Securitatea energetică în zona extinsă a Mării

Negre.
Sergiu Celac

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………2-4

CAP 1: Rolul Organizaţiilor Regionale în domeniul securităţii energetice în

zona Mării Negre...................................................5
Cap 2: România şi Securitatea Energetică la Marea Neagră........6-9

Cap 3: UE ŞI NATO ÎN CADRUL SECURITĂŢII

ENERGETICE LA MAREA NEAGRĂ..................................10-14
Subcap: 3.1 Uniunea Europeană şi BSEC..............................10-12
Subcap: 3.2 Rolul NATO în WBSR………………………....13-15

Abrevieri………………………………………………………..15

Bibliografie…………………………………………………….. 16
 1

INTRODUCERE

În primul rând, este foarte important de spus fapul că Regiunea Mării Negre1 este
o zonă de producţie şi distribuţie de o importanţă strategică pentru securitatea energetică
a UE, dispunând de numeroase resurse naturale, şi având şi o poziţionare strategică, la
întâlnirea dintre Europa, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu; mai mult decât atât, dispune
şi de un potenţial semnificativ de diversificare a aprovizionării cu energie. Această
diversificare presupune o bună şi elaborată colaborare2 cu ţările producătoare de energie,
cele de tranzit şi consumatorii în cadrul unui dialog privind securitatea energetică.
Obiectivul la care doreşte să se ajungă este instituirea unui cadru clar, transparent şi
nediscriminatoriu, în conformitate cu acquis-ul comunitar, pentru producerea, transportul
şi tranzitul energiei.3 Atingerea acestui obiectiv este cu atât mai grea cu cât, vorbim de o
regiune cu conflicte îngheţate nerezolvate, cu multe probleme de mediu şi controale
insuficiente la graniţă, controale care ar trebui întărite, dat fiind că este o piaţă în
expansiune cu un potenţial de dezvoltare ridicat şi un punct important pentru fluxurile
energetice şi de transport.4
Potrivit informaţiilor apărute în presă, Uniunea Europeană5 prin intermediul unei
Comisii, dezvoltă în colaborare cu partenerii săi un nou coridor6 energetic pe axa Marea
Caspică - Marea Neagră. Mai mult decât atât, UE relizează o colaborare strânsă şi cu
partenerii regionali, menită să întărească stabilitatea energetică prin modernizarea
structurii energetice existente şi prin construirea de noi infrastructuri. Pe de altă parte, un
1
Regiunea Mării Negre cuprinde Grecia, Bulgaria, România şi Moldova în partea de vest, Ucraina şi Rusia
în partea de nord, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan în partea de est, iar Turcia în sud. Chiar dacă Armenia,
Azerbaidjan, Moldova şi Grecia nu sunt state cu ieşire la Marea Neagră, prin istorie, proximitate şi legături
strânse sunt actori regionali naturali.
2
Această colaborare presupune, conform declaraţiilor oficiale, o lărgire a Tratatului de instituire a
Comunităţii Energiei la Moldova; o colaborare între Turcia şi Ucraina prin memorandumurile de înţelegere
cu Azerbaidjan şi Ucraina şi nu în ultimul rând, încheierea de acorduri de parteneriat şi cooperare PCA,
acorduri comerciale şi acorduri energetice bilaterale.
3
http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com07_160_ro.pdf
4
Idem
5
Este foarte important de ştiut că Uniunea Europeană, sprijină de asemenea, toate ţările din regiune într-un
proces care presupune concentarea mai mult, pe resursele de energie alternativă, pe eficienţa enrgetică şi nu
în ultmul rând pe economia de energie. Scopul acestor măsuri este de a elibera resurse de energie
importante.
6
Acest coridor oferă mai multe posibilităţi pentru exporturile suplimentare de gaze naturale din Asia
Centrală, prin regiunea Mării Negre, în Uniunea Europeană.
 2

factor care îngrijorează îl constitue cantitatea mare de petrol şi în creştere, care

tranzitează Marea Neagră, un motiv de îngrijorare pentru siguranţă şi mediu. În acest
context, Uniunea Europeană are interese în a prevedea o dimensiune durabilă şi ecologică
în materie de petrol în cadrul activităţilor sale de cooperare din regiune. Deja, atenţia
oficialilor este concentrată pe mai multe proiecte de ocolire a Bosforului.
Un alt aspect care beneficiază de atenţie sporită din partea UE este cel privind
gestionarea circulaţiei şi ameliorarea securităţii. Coform declaraţiilor oficiale,
“îmbunătăţirea gestionării la frontierele externe şi a cooperării vamale la nivel regional
duce la creşterea securităţii, ajută la combaterea criminalităţii transfrontaliere organizate,
ca de exemplu traficul de persoane, de arme şi de droguri şi contribuie la prevenirea şi
gestionarea migraţiei ilegale.”7 Legat de asigurarea securităţii la Marea Neagră, lucrurile
par să fie destul de complicate, având în vedere faptul că, jucătorii esenţiali în chestiunea
energetică, şi statele individuale ale Uniunii Europene nu au căzut de acord în ceea ce
priveşte modul în care ar trebui tratată chestiunea asigurării securităţii energetice în
această zonă.8 Cooperarea aceasta nu poate fi realizată, deoarece există cel puţin trei
provocări în această privinţă: “În primul rând, interesul Rusiei în a-şi menţine monopolul
energetic în Europa vine în totală contradicţie cu ambiţia Europei de a-şi diversifica
necesarul de energie. În al doilea rând, chiar dacă diversificarea acestui necesar de
energie este în mod evident unul dintre obiectivele Uniunii Europene, acest lucru nu
concurează în mod necesar cu interesele individuale ale statelor din uniune. Iar în al
treilea rând, organizaţii regionale majore au în componenţa lor actori aflaţi în conflicte de
interese, sau nu promovează din punct de vedere politic aceleaşi interese, reducându-şi în
acest fel abilităţile de a facilita cooperarea regională în această chestiune.”9 Referitor la
această cooperare, a fost elaborat un document la 11 aprilie 2007, numit Sinergia Mării
Negre, document care analizează şi pune în evidenţă sectoarele cheie care au nevoie de o
acţiune coordonată la nivel regional în domenii precum: energia, transporturile, mediul

7
http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com07_160_ro.pdf
8
Romainian Journal of International and Regional Studies, Energy Security in a Changing World, Edit.
EURISC FOUNDATION, ROMANIAN INSTITUTE OF INTERNATIONAL STUDIES (IRSI) Bucureşti,
vol IV, pag 61.
9
Romainian Journal of International and Regional Studies, Energy Security in a Changing World, Edit.
EURISC FOUNDATION, ROMANIAN INSTITUTE OF INTERNATIONAL STUDIES (IRSI) Bucureşti,
vol IV, pag 61.
 3

înconjurător şi securitatea. Referitor la securitate, primul capitol al acestei lucrări tratează

Rolul Organizaţiilor Regionale în domeniul securităţii energetice în zona Mării Negre;
cel de–al doilea capitol poartă titlul de România şi Securitatea Energetică la Marea
Neagră, acesta analizează pe baza unor documente oficiale precum Strategia de Securitate
Naţională a României, şi nu numai, poziţia României vis-a-vis de chestiunea energetică în
zona extinsă a Mării Negre, iar cel de-al treilea capitol (cuprinde două subcapitole)
vorbeşte despre poziţiile Ununii Europene faţă de BSEC şi cele ale NATO faţă de
Regiunea Mării Negre.
 4

CAP 1: Rolul Organizaţiilor Regionale în domeniul securităţii

energetice în zona Mării Negre

Cele mai importante organizaţii regionale care îşi exercită activitatea în domeniul
securităţii energetice în zona Mării Negre sunt: BSEC şi GUAM. Mai exact, BSEC se
ocupă de cooperarea în regiunea Mării Negre, cooperare între statele litoral şi câteva state
non-litoral plus observatorii, în domenii ca transportul de gaz şi ulei. Aceasta urmăreşte
facilitarea cooperării dintre transpoturile acestor două substanţe. Pe lângă faptul că
aceasta are avantajul de a reuni toate statele a căror aşezare se află în jurul Mării Negre,
state care deţin puterea în domeniul energetic, lucru care nu face decât să îi confere
organizaţiei în cauză credibilitate şi legitimitate ca o cooperaţie regională, provocările
legate de cooperarea în domeniul transportului10 de energie sunt incluse şi în formatul,
respectiv în atribuţiile BSEC. Una dintre regiunile în care această organizaţie regională
poate acţiona, este cea a strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, în chestiuni precum câmpurile
de securitate energetică, eficienţa energetică, etc.11
GUAM, o altă organizaţie care are putere de decizie în domeniul securităţii
energetice în zona extinsă a Mării Negre, reprezintă de fapt o constelaţie de state
producătoare şi de tranzit care împart experienţe negative privind dependenţa din punct
de vedere energetic de Rusia12 şi îşi unesc forţele în ceea ce priveşte construcţia în est-
vest de rute de transport, independente de Rusia.

10
Un bun exemplu în care această organizaţie poate ajuta este cazul turcilor şi al traficului prin strâmtorile
Bosfor şi Dardanele.
11
Romainian Journal of International and Regional Studies, Energy Security in a Changing World, Edit.
EURISC FOUNDATION, ROMANIAN INSTITUTE OF INTERNATIONAL STUDIES (IRSI) Bucureşti,
vol IV, pag 61.
12
Întreaga comunitate europeană se confruntă cu dorinţa de nestăvilit a Rusiei de a deţine monopolul din
punct de vedere energetic asupra întregului continent.
 5

Cap 2: România şi Securitatea Energetică la Marea Neagră

Securitatea energetică la Marea Neagră este un subiect îndelung dezbătut de către

specialiştii în domeniu din România, şi nu numai, şi de asemenea teoretizat în Stategia de
Securitate a României. Astfel că, construirea unui climat de securitate, stabilitate şi
prosperitate în zona Mării Negre reprezintă unul dintre principalele obiective în domeniu
ale României: “România – vector dinamic al securităţii democratice, stabilităţii şi
prosperităţii economice – are un interes strategic fundamental ca regiunea extinsă a Mării
Negre să fie una stabilă, democratică şi prosperă, strâns conectată la structurile europene
şi euroatlantice. Subsumat acestui interes, obiectivul strategic al ţării noastre este acela de
a stimula o implicare europeană şi euroatlantică mai puternică şi mai productivă în
această regiune.”13 Din punct de vedere al securităţii energetice, Mihai Răzvan
Ungureanu a declarat: “Avem nevoie de securizarea rutelor de tranzit ale energiei din
Marea Neagra, rezolvarea conflictelor inghetate din zona fiind interdependentă de acest
obiectiv”14 De asemenea, acesta a adăugat că printre principalele direcţii strategice pentru
România se află şi valorificarea potenţialului energetic de la est de Marea Neagră.
Potrivit Strategiei de Securitate Naţională “România promovează activ ideea necesităţii
unei strategii europene şi euroatlantice pentru regiunea Mării Negre, luând în considerare
experienţa abordării concertate NATO-UE în procesul de stabilizare din Europa de sud-
est şi nevoia unui echilibru apt să favorizeze opţiunea democratică a statelor, să
preîntâmpine agravarea riscurilor şi ameninţărilor şi să contribuie eficient la soluţionarea
conflictelor şi stărilor de tensiune.”15
Acest interes crescut pentru zona extinsă a Mării Negre16 se datorează şi faptului
că aceasta este localizată la interferenţa a trei zone de importanţă deosebită – Europa,

13
Strategia de Securitate Nationala a Romaniei.
14
http://www.bloombiz.ro/business/se-lucreaza-la-o-strategie-de-securitate-energetica-pe-termen-mediu-a-
romaniei
15
Strategia de Securitate Nationala a Romaniei
16
Potrivit SSNR, regiunea extinsă a Mării negre reprezintă un conector de importanţă strategică datorită
aşezării, aceasta legând comunitatea euroatlantică ( factor furnizor de securitate şi consummator de energie)
de arealul Orientul Mijlociu – Regiunea Caspică – Asia Centrală ( factor furnizor de energie şi
consummator de securitate )
 6

Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, fiind astfel o “arie de tranzit semnificativă a resurselor
energetice şi, totodată, un spaţiu important de manifestare a unor riscuri asimetrice şi
focare de conflict, cu un impact substanţial asupra securităţii euroatlantice.”17 Mai mult
decât atât, pe lângă faptul că Marea Neagră este o sursă pentru energia ce se consumă în
Europa, pentru următoarele decenii prognozele întrevăd creşterea substanţială a ponderii
sale. Pe de altă parte, aceasta este din punct de vedere al provocărilor de securitate “o
oglindă fidelă a noilor riscuri şi ameninţări şi un virtual poligon periculos pentru experi-
mentarea lor. În rândul acestora trebuie menţionate: terorismul internaţional; proliferarea
armelor de distrugere în masă şi a mijloacelor de transport la ţintă; conflictele locale;
traficul ilegal de armament, muniţii şi explozivi; traficul de droguri; migraţia ilegală şi
traficul de fiinţe umane; guvernarea ineficientă, minată de corupţie endemică şi
criminalitate organizată.”18 De asemenea, trebuie spus că activităţile infracţionale de
genul criminalităţi transfrontaliere şi nu numai, se desfăşoară nu numai pe apă ci şi pe
uscat, existând conexiuni cu grupările teroriste internaţionale, fiind favorizate astfel
regimurile separatiste şi prezenţa ilegală a unor trupe străine pe teritoriul noilor
democraţii. Consecinţele cele mai grave sunt de departe afectarea gravă a sistemelor de
guvernare a unor state din regiune, generarea de instabilitate şi de anarhie, favorizarea
manifestărilor violente şi nu în ultimul rând, creearea pericolului întreruperii fluxurilor
vitale de aprovizionare cu energie. România, împreună cu celelalte state riverane au
responsabilităţi foarte mari în contracararea acestor riscuri şi ameninţări, iar această
contracarare poate fi făcută dacă aceste tări se pun de acord “ să dezvolte politici interne,
externe şi de securitate capabile să neutralizeze fenomenele negative în interiorul
propriilor graniţe şi să se abţină de la sprijinirea, în orice fel, a mişcărilor separatiste, a
organizaţiilor extremiste sau teroriste, a activităţilor infracţionale.”19
O contribuţie concretă a României20 în acest sens este sprijinirea şi acţionarea ţării
noastre pentru instituţionalizarea Forumului Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat.
Potrivit declaraţiilor oficiale este vorba despre o iniţiativă consacrată preponderent

17
Strategia de Securitate Nationala a Romaniei.
18
Idem
19
Ibidem
20
Pentru ca aceste obiective să poată fi realizate, ţara noasrtă va colabora atât cu ţările riverane Mării
Negre, respectiv, Bulgaria, Georgia, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina, cât şi cu alte 35 de state membre ale
comunităţii euroatlantice.
 7

promovării democraţiei şi dezvoltării economice, securităţii energetice, creşterii

încrederii, consolidării stabilităţii, păcii şi securităţii. Referitor la dezvoltarea economică,
un rol deosebit de important în cadrul construcţiei securităţii în zona extinsă a Mării
Negre îi revine ramurei economice. Concret, România împreună cu celelalte ţări
participante la acest proces de consolidare a acestei zone trebuie să stimuleze dezvoltarea
infrastructurii energetice şi de transport care să conecteze economic şi comercial regiunea
pontică la comunitatea euroatlantică şi să permită o valorificare optimă a potenţialului
oferit de porturile maritime şi fluviale din regiune. De asemenea, “se va urmări, totodată,
dezvoltarea unor programe speciale prin care vor fi sporite capabilităţile naţionale şi
regionale de monitorizare şi intervenţie rapidă pentru prevenirea şi contracararea
riscurilor de securitate provenite din spaţiul maritim. Vor fi susţinute, totodată,
iniţiativele vizând amplificarea capacităţilor regionale de răspuns la crize şi de
contracarare a ameninţărilor asimetrice, precum şi cele prin care va fi îmbunătăţit cadrul
juridic favorabil creşterii încrederii între statele din zonă şi alte state interesate în
securitatea regiunii.“21
În ceea ce priveşte relaţia Uniunea Europeană- România – Marea Neagră comisarul
pentru relaţii externe şi politică de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner a făcut
următoarele declaraţii: “Odată cu aderarea Bulgariei şi României, UE a devenit parte a
regiunii Mării Negre. Astăzi, am realizat o promisiune făcută în decembrie anul trecut
privind elaborarea unei dimensiuni regionale în cadrul PEV. A venit timpul să acordăm
atenţie politică la nivel regional şi să înviorăm procesele de cooperare în desfăşurare,
oferind un nou spaţiu pentru cooperarea cu Rusia, Turcia şi partenerii noştri de la est din
cadrul PEV ( Politică Europeană de vecinătate).”22 Alături de Uniunea Europeană,
Statele Unite ale Americii acordă de asemenea o importanţă deosebită regiunii Marea
Neagră: “Regiunea Mării Negre are o importanţă strategică deosebită pentru Statele
Unite. Avem în acea zonă trei aliaţi NATO - Turcia, România şi Bulgaria. (...) Regiunea
Mării Negre se află în centrul dezbaterilor pe tema securităţii energetice”23

21
Strategia de Securitate Nationala a Romaniei

22
www.europa.md

23
http://www.mediafax.ro/externe/statele-unite-acorda-o-importanta-strategica-deosebita-regiunii-marii-
negre-2704865
 8

Un alt aspect care interesează este forumul energetic de la Bucureşti, intitulat Black
Sea Energy and Economic Forum24, care conform unui articol de ziar apărut la data de 10
ianuarie 2009, este un “ bluff al Gazprom “, o nouă încercare de bluf a Gazprom pentru
Sosth Stream. Conform unei declaraţii oficiale: “ Săptămâna aceasta, la Bucureşti, are loc
o reuniune în cadrul căreia reprezentanţii la nivel înalt al sectorului energetic din Rusia şi
aliaţii lor italieni întreprind cea mai puternică acţiune de până acum pentru a determina
România să se alăture proiectului South Stream. România este cea mai bună ţintă a
Moscovei în recentele eforturi de a coopta noi ţări în proiectul South Stream sau pentru a
determina ţările participante să îşi ia un angajament mai activ în ciuda îndoielilor.”25
În ceea ce priveşte viitorul în această privinţă, “eforturile vor fi axate pe dezvoltarea
coridoarelor energetice şi de transport capabile să conecteze economic şi comercial
regiunea pontică la statele comunităţii euroatlantice şi să permită o valorificare superioară
a potenţialului oferit de porturile maritime şi fluviale din regiune, concomitent cu o
atenţie sporită acordată protecţiei mediului şi restabilirii echilibrului ecologic al Mării
Negre.”26 Aceste eforturi vor fi depuse deoarece, din punct de vedere energetic, regiunea
Mării Negre reprezintă principalul spaţiu de tranzit şi mai mult decât atât, o sursă majoră
pentru energia ce se consumă în Europa.

Cap 3: UE ŞI NATO ÎN CADRUL SECURITĂŢII

ENERGETICE LA MAREA NEAGRĂ

3.1 Uniunea Europeană şi BSEC

24
Black Sea Energy Forum este un forum organizat de Consiliul Atlantic al Satelor Unite ale Americii,
împreună cu Ministerul Economiei şi al Ministerului Afacerilor Externe din România, care reuneşte lideri
mondiali, reprezentanţi marcanţi ai mediului de afaceri şi personalităţi politice, având ca scop dezbaterea
problematicii energetice în regiunea Mării Negre şi a Mării Caspice.
25
http://www.ziare.com/business/economie/10-01-2009/socor-forumul-energetic-de-la-bucuresti-este-un-
bluf-al-gazprom-904109
26
http://www.ufsatlas.ro/legi/Globalizarea%20Europeana,%20Integrarea,%20Securitatea%20Energetica%2
0a%20Romaniei.pdf
 9

Pentru început este foarte important de precizat faptul că Uniunea Europeană are
interese27 mari în a participa, sau mai bine zis în a susţine eforturile “ţărilor Mării Negre”
de a-şi accelera progresul economic şi social, şi de a le asigura securitatea şi stabilitatea
de care au nevoie. Problemele de interes comun ale UE şi BSEC 28 sunt următoarele:
“infrastructura transporturilor şi a energiei, dezvoltare, combaterea crimei organizate,
traficul illicit de droguri, arme şi fiinţe umane şi nu în ultimul rând terorismul, protejarea
mediului înconjurător, buna guvernare şi îmbunătăţirea instituţiilor democratice.“29
O reuniune foarte importantă a fost cea din 14 februarie 2008 de la Kiev, numită şi
întâlnirea Miniştrilor de Externe din ţările Uniunii Europene şi din cardul zonei Mării
Negre. Rezultatul final al acestei întâlniri a fost concretizat în faptul că toţi miniştrii au
ajuns la un acord comun: “cea mai importantă sarcină a Sinergiei Mării Negre este
reprezentată de ceea ce se numeşte dezvoltarea cooperării în cadrul regiunii Marea
Neagră, şi de asemenea între regiune ca un tot şi Uniunea Europeană. Mai mult decât atât,
aceştia consideră că implicarea Uniunii Europene poate determina potenţialul de
cooperare în regiunea Mării Negre.”30 Această cooperare duce la atingerea unor rezultate
tangibile în domenii precum: dezvoltarea şi interconexiunea transporturilor, a energiei şi
infrastructurii. “ Miniştrii şi-au exprimat intenţia de a promova dialogul între producătorii
de energie, consumatorii şi ţările de tranzit care au capabilităţile necesare de a asigura
acces liber la resursele de energie. “31 Mai mult decât atât, Sinergia Mări Negre va fi de
asemenea şi un instrument folositor în ceea ce se numeşte întărirea democraţiei, şi
promovarea păcii ( referitor la conflictele din zonă ). O declaraţie adoptată la aceeaşi

27
Mai mulţi ani la rând, BSEC a încercat să convingă Uniunea Europeană de faptul că a formula o politică
regională de dimensiune a Mării Negre este în interesul acestei instituţii.
28
Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre
29
Romainian Journal of International and Regional Studies, Energy Security in a Changing World, Edit.
EURISC FOUNDATION, ROMANIAN INSTITUTE OF INTERNATIONAL STUDIES (IRSI) Bucureşti,
vol IV, pag 72
30
Idem
31
Romainian Journal of International and Regional Studies, Energy Security in a Changing World, Edit.
EURISC FOUNDATION, ROMANIAN INSTITUTE OF INTERNATIONAL STUDIES (IRSI) Bucureşti,
vol IV, pag 73
 10

întâlinre se referă la faptul că, Miniştrii de Externe din cadrul ţărilor membre BSEC şi-au
exprimat dorinţa de a stabili o relaţie înlănţiută BSEC-EU.
Totuşi, Sinergia Mării Negre nu este singurul program european de cooperare şi
parteneriat cu ţările din Estul şi Sud-Estul Europei. Mai exact, există încă alte patru
programe, sau linii de acţiune de relaţii între Uniunea Europeană şi ţările din regiune:
“Politica Europeană de Vecinătate, având ca aliaţi ţări precum: Armenia, Azerbaidjian,
Georgia, Republica Moldova şi Ucraina; EU-Rusia, cooperare şi parteneriat strategic;
Procesul de Stabilizare şi de Asociere dintre ţările din Balcanii de Vest, sunt incluşi aici
membrii BSEC Albania şi Serbia; şi negocierile de pre-acesiune făcute cu Turcia.”32
Conform declaraţiilor oficiale, toate aceste programe, împreună cu Sinergia Mării Negre
fac din Uniunea Europeană un partener efectiv al naţiunilor din Regiunea Mării Negre,
scopul fiind foarte clar, şi anume transformarea acestei zone într-una stăpânită de
cooperare activă, stabilitate, securitate şi prosperitate.
Nu putem vorbi despre Uniunea Europeană, respectiv securitatea energetică din
zona Mării Negre fără a trata proiectul de gazoduct Nabucco 33, care ocoleşte Rusia şi va
trece prin Georgia şi Turcia în Europa. Realizarea acestui proiect a fost împiedicată de o
serie de divergenţe din cadrul UE şi dintre UE şi Turcia. “ Turcia, România, Bulgaria,
Ungaria şi Austria au semnat vara aceasta acordul referitor la construcţia
gazoductului…Dacă construcţia lui se va încheia în anul 2015, aşa cum este planificat, el
va putea transporta în Europa via Turcia numai până la 31 miliarde metri cubi pe an gaz
caspic şi din Orientul Mijlociu, ceea ce oricum nu va rezolva cardinal problema livrărilor
de gaz, mai ales dacă consumul lui va creşte. “34
Proiectele ruseşti de gazoduct North Stream şi South Stream, care putem spune
că fac concurenţă proiectului Nabucco, au menirea să asigure Europa cu livrări stabile de
gaz. Referitor la South Stream, construcţia acestei conducte va oferi, conform
informaţiilor apărute în presă, posibilitatea de a uni în mod direct Rusia şi ţările din
Europa Centrală şi de Sud. Potrivit datelor oficiale, gazoductul va fi amenajat pe sub
Marea Neagră până în Bulgaria, apoi o ramură a conductei va merge prin Grecia spre

32
Idem
33
Acest proiect presupune lichidarea monopolului Rusiei în privinţa livrărilor de resurse energetice în ţările
europene şi de asemenea, construirea de trasee alternative şi atragerea de noi furnizori.
34
http://romanian.ruvr.ru/2009/12/10/2991254.html
 11

sudul Italiei, iar a doua , prin Serbia şi Ungaria spre Austria. De asemenea, din presă a
reieşit faptul că, “potrivit companiei Gazprom, construcţia tronsonului pe sub Marea
Neagră va costa 4 miliarde de euro, iar construcţia ramurii conductei pe uscat spre Grecia
şi Austria, 15-20 de miliarde de euro. Iniţial proiectul urma să fie realizat în comun cu
compania italiană ENI. La sfârşitul lunii noiembrie a devenit cunoscut că a aderat la
proiectul South Stream şi compania franceză de stat Electricité de France (EdF). “35 În
concluzie, amenajarea conductei South Stream nececesită o coordonare cu toate ţările pe
teritoriile cărora va trece gazoductul. La acest moment, cel mai important lucru este
faptul că Turcia a acceptat ca South Stream să treacă prin apele sale teritoriale din Marea
Neagră.

35
http://romanian.ruvr.ru/2009/12/10/2991254.html
 12

3.2 ROLUL NATO ÎN WBSR

A se vorbi despre rolul NATO în cadrul Regiunii Marea Neagră, înseamnă de fapt
a se vorbi, dacă nu în primul rând, atunci cu certitudine despre domeniul securităţii
energetice în carul Alianţei Nord Atlantice.Un moment cu adevărta relevant din caest
punc de vedere este summit-ul de la Riga, considerat parte a unei politici consistente şi
cuprinzătoare în această privinţă. Răspunsul de la acest summit a fost elaborat cu ocazia
summit-ului de la Bucureşti36, într-un raport referitor la Rolul NATO în domeniul
securităţii energetice. Acest raport a identificat priincipiile care vor guverna abordarea
NATO în domeniu şi au identificat de asemenea, opţiuni şi recomandări pentru
activităţile ulterioare.37 Unele dintre acestea sunt următoarele: “ se vor continua
consultările privind riscurile cele mai puternice la adresa securităţii energetice, NATO se
va implica în următoarele domenii: schimbul şi fuziunea de informaţii; proiectarea
stabilităţii; încurajarea cooperării internaţionale şi regionale; sprijin pentru gestiunea
consecinţelor; acordarea de sprijin pentru protecţia infrastructurii energetice vitale. “38
Următorul summit de la Starsbourg-Kehl a tras concluziile, sau mai bine zis a pus
accent pe progresele înregistrate în domeniul securităţii energetice în cele cinci arii de
acţiune identificate. Mai mult decât atât, a subliniat, totodată, că aspecte precum
“asigurarea furnizării de energie sigure şi stabile, diversificarea rutelor, a furnizorilor şi a
surselor de energie, precum şi interconectivitatea reţelelor energetice rămân critice,
declarând, în acelaşi timp, sprijinul continuu pentru eforturile menite să promoveze
securitatea infrastructurii energetice.”39
Revenind la summit-ul de la Bucureşti, trebuie subliniat faptul că preşedinţii de
state şi de guverne ale tuturor statelor membre NATO consideră progresul ca fiind pe de
o parte, consolidarea cooperării multilaterale şi o viitoare dezvoltare a cooperării şi a
dialogului printre statele din regiune, iar pe de altă parte, printre aceste state şi Alianţa

36
Statul român este în mod sigur unul dintre aliaţii de încredere ai Alianţei Nord Atlantice, în primul rând
prin faptul că a susţinut într-o manieră activă un rol mai proeminent şi mai activ al NATO în ceea ce
înseamnă securitate energetică, bazându-se pe faptul că experienţa şi capacităţile acestei Alianţe pot aduce
valoare eforturilor altor actori.
37
http://www.nato.mae.ro/index.php?lang=ro&id=87265
38
Idem
39
Ibidem
 13

Nord Atalntică. În ceea ce priveşte “ problema securităţii energetice, participanţii

summit-ului NATO au căzut de acord cu privire la faptul că trebuie să îşi concentreze
atenţia asupra unui număr important de aspecte ale acestei situaţii, incluzând aici şi
împărtăşirea de informaţii şi de intelligence, promovarea cooperării internaţionale şi
regionale şi de asemenea, suportul în ceea ce priveşte protecţia infrastructurii
energetice.”40 De asemenea, este absolut necesar de remarcat faptul că, eforturilor NATO
în această privinţă li se vor alătura cele ale organizaţiilor internaţionale specializate în
domeniul securităţii energetice. Depunerea acestor eforturi va fi făcută într-un mod
temeinic, cu atât mai mult cu cât, atât NATO cât şi membrii41 acestei Alianţe reprezintă
în mod cert o prezenţă cât se poate de vizibilă şi de demnă de luat în seamă în egiuna
Mării Negre.
În ceea ce privesc perspectivele de viitor, Alianţa Nord Atlantică dezvoltă relaţii
de parteneriat cu Federaţia Rusă, Ucraina şi ale ţări care nu sunt membre NATO. “ Cel
mai important mecanism de securitate folosit în această regiune se numeşte Blackseafor
şi se constitue din trei ţăti membre NATO şi trei ţări membre non-NATO. Toate aceste
mecanisme sunt de fapt nişte canale de convenienţă prin intermediul cărora, Alianţa poate
stimula cooperarea regională şi înrădăcina securitatea în zona Mării Negre. “42 Mai mult
decât atât, “ efectivitatea acestora poate fi mărită printr-o politică constructivă a
dialogului şi o promovare activă a unui climat de încredere printre naţiunile din regiunea
Mării Negre şi printr-o suport considerabil acordat eforturilor de a căuta soluţii politice
pentru rezolvarea conflictelor din zonă. “43

40
Romainian Journal of International and Regional Studies, Energy Security in a Changing World, Edit.
EURISC FOUNDATION, ROMANIAN INSTITUTE OF INTERNATIONAL STUDIES (IRSI) Bucureşti,
vol IV, pag 74.
41
Cinci dintre cele 12 membre ale BSEC, sunt şi membre NATO; facem referire la ţări precum: Bulgaria,
Grecia, România, Turcia şi Albania. De asemenea, mai multe ţări a căror localizare nu se află în zona Mării
Negre ( Franţa, Germania, Italia, Polonia, Slovacia şi Statele Unite ale Americii ) prezintă un interes
crescut pentru această zonă, au satut de observator şi participă la toate activităţile BSEC.
42
Romainian Journal of International and Regional Studies, Energy Security in a Changing World, Edit.
EURISC FOUNDATION, ROMANIAN INSTITUTE OF INTERNATIONAL STUDIES (IRSI) Bucureşti,
vol IV, pag 74.
43
Romainian Journal of International and Regional Studies, Energy Security in a Changing World, Edit.
EURISC FOUNDATION, ROMANIAN INSTITUTE OF INTERNATIONAL STUDIES (IRSI) Bucureşti,
vol IV, pag 75.
 14

ABREVIERI

BSEC = Black Sea Economic Cooperation

GUAM = Organizaţia pentru dezvoltarea Democraţiei şi a Economiei, alcătuită din

Georgia, Ucraina, Azerbaidjian şi Republica Moldova
NATO = Alianţa Nord Atlantică

PEV = Politica Europeană de Vecinătate

UE = Uniunea Europeană

WBSR = Wider Black Sea Region

 15

BIBLIOGRAFIE

Romainian Journal of International and Regional Studies, Energy Security in a Changing

World, Edit. EURISC FOUNDATION, ROMANIAN INSTITUTE OF
INTERNATIONAL STUDIES (IRSI) Bucureşti, vol IV

Stategia de Securitate Nationala a Romaniei

http://www.bloombiz.ro/business/se-lucreaza-la-o-strategie-de-securitate-energetica-pe-
termen-mediu-a-romaniei

http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com07_160_ro.pdf

www.europa.md

http://www.mediafax.ro/externe/statele-unite-acorda-o-importanta-strategica-deosebita-
regiunii-marii-negre-2704865

http://www.nato.mae.ro/index.php?lang=ro&id=87265

http://romanian.ruvr.ru/2009/12/10/2991254.html

http://www.ufsatlas.ro/legi/Globalizarea%20Europeana,%20Integrarea,%20Securitatea%
20Energetica%20a%20Romaniei.pdf

http://www.ziare.com/business/economie/10-01-2009/socor-forumul-energetic-de-la-
bucuresti-este-un-bluf-al-gazprom-904109
16