c
 



 
 
  

Cum să comunici mai bine cu şefii, subordonaţii, colegii sau membrii familie
2 MODULE
Obiective şi puncte cheie
- Indentificarea stilului personal de comunicare, al punctelor tari şi a domeniilor ce necesită îmbunătăţire;
- Dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
- Dezvoltarea capacităţii de adaptare la interlocutor.
Despre subiect
Abilităţile de comunicare au devenit critice într-o societate bazată pe interdependenţă şi schimb de informaţii.
În acest training se analizează procesul comunicării din perspectivă psihologică pentru a ajuta participantii să-
şi îmbunătăţească rapid capacitatea de comunicare interpersonală.
Beneficii
Programul aduce conştientizare, furnizează cunoştinţe şi antrenează abilităţi în legătură cu:
- care sunt canalele de comunicare prin care comunici cu predilecţie;
- care este stilul personal de comunicare, care sunt punctele tari şi zonele de dezvoltare;
- pe parcursul training-ului o să găsiţi noi modalităţi de abordare al persoanelor cu care comunicaţi mai greu;
- ce trebuie să faci pentru a-ţi îmbunătăţi capacitatea de comunicare.
Recomandat pentru:
- managerii care vor să-şi îmbunătăţească abilităţile de comunicare, pentru a relaţiona mai bine cu subalternii;
- persoanele care aspiră la o funcţie de conducere şi care vor să fie bine pregătite;
- toţi cei care vor să comunice mai bine cu membrii familie, prietenii, colegii.
Alegi acest training pentru că:
- pune accentul pe partea practică, vor fi multe exercitii;
- vă vor ajuta în mod real pentru că o să găsiţi soluţii la problemele cu care vă confruntaţi;
- este dinamic si distractiv;
- informaţiile sunt prezentate în aşa fel încât să fie uşor de înţeles şi asimilat.
Metode
- teorie: suport vizual şi suport de curs;
- analiza personală şi dialog interactiv;
- jocuri de rol, învăţare experenţială.

 
  

Obiective şi puncte cheie
Inteligenţa Emotională (IE) ± cum să fii inteligent în legatură cu emoţiile ± este o componentă cheie pentru
succesul în viaţă. Acest concept este despre cum să-ţi gestionezi viaţa emoţională şi cum să construieşti relaţii
interpersonale durabile.

Despre subiect
În gereral este acceptat faptul că Inteligenţa Emotională este o condiţie esenţială pentru toate training-urile
manageriale. Angajaţii realizează rapid că oamenii inteligenţi emotional sunt o avere pentru orice companie
deoarece emoţiile sunt o parte integrantă a naturii umane.Emoţiile ne conduc viaţa; uneori scapă de sub
control şi nu avem dispoziţia necesară să le controlăm.

Beneficii

- Înţelegerea mai bună a propriilor emoţii;

- Gestionarea eficientă a propriilor emoţii şi crestere semnificativă a calităţii vieţii;
- Înţelegerea mai bună a celor din jur şi o convieţuire cu un grad de confort ridicat;
- Crearea de relaţii mai bune la toate nivelele cu cei din jur şi creşterea productivităţii şi a imaginii personale.

Recomandat pentru:
- orice manager, de la orice nivel.
- oricărei persoane care doreşte să se dezvolte

Metode
- teorie: suport vizual şi suport de curs;
- analiza personală şi dialog interactiv;
- jocuri de rol, învăţare experenţială.

c
 


  
 



de Gabriela » Mar Mar 09, 2010 4:30 pm

Organizator: Fundatia Sensiblu
Data: martie-mai 2010
Locatia: Bucuresti
Durata: timp de 10 saptamani, in fiecare saptamana cate 2 ore si jumatate
Pret: 50 RON / sesiune / persoana
Numar participanti: 10-12 persoane
Data limita de inscriere:
Contact: Manuela Pindaru
Tel: 021-311.46.36

Esti parinte al unui bebelus mai mare de 3 luni sau al unui prichindel de pana la 3 ani ? Fiecare clipa a devenit
o provocare care iti aduce de multe ori satisfactii si bucurii nemasurate. In acelasi timp te confrunti cu un
amalgam de emotii greu de gestionat care poate include neliniste, ingrijorare, anxietate, tristete, neputinta.
Sunt o multime de intrebari la care cauti raspuns. Cum sa comunici cu copilul tau ? Cum poti sa stii ce are
nevoie daca nu poate sa-ti vorbeasca ? Cum sa-l ajuti sa se dezvolte cat mai armonios nu doar fizic, ci si ca
persoana ? Cum va fi viata ta de acum incolo ? Oare relatia dinte tine si partenerul tau va ramane nechimbata
acum ca sunteti parinti ?

La aceste intrebari si la multe altele te invitam sa gasesti propriile raspunsuri impreuna cu noi si cu alti parinti
de copii mici !

Pentru ca...
...fiinta umana inseamna un tot unitar care inglobeaza nevoile fizice si fiziologice, emotiile, gandurile si
comportamentele.
...nu este suficient sa raspunzi nevoilor bazale ale copilului precum nevoia de hrana, de somn, de a trai intr-un
ambient placut. El are nevoie sa fie inteles si acceptat, are nevoie ca mami si tati sa vorbeasca cu el, sa il
stimuleze prin joc, sa il incurajeze si sa fie aproape de el la fiecare noua incercare si descoperire.
...copilul se naste intr-o familie si de aceea calitatea relatiilor dintre membrii familiei si dintre acestia si copil
este cruciala pentru dezvoltarea abilitatilor sociale ale viitorului adult care acum e numai de-o schioapa. Ori
pentru a transmite copilului astfel de abilitati, este necesar ca parintele insusi sa le deprinda si sa le foloseasca
cat mai bine.

Ce vei invata ?
V sa devii constient de propriul rol de parinte si sa-l imbogatesti cu noi perceptii, atitudini, capacitati ci
comportamente
V sa stii cum sa gestionezi emotiile si starile pe care le traiesti ca parinte
V sa-ti cunosti si sa-ti poti exprima nevoile asertiv
V sa afli care este rolul tau ca mama, respectiv ca tata
V sa comunici deschis si eficient cu partenerul tau/partenera ta vis-a-vis de atributiile voastre ca parinti
V sa inveti sa intelegi comunicarea nonverbala a bebelusului/copilului mic si sa-ti dezvolti capacitatea de
comunicare cu copilul tau
V sa-ti cunosti copilul si sa-l spijini pentru a se dezvolta ca fiinta umana autonoma, creativa, responsabila si
increzatoare
V să-ti folosesti într-o manieră creativă resursele personale pentru a dezvolta o relaţie armonioasă cu copilul

Ce teme vom aborda ?

Cine sunt eu ca parinte? Emotii, ganduri, comportamente, asteptari, dorinte, vise.
Rolul de mama, rolul de tata ± care este rolul fiecaruia in dezvoltarea copilului; cum sa va completati
armonios.
Modelul meu de crestere si educare a copilului. Despre credintele si traditiile familiei si societatii legate de
cresterea copilului. Familia de origine a fiecarui parinte± modele de interactiune parinte-copil.
Bebelusul si copilul mic ± cine e ? ce nevoi are? cum se exprima? cum sa comunic cu el?
Cine este copilul meu? Intre fantasme si realitate.
Momente de criza ± oportunitati de crestere si dezvoltare. Cum sa faci fata emotiilor negative, cum sa
dezamorsezi conflictele si sa negociezi eficient in familie.
Jocul ± modalitate privilegiata de relationare cu copilul. Rolul jocului in dezvoltarea copilului. Cum sa ma
joc cu copilul meu?
O noua familie, Familia mea.

Tematica va fi adaptata si completata in functie de asteptarile si nevoile participantilor.

Cum ?
V prin metode de invatare activa care faciliteaza experimentarea directa a diverselor roluri si situatii de viata si
constientizarea rapida a emotiilor, gandurilor si modelelor de comportament
V cu ajutorul a diverse tehnici care permit exersarea de noi comportamente si abilitati si gasirea unor solutii
creative la situatiile dificile
V de exemplu, prin joc de rol, discutii libere, inversiune de rol, tehnici expresiv-creative ± desenul, colajul,
modelajul.

Unde ?
la sediul Fundatiei Sensiblu din Bucuresti, Aleea Negru Voda Nr. 4, Bl. C3A, Sc. 3, Et. 3 Ap. 43, Sector 3
(zona PiataUnirii)

Cine poate sa participe ?

orice parinte care are cel putin un copil cu varsta cuprinsa intre 3 luni si 3 ani
(mamici, tatici, cupluri, mamici sau tatici care isi cresc singuri copilul)

*se recomanda ca ambii parinti sa participe la grup

Moderatorul grupului
Laura Ivan, Psiholog
- cu formare in Psihodrama Clasica, Psihodrama la copii, Programare Neuro-Lingvistica
si experienta in lucrul cu copii si parinti, precum si in sustinerea de sesiuni instructiv-educative si formative
Cost
la prima sedinta se plateste un avans de 50% din costul total, cu obligatia noastra de a returna 60% din suma
corespunzatoare sesiunilor neefectuate daca persoana se retrage



 



Traim intr-o societate in care mediul conversational este tot mai sarac, cu toate auzim cuvantul "comunicare"
la colt de strada, la birou, in autobuz etc. Il auzim in familie in replici de genul: "se intampla... daca nu exista
comunicare", "eu si sotul nu mai comunicam".

De ce? Din cauza ca ne urmarim propriile idei, din cauza calculatorului, din cauza televizorului, a radioului,
prin care descoperim ca mult prea multi oameni isi petrec enorm de mult timp captand mesaje mecanice si
care, nu-si gasesc timp sa faca schimb de mesaje ca niste fiinte vii, iubitoare si afectuoase cu membrii familiei.

Daca mama si tata stau in fata calculatorului sau a televizorului, in medie, cam 7 ore pe zi, la care se adauga
timpul in care luam masa, drumul la/de la serviciu, orele de somn, aproape ca nu ne mai ramane timp pentru
vorbit. Cand si cum sa facem, sa ajungem sa intelegem cat de importante sunt intr-o familie aceste discutii,
aceste schimburi de idei? Exista multe ocazii cand ambii parteneri isi petrec timpul impreuna (dimineata la
cafea, inainte de culcare). O discutie cat de mica este extrem de importanta pentru sanatatea relatiei lor si
pentru dezvoltarea echilibrata a copilului.

In foarte multe cupluri problemele pot fi rezolvate si se poate impiedica o destramare a familiei prin
conversatie, sa se vorbeasca despre ceea ce-l deranjeaza pe unul din membrii familiei: mama, tata sau copil.
Ascultati ce are de spus, dezbateti problema, gasiti impreuna o solutie. Pentru a educa niste copii care sa
reuseasca, parintii trebuie sa invete sa comunice intre ei si cu copiii lor. Nu astepta ca celalalt "sa-si dea
seama" ca ceva nu este in ordine. Renuntati la ganduri de genul: "trebuia" sa vada ca nu ti-a placut ceva. Este
mult mai simplu sa-i spui: "dragul meu, lasa-ma sa termin eu ce am inceput", in cazul unei pedepse sau o
cearta a copilului. Daca mama vine si cearta copilul pentru o gresala, tatal sa nu intervina cu ceva contrar.

Am o prietena care nu prea stapaneste foarte bine aceasta arta a comunicarii. Se cearta destul de des din cauza
faptului ca sotul nu reuseste sa vada, sa observe lucruri care pentru ea au valoare. S-au certat pentru un gest al
soacrei ei (principalul subiect de cearta in familia lor), intr-o duminica. Problema (soacra) s-a rezolvat, pentru
moment. Saptamana urmatoare, de luni si pana miercuri si-a dat cu un alt parfum in fiecare zi. Ce credeti?
Sotul nu a obsevat, bineinteles. Doar este barbat! De aici, alta cearta. I-am spus: "draga mea, nu era mai
simplu sa-i spui ca ai facut acel gest pentru el, nu sa astepti ca el sa observe acest lucru?". Cand ajungea acasa
de la serviciu si ai vazut ca nu are nici o reactie, ii spuneai: "Uite iubitule, pentru tine mi-am dat cu un parfum
nou. Am facut acest lucru special pentru tine".

Sunt foarte multe lucruri pe care femeia pune accent si pentru barbat sunt niste detalii pe care nu reuseste sa le
ia in seama. Decat sa stai suparata ca el nu a vazut acea schimbare sau ca nu isi da seama ca tu iti doresti un
anumit lucru, mai bine ii spui cat de mult ti-ar placea, cat de mult iti doresti acel ceva. Evitati pe cat posibil
cuvintele "vreau", "trebuie" care pot fi inlocuite foarte bine cu "mi-ar face mare placere", "imi doresc mult",
"ar fi necesar".

Revenind la prezenta copilului in viata dumneavoastra, strecurati printre stirile de seara, emisiunea de maxima
audienta sau alte seriale, si discutii, dialoguri care conteaza foarte mult in comunicarea dintre sot si sotie, mai
ales cand este prezent si copilul. Atunci cand aceste discutii sunt vesele, afectuoase intre parinti si copilul se
va simti in siguranta. Simte ca apartine unei familii iubitoare.
Bineinteles, copiii trebuie inclusi si ei in conversatiile familiei. In felul acesta invata sa se descurce in lumea
adultilor, devin mai vioi si-si construiesc un vocabular care le va dezvolta talentul de a conversa si de a se
adapta in societate. Trebuie sa nu uitam ca totusi, copilul nu este un adult in miniatura. Un copil are interese
propriei varstei si atentia lui este foarte redusa. Ceea ce este de o durata foarte scurta pentru un adult, poate fi
o eternitate pentru copil. Deci, nu invitati copilul la conversatii lungi si plictisitoare.

In acest secol al vitezei se intampla destul de des ca un copil de zece sau paisprezece ani sa intre in
conversatie cu parintii lui si acestia sa raspunda doar cu "da" sau "nu", fara sa depuna nici cel mai mic efort
pentru a intra in conversatie cu el, sa nu spun chiar sa-l ignore. Acesta este unul dintre cele mai sigure moduri
de a determina copilul sa se simta mai bine in casa vecinului, la discutiile din fata blocului, sa intre intr-un
anturaj nesanatos sau intr-o banda.

Numitorul comun in toate relatile este nevoia fiecaruia de a se simti iubit si inteles. Discutile cu copiii se
poarta in asa fel incat ei sa se simta niste membrii importanti ai familiei din punct de vedere al comunicarii.
Acest lucru construieste si stabileste legaturi de care ne bucuram tot restul vietii, este o modalitate de a va
comunica iubirea, grija si respectul pentru copilul dumneavoastra.

Ä 
 



   


 
 


   


Data postarii: 2007-11-29

Conflictul intre generatii a existat dintotdeauna, dar parca nicicand nu a atins cote atat de inalte precum in
zilele noastre. Sa fie oare de vina societatea care este intr-o continua transformare, sa fie conceptiile parintilor
sau ale adolescentilor? Cert este ca asistam la o ruptura intre generatii care afecteaza relatia de familie. Auzim
cazuri in care adolescentii, din cauza lipsei de comunicare cu familia recurg la gesturi inexplicabile. Sa fie
aceasta o situatie fara iesire?

Conflictul intre generatii, o problema ce exista si va exista mereu

Drogurile, prostitutia, avorturile, delincventa juvenila, abandonul scolar sunt rezultatele firesti ale societatii in
care traim. Peste tot in mass media apar informatii despre aceste crude realitati ale vietii si aparent cel mai
greu lucru este sa fii parinte. Sentimente de teama, frica, neliniste iti inunda sufletul si incerci sa faci tot
posibilul ca sa-ti protejezi copilul. Nu stim exact cat de constienti sunt adolescentii de pericolul care ii
pandeste, insa parintii, vazand toate aceastea devin foarte protectori, stricti si chiar severi cu copiii lor.
Tentatia e mare, libertatea la fel, si tinerii, derutati si lipsiti de repere, cad cu usurinta in capcanele acestui
mediu. Conflictul intre generatii este rezultatul unor conceptii si pareri diferite. Unii considera ca el izvoreste
din experienta parintilor in opozitie cu lipsa de experienta a adolescentilor. Sa fie oare vorba doar de asa ceva?
Nu cumva aceste diferente de opinie au la baza lipsa de comunicare in familie si neincrederea in propriul
copil?

Scriitorul englez George Orwell afirma ca Äfiecare generatie isi imagineaza ca este mai inteligenta decat
generatia precedenta si mai inteleapta decat generatia urmatoare". Tinerii tuturor generatiilor au avut
intotdeauna tendinta sa iasa in evidenta prin vestimentatie, vocabular, muzica. Si in toate timpurile
comportamentul lor a fost criticat si comentat. Daca omul nu s-ar schimba, s-ar opri din stadiul de evolutie.
Fiecare generatie are problemele, aspiratiile si dorintele ei.
Exista o rezolvare la aceste probleme ?

Solutii exista intotdeauna, totul este sa vrei sa le gasesti si sa le aplici. In acest caz este nevoie ca solutia gasita
sa fie acceptata de ambele parti, parinti si adolescenti. Fiecare parte sa cedeze cate putin la convingerile ei.
Parintii sa fie mai ingaduitori si toleranti, iar tinerii mai cooperanti si constienti de faptul ca parintii lor nu le
vor decat binele. Toti incercam sa amelioram comunicarea in familie si sa evitam conflictele de orice fel.

Cum sa te apropii de fiul tau si sa-l faci sa inteleaga ca tot ce e in jurul lui nu este numai Ämarfa", ci si
periculos? - se intreaba parintii. Nu este chiar asa de greu. Patrunde in lumea lor, devino interesat de
preocuparile si aspiratiile lui incurajandu-l si facandu-l sa aiba incredere in propriile forte. Asa vei reusi sa-i
castigi increderea si sa poti sa-l ghidezi Ädin umbra" catre lucruri bune.

Cum sa-ti faci parintii prieteni? Castigandu-le increderea! Demonstreaza-le ca esti matur si responsabil si ca
stii ce faci. Acest lucru cere timp si efort, iar increderea o data castigata trebuie si mentinuta. Acesta este unul
dintre terenurile minate ale adolescentilor care decat sa spuna adevarul parintilor, incearca sa inventeze tot
felul de minciuni care mai devreme sau mai tarziu tot ies la iveala.

Conflictul intre generatii exista! El se declanseaza intre adolescentii care vor sa o ia pe cai gresite si parintii
care intervin pentru a le arata calea cea buna. Pedeapsa nu aduce respect si nici o buna comunicare in familie,
de aceea este nevoie de maturitatea, tactul si experienta adultului pentru a diminua considerabil o astfel de
situatie.
Sfaturi Info-ghid:

A fi parinte este sentimentul cel mai de pret pe care il poate trai omul de-a lungul existentei lui. Relatiile de
familie devin mai solide daca se bazeaza pe o comunicare sincera si de durata. Invatati sa diminuati conflictele
intre generatii pentru a trai o viata linistita
.V
 



Nu ştiu cât de multă importanţă acordăm fiecare din noi comunicării, nu ştiu dacă subiectul propus pentru
această temă pare sau nu simplu şi deja cunoscut, în schimb merită să încercăm împreună o reflecţie asupra
acestui proces, în speranţa că acest lucru ne va ajuta să îmbunătăţim comunicarea cu ceilalţi şi, de ce nu, cu
noi înşine.
Mă întrebam unde ar trebui să caut "rădăcinile" comunicării iar în minte mi-a apărut imaginea albinelor care
folosesc un cod foarte ingenios al mişcărilor pe care le descriu în zbor pentru a comunica între ele informaţii
despre direcţia, distanţa şi natura hranei.
Aceasta înseamnă că, în absenţa comunicării, albinelor le-ar fi foarte greu, poate chiar imposibil, să-şi
satisfacă nevoia de hrană. Rămânând în continuare în lumea necuvântătoarelor, ne putem imagina rolul pe
care îl joacă procesul comunicării în satisfacerea nevoii de securitate (spre exemplu, rolul semnalelor de
avertizare atunci când se apropie un pericol).
Dar ce rol are comunicarea pentru noi, oamenii?
Se ştie că nevoile fiinţei umane sunt complexe. Abraham Maslow vorbea despre nevoi fiziologice, nevoia de
securitate, nevoia de afiliere (apartenenţă, acceptare, afecţiune), nevoia de stimă şi statut, nevoia de
autorealizare. Într-o anumită măsură acestea au o bază comună cu cele ale animalelor, dar se diferenţiază net
prin modelarea lor culturală.
Ar fi interesant în acest moment să ne oprim puţin şi să căutăm răspunsuri câtorva întrebări:
Cum anume comunic eu celor din jur nevoia mea de apartenenţă sau de acceptare ori de afecţiune?
Cum folosesc comunicarea pentru a-l ajuta pe cel de lângă mine să-şi satisfacă aceste nevoi?

Aceste întrebări ne vor conduce spre o altă temă de discuţie: care sunt formele comunicării? O clasificare
simplă ne va ajuta să distingem comunicarea verbală de cea nonverbală. Pe cale verbală reuşim să comunicăm
ideile, să denumim emoţiile şi sentimentele, în vreme ce comunicarea nonverbală îmbogăţeşte capacitatea
noastră de expresie prin mimică, gesturi, postură, distanţă şi contact fizic.
Este firesc să ne întrebăm:
Ce comunicăm cu mai multă uşurinţă, ideile sau emoţiile?
Dacă în şcoală învăţăm în mod special să comunicăm idei, cine ne învaţă să comunicăm emoţii şi sentimente?
Viaţa în societate înseamnă şi comunicare. De aceea noi exersăm comunicarea în fiecare zi, alternând de
fiecare dată cele două roluri: cel de "emiţător" şi cel de "receptor". Am fi tentaţi să credem că situaţia de
comunicare e similară cu cea a două vase comunicante în care se transmite pur si simplu o cantitate (de
informaţie) dintr-o parte în alta. În realitate însă, constatăm că există o diferenţă mare între ce doreşte
"emiţătorul" să comunice şi ce primeşte "receptorul". Din cauza dificultăţii de a exprima gândurile în cuvinte,
ce spune "emiţătorul" va fi mai puţin decât ce doreşte el să spună. Apoi, din cauza "zgomotelor" contextului în
care are loc comunicarea, ceea ce aude "receptorul" va fi mai puţin decât a fost emis şi, continuând, ce va
înţelege va fi mai puţin decât ce a auzit, ce va reţine mai puţin decât ce a înţeles, iar ceea ce va accepta, mai
puţin decât ce a reţinut.
Ţinând cont de existenţa unor "pierderi" semnificative în transmiterea mesajelor, apare firească preocuparea
de a îmbunătăţi comunicarea. Cu alte cuvinte, ce putem face pentru a comunica mai eficient?
În calitate de "emiţători", va fi important să ne clarificăm în privinţa ideilor pe care dorim să le comunicăm, a
emoţiilor pe care dorim să le exprimăm, a felului în care ne utilizăm corpul pentru a comunica ideile şi
emoţiile dar şi a modalităţii prin care putem afla dacă celălalt a recepţionat bine mesajul transmis (obţinerea
feed-back-ului).
Ca "receptori", vom exersa aşa-numita "ascultare activă", adică:
- îl vom ajuta pe celălalt să observe că suntem atenţi la ceea ce comunică (îl privesc, îmi îndrept corpul spre el,
mă apropii, înclin uşor capul în semn de aprobare, îi comunic ce am înţeles din ce mi-a spus, cer precizări
dacă este necesar sau repet mesajul său dar cu alte cuvinte).
La fel de important este să descoperim care sunt "barierele comunicării". Odată descoperite, vom fi liberi să
alegem dacă le vom mai folosi ori nu.
Iată câteva exemple:
AMENINŢĂRILE (produc teamă, supunere, resentiment, ostilitate): "Fă aşa, dacă nu ."
A DA ORDINE (folosirea puterii asupra altuia): "Nu mai întreba de ce, fă-o fiindcă aşa spun eu!"
CRITICA (descurajează iniţiativa): "Nu munceşti destul."
INSULTA: "Numai un idiot ar spune asta."
ETICHETAREA : "Eşti un leneş."
INTEROGAREA: "Ce-ai facut de la 10 la 12? Cât timp ţi-a luat să termini ce aveai de facut? Ce-ai facut
după? Unde ai fost?"
LAUDA ÎN SCOPUL MANIPULĂRII: "Dar ţie îţi iese aşa de bine! Nu vrei să -l faci şi pe al meu?"
SFAT NECERUT (când persoana nu vrea altceva decât să fie ascultată): "De ce nu faci aşa?"
SCHIMBAREA SUBIECTULUI: "Lasă c-o să-ţi treacă. Să-ţi povestesc ce film am văzut aseară."
PUNEREA ÎN PRIM-PLAN A PROPRIEI PERSOANE: "Să mă fi văzut pe mine când mi s-a întâmplat."
REFUZUL DE A ACCEPTA PROBLEMA: "Nu avem ce discuta. Eu nu văd nici o problemă aici."
ÎNCURAJAREA PRIN NEGAREA EXISTENŢEI PROBLEMEI: "Nu fi nervos." "Nu te teme, va merge."
"Vei fi bine."

În calitate de părinţi şi/sau de educatori vom constata că avem o mare putere dar şi o mare responsabilitate
oferită de cuvânt. Ceea ce aude un copil despre sine din partea unui părinte sau a unui educator va determina
un efect de predicţie care se autoîmplineşte. El va ajunge să fie ceea ce spun şi cred părinţii lui că este ("fără
minte", "un mincinos", "un leneş" etc.). Deşi intenţiile părinţilor sunt bune (să prevină un eveniment negativ
sau înrăutăţirea unei situaţii), prin mesajele lor ei pot determina efecte contrarii.
Câteva exemple :
"Şi ce dacă am spart geamul; oricum mama şi tata mi-au spus că nu sunt bun de nimic."
"Eşti ca unchiul Ion." (care e la puşcărie)
"Ai înnebunit sau ce ai?"
"Ce leneş eşti."
"Eşti un egoist."
"Nu mă mai bate la cap!"
"Eşti neîndemânatic."
"Habar nu ai pe ce lume trăieşti."
"Nu ţii cont de nimic."
"Întârzii întotdeauna."
"N-ai minte nici cât o ceapă degerată."
"Dă-mi lucrul înapoi, obrăznicătură."
"Eşti ca taică-tău! De ce nu eşti bun cu fratele tău mai mic?"
"E foarte timidă, nu ştiu ce se va face mai târziu."
"Nu prea îi merge mintea la şcoală, dar la prostii nu-l întrece nimeni!"
"Mă înnebuneşti. Mă doare capul din cauza ta. Vrei să mor?"
"Uite ce-i faci mamei tale."
"Mai bine nu te năşteai."

Să ne imaginăm aceiaşi părinţi dar care cântăresc mai întâi greutatea cuvintelor înainte de a le rosti.
Ar putea spune:
"Ştiu că eşti deştept şi că vei face faţă la matematică dacă te va ajuta cineva."
"Corpul tău se reface repede după boală. Odihneşte-te puţin şi te vei face repede bine."
"Ai foarte multă energie. Te rog las-o mai încet pentru că eu obosesc mai repede."
"Ai fost foarte grijuliu cu copilaşii aceia. Chiar te-au plăcut."
"Băiete, ai multă imaginaţie. Îmi place ce ai făcut."
"Cânţi extraordinar. Ai o voce deosebită."
"Îmi place cum ai făcut asta."
"Te-ai comportat ca un copil mare."
"Chiar dacă ai greşit, ai învăţat ceva din asta."
"Tu eşti un copil bun, dar acum ai făcut ceva rău. Acum sunt sunt supărat."
"Am încredere că tu o să-ţi respecţi promisiunea."
"Pentru că ai greşit trebuie să plăteşti. Dar asta nu înseamnă că nu te iubesc."
"Faptul că ai minţit mă face să am îndoieli în legătură cu ce-mi spui tu, dar eu aş vrea să am încredere în tine."
"Îţi cer ajutorul pentru că ştii să faci asta foarte bine."

Este evident că aceste expresii transformă comunicarea într-un excelent instrument pe care îl putem folosi în
educarea copiilor, ajutându-i pe aceştia să se simtă iubiţi şi acceptaţi.
Cum altfel am putea încheia încercarea noastră de abordare a unei teme atât de vaste şi de generoase decât
prin intermediul unei metafore. Anthony De Mello a reuşit să surprindă "greutatea" cuvântului într-o poveste
simplă dar plină de tâlc:
Povestea vulturului
Un bărbat a găsit într-o zi un ou de vultur. L-a luat şi l-a pus în cuibul unei găini din ograda sa. Odata cu puii
de găină a ieşit şi puiul de vultur iar acesta a crescut împreună cu ei.
Toată viaţa lui, vulturul a făcut ceea ce făceau şi găinile de curte, scurmând pământul dupa viermi şi insecte,
gândindu-se că şi el e găină.. Într-o zi, văzând o pasăre pe cer, a început să dea din aripi şi chiar a reuşit să
zboare câţiva metri în aer. Când au văzut aceasta, păsările din curte au început să râdă spunându-i că degeaba
încearcă să imite zborul păsărilor...oricum nu va reuşi pentru că nu este altceva decât o găină...iar găinile nu
zboară.
Anii au trecut si vulturul a îmbătrânit. Într-o zi a văzut o pasare mare şi impunătoare deasupra lui, pe cer. Ea
zbura cu măiestrie în bătaia vântului, dând cu forţă din aripile sale puternice şi aurii. Bătrânul vultur s-a uitat
în sus cu teama dar şi cu respect. "Cine e această pasăre?" a întrebat.
"Acesta e vulturul, regele păsărilor" au răspuns păsările de curte. "El aparţine cerului. Noi aparţinem
Pământului pentru că suntem găini. Astfel, vulturul a trăit şi a murit ca o găină, pentru că asta i s-a spus că
este."
Comunicare organizational

TEMATICA

±> delegarea competentelor;

±> luarea deciziilor;
±> dezvoltarea competentelor manageriale;
±> managementul prin obiective;
±> stiluri manageriale, abilitati de conducere;
±> managerul si munca in echipa;
±> antrenarea si instruirea personalului;

REZULTATE URMARITE

=> capacitatea de a lua decizii potrivite;

=> dobandirea aptitudinii manageriale;
=> vor sti sa delege eficient sarcinile;
=> vor sti sa faca o analiza reala a raportului costuri versus beneficii;
=> vor intelege conceptul de munca in echipa, precum si rolul fiecarui membru in echipa;
=> vor sti ce tip de management trebuie sa aplice, in functie de situatie;

Acest training poate fi livrat la la sediul dumneavoastra, undeva in sistem rezidential sau la sediul Companiei
Extreme Training. Il putem personaliza si adapta in conformitate cu nevoile companiei dumneavoastra.
Share
|

Articole Recomandate:
Dezvoltare manageriala
Comunicare Organizationala
Training leadership
Devoltarea echipei de Management
Training comunicare

Cuvinte cheie: competente manageriale, comunicare organizationala, instruirea personalului, luarea deciziilor,
management prin obiective, organizatii
Postat in Comunicare Organizationala |
7 Sfaturi ± Cum poate fi dezvoltata o relatie pozitiva cu seful?

Articol scris de Marian RUJOIU

Manager Trainer Extreme Training, the way to excellence
www.traininguri.rowww.marian-rujoiu.ro

Relatia pozitiva cu seful poate fi un plus, pe termen scurt, mediu si lung. Poti beneficia de mariri de salariu,
promovari si de ce nu, de o atitudine prietenoasa din partea acestuia. Daca ar fi sa vorbim de o diferenta intre
sefii din mediul privat si cei care apartin de stat, acestea sunt foarte mari.

In sectorul public, problema reclamata de marea majoritate a angajatilor este ´neprofesionalismul sefilor´, in
sensul ca, se poate dezvolta o atitudine pozitiva cu acesta, daca il perii si ii spui in fiecare zi ce frumos si
destept este. Aceasta este o cale. Depinde de fiecare in ce masura poate face sau nu acest compromis. In opinia
mea exista si exceptii astfel ca, sper sa va fie utile sfaturile de mai jos.

1. Adaptare, adaptare si iar adaptare!

In mediul privat cel mai important aspect in relatia cu seful pe care-l poti imbunatati rapid este adaptarea la
stilul lui de lucru. Daca seful vrea rezultate fara detalii, da-i rezultate si nu-l mai omori cu detalii. Daca seful
tau vrea sa fie la curent cu fiecare pas pe care vrei sa-l faci, tine-l la curent permanent. Poate ai un sef care este
axat pe proceduri, atunci trebuie sa te adaptezi, cel putin pe termen mediu. Daca ai un sef care initiaza
permanent si este in cautare de noi optiuni in permanenta, ofera-i si tu optiune tale etc. Adaptarea la stilul
sefului iti asigura climatul pentru ca rezultatele tale sa fie apreciate, iti asigura intrarea pe aceeasi lungime de
unda.

2. Foloseste secretele comunicarii verbale si nonverbale

In plus, mai poti apela la cateva tips & triks din domeniul non verbalului si paraverbalului cum ar fi: incearca
sa iei pozitii similare cu el, incearca sa vorbesti cu aceeasi viteza cu care vorbeste el, chiar sa folosesti acelasi
ton. Mai mult de atat, incearca sa-ti dai seama care sunt valorile sefului (onestitate, eficienta, randament,
comunicare, recunoastere, etc) si atunci vei avea cheia catre sufletului lui.

3. Respecta linia respectului!

eful, fie ca recunoaste sau nu, in primul rand isi doreste respect din partea angajatilor. Astfel ca, oricat de
prieten ti s-ar parea ca esti cu seful tau, ia in serios sarcinile care ti se dau si du-le cu responsabilitate la
indeplinire, altfel este posibil sa te trezesti concediat subit, chiar daca aveai impresia ca va intelegeti foarte
bine. Practic, nu trebuie sa exagerezi daca seful iti intinde o mana prietenoasa. i la nivel de comunicare din
nou, ofer aceeasi sugestie, anume sa te adaptezi la stilul lui preferat de comunicare (fata in fata, email,
rapoarte scrise, etc.)

4. Comunica la timp problemele

Informarea sefului ca nu am putea indeplini un proiect la timp, reprezinta o slabiciune, in masura in care
informarea este facuta in ultima clipa. Daca simti ca nu poti duce la indeplinire un proiect, avertizeaza din
timp, spune care este stadiul, si spune-i de ce timp ai mai avea nevoie. Sau, atunci cand te blochezi intr-un
punct, nu astepta sa vina termenul de predare ca sa-i transmiti acest lucru. Informeaza-l cat de repede si cere-i
ajutorul. In mod normal, un sef apreciaza onestitatea bine intentionata, insa cu siguranta nu va aprecia ca i-ai
ascuns zile in sir ca esti blocat in proiect.

5. Da-i vestile ´rele´ din lateralul lui

Totusi, daca esti nevoit sa dai o veste buna sefului poti sa stai pozitionat in fata lui, insa daca ii dai o veste mai
putin buna, da-i vestea stand putin in lateralul lui, astfel incat sa nu ramana cu vestea proasta si cu imaginea ta
laolalta in mintea lui. Lasa-l sa priveasca incotro isi doreste, numai la tine nu.

6. Fii constient ca nu-i poti schimba mentalitatea!

Sfaturile oferite ar trebui sa functioneze in cazul majoritatii sefilor, fie ei din sectorul public sau privat. Totusi,
sunt sefi care nu au abilitati manageriale si se poate dovedi o munca de sisif incercarea de a-i schimba
mentalitatea, astfel ca trebuie sa alegi, ori te adaptezi stilului de lucru al sefului ori iti cauti un alt loc de
munca, ori asepti sa se schimbe seful. Sunt anumiti sefi care nu raspund pozitiv indiferent de ce ai face. De
regula, acesti sefi au carente manageriale astfel ca, multi oameni au hotarat chiar sa-si deschida o afacere sau
sa-si caute rapid un alt loc de munca cand au avut de-a face cu asemenea sefi! Daca esti cumva in aceasta
categorie iar ³norocul´ ti-a scos in cale un sef cu slabe abilitati manageriale si de leadership, cel mai rau lucru
pe care-l poti face este sa te victimizezi.

7. Alege sa te adaptezi si sa te perfectionezi

Fiecare om, este ceea ce este datorita alegerilor pe care le face, astfel ca, primul sfat pe care-l dau este sa
incerci sa te adaptezi, este una din conditiile economiei de piata pana la urma. Daca-ti propui, cu siguranta vei
reusi. Daca esti interesat sa dezvolti o comunicare mai buna poti sa urmezi cursuri de comunicare, limbaj non-
verbal sau negociere. In plus, poti alege sa te perfectionezi in domeniul in care activezi fie prin participarea la
cursuri, fie prin studiu individual.

Indiferent de ce alegi sa faci, alege sa te dezvolti personal si profesional pentru ca aceste lucruri vor ramane
pentru totdeauna indiferent de sefi sau subalterni. Cheia in a te intelege mai bine cu seful sau sefa ta este sa te
adaptezi stilului de lucru! Daca nu te poti adapta sau daca nu merita si consideri ca adaptarea ta ar fi de fapt o
umilire, cauta-ti un alt sef, victimizarea nefiind o solutie pentru ca nu conduce la nimic bun!
Cum privesti prin lentila bucuriei?

Lentila Bucuriei

Sunt lucruri care ne bucură mai mult, altele mai pu in. Cele mai multe lucruri sau evenimente sunt cele care
ne rămân indiferente. Po i să cite ti acest articol i să fii i mai relaxat i să con tientizezi că po i să te
bucuri de via ă mai mult decât de obicei.

Sunt multe lucruri care ne bucură. În aparen ă nouă ne plac i ne este indiferent dacă altora le par mai
ciudate. Ne poate bucura un zâmbet, ne poate bucura un joc de căr i, ne poate bucura o melodie frumoasă sau
un joc de ah. Fiecare cu micile lui nebunii sau micile plăceri, sunt ale fiecăruia dintre noi. Aceste mici
bucurii ne fac via a mai frumoasă. Sunt i multe lucruri pe care ni le dorim. Pe mul i dintre noi, lucrurile pe
care nu le avem, dar ni le dorim, ne fac neferici i. Sunt lucruri care nu pot fi schimbate,însă sunt i multe
lucruri care se pot schimba. Ce- i propun nu este nici să te schimbi, nici să rămâi la fel. Î i propun să
schimbi pu in unghiul din care prive ti lucrurile care- i sunt indiferente. Rutina zilnică, nu degeaba se
nume te rutină, te macină cel mai mult. Îti propun ca fiecare lucru care i se întamplă să-l prive ti prin
lentila bucuriei. Po i să-l prive ti i cu pu in umor pentru că te va bucura i mai mult i vei avea o stare
de spirit pozitivă. Bucură-te de fiecare lucru care i se întamplă chiar i atunci când el face parte din rutina
zilnică! Bucură-te când vezi un copil râzând sau când mergi la un film! Bucură-te când bei un suc! Un suc
costă un dolar, iar milioane de oameni trăiesc în lume cu mai pu in de un dolar pe zi! Bucură-te când auzi că
unui prieten i s-a întâmplat ceva bun! Bucură-te din suflet i spune-i acest lucru. Bucură-te de momentul în
care cineva te strânge în bra e! Trăie te din plin clipa! Bucură-te de lumina soarelui i de răsărit, bucură-te
de verdele din jurul tău! Admiră-te pe tine de câte ori faci un lucru bun! Nu-i deajuns să munce ti, trebuie să
te i bucuri că ai ocazia să munce ti, sunt milioane de oameni care nu- i găsesc un loc de muncă. Bucură-te
diminea a pentru că urmează o nouă zi în care tu te po i bucura de fiecare clipă, sute de oameni se culcă
seara, iar diminea a nu se mai trezesc! Bucură-te că ai prieteni, poate unii dintre ei chiar merită statutul de
prieteni! Bucură-te când vezi pe cineva zâmbind, cu sigurantă există un motiv pentru care se bucură. Ajungi
seara acasă, gande te-te la lucrurile care te-au bucurat. Încearcă să vezi prin lentila bucuriei fiecare lucru care
i se întâmplă. Po i să sim i că merită să te bucuri. Invidia omoară bucuria. Bucură-te de binele altuia i
încearcă să înve i de la el! Bucură-te că ai de la cine învă a!

Te mai po i bucura de ceva permanent. Po i să te bucuri că ai posibilitatea să te bucuri permanent de fiecare

lucru. În plus, puteai să nu te na ti. Bucură-te că exi ti, că respiri, că vezi i că sim i! Lucrurile care- i
sunt indiferente sunt lucrurile care te pot bucura, trebuie numai să accep i ca aceste lucruri să te bucure.
Folose te lentila bucuriei i zâmbe te, iar din când în când folose te lentila umorului. Amuză-te că
lucrurile sunt într-un fel i nu altfel. Uneori nu este bine să iei lucrurile prea în serios. Înainte de a lua
lucrurile în serios zâmbe te! Oamenii, de multe ori se iau prea în serios i devin ridicoli. Bucură-te de via ă
i de slujbă.

Vestea bună este că po i folosi lentila bucuriei gratis. Câ tigi bună dispozi ie, o stare de spirit mai bună. i
cum un lucru rău nu vine niciodată singur, la fel nici un lucru bun nu vine niciodată singur. O bucurie va
aduce cu ea o altă bucurie, iar un zâmbet va aduce alt zâmbet. Trăie te clipa i bucură-te! Po i să sim i
acum i să vezi că i lucrurile mici pot fi motive de bucurie. Încearcă acest lucru de câteva ori i încet încet
te vei obi nui. Poate că te întrebi ce rost are? Are un rost, i anume acela de a fi fericit în primul rând cu
ceea ce ai i să vrei ceea ce ai. Po i să vrei i ceea ce nu ai, însă, înainte de toate bucură-te de ceea ce ai. i
eu o să mă bucur dacă voi primi feedback-ul tău pe manager@traininguri.ro sau printr-un comentariu mai jos,
dar i mai mult, o să mă bucur dacă ai citit acest articol până la capăt, iar acum î i spui: merită să mă bucur
în primul rând de ceea ce am!
Scris de Marian RUJOIU
http://www.traininguri.ro
http://www.marian-rujoiu.ro