DIN
ÎMPĂRĂŢIA
MORŢII
GABRIEL BĂLĂNESCU
CREPUSCULUL ROMÂNIEI
1. INVAZIA SOVIETICÃ22 August 1944
Nu semãna cu o zi de sfârsit de vara, ci mai de grabã cu una de începutde toamnã.Bucurestii pareau, de cu dimineatã, un oras convalescent. Sau, poate,toropit de un presentiment. Strazile nu maî aveau fluenta obisnuita, nici atrecatorilor, nici a vehiculelor. Totul parea somnolent. Numai artereleorasului, pe care treceau soldati germani, erau, parca, mai animate.Informatiile pe care le aveam, ca unul care traia in mijlocul evenimentelor,erau descurajatoare. Descurajatoare, in masura in care stiam ceeace erausor de stiut. Nu putea urma decât o invazie sovietica. Descurajatoare cuatât mai vârtos, cu cât o invazie sovietica nu putea presupune decâtpulverizarea României si institutiilor ei, închisori, constrângere, executii,moarte...Ziua intreaga neschimbându-si aspectul, nici chiar in orele in careactivitatea uzinelor si a institutiilor se sfârsea, nedumerirea a luat proportii.A doua zi de dimineata, trec pela o agentie de presa germana, pe al careidirector îl cunosteam (sas din Brasov), si, împartasindu-i temereapatrunderii trupelor sovietice pe teritoriul nostru, îl intreb daca stie ceva dincele câte se petrec.Raspunsul sau a fost optimist. Batându-ma cu mâna pe umar, ma asiguraca Reichul nu doarme si ca totul este în ordine.-Svonurile, îmi spune sigur de ce stia, sunt svonuri, ce sa-i faci?
23 August 1944
A doua zi, deci. Atmosfera ramâne neschimbata. Strazile aproape goale.Calea Victoriei, atât de populata cu câteva zile in urma pustie ! BulevardeleRegina Elisabeta si Bratianu sunt strabatute numai de câteva camioane siturisme. Pietonii, rari. Tineri... Când si când, câte-o pereche. In magazinelealimentare, gospodine obosite si soldati germani. In cele de manufactura,mai mult batrâni.Incerc sa gasesc explicatii, confruntându-mi informatiile, in adânculcugetului, si ma indrept spre zona lacurilor, unde linistea decorul se puteaurasfrânge binefacator asupra-mi.Trecând pe Calea Victoriei, spre Soseaua Kiseleff, in curtea Palatului
Regal, remarc o oarecare agitatie. Dar era evident o agitatie care se voiaacoperita. Fara fastul lui Carol II. Masinile demareaza rapid sau se intorctot atât de rapid.In sfârsit, in seara zilei de 23 August, un comunicat repetat la fiecare 2minute, anunta : «Atentiune, atentiune! In câteva minute vom transmite onoutate foarte importanta pentru tara. Nu parasiti posturile noastre deradio!»Glasul speakeritei era lipsit de entuziasm, mai mult somnoros.Dela primul comunicat cu textul de mai sus, agitatia a crescut. PopulatiaCapitalei, nelinistita, se duce si vine fara rost. Prin curti, strazi, la ferestrelecaselor, sau pe terase, grupuri mai mari sau mai mici de oameni, isivorbesc pretutindeni, incet.Ipoteze, presupuneri...Dupa o jumatate de ora, prieteni, cunoscuti, imi dau telefoane,majoritatea întrevazand mersul evenimentelor -prevazând catastrofa...Frontul german, fusese rupt in mai multe puncte esentiale strategice, iar România, in calculele politice si militare, trebuia sa joace cartea, prin pozitiageografica, pe care o avea.Ce poate fi facut?Cu mici exceptii, «ocupatia» germana nu daduse prea mult de lucru lasuprafa. Soldatul german disciplinat, rareori iesea din codul ordinelor ierarhice. In sectorul alimentar, singurul cercetat pentru pachetele ce letrimiteau in Germania, nu puteau achizitiona tot ce-si doreau. In sectorulproduselor industriale, nu gaseau lucruri care sa le atraga atentia sau sa lenasca dorinte.Problemele mari ale armatei germane, evreii si rezistenta din teritoriileocupate, nu erau resimtite in interiorul tarii, unde domnea o oarecare pacesi ordine. Numai soldatii romani, raniti, internati in spitalele numite «de zonainterioara», agitau spiritele, dar nu intr'o masura prea mare, pentrucamajoritatea erau din mediul rural.Perspectiva ce se deschidea, prin invazia sovietica, creia o simpatiecrescânda pentru armata germana.La orele 21, comunicatul preciza : «Incepand din acest moment, oriceactiune de ostilitate împotriva U. R. S. S., inceteaza. Starea de razboi cuAnglia si Statele Unite ale Americii, deasemenea este terminata. Primiti cu încredere soldatii armatei sovietice. Statele Unite ale Americii au garantatindependenta tarii noastre si neimixtiunea in atacurile noastre launtrice.»Garantia Statelor Unite a nascut efuziunea maselor. Cetateanul de rând,scapat de obsesia bombardamentelor de zi si de noapte, începea sa-sideretice gospodaria, iar cei dispersati, functionari si pensionari, isirevedeau casele dupa o indelungata spaima.Dar impotriva asteptarilor omului neavizat, Germanii nu recunoscarmistitiul. Intrarile in Bucuresti sunt blocate. Nebunia reincepe !Comandamentul german este surprins de rasturnarea ordinei, pe care erauatât de siguri si confuzia, de sus pana jos, pune stapânire pe intreaga viataa Capitalei. La scurt timp, bombardamentele reincep. De aceasta data suntefectuate de aviatia germana. Primul obiectiv este Palatul Regal, undefusese fomentata schimbarea de atitudine politica si militara si unde fusesearestat Maresalul Antonescu si secundul sau.Daca înaintea bombardamentelor engleze si americane, o alarma
antiaeriana era eficace, atacurile aviatiei germane, cu amplasamente inimediata apropiere a Capitalei, erau aproape imposibil de prevazut. Cu atâtmai mult cu cât prietenia de arme care functionase cativa ani nu putea fidizolvata intr'o zi sau doua. Aeroporturile germane, atât in Bucuresti cat siin localitatile la mai puitn de 100 de km., faceau posibil atacuri-fulger, astfelincât populatia Capitalei era tot timpul in adaposturi. Adaposturile de subdealul numit al Tacaliei, din apropierea imediata a Scoalei de Razboiu,printre cele mai spatioase, cu toata armatura si adâncimea lor, erauvulnerabile. O singura explozie ar fi putut provoca mii de morti.Haimanalele dela periferia capitalei, înarmate de partidul comunist,strecurate, pentru «revolutie», prin cartierele in care reuseau sa patrundaneobservati, mai ales in preajma adaposturilor antiaeriene, ucideau soldatiigermani rasleti, carora le goleau repede buzunarele si dispareau repede inintunerecul noptii, sa caute alte prãzi. Armata germana, complect surprinsade actul dela 23 August, avea o mare parte din trupe, fie in permisii, fie inexcursii. In drumul acestora spre unitati, erau asasinati si cadavrelearuncate pe locurile virane.Intr'una din diminetile in care se pãrea ca atacurile germane scad inintensitate, iesind in apropierea adapostului, am vazut zeci de soldatigermani ucisi, toti cu fata in sus si cu buzunarele scoase afara. Intrebareafireasca: cum au putut fi lupte acolo, cu atatia morti, fara ca noi, cei dinadapost si multi altii care stateau permanent la gura adapostului, sa nuauzim nimic?Trupele române, stationate in cartier, la întamplare, erau impartite acumin tabere pro si contra armistitiului, incat era dezolant sa constati luptelefratricide. La cativa zeci de metri, ascunsi dupa tufe sau case, soldatiiromani nu mai erau in companii de lupta, ci împartiti in conceptii de viata.De o parte partenerii vietii traditionale cu erorile ei politice, de alta parteneriivietii de aventura, manevrati cu abilitate de Moscova, cu ororile ei. Selectias'a facut rapid. Nu se gaseau tarani si intelectuali in randurile «trupelor» ce-si ziceau marxiste, ci numai tineri de la orase, de obiceiu fara nicio meserie,uneori si muncitori. Socialismul si comunismul erau atunci notiuni care seconfundau. Cei din refugiile antiaeriene aveam privilegiul sa vorbim si cuunii si cu altii, atunci cand veneau, furisandu-se, sa ceara tigari si,bineinteles, sa faca prozeliti.Cei care devenisera spontan marxisti erau in totalitatea lor tineri de laorase, fara nicio profesie: Fii de carutasi, fosti ucenici sau muncitori zilierinecalificati, vanzatori ambulanti dela orase. Cu alte cuvinte, dezradacinatii,feciori de tarani veniti in Capitala, care nu mai erau nici tarani, dar nuavusesera timpul sa devina nici oraseni. Periferiile orasului Bucuresti eraufoarte aglomerate cu aceasta categorie.Confuzia si descurajarea, pasiunile, fanatismul si aventura, uneorioptimismul palid, fragil, dorinta de libertate si de viata, veleitarismul -totul,toate se îngemanau in ceeace se petrecea înaintea ochilor. Ceeaceprevala in acest amalgam de sentimente si opinii, era masa de oameni,strada. Aici, in strada, comunistii erau suverani. Cunoscand perfectslabiciunile oamenilor si detinand tehnica -o tehnica fara gres- a exploatariiacestor slabiciuni, cu cativa fanatici uneori, de cele mai multe ori cuaventurierii care in astfel de împrejurari isbucneau la suprafata, dominauatmosfera. In cateva ore, prostimea la care au facut apel comunistii, s'a
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
6. INAPOI LA BUCURESTI for Din Imparatia Mortii
965
Reads
9
Readcasts
23
Embed Views
Recommended
More From This User
Notes
Load more
