mare :1n emisie (pI, bI, cr,di,. 51):.sau ce1e...ce
apar mal tl:fziu lff1ontogeneza ~i51nt maipu~infonsolid~te(r,s, ~, z).
La u.nii h<un-dicapa~iapar sunete san silabe parazitare ce Slnt intercalate
In vOI'bire, produdnd un efeot gezagreabil., In cazul adultilor~i ..al
adoiescentilor se poate simti frecventa unor ~iretli.cu.ri prin folosirea
pauze10r exagerate, dlnd impresia ca se glndesc 1a ceea ce spun, ciaI'
in realitate se feresc de cuvinte1e entice sau adopta ouvimte parazite
cu acela~i scop. Spas-mde de 1a nivelul aparatului fonoarticulator _slnt
Insojite ,de ml$ca,ri U$oare ale buze1or, grimase, incordari ale fetei $i
chiar ale t"uregulu.i corp, gesticuIa\ii sau rigiditateexagerata.
In ...t oateformele .{]~J).:1kqii~J~"capaL,o....sericdereac_tii_~]JILg?'I~, __ea
ef ectal" Incol.ilariic§{ ..§t1P:r:iJ,solidTarn . .sistemuhli_!1~rY~_,_PriI1t~e....acest:~
Slnt n=~i!e,~o~.~tiJen~uro v.~g~~L~£h~!-'!:Q¥C'<L.~ill..Q,rii f el~:.._.Jr~ii§l'XI'.?:Ue;o-,
tut~_~1:~.~~_.~~ __~2~~~b!tI~"§,!"_!?:'::~ ..~o~r.~t.~.L ..".r.~lllJjln_<i ....9~vlne
SCUrt~...~l.l.n treru p ta, cSeY:Qrhe~.te.lntlmFuI'-","'fl.sp.l1"-ap.e1..-c.e.ea .. <:<: .. c:o.m~
pHd. $il11<li'ih~It=~llJ?ii,~.l<ie!c. Farmele ce1e mai grave Sf manifest~h,
adult$i" adolescent. Bllbliala apare lntre 2 ~i 4 ani ~i jumatate ~i de
obicei, poate fi considera.ta fizialogidl.ln. !ipsa unOr faetori favorizan\i
Care sa a mentina ~i sa 0 consolideze ", n

nea fenomene accentuate de paradislalie si vari.ate tipuri de deformari ...0 :Strll1sa lega tura :1ntr~~Mlbiiala~i l1ogOil1evro~ajpin p~nct
f:2<is~a
ale sunetelor labio-dentale, siflantelor, fricative:or si omisiuni care in- d~,..~Yedere"~~omato19j!£-:-~e .siI1~~f?arte~~~.~~!£2iiFe,~~da!_ ....A~",::
eele
greuiaza inteligibilita tea vorbi:rii. '.""'~,t_ mal multe or/1(}gonevroza este malacc~~JiU.fuwa. In ma-
. ~ __:l ta ,_f:?r~0_11Llb.l1 rar_iL!.~E.~iul u~__~Eal ~-~..9 nsti t':.1ef'bllk iiaJa: '[:
li~~~te~~~~f~~~;~rrg~~evr~;;~~~~ia~tn~~~~~i~:~~~'
Dm punet de vedere al efecte10r negative ce J:e""are m p!anm"persoua';;A' iiimar:ea-~zarunalli[ca.p.W.lJLsLa
fondne-vroticca .... tr3irii aces-
l~~li L~.E~u:m 0diil~i~c-~.rea11t:at~=a;L~13Iill9.f_<lces,tui~",.~,u=J?~~:oa:'
n e1e dm )ur ,_.llI,Ul.al!l.~RITZllU~,-Un..J1.!l.l1ili£.£p- m_<JL~_ co Q!12i!I';1tL,::::rrr- ca(n:tra~nm~i!l~I.~g.~_inJ.sllal:e-..a-,~.sihiLui4ilo..r_Q.~_.<::.<l!e
ttii"a .... Ie
are"-Tfi.Jlvlaul:--BlT5ffi11aem un fenD-men mai mwt de reperare a 'sune-
di'i;la:lia::I5atorita acestui fapt ea .a .E~~ocuEat :1nca din,<1nti<:hil.<lJ,~~J:>T,~:
h-l..~••.•••.•...
'st~ur
-1"""'" ...
teor; ,.•
~l (;1ivlfite 1o;r:-iaro~£I.iOneVl"oza
' 'Jrv. . v
zirit:1"l n tires, ~p1'fm:re-alfere;--aes'Crlerea'(je-cat-ie-PTliiarh
a' (QrrX:HiS!ave ? £resupune;-pe"1mgaaceaS'ffi,
de"1)lJ:15i1ataacelutc:e-;fvea'-sacIeVlna marele orator Demo-stene.· Inrere- mociificarea. atitucliriii --fata-ae--':YOi1)ire -$'r-'<:remeolut-mconJm1roy in
~~lt-eslnt'<1i-cex:~:!.£!ili:~_,ge-~jfTolg,sir~iL.yO::~cLP.~i1i2l~e-
u.t.l<;:~~.l'~::,:'S~.!:e,~::l
e-a aQQ£t3-t D e2!2.~!!~.J:::.~.tru__~LJ£5!IL!l...J:le-lln_.a;)~m~,~ea
~~~ak,:~{~~~lte=1:re~~:~i~~g1!
.sau psihonevrozate, factorii nocivi (mi1 '-en seam1 traume1e psihice,
hall!;h~ap. Desigur, eviden~ierea simptomatolo~iei ~i etiologiei bllbiielii
ca ~i deZV61 tarea concep~iei eu privire la terapia complexa :1ncorectarea stresurile) pot provoca direct logonevroza prin ruperea stereotipului
handicapulrui au fost posibi~e abia in secolul nostru, ca urmare aprq~ dinamic al vorbirii. i
gresului realiza't In ~tiin~ele conexe logopediei. ~ v ~~r:~.c~1.e .El~LLrecven.t~cauze C<l.£U.9.!....ill"ovaca_.hill>jiala~~..1!.u-
, lJllbli@l~.... $~!!}~if.~st~_J2ri~ .._!:~pet~E~~~~~o~io~~._~ };11WL2i1~b.~.J.a unl~plre<:~ ..l~IQLml~l~~::::}_.~!li)..a unor I>e:sO<1[1e.~t(ftirte sau
m~l:<!.~."'
In.<::.~p1,l
..t.111_~1!I!!Jr~:~S:£["~uvlntulUl
.' .....•.. , ....::-:-ro-"Ml "
cu prezentarea unor pauze mtre aces-tea
·1'·' ,I- ... " .... .:1.'.[; .•.. _1
sat] ...pnn.,..?,p"'D s;a.. ~asme@: ...a::-:nrv:eui:o:ap:ar..:atyju.i':l:c):rr~.t!~Qi!it~r;"·ea:l'e-..~ ~f~lhi~(~~~~~;m~~~~~J~~1;!l~~~:a
lmpiedica desfa5urarea:,'orbirii ritmice...,ji cursive. 1n primul caz, bil- .
bliaIa se nume5tec-[onzi:\z;"'"iarii1'"c-;;[d';-afdOilea tonica, Clnd se mani~ ~Pffdfr;T~~~f~~~~~r~·~~~~~~t~~~o~~
d6nte'~iccac'".ata:re~r~"'-iinor silabe sau sunete pin a Ja gasireacu-
festa at:1t prima forma clt ~i a doua,ease 'nume~te mixtasau dono-
vintului; traum:Ie psihice, stJ:"~_llril~determinate d~.erno~ii __Wc, "~p~rie-
tonica ~i tonodonica. In funqie de aspectul care predomina. Reperarea
silabelor ~i a sunetelor se produce, In primul rInd, pentru celecare t~:i~:!,aime;"'aeprimare' afectiva, impresia'~q~rustare; d~fnedreptaie etc ..;
347
346
 1

tulburari ale respira~iei manifestate prin apari~ia spasmelor 1'e5- Exista ~i alte tulburari de' rirm ,,1 \'orbiTii, pnmre ore cele mai
ptratorii Sau~"a-lncei;cIriIor de yorbire311ti!11puLin$pi[<giei ~i 'TIUa eK- lmportante apar ~i ca simp tom a1 bllbiielii, dar pot f; prezente $1 in 1

piratiei a~a cum estenormafin·ra£t()ri ..de natura ereditara 111 care s:1nt afar-a ei. Dintre acestea, aftongia ia na5tere arunci dnd in mU$chii
subliniati, 111 special cei ce pravin pe linie paterna. 0 inentiune aparte limb;i Sl': produce un spasm tahie de lunga durata :;i Inso~e~te de cele
1
menta sa OClJpe in eadnll cauze10r bllbiielii, stingacia sau fenomenele mai mu.Ite ori bllbiiala ; tulblirari de 'vorbire pe de coree (tic, boE
de (ontranere ,t sdnv,aciei care pot sta la baza ~i a altar handicapuri ale creierului TIne) determinate de ticuri nerv'oas\~ sau coreice ale mu~-
de limb;:;j cum sint ~ dislalia, disgrafia, dislexia, tahilalia, bradilalia, -chilor aparatului fonoarticular, mimicii ce Sf: manifesta concomitenr 1

tumultus sermoni5. Acest fapt se poate explica prin aceeJ. ca in pro- <:u producerea vorbirii, tahilalia caracteriza ta printr-o vorbire exag,e-
ducerea proceselor psihice intre cele doua emisferecerebrale sc st3,- rat de rapida ~i apare freevent persoane.1e cu Jnstabilitate ner-
bilesc faponuri de subordonare, una se ma.nifesta ca dominanta, 18.r- voasa, hiperexcitabilitate; bradilalia ce este opusa tahilaliei ~i se ma- 1

ce::dalta C:l subordonata. ~u toa!e funqii!e psihice sint 1a fel loco.:iza.:e nifesta prin vorbire rara, iGcerinita ell exagerari rnaxime ale acestor
in cde doua emisfere cerebrale. Asdel, exista functii ouremi,: lateral i·- caracteristici in oligofrenie, unde poarta cienumirea de bradifrazie.
Z3tC cum sint limbajul, percep,\ia muzicii, reprezent;rea euIu} flzic, Daca tulburarile dentm afecteaza cadeni'-a vorbirii, hilJ1{;tic;l.j;;nu:iLe 1

operatij~e motorii (locomotia $i manipularea obiectelor) ~i funqii slab de ..voc.e p erturba .._~i.. IilliQmL._Y.D:cii. £\s\:f <::1,
m e1o.£!.cita te,!:!._~g:!~g.§iI~l<:;l_
localizate ca pe.rccptia \'izuaE1, operatiile mcntale (analiza, sinteza,
:ml1t~[iap7.if(5tc)gicZC·7i-=i:Q(ii $e~atore~tetransforrnaci1or de la nivelul 1
calcul), atcntia, procesele aIective [137, p. 75-78]. Limbaiul C1 fene--
sistelTIlilui eliaocri.n manifesta te prinscninibare~fllnc~ieihi pofizare$i
lie putcn:c localizata se realizen:l in un;l din cele doua emisfere: a~ffledifjx:ariiuriTo:ffi1-5i1i1 0r s exuall;-~crre" infhren teazanu nUITIai-struc ~
ci;'eapta - la stlngaci')i stinga - \a dreptaci. In clinicJ. dc: ncuro" tura'ahatCffi1(j~:Jl1ncf16naTa --a-Tar~tul,'di f .$I.:r!}.Qg;:dit~JU~<k·••r~g<d(): 1
chirurgie S-;1 confirmat aiirmatia de n1ai sus. Spre exempJu, W'. Pen·· nai-e aleslstemuTulIiervos' <:en'traC c?:re"se'adapteaza lent 1a condi\iile
:ield [170, p. 97] a operat un numar mare de pacienti care J.ll suferi'.' blonlecanice ... In ..cazt.ir'iuf51irai·jT()f'\ endocrine, cum este acromegalia,
:c:-:iuni in cmisfcrul sting; sau dreTn ;;i a constatat efectele latcralizarii 'Cop il ui. H1ani f estit--o ·Y(Yce-··D~foateascih-:_iar-=ID~·Ciiferite f 0nn ede .insufi- 1

amprJ. i)fCducerii 8.faziei. Din 175 de bolnavi dreptaci, la Cal"e s-a. ci enta "'j nnKsCuta a p are -mu-ta va-"vo~ii_i__TI51im~".!li :\:'~I~t.i!.:QQi~ilUi ta (pe
interye'tit chirurgical h nivelul emisferului sting, au manifest;:;.t tul- 1a -'8=11"' ·a;-1i!:~I?]:r.~Rilli··Sl .£9si'SlfiJ~If~_._<:A.J~.l~~£~~L_cj~_ ..§.d}imQ;tr~_a
bur~ri atazice 111 de pacien~i, ia:- din 252 de boln'l.vi b. care s-a vocii fa~ade vrrsta copilului sa lntlrzie, ceea ce dao nota .de jnf.;J,n-
1

inter' enit chir1.'rgical in emisferul drept, la un singur pacient s-au pro-

dus tulburclri afazice. Di:1 datele de mai sus, ctt $i clintr-o serie de
:Jsp,,:cte omogcnetice, rezulW: ca pentruconstiruirc;l limbajului oral $i mal dezvoltat
l
ti11$ln ", fli:PTe?"e:l~Fcu,nel-voCi"'151nite:-cu-osciiat~-f-r-apide-. cle- 'i~--uri- to n
la aIM. G. ParrerTTbJ este cle--pal-ere ca In situatiile laril1gelui nor-
~i a absen~ei mlburarilor endocrine, vacea infantila se 1

scris domin;ln~a emisferului sting prezinta 0 mai mare II1semnatate. datore~te, pc de 0 pane, dischineziei vocale ca urmare a necordona1'ii
.'\')ad.1r,lateralizarea .d.reapta ce este specifica pentru stingaci implidl. fonotoniei ~i a fo10si1'i; ei ell brutalitate 'in perioada de schimbire, iar 1
dificulta~i de natura funqionala care potduce la apMitia unor han- pe~~altaparte, atrofierii testiculare ~i a castr-arii.
dica.puri de limbaj. Datele logopediei vin ~i ele sa confirme idcea de j j3lii!t~e~,1~
I vocal aqllc<::~.b1_.:pi~t~J;rf;_~. __
._e-~pr.esiyiJ;a~iL fQn~i...~i.....
YQ<::iL
mz.i sus. Daca ne referim la copiii stingaci, vom constata ca apM mai
11.ijiaI~:iri):i~£l~_.iIE_bo l~J,"~!di)arjEg~tlli.._>;l,~£~j19..r,:[~~p.i@:!£~~i
;Cpl'1nra::;,' 1

frec;ent intirzieri in dezvoltarea limbajului $i unele handicapuri. Ce:-- ~~l<l~gJ:'lpe) $1 a gangIlO11l1o'f flxa~i pe coardele vocale. D.?cS;a.Ju.aceaSl'iJ..,
cetarile efecmate de H. \Y. Simens aa aratat ca din 67 de copii Stll1-
f ~e·ra9.~lii.1 ~E£:ni:a,.,.2r:e~._~~_.:.irr~rgitl}i
...~L.i_~lptr!;m~:?;,:_.~u-
gaci au prezentat tulburari ale Iirnbajului 22,5010, invl'eme ce din 1

250 de subieqi dreptaci Dumai 6,9% au manifestat h~mdic.apuri de ..P=l.D.~~5IE:~?~

U~lt.._
·bt~=--~ f?. rm.,~ ..l3l
e 0 lcel, ragu~ala ..1!-~ J~~~~
IUn<:l~:g,~._~,_<lJ?
..~. :..~r"'~. __
~E~...
3:3.fe. JlL-.sl.aLMe.e.r_~ot;l().J1;1.t':_J?U-
_::;1_~~~r.t ._
.~
. _.._
.1. .~p._ ·_.~l;llDa-
t._

limbaj, iar Beckey a depistat h 50 de copii stlngaci 32% care au' t1.1:- ternice~l-·in-ThloslTea'exceslv~-~_Y:9.fii.Hva~ev [1~ re<:ornanua pen-
burari de yorbire. 1

tiU-am~~~~J~::Q:[~I~~]i~lJf;_l1J1g~._.!r3~m~ii1iiLm~~iggrrL~to~
Pe baza observa~iilor noastre [90}, am consideratca bilbliala cste rep~usul vocal $1 apllcarea .tIoar pr£f~g~~ __~Q.(;sltg;;eJ.o.gopedlce.ca.re,-~a
~i eJ. favorizata de stingacie, dar totodata denotacaracteru1 tran:z;i- llliIi~:~~~iesta15tiirea~-'v=il-~~r-'ieaarea
iI1~.~:~\(rii.~I1_P2~i~ilit~Jil~...':ie 1

toriu a1 stingaciei. Ca atare, ouata cu consolidarea dominan~ei emis- utilizare !1orm:aTa~Qt12iriL ...-... ---.--.-....
feru1ui sting prin trecerea ccpilului de la folosirea miini; stingi la eea. .~!?iigl,it~!?L~i°tJi~jjiiQf(jB~srelJIfijaude
cireapta, bilbiiala se amelioreaza 5i se poa.te corecta mai u~or. funqionala. Folosirea incorect;( (in special 1

348 349
 vaeii. . (dntare~, profesori, oraton) ca~ilari[1gitele pot Ja na~ere l.a con5tienta. T t11burar<:<l:.':.i~~E:~.~r:is~!~~L_gH~gle.aza
....
integrarea .sociaEl. prin
fon.ast'eme:--pseuaof'OnaSteIllci-·c"c·'se intllih e~te' ta1.Inii"preveo'trrl· 'apa rc· qi manifestarea~:-' IIi
muhe eazuri - a .lmorcomportai£\e~t,t·"arltiso{;iale
prinabuiul ..~de••YQ£e; dar.:iii;:;:i:¢useai1ia ••.iristarlle'e111ot ona Ie.' .r n
joritatea ·cazunlor, ...fcnastenia ..e~te·.lllsotitade .·p ..serie. de-aereglari
ordinpsihlc (frustrare,nesig1Jrinta;jeanla, £rid:;).care o' mentin ... chiar
i datorita
i..
unoi: e~ecuri ~i conflicte permaneme (1ilviat.a~cilaraJ;·- Clt
-1i . a .. ~stal ari~1J.~?E!r~s.~E~lrj_s:?;g£~ri_?'l~."n~~;gj v ~.".S<1.:I1.eg;~till.ist11.'iI;-

descuraJarea,lner~1a, nepasarea, lzolar~a. La preadOlesCentl $1 adoles-

o acce'mueaza. ,Toate formeie de fanas-rente due 1a scaderea im:ensitatii centr' ~Lceste caravtei'fsr:k:-j-""sea(:cffimeaza"' prin prezenp agresivitatii daca
'I.~bcii, pierderea·caIiiapl or m-~-lD:"freru:per~J.~-rateul-v·i5:Cil;···fre,,: dislexia .}i disgraJia !JlU SlIlt corectate.
. ~i obosirea ei ... devreme. Arnold [134] face referiri interc ..... Ca~zele ..c~r~ stan .1~.~aza cli~lexiei.j~_Qi.?,gr~3:Jii;:i.<0u JQ~t.;:lnaIizate. de
santede"yoce asemanatoare fonosteniei ~i care apar oscifede speclatl$fL P.~stfcl: C1. [aunay [l2:},1 scoate 111 eviden~a lasu-
pe baza deschineziilor vocale, in urma modifidrilor tonicitatii ml1~- fiei en tel e fu n qi on a1ellI ela be rarea lim ba j ul ui;··-ate-ui"aerni'j1·arii-m-a-iiuale;-
'2hilor fenatori. Aceste fenomene due la tremurul vocii, timbru tipator, a+e-s"dremei-curp'N~ie-'""'$iaterll'fITal\.li,-ca$i-"unli· fac!On"pedagogict-Cte:';
guwralitate, hipersensibilitate ~.a. Anne Marie Ficho t [7 4 rgase~te"11psa i5m6geriid'(~111n-taTe'rall'zare, st1n-
Ca. 0 cancteristid pentru tcrapia Jonasteniei se poate remarca ine- gacia inso~ita de a latcralizare Incruci~ata, tulburiirile spalio-tempora1e,
ficacitatea tratamentului medical local ~i succesul metodelor logopedice infl'ler1~aeredit~hii, iar S. Morel-Maisonny anna ca 9'J0J0 din cei care
~i a1 repausului vocal. suIeradeasemenea tulburari au avut dificuldl.ti in elaborarea limbajului
Tulburarile paqiale ale mu~chilor laringelui, ai coradelor.vOQ.l:e ~i sub forma unei lntirzieri in. aJ?~ritia_ vQr.tiiiii"s~~~cl~fKcite·de-petcep~ie
anomaliiIe, constituite prin noduli bucali, polipi provoaca (disf()71£ile,;
I~ ..aceast~ .. ~i!~l;l~~_ Yocea.esrc faIsa, bitonaEi, !11()!l1()tona,nazala'-t11~it~,
~-rre-T11lJ.~~~tc:~r[@"·lirt-ji!1·fiuro~z
volmi ei. Am 01 d [1.34 ]' sp tine ca"cni'ar
ruJr'~tulburarile lii'nascute'de'drit:::SCDS"" rezult8: principalii [actori care
i
v ()ala ta , sc~:ctlt~1r1;::in,i~11~i1~J~~ __,f'i!!ib0i,::,:rri~g~C(;.tc~Q~eglai:ile.·$i ... spas:' due la dislexie $i disgrafie, Leapidevski [125 J se refera laafeqiuT}ile
:l~e;e respir:;).t()r:~i_pr.Q_4yse ...fie ca ..uri11are a. tonu~J:!i~~$~l~L~I~Q:--fie corticale ~i even maleIc tulburari a:e vazului ~i. ;j,uzului, incriminate in
:)<; baza tracului, a emo~iilor~~o-E; 'a-angoa"sei;pot der~m11n>ijn~t~bili,i.ij~--a dlsgr·afie-·$l~cre"·'catre··l< us'smauT;-rvj~rga;:-'IVi~s;~ ~:Ga Iif [et-G ranger $i
v o..C
....l.· i.'..
in~il) itla:.·:ei~=-m0;:;~t0iiia=:~i:-cat~£I~"ilr .._.-.5i~.~.
,,,- ---'",,-, ti.a t..
-~.:n~Qiieren.
.
mai recent, Tomaris [256], Seeman [211] etc.
--
-
• Cea mai grava tulburare de voce ester afonia:/ Ea apa~~--fn-Imbolna-
vlri e acute
• ·1······· '.' i
crOriice·alelaij:n"'e'l:ul-ca-··areze'-id~~.m:ii.<;JiiIQr-'sai.i'ro:::-
' ' !,
parBf~x~W~-~~a·l5!~~li·fisill~~m~~~~~~\iZei~\~1-f}-aii~,.-h~~~f~c~ti~':::a.
s$l
cese .·irlnam~do~i':~V'o~e;:·-~n-astf~rae·slt~i;;:(E~a 'n u._rlisP;u:~':~Q-ni~I~i; .scriere'a:'-Subiectul cu tulburari dea5=_<,:.sI"~g~JtL~;::~f()l}.Iuzii c:6nstantc' ~i
'se. producenu!l1ai'.lli~~apta;"··oin"-cauza"n-e,~brarircoardelor vocale ....~. 'reperale lntreronemele···asernii:iiato::tre acustic, literele ~i-grafismul lor.
inceput, .voceasenianifesta'-prin ragu~eala, scadere~ ....<:lj!l_jnI~[l~!!ate;·- inversiuni,adaugiri~i omisiuni de litere §i grafE:ri1~~omisi:uiii~inveTsll.1ni
~0 pti rea, ..ca .'ap oi·ia"-se-·a)un~a·"ra"'·alOriie:-I>~[Qe1"t?i":t9gJ~!1.YO(;ii.,l?I9~
~1--adaugir.i··de=C·~~I£ic-~1-=-ililI~~,:Eio2.9Z!1~
\'Tfnelelnllmtati mai mari de Iiffibaj, apar are lagreuta~i in a combina'
el tulbud'iri eu::'
ale lizibili-
v?adunde1Jlimur~i}:=p3i1ile:c;'clar'}r~Je<;tiul1ilel'sihice grave. pot de-
tcrinina aparitia .afoniei. Se. curiosc . o$erie desu5iecF'-care"-at{rr~it tatii $i ale laturii semantice etc. La unii disgrafici, grafemele sint plasate
e!l101;ii-~o:,stresn~;ClJmj5te}(e'ae::iliI~!"QDta-te-'lacire's:a' lnstala'taf oni:r defectuos In spa~iul paginii, slnt inegale ca marime $i forma $i in gene-
h mod' nemijlocii saiil;i'--care'- s·a .prodUSd.lsfo"nia-rn-raza-iiii~lala, ral, au 0 orlnduire dezor,donata. Q"a,tQrh~1l.e.indeminarii.dea ..s.ccie.•le;gul
ca apoi, pc masura agravarii sa se ajunga Ii pierderea totala a yocii . ..este scurt, lacunar Iii filra. ul1i!;t!c::J2Kicih Dincauza. IleJ:nteIegerii celor
in literatura de specialitate [81] -se cunosc ~i aIte clasificari ale £-+t1'fe"'1~-dri:aT'-1l-propriului lor ssris~redarei la .dislexicidii disgrafici
tulburarilor de voce elt ~i analiza ama'IlU'lltita a cauzelor care provoo.dl es~~!;r,~U:~afli;"plinrae-"'om'lsluni-saii tl1 al"te"cazuri, . con tinea&lugiri de
difertte handicapuri dinaceasta perspectiva,dar ;fioi ne-am referit mai .I .." _.._-r-...................•
·· ..·-- ··1-·· ....•..................- "..'
e @l~jsLc!..nu J.lgura~Hl'textu-:respect1v •...
eu seama 1a aeelea care intra sub incidenta logopediei. in scl1iri1b~··ciiliea·ciIretof ..··se-"f::ke- de ditre acqtialn majoritatea
cazurilor fara erori sau cu foarte putine .
.0 cat.e:orie.~e~~~b.il,,~e-;~.i!J1go;-J.giuaQ~~zin.l:~icap'uri.1e ciEit~
dIsgralza jdeoarece __d.unfl u~n.t~.~£~z-.
sSDsJJIiit,5tfJ~rexla ..P .... IT!.."_t~t~i~J2K.Opedi<;aeu dislexieii~i disgraficii am o~senTatc~sllh
v~!~r:~,"!"p"~.i£~~·~_~~ti~~i".'§.:ar"§..."1:"::~lJ<.1:!~l~..l.<l..l!lY:~l~mra:
se<l.:11~~ tUl~!.~:i~
.-r~p~~Ell,t,~~pt~~!iz~£ii ..~L:"l~.E~~~ve.e.i:£~Ej.:t:g.~23IJii-~~Jiu
Dat fund taptul ca mSU.}lrea Cltlt-scnsulul COIlStltule forme ale hmba- categoru (11jcel<.ga.r~nllc-~l<t<tUseam~ ..Q.~_CIeEclenta respect! va-,~I)J.c_LJ<l.__ H'

jului ca achizi~ii recente in condi~iile instruirii, presupune un grad $i~~i,wctt'a~1;il-~::t)jcei care sesi#ea-zT·~~fi<:,i~Ql~I~=a.:rrIT~=4a~:Jlq_~
1 l.~i. ;
inalt de complexitate, eu 0 participare intentionata, voita, afectiva '.~ {3') pel care hi clau seama de.dehcienta
"""'~" ~-
respectiva, aar slnr IncapaDlh de
• ~ - ".' .,.''''.''~_._ ..''''.,."_.•." •.•_~.~''''~ __ ''"~,.~ ""~~ ..•~__ ~. ~ ~.~,~,~_~~ __ "_~ __ M~"' __

350
 si1abe $i cuvinrc, dar pc care Ie folosesc fmnte rar. Au .• de 0.semenea,
cei ~aremanifest~l sensibilitate 1a .deficiema §i
fae
posibilitatea sa In~eleaga unde cuvinte izolate, dar SInt incapabiE sa
coi:e:,i.taFe --rT{-T68~C270T-La--cercri11 ul ti m a . ca H~-
descifreze sensul propozitiei.
actlvltatea logopediea se desfa~oara mai u~or$i eu rezultate pozi-
Slnt~i unde earacteristi,ei generale, camllne, pentru toti alalieii indi-
Intr-un timp mai scur!.
ferent de forma ~laliei. Printre acestea se pot men~iona : li1'sa de expre-
]ntr-o ccrcctare efeetuata pe elevi nevazatori care lnva\a In BrailIe
sivitate, rigiditatea in mi$dhi $i comportament, dezinteres pentru act1vi-
[267], am putut constata di manifestarile disgrafiei au ulleori particu-
tate, vointa scazuta, deficite de atentie $1 de perceptie etc.
1arit:1\i specifice, ciaI' caracteristiciIc generale slnt asemana ware en dis-
Cauzele care stau 1a baza produC:~Iii al51..1.iei,_slnLdeQsebi:l;dec9m-
graficii ee scril.l in alb··negru. Dintre fenomenele eomune, adt in scrie-
plex~$i f6atte-difldltlej;'-feclzaClll-tr-un leaz: sau aItu!. Ele pot £i gru-
nea alb-negru, elt ~i in Braille, putcm eita pe unnatoarele : omisiuni de
Liter.e ~i silabe, omisiuni de cLlvinte, propozi1ii ~i sintagme, contopiri de
p;:ltelP trei ca tegarii mari :
cuvinte, substituiri de grafeme, substituiri ~i deformari de cuvinte, adilu- Zl):t,!:uz~gefl£r~l~, Inca r.e. s.ep();ig,~I1J..<:le.;ak.QQ1i~m~Lp3~dns}IQ r, .ru:-"
giri de grafeme $i cuvinte, disortografii, rlnduri libere satl.§Pi::lrap1,1seetc. denia de singe a .p~rll1siL()!. y,fihs!;lEtllQ~rculoza pan~W!~E!b{)llleh~ray-e
repi;ta!e::-(e.:ru::hefalltCl., vancela1. rahlt!$m) ;
Din eategoria handieapurilor polimorfe fae pane i{alalia) $i (~razia. 2)~Jca t1ze1'~ihice care sc. rcfera Ia lips~ imP9151u.Jpi3nYQIP.ire! teama
Ii
:\ceSle a s iut§if~1£:_.mai_g.r~::~_!1l1tJJ.diI.L.Q~jimQ.;Ji c u im p ea"il com p lex e
~iJil]jidi~~eiL bo ll1~~:isio~sa,.· tOn ll"s"psil1l'cscaZ:)JL.lle.dcz.~:Qh,are". 111 eD1°riei ;
nu l1umalpentru comllnicare ~i rela~ionare ell eei din jur, dar ~i pentru
evoluiia psihid a logopatilor. Astfel,!;Z[qZia]afeetcaza atlt jimbajul lm- .If?} ca~zemot~ni maniJestate prin intlrzierenlo1one,_ deficien~a gene-
rala a m6ti:icita~iisaudezvoltal:eaei hintlrziata, .nefolosirea suficienta a
pltcsiv elt $i eel expresiv. Dupa dale!e lui Traugolt, la alalicii motori
li1tclegerea vorbirii este in 100/0 din .cazuri tulburata, in 20% sdlzura, organelor fonatorii:
Majoritatea autornor [14, 134, 125. 210} se refera Ia aeestea lntr-un
iar in 700/0 normala. Dar in alalia senzoriaEi proccrnul de nein~elegere fel sau altul, iar Seeman a emis mai recent teoria pouivit careia alalia
a vorbirii este mult mai marc.
ar putea fi provoeata ili de tulburarile aparatului vestibular.
T errncn ul. d~ alalie :y:i!lLd~_.1~ ..,g re eesul ,.aL.ll~.:'.,.c.a.re.-in.s.eanllLL.fill:L In activitatea desf;:t.turata eu co1'iii alalici. in vederea iulaturarii
.,'::9rbiresa\lrrii:lte~ie:fn literatura lopogedica mai circula 0 serie de handicapului, se poate apreeia prognostieul favorabil prin utiIizarea unor
tct:me"i similari cuni-slDt eei de audinmtitatc, intirziere innascuta a vor-
procedee specifice ~i posibilitatea reeuperarii totale in sifua~ii dud nu
birii, mu\cnia auzitorilor, mUlenia ideopatiea, mutism fiziologic pre-
lung it $.a. sint cumulate aIte defieien~e ~eum Sll1t eele de auz ~i de in~elect)J268l
111 timp"'hce'h.alalia.~S.K_<uulburare Innascuta de ·li~~.ill. la1Ciziai apare
Vorbirea alalicilor nu se conf~n<:jL<;:.!.LJi..P.fi.;1~QLvo(lli!:s;. ..a.:.defihiemil.9r
de inttrect--accentuati;·il ....
suraorrlU~ilor. G disart~cilor .sau a afazicilor.
dupa ..dobil1gir~a.compoIta.m.e,UiUrtiLyerD;[:~~J11anreever1i~tta~vlrstele
-;i~ulte~~l! .tn.Q~lrID<:4.e->--_dat fiind ,faptul dl persoarleTeresp'ective-slilt
A~acum-arata Cl. Launay ~i Hvattev; alalia nu presupune deficit de 'supuse mai des ,faetorilor nOelvi care 0 provoaca. Speciali~tii i-au aeordat
intdect QcJin.9nJ;2frenic, iar s. Borel-Maissi5nY'es'fe--<tq5~rerecme- cea mai mare importan~a pentru ca afazia determina modifi.cari pt;b-
funde In sfera limbajului (impresiv ~i expresiv). iar 1a nivelul persona-
ligentaalalieilor
cep~ie;'intimere~lnelneste ;PJo:cimativ normaEl, Acesteca
emmaFe'-motoriC:- de'per:
darexista racteriSfiCisfnt~l'-in
tulburari
lita~ii se produc destructurari rnasive. Noi ne yom referi. a~a !Cum .am
f\iilc~iehae-TormaaraTiel.-Ti:i-atatiamOllfrie, ~l!!..U£\}tJJ:Hs;.kg~--~m.gl£u- procedat ~i plna acum. doar 130clteva aspeete deoarece nu este 10cu1 1'0-
..~E~i,!"l.l::I.~
":~r1t<;.lQl, ....~i-1J-I.~in.e.diqL,-¥p.,,1~_p.2.?:!~.EE()~':l.I}.E;,g.2I:~c..~lJ~ ....
,:e11'.<!l.e trivit pentru 0 trat<1re detaliata. Din aceste motive vor fi eviden~iate,
~lpOate. argJ,L ..Qh1S:.I::J.dL.Jil0l,cate. PQa te emne·.· unele suue1~ ...D.f_<!IJ!cul.<1te
In primul r:lnd,acde idei asupra carora nn e}ist~ dispute contradictorii.
~ich~<ti..CllYin!e-mOJ1.{t:-4[J?iiiJ_~~ice. ·tYi'n--i)urictde-v~e clinic, alalia
m'otorie se aseamana cu afazia matorie a 'adul~ilor, fiind ~i forma cd .. ~la romaneasc~ (115] s-a impus prin pr?fu~imea anaIizei af3:'
mai des lntllnita. Alalia senzoriala S6 caracterizeaza, dimpotriva. prin Zlel ~ ..2.f-W-iiOut.<lli:.a..lUeilo~, .ceeac-e-at1nr~ecr~lmpon:~:n1~ teo~e!isa
aceea ca alalicul nu intelege sensul vorbirii, dar poate repeta (eeolatic). $i pra~t!,<;a . .t\stfel, D .. 1'i~~a (19~1).E£!"Em.~t-Ee 1a ojJ2~rvat;~ _Ch!?lC~.
De~i aud bine, au dificulta~i de percep~ie a direqiei sunetelor. Alalia emlte Idel,de necontestat : m ~~azieapar tu15urari aleJl:f:l'C:~PJ!!19J'_$1!~.h-
senzoria!aa 'capiilor se aseamana. din punct de vedere simptomatologic trve·~=Y!?:E(;!lli.l~Tln pron9j}rl~'se "con:S1atit cac;uY·inte1e. uz_\l§ll~l1l! ~sillt
a tlcae. 'al tera te. G1i:1YI~mesciI-'~i---]\-:~fl:in-dler~' ap1iana-inetooa EEG
eu <lfazia senzoriala a aduhilor. Forma eea mai grava de alalie este cea
in sttfdiul ""afa.ziei, l.oeearca explicarea mecanisme10r fiziologice precise
mixta, in care predomina fie caracteristicile din prima. fie din' eea de a
prin afirmarea tul15urarilor dinamicii 'Conicale. (112). Gh. Marinescu.
doua. AIalieii din aceasta categorie au posibilitatea sa pronunte unele

352 353
impreuna cu Grigorescu $i Axente,' se intereseaza de dominanta emisferica la majoritatea handic<l.p.<:lJiJ().[.Printre acestea, un lac important nocup~
pentru limbaj in diferite forme $i aJazie, iar G. Si~.2rgiade (1942) :aplica ce1e....~in s~era.co~.port;~el~tul ~i .ve:·b:l. A~Et~!, ...E~:-'pOt~i~..t~~cuYf~t.el?
probele psihologice in swdiul afaziei (pentru prima (ti'ia). Elaral~.ca in parazlte, lllter;eqllle, mJuratunleJ~enere, un cuvmt 1ilaepr1ne~te
"f azi e ..areJ,Q_t;"SU,r;gg~L~.a..g1ndi.r:,ii,a.-w.emo.rici.._'l,_.aJ;en~iei.2L.§£ ar tulburari" rDtuht~'Proj5CiZi1leadJcrsemanifesta a$a-numitul sti! telegrafic In vor··
l.e~ic~lIe, grafice ~ ..i9.~, ..E.<':I.~~~L'w, " bire; La unii afazici apare o. vorb~"~f.'ldi;m.ica"_.~i,!.l.l1S£ljL~~I.Y.ilJn
care se-reffiarc~=ilit15I1Larl·::::are~en.t.ul.u.i~._~iQ.~f.tiy ;1grama ti smele. D i-
leit e·~aiura.···.•·.d~..Sl?~f;illi!.J...t¢.E9ll1ia~3.Q~I1:e,mY)~.~J,g~tfi~~ri ....•. ~l~..afaziel·
ciat fiind faptuI d'aproape 'tori autorii mai insemnari dau che 0 c1asl- f~Cl~tr~TiTe'·~~'l:i=~El:.~!!.l,eraD;a
automata c.a ~i per.s.ever~rea ~r~il1t()=§c.a~ia 'cll
ficare, La baza acestora stau cri terii etiologice sau simptomatologice, ia1' cii'-;ymW'ocupa un loc aparte 1n _vorbJrea_<l,f!ol?;L9:l1~!.CY.3ulburarLseSun:.'::.
unii ,.peciali~ti leiau in consideratie pe ambele. Dar noi ne yom referi dafe'~i!5ar"afe'C~llinl"'aTe"'-vOCi!,-dereglari ale .E_es12ir~ti~i~i emqii eX;1ge~
DUma! 1a cele mai cunoscute clasifidiri ~i cu 0 circulatie mai mare. Din rate~-"IJe"cere ...m ai-.l:nuffe- oft~'-,rccsteiseai;oci azacu ..o'serie-:ac' deTegrari
acestea vom aminti clasificarea lui Head in afazie: 1) verbala'(asema- oen ~iS=~IiH.:::.m~fu6riei;DepiIa~L'Ta-~:lfaiie·se in~uiiresta' o' scagere';1
na ware Cll afazia de tipul Broca) ; 2) nominala: (In care se pastreaza re- men10flei, iar reproducerea este mai slaba ca recunoa~terea ~i )nva~area.
lativ vocabularul bogat, dar ntl gaseste cuvintele potrivite pentru ceea De asemenea, memoria auditiva este mai SC~?;1.lI~,..d"edJ ..~~.~_yizuaLL Dintre
{oTmei'c"af'azIet-'c-gle--m-a:i-accentuatetuTburari ale memoriei se oro'due In
ce spune) ; 3) sintactica (se manifesta tulburarile de sintaxa si de ritm) :
4) semantica (nu i~i poate da seama de semnifica~ia cuvintelor, apar forma receptiva. tn aplicarea unor probe verbale, randamentul eel mai
~cazut pe linia rnemoriei si a atentiei se obtine in cazul afazicilor receD-
tulburari de gindire, de orientare ~i de caIeu!). Goldstein, de~i nu neaga
existenra afaziei de conducere ~i transcortieaEl, se refera 1a trei categorii tivi, iar la probele nODverbale la cei amnestici. De~i vlteza de lucru este
orineipale: 1) expresiva ; 2) recepti\'a ~i .3) amnestica ; Luria, in ultima mal mica la afazici fala de normali, apar mai muIte omisiuni ~i erori. In
:hsifieare. se refera la cinei eategorii: 1) senzoriaEl (determinata de ceea ce privqte cea mai sc;lzuta mobilitate a atentiei, aceasta se prezinta
L.:ziunea temporal3: stinga); 2) motorie, cu eele doua forme, aferenra la afazicii receptivi, apoi la ,eei expresivi ~i amnestici. P. Marie ~i Jackson
("mde se gasesc leziuni postcentrale) si eferen ta (baza ta pe leziunea an te- afirma, sub 0 forma sau aha, tulburari de inteI.igenta In toate formele
afaziei. Interesante slnt si cercetarile lui V. Voicnlescu.
rioara a ariei motorii) ; .3) acustic-amnestica (aparuta prin leziuni tem-
porale) ; 4) seman ticZl (leziuni parietale) ~i 5) dinamica (ca urmare a Nu am dori sa Ineheiem aceasta pane fara sa ne referim ~i 1a Inca
doua categorii de handicapuri. Este yorba demutislnul electiv sau Va-
leziunilor frontale), $i, in fine, merita sa evidenriem faptul ca, §c?ala
[/intar care se manifesta prin refuzu1 partial saD total din panea handi-
germanada cea 1]1uL;!.rElfuic~...~LJ>I:Qfunda clasificare dip cele en 0 mare
r:1spbdire:·Aceste1iP.uri~,de af azii ;JIit~ ur"matoareTc' ~.'1)/ ~f~zia. m.QtQs,ie caparulul' dea-eomunica cn unele persoane,.jar in forme grave, acest
p ur;L.den urn ita ~i suJ)corIicat~'·-(lD-==~(:~f~-=::~f~zicjJt.Jlk:~YQrQ~.5!~!._.<ii'lIse rclUz se extinde asupra IntregulllImediu inconjurator. »Mujenia" eE!
p}'is :~ea3~Jimbai!!L!!!..!~Ei.?E_l!_jDi~.L~K~Jea) ;?y at~t~.!~._£l.(?~~E~,~ E~~~I.!~ temporala si poate dura de 1a dteva sa tamini 1a ani de . e, De"o5icei,
de ~Il?uran
A

Slmllara cu afazla Broca san cortlcala (cH~~QglaQ....Y111.DJJ.",P"Q9J.LyQjJ5I, mutlsmul .demv apare acoplll IpersenSI 1 I si esteins2Jit
c~amentale In care Ineapar{narea. i1iiiTcIitatea;"lJfutalitatea, irasci-
sgk4 ....~iJi,.jrLs_chimh •..s~~-fl~m.e,-<l.?:~ __
tDJ~lege'rea) (3t:a[<l?:i<l~!E~~,~:?E!i c,:!~_
bi1~o~omareacaziiri1or;nai1i3icapatul
m OtO5Le."Ln_t!.::l?.Qil:~~_22.~Q!... __
S.1l9Jl.! an~-_d.aLl?_Q_~Lt;
__r~.!.~,,~2E~g:~<l __j'!'._s.s pas-
treazaJnteleg~I~3) ; 4) afazia senzoriala pura sau afazia senzoriala'-sub- eS'teaetermmat oe atitudini17;' gre~ite meauca~ieL~are.1fE:.utl1~¥c-:-
CClrtlcaEi (In care reeunoaSte sunetele izolate, poate scrie, citi ~i nu tiv .copiIllJ:'"Dii-$1em orule- ~c;stresuril e, e~ecurire repetate:f ruStrai1if£"po £
l'ntelege) ; 5) afazia senzoriaFl totala: sau afazia Wernicke (apare logo- 7Ttice rei' miiiism-VOTilii:tar~~·iitt-colilun"rca.-coPi-li-c"u-mutism -electi v
reea, agrafia, alexia, tulburarile de intelegere $i se pastreaza vorbirea Inmeg'-vo'rDirea'$i'"I'i:1Trhanifesta<:kf~e ordin lntelectua!. Dar per-
spontana) ; 6) afazia senzoriala transcorticala (afazicul nu poate vorbi si-srerrp:- pe .0 penoad<i mai, mare a handicapului poate ouce-la ramineri
Si serie spontan, nu l'n te1ege, dar Isi pastreaza vorbirea repetata ; 7) ata- In urma pe lioia dezvoltarii vocabularului ~i a exprimarii logico-gra-
maticale ... ,
zia totala (bolnavul manifesta tulburari expresive $i receptive ea ~i cele
de in te1ect); 8) afazia de conducere (se manifesta prin tulburari ale Ca un corolar oal handicapuri10rde se Inscriu 'indTzierilein
limbaj
repetarii cuvintelor~i denumirii obiectelor dar se pastreaza relativ Inre- dezvoltarea generala a vorbirii ce se pot intilni 1a acei subiecti care nu
legerea $i vorbirea spontana) .... 'reu~esc sa atinga nivelul de evo1utie al1imbajplui confonn eu virsta. De
e.elltru ..a}nre1ege ..mai .bine ~aracteristicile~.t!l:_£i_ci.._.~tcrw:.e~_sa obicei, de exista ca fenomene secundare in mai toate handicapiIrile de
desprin dem d teva asp'ecte' ~~-~~£~I~~~:~r'::(:}i£it"~- ffi..ai m nlt sa llI11<3,ip\.l~tin, vorbire descrise mai sus, dar se pOt manifesta $i de-sine-statator. tntie.

354 355

zierile in dezvoltarea vorbirii se recunosc dupa saraeia vocabularului ~i
dupa neputin~a de ,a se exprima coerent, logic in propozi~ii ~i fraze.
Dar de cele mai multe ori, intinierile in c:lezvoltarea vorbirii cuprind atlt
aspecte fonetice, lexicale, cl:t ~i gramaticale. Datorita acestot fenomenc,
In~elegerea vorbirii celor din jur. se realizeaza cu greutate, ceea ce io-
fluen~eaza negativ evoiu~ia psihica generaHl.
Cauzele care pot determina asemenea fenomene trebuie diutate in
careniele sistemului nervos central provocate de hemoragii cerebrale in
timpul na~terii ~i eventualele boli grave ale primei copilarii. Design!, de-
ficientele de intclect nu perrllit asimilarea rapida ~i complexa a rimba-
jului, lea ~i auzul deficitar care impiedica perceperea carena a sunetelor
~i cuvime1or. Dar cel mai frecvem, 1a baza intirzierilor in. dezvoltarea
vorbirii stau caren;ele de Drdin educativ ~i de me diu nefavorabil. in
aceasta situa~ie, vo"rbirea nu numai di nu este stimulata prin neapelarea
la folosirea ei, ciar copiluIui nn i se transmitgradat demente (cuvinte,
unita~i fonetico-lexicale) cu care sa opereze ~i sa fie invatat sa Ie utili-
zeze la situatii1e adecvate. Ca -atare, se realizeaza 0 slaba motivatie
pentru vorbire.
Pentru recuperarea handieapatilor de limbaj exista metode ~i proce-
dee specifice ,ce se apEca in cazul fiecarei tulburari in pane. Dar in
afara acestor metode ~i procedee specifice, activitatea de recuperare tre-
buie sa urmareasca patm obiective principa1e $i care faciliteaza apli-
carea terapiei logopedice :
1) Edllcarea respiratiei ~i a echilibmlui dintre expiratie # inspiratie.
PeutrtJ producerea sunetelor este necesar sa vibreze coardele 'locale.
Acestea vibreaza In timpul expiratiei care i~i modifica presiunea (ea ~i
inspira~iei dealtfel) in emisia fiedirui sunet. De pilcia, presiunea expira-
torie este mai accentuata in pronun~area consoanelor surde fatacle cele
sonore. Muscu1atura implicata in actul respira~iei trebuie exersata mai
eu seama la copii, dcoarece ea nu este suficient dedezvol tata ca urmare
a antrenamentuluinatural desfa~urat pe 0 perioada re1ativ scuna. in
respira~ia de tip costo-abdominala specifica sexului maseulin, rolul hod:-
[itor 11au mu~chii abdominali ~i costali inferiori, iar in respira~ia tora-
ciea. prezenta la sexu1 feminin, mu~ehii toracali determinaactivitatea
expiratiei ~i inspiratiei. '.
La copii nu este realizata D diferentiere ueta a respiratiei in funqie
de sex ~i nu se desf3.~oara in mod ritmic. in handicapuri1e de vorbire,
disri1..1Uurilerespiratorii se accentueaza, iar in unele situa~ii acestea pot
determina tulbudiri de ritm. in starile de oboseala, sincronizarea expi-
ra~iei ~i a inspira1iei este tot mai defilcitara ~i ca atare se creeaza pauze
neregulate in timpul vorbirii, ceea ce cia un aspect dezagreabil. Fa.ptul
ci unii bnbii~i sau ,dislalici au tendinta de a vorbi ~i In timpul inspi-
ra~iei (a~a cum nu este normal) determina 0 accentuare a logopatiei.
356
1
In funqie de virsta subiectului, se pot folosi 0 serie de exerci~ii care
due la In1aturarea deficiente10r respiratorii ~i maresc capadtatca ~i volu- 1
mul respirator. Primre cde mai insemnate slnt: jocurile 111 aer liber,
gimnastica, suflarea in spirametru, umflarea oalonului, expirarea ~i inspi-
rarea alternativa pe gura ~i pe nas, exercitii de respira~ie efectuate odata 1
ell pronUl1iarea sunete:or sau a cuvimelor, a dntului ~i a recita.rii poe-
ziilar ritmice etc.
2) Dezvoltarea allzului fonematic. Auzul fonematic joaca un T01
1
deosebit de important 111 discriminarea sunetelor, a silabelor ~i a cuvin-
telaI' ca unitaii specifice limbajului. In cazul unar tulburari de auz 1
fonematic, recepiia limbajului se face in mod deficitar ~i ca atare ~i
emisia vorbirii nu este normaEL Daca avem in vedere ~i relatia strinsa
dintre 3uz1..11fonematic ~i mi~carile articulatorii, atunci yom Intelege la 1
dimensiuni1e lor tulburarile de pronun~ie aparute in urrna unor astfel
de deficientc.
Pentru realizarea unci pronuntii corecte, fiecare subiect trebuie sa 1
efectueze 0 eompara~ic lntre propria sa pronuniie ~i cea a persoane1or
din jurul sau, pe de 0 parte, iar pe de alta, e1 trebuie sa realizeze tin
autQeontrol permanent eu ajutoru1 auzu1ui asupra tuturor emisiilor sale. 1
Or, deficientele auzului fonematic fac imposibila 0 astfe! de perfor-
man~a, ~i de aiei apari\ia dis1aJiiior, a tulburarilor de voce, a rinola-
liilor. Datorita deficien\elor auzuJui fonematic logopatul nu este, intot-
1
deauna, con~tiem de handicapul sau de vorbire, dccit dupa ce se efec-
tueaza exerciiii pentru dezvoltarea acestuia. " 1
Dezvoltarea auzuiui fonematic se poate face 1a copiii pre~colari prin
ghicirea vocii eelor care ii striga, diferen~ierea unor sunete de altele, iar
la cei mai mari prin diferen\ierea~i identificarea cuvintelor sinonime ~i 1
paronime etc.
3)' Dezvoltarea motricitatii gimerale # a mifcarilor /ono-aiticHZatorii.
Din acest punct de vedere slnt imponante in primul 'rind exercitii1e 1
generale care fortifidi: organismul. trunchiul, gltul,membre1e.Este in-
dicat ca aceste exercitii sa se asocie:z;eeu eele de respiratie,' pentru a u~ura
mi$carile complexe ale grupelor de mU$chi care iau parte In actu1 de
1
respiraiie $i aetivitatea aparatului fono-articulator. Aceastadeoarece In
pronunrarea Jiedifui sunet corpul, gitul, membrele capata 0 anumita 1
pozi~ie, de relaxare sau oe Incordare.· La handicapa~ii .eu tulburari' de
pronun~ie are lac 0 lncordare a mu~chilor de 1a nivelul aparatului f011o-
articulator, a limbii, a buze10r pe por~iuni nespecifice, ceeal..C determina 1
nu numai afectareapronuntiei, dar ~i a diqiei, a timbrului $i Inaltirnii
vocii. Astfel. slnt necesare doua tipuri de exercitii : unele pentru. re1a-
xarea organismului ~ a rnusculaturii aparatului de emisie,ceea ce joadi: 1
un rol important In pronunrarea majorita}ii sunetelor limbii romane ~i
taltele de Il11Cordarecare s~nt folositoare pentru pronuntia sunetelor surde. 1
357
 Pentru a fi eficiente, exercitii1e fizice genera1e trebuie sa se desfa-
~oare in mod ritmic, fapt important in introducerea ritmului ~i 1a nive-
iul vorbirii. in m1budiri1e motorii prezente 1a dislalicii sau disartricii
cu deficien\emotorii cerebra1e, exerci\ii1e fizice generale trebuie execu-
ta te oaralel cu dezvoltarea vorbirii.
r~ scopu1 dezvoltarii organelor fono-articulatorii se pot recomanda
cxerci\ii pen tru dezvoltarea mi~drilor expresivi ta\ii faciaIe, linguale,
mandibulare, !abia1e ~i de consta in umflarea alternativa a obrajilor,
imitarea ritmica a rlsului ~i a suri:sului, cobodrea ritmic;], a sprincendor
;1] ternativ Cll lnchiderea ochilor etc. Dintre exerci\iile linguale se pot cita
deschiderea gurii ~i SCO::ltel'earitmica a limbii, scoaterea limbii peste
buza superioara in direqia nasulul ~i peste buza inferioara Iflspre barbie,
ridicarea limbii spre palat ~i 1asarea ei in jos eu zgomot, imitarea tremu-
ratului (bIT, brrr) $.a. Pentru dezvoltarea motricitaj:ii mandibulare, mai
ell seama in prognatism $i progcnie sau 1a cei en despicaturi rnaxilo-
faciale, se utilizcaza mi~carea l11andibulei 1a stinga ~i 1a dreapta, mi~cari
inaihte $i inapoi, imitarea rumegatu1ui '<lnimalelor. $i, in fine, pentru
dezvoltarea motricitadi labiale atlt de necesara in dislalie ~i in special
la dislalicii audiogeni (cum slnt hipoacuzicii) sau in dizartrii ~i 1a cei
Cll anomalii ale buzelor se va forma cu ajutorul buzelor forma de pilnie
(ca in pronun,\ia sunctelor 0 $1 u), stringerea buze10r ~i suflarea aerului
eu putere (ca in pronuntia sunete10r p ~i b), retragerea $i extensia co-
misurilor Iater:.1le ~.a.m.d.
4) Educarea personalittltii. Se ~tie di una din funqiileesen\iale ale
limbajului este cea reglatorie. In deficienrele de limbaj se produc per-
turbaj:ii In organizarea ~i sistematizarea activita\ii psihice,ceea ce face
sa sca&\ Incredere'J. in fonele proprii $i sa apara 0 stare de incordare
permanenta. Handicapurile de limbaj accentuate care afecteaza ad!
latura expresiva, dt ~i cea impresiva nu numai ca dctermina reticente
in relation area cu eei din jur, <Jar integrarea logopatulni in colectiv
devine anevoioasa. Ca atare, frecventa tulburarilor de personalitate de-
terminate de handicapurile de limbaj este reIativ mare. Pornind de la
investigarea unui lot de subieqi Cll handicapuri de limbaj [269] format
din 150 de dislalici, 63 de bilbii1;i, 32 'Cll tulburari de voce ~j 118 ell
handicap asocial - dislexie-disgrafie, am constatat iulburari comporta-
mentale 1a 104 dislalici, 56 de bllbiiti, 14 din cei Cll tulburari de voce ~i
1a 88 dislexici-disgrafici ... '. " '.
in perioadele ~colare, mai Cll seama la puberi ~i adolescenti, prezenta
handicapurilor de limbajdeterl11ina 0 in tensificare a .tulburarilor de
personalitate. Asdel, subieqii respectivi se manifesta deprima1;i, nervo~i,
irascibili, rigizl, rerinu1;i, necooperanti, negativi~ti etc. Uniidin ei I'efuz~
sa mearga la ~coa1a ~i adopta' 0 atitudine negativa fata de Invatatura,
ceea ce duce la e~ecuri ~colare repetate. Pre1ungirea un or astfel de stari
358
stresante poate proVOca 0 hipersensibi1itate afectiva sau tulburari afectiv-
emo~ionale ~i voli~ionale accentuate. , .
In educarea personalitatii, un 1'01 deosebit de impOrtant il joaca
- pc linga progrese!e Inregisrrare In Inlaturarea handicapurilor de
limbaj --- psihoterapia. Desigur, exist3, uncle caracteristici ale psihotera-
piei pentru haDdicapa~ii de 11mbaj [271] dar aplicarea ei trebuie sa ~ina
seama etiologia ~i simptomatologia tulburarilor respective. in prin-
cipiu, educarea persona1ira,1;ii handicapaj:ilor de limbaj trebuie sa vizeze :
-. dezvoharea increderii in foqele proprii ;
cite - de formarea
intelect : convingerii ca wlburiirile de limbaj nLi presuptln defi-
rare -.~i con~tientizarea
po.t fi inlihurate faptului
; ca handicapurile de Iimbaj sint tempo-
- inIaturarea atitudinii negativiste ~i dezvoltarea optimismului.
3. HANDICAPURILE PSIHICE
Handicapurile psihice 1a copii sint descrise In literatura de speCJ.a-
Etate sub variate forme, in care se pune accentul pe simptomatologie
~i subiectivitate sau pe etiologie ~i obiec1ivitate In aparitia ~i producerea
acestor fenomene. Literatura cu caracter psihopedagogic insista indeo-
sebi pe primul aspect, iar literatura l11edicala se refera in special la cel
de-al cloilea. Dar atit dintr-o perspectiva elt ~i din cealalta, handica-
purile psihice 1a <:opii slnt prezentate sub forma psihopatiilor sau a tul-
burarilor, devierilor de comportament. In schimb, cOil\inutul ~i sfera
fenomenelor coincide in buna parte in ambeJe direqii de abordare. Se
poate remarca, de asemenea, caracterul optimist al majorit~hii autorilor
in ameliorarea ~i chiar "vindecarea" UnOr handicapuri psihice la copii
r:rin te.rapie psihopedagogidi ~i medicala daca aqiunea este in.ceputa de
tlmpunu.
Caracteristica principala a handicapurilor psihice la copii consta in
constituirea personalita1;ii 'dizarmonice care in perioadele preadolescenrei
$i adolescenrei se afirma cu pregnai1\iL Indiferent cum slut denum'ite.
psihopatii ori tulburari de compOrtament, de "nu au un debut propriu-
zis. 0 perioada de ascensiune a manifestarilor c1inice ~i 0 faza de remi-
siune asemenea nevroze1or sau psihozelor" [107, p. 51 J.Se poate apre-
cia di in handicapurile psihice la copii nu este vorba de 0 dezanimare
propriu-zisa, ci impresia de schimbare psihica care duce ladepersonali-
zare se manifesta Intr-o forma atenuata care nu modifica dedt In cazuri
de invo1u\ieconstruqia personalita~ii. Dar, pentru 0 inteIegere mai Clara
a cclor de mai sus, sa vedem care Slilt principalele manifestari ale handi-
capurilor psihice ~i in ce consta etiologia lor.
359
 Printre cele mai frecvente handicapuri psihic'e se numara fenomenele
astenice care pot fi de trei feluri : 1) de natura cerebraE:i ; 2) de natura
somatogena ~i 3) de natura psihogena. In toate aceste forme arc loc 0
modiEcate ,a activita1;ii intelectuale pc fondul intelectului normal. A<:east3.
se datore~te faptului d:; se produce un consurn nervos rapid ~i epuizant
care duce la instalarea oboselii $i 1a sdi.derea randamentului in 3.ctivi··
tate. Se opereaza dificil In plan psihic prin diminuar[·a activitatii mne-
zice ~i mai ell seama in directia actualizarii informa1;iilor, scade capaci-
tatea de concentrare ~i posibilitatea de a 'indepEni sareini ce presupun
un dort maxim din partea aten<iiei. Desigllr, aceste trairi In plan intern
se manifesta In planul cornportamental prin apari~ia anxieta1;ii, a ne1i-
ni~tii, a irascibilita1;ii, a cefaleei. a tulbur<1riJor de somn, a cre~terii exci-
tabilita~ii motorii sau dirnpotriva. apari1;ia inhibi.1;iei, a apatiej. a slabei
vDinte, a seaderii apetitului pentru activitate etc.
1\par11;1astarilor de astenie se d:ltore~te tr:msformarilor de 1a nivelul
sistemului nervos central (ca urm<J.rca producerii unoI' procese inflama-
torii cerebrale ~i a traumatismelor craniene), a bolilar somatice (irnbol-
nh.irea unor organe interne), a baElor infecto-contagioase din copihhie
(scarlatina, variola, pojar, rujeoEl, tuse convulsiva etc.) $1 a unor con-
flicte psihologice, stari conflictuale aparute In famiEe sau 'in ~coala.
Dqi adeseori slnt neglijate conflictele cu,caracter psihologic, de pot lasa
urme ad'inci asupra personalit8.1;ii copilului $i imprima un curs nehvo-
rabil pentru Intreaga sa evohl1;ie psihica. "Toate aceste conflicte trau-
matizante pentru psihicul copilului determina handicapuri neuropsihice
care pot fi cuprinse in grupa a$a-numitelor stari reactive". [272, p. 82]
lntinderea ~i profunzimea tulburarilor neuropsihice depind nu numai de
situa1;ia care Ie-a pnwocat, ciar ~i de structura anatomo-fiziologica
sistemului nervos centra), de nivelul sanata\ii copilului, de vlrsta copi-
lului, de caracteristicile de personalitate.
H andicapurile (It caracter reactiv se manifesta prin instalarea unor
inhibi\ii sau excitar;ii in plan motor ~i verbal cu elemente de mutism
electiv sau tulburari de ritm (bilbiiala, tahilaiie, bradilalie, tumultus
sermonis), a unoI' fobii ~i stari anxioase, prin aparir;ia incontinentei uri-
nare, a tulburarilor de cuno~tin\asub forma crepusculara ~i, insituar;ii
mai grave, prin tulbudiri in sfera emotiv-afectiva. De cele mai multe
ori tulburarile din sfera emDtiv-voli~ionaEi se datoresc unor gre$eli edu-
cative din familie, gradini.\8. $i ~coar:f. Astfel, prezen\a copilului la unele
nei:n\elegeri dintre parinti, asistarea 13. un comportament iritabil a1 Gees-
tara imprima agita,ie. nelini~te $i 0 teama care tinde sa devina perma-
nenta ~i In aIte Imprejurari. Daca mai adaugam di 1:n aceste situa1;ii se
manifesta ~i 0 !ipsa de supraveghere, atunci yom In~e1ege sdiderea inter:e-
sului pentru Inva1;atura, pentru aetivitate in genere, ca. ~i apari~ia unor
stari dezorganizatoare pe un fond de Indl.pa1;1:nare,negativism ~i nesu-
360
punere. intr-o situa1;ie simi1ara se gasesc ~ieopiiiai dlror parin1;i se ma-
nifesta supraautoritar pentru dile anihileaza spiritul de inhiativa ~i dez~
voltarea unar deprinderi de activitate indeJendenta. Dar nu slnt exduse
conflictde launtrice provocate in gradini1;:a sau In ~coala prin atitudini
Ilelmelega ware, rigide, 0 tratare necliferentiata ~i faraa1;ine seam a de
particu1arita~ile psihoindividuale ale capiilor de dhre cadrele didaetice.
Tratarea subiectiva, diseriminativa ~i favorizarea. '1n notaTe a unor copii,
ca ~i dezavantajarea ahara imprima 1ipsa de in credere ~i scaderea inte-
re-sulu! pentru pregatirea con~tiincioasa, sistematidi ~i organizat~L
Forme mai grave de handicapuri psihice se 'intllnesc 1a copiii psiho-
patio Psihopatiile se pot datora eredita~ii fatuhli 1:nperioada intrauterina
$1a copilului in stadiile timpurii ale vie~ii. Specjali~tii <l.preciaza 0 frec-
vend:; mai mare a psihopatiilor 1a copiil proveni;;i din famiEi in care se"'
gasesc antecedente ale maladiilor psihice. Dar accentul eel mai mare se
pune pe factorii exterior! : bolile infoc~ioase ale mamei, tulburarile endo-
crine, sifilisul, alcoolismul etc. care aqioneaza asupra dezvobhii em-
brionare ~i traumatismele, infeqiile creierl!lui etc., ce influen\eaza dez-
yoharea eopi1ului. Asemenea situatii se dezvolta pe fondul un or conditi;
favorabile in care educ::l.\ia nu ;~i atinge scopnl propus sau, mai eu
seama, conditiile negative ~i atitudinea nepcdagogidl ce aqioneaza 1a
copiii care Sll1t predispu~i nnor psihopatii Inlesnesc formarea tra<;atu-
rilor specifice handicapurilor comportamentale. Psihopatla favorizeaza
dezyoitarea dizarmonidl, inegala a funqiilor psihice ~i ca urmare, apar
atirudini de exees prin C:lre se exprima comportamente ce due 1a con-
flict cu persoanele din jur. Psihopatia nu este 0 boaEl, dar dezvold
componamente bazate fie pe impulsivitate, Incapa\'inare, supraapreciere,
egocentrism, fie pe susceptibilitate, iner\ie, automultumire, hiperemotivi-
a tate etc.
in functie de natura canzei care Ie determina, manifest;'hile psiho-
patlee Slilt de mai muIte feluri. Astfel, a~a-numita psihopatie organica
este determinata de insuficienta sistemelor subcorticale, ceea ce influen-
teaz3. profund comportamentul copilulni. In aceste cazuri, modificarile
pregnante se manifesta 1a nivelul sferei .afectiv-volitionaJe. Labilitatea
~i superficialitatea emotiilor, ca ~i incapacitatea de a Qc\iona ordanat
constituie note dcfinitorii ale copilului. Copiii respectivi nu slnt capabiE
in to<1te situatiile saadopte atitudini diferen1;iate bta de persoane1e din
jurul lor, prezinta instabi1ita~i ~i se acomodeaza mai greu In colectivi-
tate. De~i intelectul copiilor eu psihopatie organica nu estlit afecrat, iar
evolu\ia sa este normala, randamentul ~colar nu este totdeauria pema-
sura posibilita~ilor. Aceasta pentm faptul ca ei nu reu?csc sa se concen-
treze suficient, nu due aetivitatea pin a la capat dincauza instabilidl~ii
~i adopta decizii pripite care se traduc in comportamente ee vin in
dczacord eu cerin~ele colectivului.
361

Dintre toate formelede psihopatii, psihopatia epileptoida'sau canst;"
tutionala (cum 0 numescunii) se pare ca confinnacel maibine etiologia
ereditati.i patologice. Statistic s-a constatat 0 frecven1;a relativ mare 2.
cazurilo!" de psihopa1;i Infamiliile CD. tare epileptoide. Psihopatia epi-
leptoida favorizeaza instahre3, unar tras~huri negative depersonalitate,
printre care cde mai evidente sint : labilitatea afectiva. caracterul impe-
1::.10S a1 manifestarilor emo1;ionale, centrarea pe un anumitsentiment $i
persistcn1;a acestuia, nemu11;umirea fata de persoanele din jur $1 atitu-
dined. de negare a valorilor etc. Dat fiirid· faptul co. lacopiii eu psiho-
patie epileptoid~t apar frecvent tulburari 1a nivelul sistemu1ui:vascu1ar
si vegetativ accentueaza iritabilitatea fixata deja prill natura'psihopa-
tiei $1 determina. eomportamente aberante evidente ..
Dar, cum este firesc, pe llngaaceste caraeteristici negative apar si
uncle pozitive care trebuie stimulate $1 dezvohate in procesul educativ,
Printre ;acestea merito. sa fie men~ionat earacterul pronun~at al vOlm;ei
si capac1tatea de a se antrena in aetivita~i ce presupun perseveren\a $i
sclicita un efort spor;t din partea subiec!ului, dibdarea cu care se inde-
plinesc activita~ile date p..
Manifesrari asemanatoare eu cele descrise mai sus se gasesc $i la
copiii eu psihopatie schizoida careapare tot pe baza ereditatii pato~
logice. Dominanta in astfel de cazuri este agita~ia rnotorie ca urmare a
insuficienici dezvoltarii motrice $i a stlngaciei in aqiuni. Majoritatea
acestor copii slut introverti~i $i traiesc profund atitudinea aitora fa~a
de ei. Din punet de vedere intelectiv slnt normal dezvolta~i ~i chiar se
constata un ritm rapid al evo1uiiei mintale.
Exista. 0 aha categorie de copii ~i tineri 1a care apar manifestari iste-
rice care se reflecta pregnant ln personalitate ~i cornportament. Astfel,
ace$tia sint caericio~i, neascultatori, nelnielegatori £aia de cei din jur,
cenareii, pllngareii, preocupaii de propriile lor aqiuni ~i trairi, egGi~ti
in sentimente $i Epsiii de sensibilitate faia de trairile ahora. De mnite
ori familia manifesta 0 atitudine gresita fala de ei, deoarece ii considera
bolnavi ~i incearca sa ie satisfaca toate dorin~ele. Prin aceasta atitudine
familia contribuie 1a accentuarea egocentrismului $i 1a fixarea, in genere,
a manifestarilornegative de personalitate. ' .. " care em prezenta. in special dupa instalarea orbirii (dar ~i in privarea
T6ate aeeste manifestari descrise constituie forme incipieni:e' ale han-
dieapurilor psihice, de limita $i nu maladiipsihicepropriu-zise. Dar
este adevarat di la virstele copiEiriei pot so. apara ~i unele boli psihi~:
cum sint epilepsia, schizofrenia ete. care implica destructurarea Jntregil
personalita~i ~i instalarea urior componamente aberante atlt in.planu1
afectiv-iritelectiv. elt ~i In eel al exteriorizarii atitudinii £aia ,deacrivir
tate $i cei dinjur.ln asemenea cazuri se impun nu uumai masuri edu-
cative adecvate, dar $i un tratament medical special.
362
Psiho1ogia In general $i psihologia genetica in specia1:acordao im-
portanta deosebita handicapurilor psihice determinate de diprivarea afee-
tiva. In acest sens, slnt edificatoare, cazurile .de copiicrescuti In' afa'ra
1 mediului uman ea urmare .a unor 1l1tlmplaiinefericite - este yorba de
II copiii crescu~i de .animale ~:la acestea se 'poateudauga lipsa supoiiului
afectiv in situa~ia copiilor' orfani Sa'!la eelor din cre$e1e Cll 'program pre-
lungit. Ne-am rderit in alte capitale ,la faptul ca deprivarea afeeriva
influenteaza. negativ nu numai dezvoltarea personaEtatii' $i comporia-
\ mentul copilului, dar~i evolu\ia inte1ectuala a acestuia'.'Se poate .aprecia
ca cu dt. copiii slntmai micl, ell atlt nevoia supormlui afectiveste mai
I hotarltoare pentru evolu~ia lor psihica.lngenere, mama ,joaca" rolul
fundamental din aeest punet de vedere in etapele timpurii ale dezvol-
tarii ontogenetice. Tatal incepe sa devina tOt mai important Incepind elf·
perioada pre~colari tat ii, pregnant la uuii baie\i,' rol care se amplifidi (la
ei) deoarece au tendinia de a seidentifica $i de a-~i' crea un model din
acesta.
FestaHandicapurile psihice obraznicie,'
prin irascibilitate, ce apar ca dect a1 deprivarii
negativism, afective comporta-
inversiune se mani-
mentala, slaba cooperare ell cei din jur. !ipsa de sensibilitate, neimpre-
\ sionabilitate etc. Recuperarea unar astfel de copii cere efon $i rabdare
in care dozarea afectiva trebuie sa sClmpleteasca cu intelegerea $i ac6r-
darea Increderii ln posibilitati1e de realizare a copiilor. '
Literatura defectologidi $i medicala con~ine consideratii pre\ioase ch
privire la modifidi.rile comportamentale ~i chiar descriu forme de cleper-
sonalizare In cazurile de deprivare auditiva, vizuala # motorie. Surve-
nirea cecitatii. instalarea surditatii $i hipoacuziei sau privarea motorie
impieteaza asupra evolu~iei personalitaiii copilului. deoarece cluce la
Intreruperea paqiala a activitaiii. sarace~te continurul stimularilor sen-
zoriale ~i izoleaza subiec!ul de mediul in care traie~te. Daca. privarea se
instaleaza bruse. atunci tulbudirile care pot sa apara slnt mai profunde
~i au 0 intindere mai mare. De asemenea, in condiiiile unei slabe preocu-
pari din partea aduhilor sau a lipsei de inielegere tulburarile din sfera
psihid se accentueaza ~i se extind. Starea de nervozitate, de irascibili-
tate far din deficientul respectiv un agitat permanent ~ slab~te capaci-
tatea de concentrare in activitatoo desfa~urata. Dezorientarea tredi.toare
auditiva ~i motorie) creeaza neli.ni~te~i teama, iar in cazu1 unui sistem
nervos eomplicaiii1c·
piate, fragH sau a lipsei
psihicedepot
supon afectiv
deveni din partea
deosebit persoanelor
de complexe. Astfe.a1.ro-
se
poate ajunge 1<1. instalarea unui sindrom esihopato1ogic in care iluziile, ha-
1ueina~iile ~i mai eu seama cele de natura hipnogogice, depersonalizarea $i
modificarea con$tiintei ocupa locu1 central. Dar, in condi~ii normale, han-
dicapurile psihice survenite au un caraeter reversibil, de~i pot ramlne e1e-
363
 mentein de
diu! caresuspiciune, neJ'ncredere
i~i desfa~oara ~i teama in fa~a schiinbariIor
activitatea. din me-
'
Dad comparammodificariIe componamerltale ce apar 1a copi! ca
urmare a deprivariisenzoriale sau' motorii cucele ale' t'lnarului sau ale
adultului, trebuie sa remardm ca la vlrste1e mid de nusint athde
profunde ~iniei ant de stabile. In majoritatea cazuriloravem de-a face
1a copii Cll modifidJ:ri ce pot fi cuprinse sub denumirea de handicapuri
psihiee de psihopatologie marginala. In schimb, la tineri ~i adulti handi-
capurile psihiee aparute in urma deprivarii auditive,' vizuale sau motorii
au tendinia de a se stabiIiza, accentua ~i a cu,Prinde 0 'sfera cltm;ai
intinsa la nive1uI personalitatii., ",,' "
!ntr-oserie de lucrariin care se~analizeaza rolu! me:diului familial.
speciali~tii 111domeniuevideniiaza 0, serie de carenie ,In structura per-
sonalitaiii copilului ca urmarea neintelegerilor dil1tre parinii, a infi-
de1itai'ii, a· abandonului, a divofiului,a concubinajubi etc. ~i consti-
tuirea unor familii .din vaduvi la care se adauga copii.din noul cuplu
poate, constitui factor negativ ce "influenteaza compoi-tam~nilll mai GU
seama ~,tunei dnd se Incearca instigarea copilului Impotriva'unuia dintre
parin~i.· C<i atare, apar' fenomene de' inadaptare, negativism, obraznicie,
irascibilitate ctc. In astfel de familii, copiii supona faci! influentele ne- In finalul acestor cons;d""ii se pUn num""ase probl""'e, -'Prmia
gative ale mediului ~iau tendini'a de a manifesta conduitedelietuale d;nt" de, 1eg;,ima ~i severa 50 ref"a 1a faptul.daca se cuno',redare
pentru ca structura persbnaIitatii este labiEi. [219]) mai bine pc sine omul zildor noastrc dupa otitea efort~ri de 'tudii ,i
ee"dri. In 1979 s·au 1mI' lin;, 100 ani de cercerarc in tonia "P";men.
tall a psihismului uman In mod riguros prin probe multiple de labora.
tOr ,i pr;n probe ee incita comPOrt'm,n" masucabile. Cuno',rer" do
sioe ace Un Sens mai p.ofuod dedt cunoa'''"a ;n gen"e sau speciali.
zata fie chi., a conjuncturilor "trale, sau a aliajc10r eelur mai sofistlc""
de metale ori substante. Oricum, Un dccalaj foa", marc lntr' cunoa,re.
rea de sine ,i cunoa,tere, lumii materiale ,i a legitatilor e; pOate face
monst"'oasa starea ex;stentiala a omulu;. V. Pavdcu a pledat pe buna
dreptare pentru 0 inv;tatie 1a cunoa,terea de sine [165 J. consid"ind
d pnn aceasta se poare depa,i impasul mat de anxietat" fl ndini"ea
existentia!:';, Deahfel. ideea de multilatecalitare, pc caee 0 vehienJam In
\i pmgramele noastre priv;nd obiectivele ideologice, pledeaza pentru acest
echilibru d, cunoaStere. Raspunzlnd la lntr,barea de mal 'us nol am
'pune da• omul zile!or nUastce I,i cunoa"e mai blne capacitatile. l,i
organizeaza mal blne COtele de efici"'ta. a devenit mai pragmatic ,1
1,; planifica viitoru!. Dar Cercetarile psihologlce au surprins complex;_
""a omulu;, detaliind nol interogatii leg"e de omul viitoruluifl vli-
reluate.
torul omulu;, Aceast. V'sta probl"",a ne ceintoarce la domenlile fila.
zofid, ale ideologiei ,i po];,ic;; lntr-un cere de replici ce se eer mereu

Nu so poare tagadoi faptu] c3 omul a ereat Un unlve" propriu in

cace tille'te, unI'-e" traver"t de pa,i importan,; In rcalizarea unci
vieli clviliza,e. TOtUfi, intrebacea pu,a mai sus ramin" atita Vrome elt

365