NORMA SOCIALA SI NORMA JURIDICA

• NORMELE SOCIALE prescriu reguli de

conduita pe baza carora indivizii isi
ghideaza activitatile
(ex: norme morale, religioase,
economice, politice, juridice)
• NORMELE JURIDICE reglementeaza
comportamentele indivizilor si fac
posibila ordinea sociala
NORMA SOCIALA SI NORMA JURIDICA

NORMELE JURIDICE se diferentiaza de

restul normelor non-juridice prin:
* modul de elaborare si aplicare
* actiunea in timp si spatiu
* forma si structura
* eficienta si validitatea
 ACTIUNEA ACTELOR NORMATIVE
APLICAREA LEGII IN TIMP
* legea intra in vigoare la trei zile dupa data
publicarii in Monitorul Oficial sau la data
prevazuta in textul ei
* de la data intrarii in vigoare, exista
prezumtia ca toti cetatenii cunosc legea
* legea este in principiu permenenta,
elaborata pentru o perioada nedeterminata
 ACTIUNEA ACTELOR NORMATIVE
 Legile temporare sunt date pentru anumite
situatii provizorii (inundatii, razboaie,
cutremure)
Legea nu se aplica faptelor anterioare intrarii
lor in vigoare (principiul neretroactivitatii
legii, art. 15 din Constitutie)
Legea dispune numai pentru viitor, cu
exceptia legii penale mai favorabile
 ACTIUNEA ACTELOR NORMATIVE
APLICAREA LEGII IN SPATIU
* Normele juridice se extind asupra intregului
teritoriu al statului (principiul teritorialitatii)
* exceptii de la principiul teritorialitatii:
imunitatea diplomatica, statutul juridic al
consulilor, regimul unor categorii de straini)
* unele legi civile romane incalca principiul
teritorialitatii , aplicandu-se in afara granitelor
statului (legi privitoare la starea civila sau
capacitatea persoanelor)
ACTIUNEA AVCTELOR NORMATIVE
APLICAREA LEGII CIVILE ASUPRA PERSOANELOR
* Legea civila se aplica persoanelor fizice si
persoanelor juridice
* Se aplica persoanelor fizice, indiferent de
rasa, sex, nationalitate etc
* Exista norme juridice civile care se aplica
numai unei categorii de persoane fizice sau
juridice (de ex. normele juridice care se
aplica numai minorilor)
 INTERPRETAREA NORMEI JURIDICE
FORME
Interpretarea oficiala si neoficiala
* Interpretarea oficiala este realizata de
un organ de stat indreptatit
* Interpretarea neofociala este facuta
de persoane care nu au calitatea de
organe ale statului si se realizeaza prin
articole, cursuri, studii etc.
 INTERPRETAREA NORMEI JURIDICE
FORME
 Interpretarea literara, extensiva sau restricitiva
* Interpretarea literara – textul se aplica strict in
situatiile prevazute de legiuitor
* Interpretarea extensiva – se ajunge la
extinderea sferei situatiilor juridice carora li se
aplica legea
* Interpretarea restricitva – legea se aplica unei
sfere de situatii juridice mai restransa decat cea
care rezulta din termenii folositi de legiuitor
 INTERPRETAREA NORMEI JURIDICE
METODE
 INTERPRETAREA GRAMATICALA – se face
dupa sensul cuvintelor si dupa modul asezarii
lor in fraza
 INTERPRETARE LOGICA – se face dupa
anumite reguli rationale numite argumente
 INTERPRETAREA SISTEMATICA – se da normei
o interpretare in functie de locul pe care il
ocupa in cadrul actului normativ
 INTERPRETAREA NORMEI JURIDICE
METODE
 INTERPRETAREA TELEOLOGICA –
presupune determinarea intelesului
normei avand in vedere scopul urmarit
de legiuitor prin adoptarea acelei norme
 INTERPRETAREA ISTORICA – tine seama
de conditiile social-istorice in care a fost
adoptata legea
 ACTUL JURIDIC CIVIL
NOTIUNE
 Manifestare de vointa savarsita
cu intentia de a produce efecte
juridice, adica de a crea,
modifica ori stinge un raport
juridic
(A. Ionascu, V.D. Zlatescu)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA NUMARUL PARTILOR
* acte juridice civile unilaterale – sunt rodul unei
singure vointe juridice (testamentul,
recunoasterera unui copil din afara casatoriei,
renuntarea la succesiune, oferta etc)
* acte juridice civile bilaterale – reprezinta
vointa coordonata a doua parti (contracte de
vanzare-cumparare, imprumut)
* acte juridice multilaterale – rodul acordului de
vointa a trei sau mai multe parti (actele prin care
se constituie un sindicat, partid, o societate)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA SCOPUL URMARIT LA INCHEIEREA LOR
* Cu titlu oneros – se urmareste obtinerea
unui folos patrimonial (contract de vanzare-
cumparare)
* Cu titlu gratuit – se procura un folos
patrimonial fara a se urmari obtinerea unui
folos patrimonial in schimb (donatia,
mandatul gratuit etc)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA MOMENTUL PRODUCERII EFECTELOR
* Acte intre vii – acte care in intentia
partilor, trebuie sa produca efecte in timpul
vietii lor (vanzarea, inchirierea, imprumutul)
* Acte juridice pentru cauza de moarte –
acte care au drept scop sa produca efecte
dupa incetarea din viata a celor ce le-au
savarsit (testamentul, donatia de bunuri
viitoare, asigurarea asupra vietii)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA MODUL DE INCHEIERE
* Consensuale – actele jurideice care se incheie prin
simpla manifestare de vointa a partilor, indiferent de
forma de exprimare
* Solemne – actele juridice la a caror incheiere
manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita
forma prevazuta de lege (ex. donatia, testamentul,
ipoteca, casatoria)
* Reale – actele juridice care nu se pot incheia valabil
decat daca manifestarea de vointa este insotita de
predarea efectiva a bunului (ex. imprumutul,
depozitul, transportul de marfuri, ipoteca)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA EFECTUL LOR
* Constitutive de drepturi – se creeaza intre
parti raporturi juridice avand in continutul lor
drepturi si obligatii care iau astfel nastere
(casatoria, amanetul)
* Translative de drepturi - anumite drepturi se
transmit din patrimoniul unei parti, in
patrimoniul celeilalte parti (contractul de
vanzare-cumparare, donatia, testamentul)
* Declarative – partile isi recunosc anumite
drepturi (tranzactia, partajul, confirmarea)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA IMPORTANTA LOR
* De conservare – are ca efect preantampinarea
pierderii unui drept (somatia, intreruperea
prescriptiei prin actiunea in justitie)
* De administrare – se realizeaza o normala
punere in valoare a unui bun sau patrimoniu
(inchirierea unui bun, culegerea fructelor)
* De dispozitie – are ca rezultat iesirea din
patrimoniu a unui bun sau drept (vanzarea,
donatia) ori grevarea unui bun cu o sarcina reala
(ipoteca, gaj, uzufruct)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA RAPORTUL DINTRE ELE
* Principale – au o existenta juridica de
sine statatoare, soarta lor nedepinzand
de un alt act juridic
* Accesorii – nu au o existenta de sine
statatoare, depind de un act juridic
principal (contractul de gaj, de ipoteca,
etc)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA MODALITATEA INCHEIERII LOR
* Act juridic personal – nu poate fi incheiat
de persoane fizice prin reprezentare
(testamentul, casatoria, recunoasterea
filiatiei)
* Act juridic prin reprezentare – este valabil
incheiat si prin reprezentarea uneia dintre
parti (sau a ambelor parti)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA LEGATURA LOR CU MODALITATILE
* Act pur si simplu – nu cuprinde o
modalitate (termen, conditie ori sarcina)
* Acte afectate de modalitati – care
cuprinde o modalitate (imprumutul,
vanzare cu clauza de intretinere, donatie cu
sarcina)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA MODUL LOR DE EXECUTARE
* Cu executare imediata – act juridic a carui
executare presupune o singura prestatie din
partea debitorului (darul manual)
* Cu executare succesiva – act juridic a carui
executare presupune mai multe prestatii
esalonate in timp (contractul de inchiriere,
contractul de renta viagera)
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA GRADUL DE COMPLEXITATE JURIDICA
* Actul simplu – se refera la un singur fel de
operatie economica si juridica (depozit,
vanzare, schimb, imprumut)
* Actul complex – se refera la doua sau mai
multe opratii economice si juridice diferite,
reprezentand o combinatie a mai multor
feluri de acte simple
 ACTUL JURIDIC CIVIL
CLASIFICARE
 DUPA CONTINUTUL LOR
* Patrimoniale – are un continut
evaluabil in bani (contractul de vanzare
–cumparare, imprumut, donatie)
* Nepatrimoniale – are un continut
neevaluabil in bani (da nastere la
drepturi si obligatii fara caracter
patrimonial)
 CAPACITATE DE A INCHEIA ACTE
JURIDICE
 CAPACITATE – aptitudinea persoanei (fizice
sau juridice) de a deveni titular de drepturi si
obligatii civile
 INCAPACITATI :
* minori (minorii peste 16 ani au capacitate
restransa de a incheia acte juridice)
* interzisii
* cei carora legea le-a prohibit incheierea
anumitor contracte
 CAPACITATE DE A INCHEIA ACTE
JURIDICE
CAPACITATEA CIVILA CUPRINDE:
 Capacitatea de folosinta – aptitudinea
de a avea drepturi si obligatii
 Capacitatea de exercitiu – aptitudinea
persoanei de a-si exercita drepturile si
a-si asuma obligatiile savarsind acte
juridice
 CONSIMTAMANTUL
• CONSIMTAMANT – acea conditie
esentiala de fond si generala a actului
juridic civil care consta in hotararea de a
incheia un act juridic civil manifestata in
exterior
• Se poate realiza in diferite forme:
verbal, scris, sau printr-un gest (expres)
 CONSIMTAMANTUL
CONDITII DE VALABILITATE A CONSIMTAMANTULUI:
• sa provina de la o persoana cu discernamant
• sa fie dat cu intentia de a produce efecte
juridice
• sa fie exteriorizat (declarat)
• sa nu fie alterat printr-un viciu de
consimtamant
 CONSIMTAMANTUL
VICII DE CONSIMTAMANT:
• Eroarea – falsa reprezentare a realitatii la
incheierea unui act juridic civil (ignorarea sau
cunoasterea gresita a realitatii)
• Dolul (viclenia) – consta in inducerea in
eroare a unei persoane prin mijloace viclene
pentru a o determina sa incheie un act juridic
pe care, in conditii reale, nu l-ar fi incheiat
 CONSIMTAMANTUL
• Violenta – consta in amenintarea unei
persoane cu un rau care ii produce o temere
ce o determina sa incheie un act juridic pe
care altfel nu l-ar fi incheiat
• Leziunea - paguba materiala pe care o sufera
una din parti din cauza vaditei disproportii ce
exista intre prestatiile ce se efectueaza in
baza actului juridic incheiat
 OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL
• OBIECTUL - conduita partilor stabilita prin
acel act juridic, actiunile sau inactiunile la cre
sunt indreptatite partile
• CONDITII DE VALABILITATE:
* bunul sa existe
* sa fie in circuitul civil
* sa fie determinat sau determinabil
* sa fie posibil
 OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL
 CONDITII DE VALABILITATE:
* sa fie licit si moral
* sa constea intr-un fapt personal al
celui ce se obliga
* cel ce se obliga sa fie titularul
dreptului
 CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL
• CAUZA – scopul urmarit de o persoana sau de
terti prin incheierea actului juridic
• Impreuna cu consimtamantul, cauza
formeaza vointa juridica
• CONDITII DE VALABILITATE A CAUZEI:
* sa existe
* sa fie reala
* sa fie licita si morala
 FORMA ACTULUI JURIDIC
 FORMA – modalitatea de exteriorizare a
manifestarii de vointa facuta cu intentia de a
crea, modifica ori stinge un raport juridic civil
 3 cerinte de forma:
* forma ceruta pentru insasi validitatea actului
(forma ad validitatem)
* forma ceruta pentru aprobarea actului (forma
ad probationem)
* forma ceruta pentru opozabilitatea actului fata
de alte persoane (terti)
 MODALITATILE ACTULUI JURIDIC
 TERMENUL – se indica printr-o data
calendaristica
 CONDITIA – este un eveniment viitor si
nesigur ca realizare, de care depinde insasi
existenta actului juridic civil
 SARCINA – este o obligatie de a da, de a face
sau a nu face ceva, impusa de dispunator
gratificatului in actele cu titlu gratuit
 EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
 Constau in crearea, modificarea, transmiterea
sau stingerea unor raporturi juridice civile si
implicit a drepturilor si obligatiilor care
alcatuiesc continutul acestor raporturi
Principii:
* principiul fortei obligatorii a actului juridic
* principiul irevocabilitatii actului juridic
* principiul relativitatii efectelor actului juridic
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
CLASIFICAREA NULITATILOR:
 In functie de natura interesului ocrotit
* absoluta – sanctioneaza nerespectarea
unei norme care ocroteste un interes
general
* relativa – sanctioneaza nerespectarea
unei norme care ocroteste un interes
particular, individual
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
 In functie de intinderea efectelor sale:
* partiala – desfiineaza numai o parte din
efectele actului juridic civil
* totala – desfiinteaza actul juridic in intregime
 In functie de modul de consacrare legislativa:
* expresa – prevazuta intr-o dispozitie legala
* virtuala – nu este expres prevazuta de lege, dar
rezulta din modul in care este reglementata o
anumita conditie de validitate a actului juridic
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
 In funcie de conditia de validitate nerespectata:
* de fond – intervine in caz de lipsa ori
nevalabilitate a unei conditii de fond
(consimtamant, capacitate, obiect, cauza)
* de forma – in cazul nerespectarii formei
 In functie de modul de valorificare:
* judiciara – presupun darea unei hotarari a unui
organ judiciar
* amiabila
 SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL
PERSOANA FIZICA
 PERSOANA FIZICA – omul care este titular de
drepturi si obligatii civile
CAPACITATEA PERSOANEI FIZICE:
1.CAPACITATEA DE FOLOSINTA
 este aptitudinea de a avea drepturi si obligatii
civile
 Inceteaza o data cu moartea, stabilita prin
certificat constatator al decesului
 SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL
PERSOANA FIZICA
2. CAPACITATEA DE EXERCITIU
 Aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile
si de a-si asuma obligatiile savarsind acte juridice
 Persoanele fizice dobandesc capacitatea de
exercitiiu la 18 ani
 Pana la 14 ani minorii sunt lipsiti de capacitatea
de exercitiu, iar dupa 14 ani au capacitate de
exercitiu restransa
 SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL
PERSOANA FIZICA
Capacitatea de exercitiu inceteaza:
 Pe data decesului sau declararaii judecatoresti
a mortii
 Prin punerea sub interdictie judecatoreasca
 In cazul anularii casatoriei intervenite inainte
ca femeia sa fi implinit 18 ani
 SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL
PERSOANA FIZICA
Nu au capacitate de exercitiu:
 Minorul care nu a implinit 14 ani
 Persoana pusa sub interdictie
judecatoreasca
 SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL
PERSOANA JURIDICA
PERSOANA JURIDICA – acel subiect de
drept civil pe care il constituie
gruparea de oameni care intruneste
conditiile stabilite de lege pentru
dobandirea acestei calitati (este
titular de drepturi si obligatii civile
 SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL
PERSOANA JURIDICA
Atribute de identificare a persoanei juridice:
• Denumire
• Sediu
• Nationalitate
• Cod
• Telefon
• Marca
• Emblema
 SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL
PERSOANA JURIDICA
CAPACITATEA PERSOANEI JURIDICE
 Aptitudinea subiectului colectiv de drept de a
avea drepturi si obligatii civile
 Este formata din doua elemente:
* capacitatea de folosinta (aptitudinea de a avea
drepturi si obligatii civile)
* capacitatea de exercitiu (aptitudinea de a dobandi si
exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa
obligatii civile prin incheierea de acte juridice
 SUBIECTELE DREPTULUI CIVIL
PERSOANA JURIDICA
1. CAPACITATEA DE FOLOSINTA
Inceputul capacitatii de folosinta este marcat de:
 Data inregistrarii
 Data actului de dispozitie care o infiinteaza
 Data recunoasterii actului de infiintare
 Data autorizarii infiintarii
 Data indeplinirii altei cerinte prevazute de lege
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE

• Este un contract prin care una dintre părți

(vânzătorul) strămută proprietatea unui bun
asupra celeilalte părți (cumpărătorul), care se
obligă în schimb a plăti vânzătorului prețul bunului
vândut
• Este un contract sinalagmatic (bilateral)
• Este un contract cu titlu oneros
• Este un contract consensual
• Este un contract translativ de proprietate
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
CONDIȚIILE DE VALIDITATE:
1.Consimțământul – particularități
a.Promisiunea unilaterală de vânzare
 Este un contract unilateral, prin care una din
părți (promitentul) promite celeilalte părți
(beneficiarul promisiunii) că-i va vinde un
anumit bun, urmând ca acesta din urmă să-și
exprime ulterior consimțământul de a-l cumpăra
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
 Este un antecontract care dă naștere la un drept
de creanță, beneficiarul promisiunii având
posibilitatea de a alege între a-l cumpăra sau nu
b. Promisiunea bilaterală de vânzare
 Este un contract bilateral prin care ambele
părți se obligă să încheie în viitor la un preț
determinat sau determinabil, contractul de
vânzare-cumpărare
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
c. Pactul de preferință
 Variantă a promisiunii de vânzare prin care
proprietarul unui bun se obligă ca, în cazul în
care vinde, să acorde preferința unei anumite
persoane, la preț egal
 Proprietarul bunului nu se obligă să vândă un
anumit bun, ci numai să acorde preferința unei
anumite persoane, în cazul în care se va hotărî
în acest sens
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
d. Dreptul de preemțiune
 Proprietarul unui teren agricol din extravilan
intenționează să-l vândă, legea (L nr. 54/1998)
conferă un drept preferențial de cumpărare la
preț egal coproprietarilor, proprietarilor vecini
și arendașului
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
2. CAPACITATEA PĂRȚILOR
 Pot cumpăra toți cei cărora nu le este oprit prin
lege
 Excepții:
* vânzarea între soți este interzisă
* tutorii nu pot cumpăra bunurile persoanelor aflate
sub tutela lor
* mandatarii împuterniciți să vândă un lucru, nu pot sa-l
cumpere
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
* persoanele care administrează bunuri ce aparțin
statului nu pot cumpăra bunurile aflate în
administrarea lor
* funcționarii publici nu pot cumpăra bunurile statului
sau instituțiilor administrative care se vând prin
mijlocirea lor
* judecătorii, procurorii și avocații nu pot deveni
cesionari de drepturi litigioase care sunt de
competența curții de apel în a cărei circumscripție își
exercită profesia
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
* persoanele insolvabile nu pot cumpăra bunurile
imobile care se vând prin licitație publică
* cetățenii străini sau apatrizi nu pot dobândi dreptul
de proprietate asupra terenurilor, indiferent dacă au
sau nu domiciliul în România
* proprietatea asupra terenurilor agricole dobândite
prin acte între vii a dobânditorului și familiei sale nu
poate depăși 200 ha teren (art. 2 L. 54/1998)
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
3. OBIECTUL CONTRACTULUI
 Vânzarea-cumpărarea dă naștere la două
obligații reciproce: obligația vânzătorului are
ca obiect lucrul vândut, iar obligația
cumpărătorului are ca obiect prețul
 Lucrul vândut trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
- să fie în comerț (în circuitul civil)
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
- să existe în momentul încheierii contractului
- să fie determinat sau determinabil
- să fie licit și posibil
- să fie proprietatea vânzătorului
- prețul să fie fixat în bani
- prețul să fie determinat sau determinabil
- prețul să fie sincer și serios (nu fictiv și nici
derizoriu)
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
4. EFECTE
a.Obligațiile vânzătorului:
 Să predea bunul vândut cumpărătorului
 Să garanteze bunul contra evicțiunii și contra viciilor
 Evicțiunea este pierderea proprietății bunului (total
sau parțial) sau tulburarea cumpărătorului în
exercitarea prerogativelor de proprietar
 Vânzătorul trebuie să răspundă de viciile ascunse ale
lucrului, dacă devine impropriu pentru utilizare
 CONTRACTUL DE VÂNZARE-
CUMPĂRARE
b. Obligațiile cumpărătorului:
 De a plăti prețul vânzării
 De a lua în primire lucrul vândut
 De a suporta cheltuielile vânzării
 CONTRACTUL DE DONAȚIE
• Este un contract solemn, unilateral, cu titlu
gratuit, prin care una din părți, numită donator,
cu intenție bilaterală își micșorează în mod
actual și irevocabil patrimoniul său cu un drept,
mărind patrimoniul celeilalte părți numită
donatar, cu același drept, fără a urmări să
primească ceva în schimb
• Trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în
altul se face cu intenția de a gratifica persoana
 CONTRACTUL DE DONAȚIE
CONDIȚII DE VALIDITATE
1. OBIECTUL CONTRACTULUI
Bunul care formează obiectului contractului de
donație:
 trebuie să fie în circuitul civil
 să fie determinat sau determinabil
 licit și posibil
 să existe sau să poată exista în viitor
 CONTRACTUL DE DONAȚIE
2. CONDIȚII DE FORMĂ
 Toate donațiile se fac prin act autentic
 Nerespectarea se sancționează cu nulitatea
absolută a contractului
3. CAPACITĂȚILE PĂRȚILOR
 Incapacități de a dispune:
 Minorii și persoanele puse sub interdicție
judecătorească
 CONTRACTUL DE DONAȚIE
 În favoarea tutorelui, minorul nu poate dispune prin
donație nici după ce a ajuns la majorat, cât timp
autoritatea tutelară nu a dat tutorelui descărcare
pentru gestiunea sa
 Incapacități de a primi:
 Persoanele fizice neconcepute și organizațiile care n-
au dobândit personalitate juridică
 Cetățenii străini și apatrizi nu pot primi donații având
ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului
 CONTRACTUL DE DONAȚIE
 Medicii și farmaciștii care au tratat o persoană
în boala din care moare nu pot primi donații pe
care bolnavul le-a făcut în favoarea lor în cursul
acestei boli
 Minorii și interzișii au dreptul de a primi donații,
dar nu au exercițiul acestui drept
 Surdo-mutul care nu știe să scrie nu poate
accepta o donație decât cu asistarea unui
curator special
 CONTRACTUL DE DONAȚIE
Donațiile între soți:
 Poate avea ca obiect numai bunurile proprii
ale soțului donator
 Orice donație făcută între soți în timpul
căsătoriei este revocabilă, devenind
irevocabilă în momentul morții donatorului
 Sunt interzise donațiile deghizate sau făcute
prin interpunere de persoane
 CONTRACTUL DE DONAȚIE
EFECTE
• Dreptul care formează obiectul contactului se
transmite din patrimoniul donatorului în
patrimoniul donatarului
• Donatorul este obligat să predea bunul dăruit
potrivit clauzelor stabilite și să-l păstreze până
la predare
• Donatarul nu are nici o obligație, decât
obligația morala de recunoștință
 CONTRACTUL DE DONAȚIE
REVOCARE
1.Revocarea pentru neexecutarea sarcinii
2.Revocarea pentru ingratitudine
 Atentat cu intenție la viața donatorului
 Delicte, cruzimi sau injurii grave, săvârșite cu
intenție
 Refuzul de alimente, în condițiile în care nu
mai există nici o persoană obligată la
întreținerea donatorului
 CONTRACTUL DE DONAȚIE
3. Revocarea pentru surveniență de copil
 Se produce în cazul în care donatorul nu avea
nici un copil sau alt descendent în momentul
încheierii contractului de donație și posterior
i se naște un copil
 Produce efecte retroactive de la data
încheierii contractului de donație
 CONTRACTUL DE LOCAȚIUNE
• Este un contract prin care o persoană, numită
locator, se obligă să asigure unei alte
persoane, numită locatar (chiriaș), folosința
temporară, totală sau parțială a unui bun, în
schimbul unei sume de bani sau altei
prestații, numită chirie (art. 1411 Cod Civil)
• Prin locațiune se transmite un drept de
folosința asupra bunului
 CONTRACTUL DE LOCAȚIUNE
• Este un contract sinalagmatic (dă naștere la
obligații reciproce)
• Este un contract cu titlu oneros (ambele părți
urmăresc un interes patrimonial)
• Este un contract comutativ (părțile cunosc
existența și întinderea obligațiilor)
• Este un contract consensual
 CONTRACTUL DE LOCAȚIUNE
OBLIGAȚIILE LOCATORULUI:
• Obligația de predare (se face la termenul
cuvenit de părți pe cheltuiala locatorului)
• Obligația efectuării reparațiilor necesare pe
toată durata locațiunii
• Obligația de garanție (răspunderea locatorului
de tulburările provenite din propria sa faptă
sau de la terți)
 CONTRACTUL DE LOCAȚIUNE
OBLIGAȚIILE LOCATARULUI:
• Obligația de a întrebuința lucrul ca un bun proprietar
și potrivit destinației
• Plata chiriei la termenele stipulate
• Restituirea lucrului după încetarea locațiunii
• Nu răspunde de pieirea sau deteriorarea lucrului din
cauza vechimii, forței majore
• Răspunde de toate pagubele pricinuite clădirii de
incendiu, dacă nu dovedește că nu este vina lui
 CONTRACTUL DE LOCAȚIUNE
Sublocațiunea este permisa dacă:
• Transmiterea folosinței să nu fie interzisă prin
contractul principal
• Sublocațiunea să nu fie convenită în condiții în
care să contravină celor din contractul
principal ( de ex. spațiul de locuit să fie
transformat în spațiu cu destinație
comercială)
 CONTRACTUL DE LOCAȚIUNE
ÎNCETAREA LOCAȚIUNII:
• Denunțarea unilaterală (cu condiția respectării
dreptului de preaviz)
• Expirarea termenului
• Rezilierea pentru neexecutarea unor obligații
principale, prin care se aduce o vătămare
celeilalte părți
• Dispariția totală a lucrului
 CONTRACTUL DE MANDAT
• Este un contract prin care o persoană,
numită mandatar, se obligă să încheie
unul sau mai multe acte juridice pe
seama unei alte persoane, numită
mandant, care îi dă această
împuternicire și pe care îl reprezintă
(art. 1532 Cod Civil)
 CONTRACTUL DE MANDAT
• Este un contract unilateral
• Este de regulă consensual
• Poate fi gratuit sau oneros
• Poate fi exprimat in forma scrisă sau verbală
• Este constatat printr-un înscris numit procură
sau împuternicire
• Obiectul mandatului trebuie să fie determinat,
posibil și licit
 CONTRACTUL DE MANDAT
OBLIGAȚIILE MANDATARULUI:
• Îndeplinirea mandatului
• Obligația de a da socoteală despre
îndeplinirea mandatului, referitor la actele
încheiate și la bunurile primite
• Obligații rezultând din substituirea unei terțe
persoane (mandatarul este obligat să
răspundă de faptele substitutului)
 CONTRACTUL DE MANDAT
OBLIGAȚIILE MANDANTULUI:
• Dezdăunarea mandatarului (restituirea către
mandatar a tuturor cheltuielilor făcute cu ocazia
executării mandatului si dobânzile aferente)
• Plata remunerației (este obligatorie dacă
mandatul este cu titlu oneros și a fost îndeplinit,
sau chiar neîndeplinit, dar din motive
neimputabile mandatarului)
 CONTRACTUL DE MANDAT
Încetarea efectelor contractului de mandat:
• Revocarea mandatului (poate fi făcută expres
sau tacit)
• Renunțarea mandatarului (cu notificare)
• Moartea unei părți
• Punerea sub interdicție judecătorească
• Insolvabilitatea și falimentul
 CONTRACTUL DE COMODAT
• Este un contract prin care o persoană, numită
comodant, remite spre folosință temporară
unei alte persoane, numită comodatar, un
lucru determinat, cu obligația pentru acesta
din urmă de a-l restitui în natură
• Este un contract real (este necesara realizarea
acordului de voință, dar și predarea lucrului)
• Este gratuit și unilateral
 CONTRACTUL DE COMODAT
OBLIGAȚIILE COMODATARULUI:
• Conservarea lucrului
• Folosirea lucrului potrivit destinației
• Suportarea cheltuielilor de folosință
• Restituirea lucrului împrumutat la scadență
(dacă lucrul împrumutat este producător de
fructe și părțile nu au convenit altfel,
comodatarul este obligat să restituie și fructele)
 CONTRACTUL DE COMODAT
• Suportarea riscurilor de către comodatar, în
următoarele situații:
* dacă întrebuințează lucrul contrar destinației
determinate de convenție sau de natura lucrului
* prelungește folosința după scadență
* ar fi putut salva lucrul împrumutat
* lucrul a fost evaluat în momentul contractării
 CONTRACTUL DE COMODAT
OBLIGAȚIILE COMODANTULUI:
• Restituirea cheltuielilor de conservare făcute
de comodatar, dacă acestea au caracter
extraordinar, necesar și foarte urgent
• Plata despăgubirilor către comodatar pentru
daunele provocate de viciile lucrului, dacă el
avea cunoștință de ele și nu le-a adus la
cunoștință comodatarului
 CONTRACTUL DE COMODAT
ÎNCETAREA EFECTELOR CONTRACTULUI:
• Prin restituirea lucrului
• Prin reziliere
• Prin moartea comodatarului
 CONTRACTUL DE RENTĂ VIAGERĂ
• Este un contract aleatoriu prin care o persoană
înstrăinează un bun sau plătește o sumă de bani
în schimbul unei prestații periodice în bani, care
urmează a i se plăti până la deces
• Persoana care înstrăinează bunul sau plătește
suma de bani se numește credirentier
• Persoana care se obligă să plătească periodic
suma de bani stipulată se numește debirentier
 CONTRACTUL DE RENTĂ VIAGERĂ
• Poate fi constituită cu titlu gratuit, iar plata ei
periodică poate fi legată de durata vieții unei
alte persoane decât înstrăinătorul bunului sau
capitalului
• Cuantumul ratei de rentă se stabilește prin
voința părților
• Se poate stabili în favoarea uneia sau mai
multor persoane
 CONTRACTUL DE RENTĂ VIAGERĂ
• Contract cu titlu oneros aleatoriu ( există șansa
de câștig sau pierdere pentru ambele părți,
depinzând de perioada cât va trăi credirentierul)
• Contract sinalagmatic (naște obligații pentru
ambele părți)
• Contract consensual (se încheie prin acordul de
voință al părților)
• Translativ de proprietate
 CONTRACTUL DE RENTĂ VIAGERĂ
CONDIȚII SPECIALE DE VALIDITATE:
• Dacă persoana în favoarea căreia renta viageră a
fost constituită încetase din viață în momentul
constituirii, contactul este lovit de nulitate
absolută
• Contractul este lovit de nulitate și în cazul
constituirii rentei în favoarea unei persoane
afectate de o boală de care a murit în interval
de 20 de zile de la data încheierii contractului
 CONTRACTUL DE RENTĂ VIAGERĂ
EFECTE:
• Obligă debirentierul la plata rentei, în
cuantumul și la termenul stipulate în contract,
până la decesul credirentierului sau terțului
până la moartea căruia credirentierul are
dreptul la ratele de rentă
• În cazul decesului debirentierului, obligația de
plată a rentei se transmite asupra moștenitorilor
acestuia
 CONTRACTUL DE RENTĂ VIAGERĂ
• Debirentierul nu se poate elibera de la plata
rentei restituind lucrul sau suma primită și nici
prin vânzarea bunului și asumarea acestei
obligații de către cumpărător decât dacă
există consimțământul credirentierului
• Dacă la scadență debirentierul nu plătește ,
credirentierul poate cere executarea silită
asupra patrimoniului debirentierului
 CONTRACTUL DE RENTĂ VIAGERĂ
• Dreptul la acțiune prin care se reclamă ratele
de rentă neplătite se prescrie în termenul
general de prescripție de 3 ani