IMPOZITUL PE CLADIRI

Cap. I: Notiuni teoretice

Cap. I.1: Impozitele si taxele locale

Impozitele si taxele locale reprezinta surse importante de venituri pentru

bugetele locale, fiind folosite pentru finantarea cheltuielilor publice prevazute in
bugetele locale.

Impozitele si taxele locale cuprind :

- impozitul si taxa pe cladiri
- impozitul si taxa pe teren
- taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor
- taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
- impozitul pe spectacole
- taxa hoteliera
- taxele speciale
- alte taxe locale.
De precizat ca, alaturi de aceste impozite si taxe locale, se constituie
venituri pentru bugetele locale si din :
- amenzile si penalitatile aferente impozitelor si taxelor locale
- majorarile pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale
- taxele judiciare de timbru
- taxele de timbru privind activitatea notariala
- taxele extrajudiciare de timbru
- 50% din impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din
patrimoniul personal.
Impozitele si taxele locale sunt datorate de persoanele fizice si juridice
care, prin ceea ce detin sau ceea ce presteaza intra sub incidenta prevederilor
legale privind impunerea, astfel :

1
 1. Persoane fizice :
- persoanele fizice
- contribuabilii persoane fizice care desfasoara activitati economice pe
baza liberei initiative (asociatii familiare, asociatii agricole etc. care nu
dau nastere unei persoane juridice) ;
- contribuabilii persoane fizice care exercita in mod individual sau prin
asociere orice profesie liberala (medic, notar, avocat, consultant fiscal,
expert tehnic, arhitect, executor judecatoresc etc.) ;
2. Persoane juridice :
- comerciantii persoane juridice : regiile autonome, societatile si
companiile nationale, societatile bancare si orice alte societati
comerciale care se organizeaza si isi desfasoara activitatea in oricare
dintre domeniile specifice productiei, prestarii de servicii, desfacerii
produselor sau altor activitati economice, cooperative mestesugaresti,
cooperativele de consum, cooperativele de credit sau orice alte entitati
persoane juridice care fac fapte de comert ;
- unitatile economice ale persoanelor juridice de drept public, ale
organizatiilor politice, sindicale, profesionale, patronale si cooperatiste,
institutiilor publice, asociatiilor, fundatiilor, federatiilor, cultelor
religioase si altora asemenea care desfasoara activitati in domeniul
productiei, prestarilor de servicii, comercializarii de bunuri.

Cap. I.2 : Impozitul si taxa pe cladiri

Este unul dintr cele mai importante impozite locale din punct de vedere al
ariei de acoperire si volumului incasarilor la buget. Este datorat pentru cladirile
aflate in proprietatea contribuabililor, indiferent de locul unde acestea sunt situate
si de destinatie. Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a
unitatilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori
in folosinta, dupa caz, persoanelor juridice, se stabileste taxa pe cladiri, care
reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de

2
administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe cladiri.
Deoarece, cu exceptia categoriei in care se incadreaza platitorii nu exista
diferenta, cand mentionam impozitul pe cladiri ne referim atat la impozitul, cat si
la taxa pe cladiri.
Inainte de a enumera regulile de impunere pentru impozitul pe cladiri,
consider ca este necesara definirea notiunii de « cladire », pentru a nu exista nici
un fel de confuzii.
Definitie : Cladirea este orice constructie situata deasupra solului si/ sau
sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinta sa si care are una
sau mai multe incaperi ce pot servi la adapostirea de oameni, animale, obiecte,
produse, materiale, instalatii, echipamente si altele asemenea, iar elementele
structurale de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent de
materialele din care sunt construite. Incaperea reprezinta spatiul din interiorul
unei cladiri.
In continuare vor fi enumerate regulile dupa care se stabileste impozitul pe
cladiri, dar si modul de plata si contribuabilii.
1. Se datoreaza impozit pe cladire indiferent daca aceasta este
situata in intravilanul sau in extravilanul localitatilor.
2. Daca o cladire este detinuta in proprietate de mai multi
contrubuabili, impozitul aferent cladirii este datorat de acestia in
felul urmator :
- proportional cu suprafata detinuta (in cazul in care sunt stabilite partile
individuale)
- impartind impozitul total la numarul de contribuabili (daca nu sunt
stabilite partile individuale).
3. In cazul in care o persoana are in administrare sau in folosinta o
cladire pentru care datoareaza chirie pe baza unui contract de
inchiriere, impozitul este datorat de catre proprietar
4. Nu sunt supuse impozitului pe cladiri :
- cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a
oricaror institutii publice ;

3
- cladirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de
arhitectura sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de
titularul dreptului de proprietate sau de administrare ;
- cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand
cultelor religioase recunoscute oficial in Romania si componentelor
locale ale acestora ;
- cladirile care constituie patrimoniul unitatilor si institutiilor de
invatamant de stat, confesional sau particular, autorizate sa
functioneze provizoriu ori acreditate ;
- cladirile unitatilor sanitare particulare ;
- cladirile aflate in domeniul public al statului si in administrarea Regiei
Autonome « Administratia Patrimoniului Protocolului de stat » ;
- cladirile funerare din cimitire si crematorii
- cladirile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii ;
- cladirile care au fost restituite fostilor fostilor proprietari sau mostenitori
(in cazul in care acestea au fost preluate abuziv in perioada 6 martie
1945 – 22 decembrie 1989), cultelor religioase din Romania si
comunitatilor minoritatilor nationale din Romania ;
- cladirile care constituie patrimoniul Academiei Romane ;
- cladirile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-
teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari ;
- constructii speciale ; in aceasta categorie intra :
 cladirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice
si nuclearo-electrice, statiilor si posturilor de transformare, precum
si statiilor de conexiuni ;
 cladirile care sunt afectate activitatilor hidrotehnice, hidrometrice,
hidrometeorologice, oceanografice, de imbunatatiri funciare si de
interventii la apararea impotriva inundatiilor, precum si cladirile din
porturi si cele afectate canalelor navigabile si statiilor de pompare
aferente canalelor ;

4
  cladirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte,
apeducte, diguri, baraje si tuneluri si care sunt unitilizate pentru
exploatarea acestor constructii ;
 constructii speciale situate in subteran, indiferent de folosinta
acestora si turnurile de extractie ;
 cladirile care sunt utilizate ca sere, solare, rasadnite, ciupercarii,
silozuri pentru furaje, silozuri si/ sau patule pentru depozitarea si
conservarea cerealelor.
5. Impozitul pe cladiri se determina anual. Exista insa si situatii in
care cladirile intra in proprietatea unor contribuabili sau ies din
proprietatea lor pe parcursul anului, caz in care impozitul se va
determina corespunzator numarului de luni in care au fost in
proprietate.
6. Impozitul anual determinat pe baza declaratiilor de impunere se
plateste semestrial, in doua transe egale, cu urmatoarele
scadente :
 31 martie inclusiv ;
 30 septembrie inclusiv.
7. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru
intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a
anului fiscal se acorda o bonificatie de pana la 10% stabilita prin
hotarare a consiliului local.
8. Impozitul pe cladiri se reduce cu 50% pentru persoanele care
domiciliaza in Muntii Apuseni sau Delta Dunarii.
9. Impozitul pe cladiri se reduce cu 50% pentru acele cladiri
detinute de persoane juridice care sunt utilizate exclusiv pentru
prestarea de servicii turistice pe o perioada de maximum 5 luni
pe durata unui an calendaristic.

5
Cap. I.3 : Impozitul pe cladirile detinute de persoane fizice
In categoria cladirilor supuse impozitului pe cladiri datorat de persoane
fizice se cuprind :
- constructiile utilizate ca locuinta, respectiv unitatile construite formate
din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la
acelasi nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin,
prevazute dupa caz, cu dependinte si/ sau alte spatii de deservire ;
- constructiile mentionate anterior, dezafectate si utilizate pentru
desfasurarea de profesii libere ;
- constructiile-anexe situate in afara corpului principal de cladire, cum
sunt : bucatariile, camarile, garajurile etc. ;
- constructiile gospodareti, cum sunt : patulele, hambarele etc. ;
- orice alte constructii proprietatea constribuabililor, care au elementele
constitutive ale cladirii.
La determinarea impozitului pe cladiri se iau in considerare
urmatoarele elemente :
- rangul localitatii unde se afla cladirea
- situarea in extravilan sau in intravilan
- zona in cadrul localitatii
- suprafata construita desfasurata a cladirii
- tipul cladirii si instalatiile cu care este dotata
- in cazul apartamentului, daca acesta este situat intr-un bloc cu mai
mult de 3 niveluri si 8 apartamente
- data finalizarii/ modernizarii cladirii
- daca suprafata construita desfasurata a cladirii depaseste 150mp
- numarul de locuinte aflate in proprietate
- majorarea valorii unitare de catre consiliul local (maxim 205 fata de
valorile stabilite prin lege).

Impozitul pe cladiri = valoare impozabila a cladirii X cota de impunere

6
 Cota de impozitare este de 0,1%, atat pentru cladirile situate in
mediul urban, cat si pentru cele din mediul rural.
Suprafata construita desfasurata se determina prin insumarea
suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv a balcoanelor, a
logiilor sau a celor situate la subsol. In calcul nu se cuprind suprafetele
podurilor, cu exceptia mansardelor, precum si cele ale treptelor si
teraselor neacoperite.
Pentru determinarea suprafetei construite desfasurate, in cazul
cladirilor care nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, asupra
suprafetei utile se aplica coeficientul de transformare de 1.20.
Aplicarea coeficientului de corectie urmareste ca, la suprafata utila,
sa se adauge suprafata peretilor, a balcoanelor, a logiilor, precum si a
cotei parti din spatiile de deservire comuna.
Valoarea impozabila a cladirii este stabilita in lei/ mp, diferentiat in
functie de caracteristicile tehnice ale cladirii (existenta sau inexistenta
instalatiilor de apa, canal, incalzire, materialul din care sunt construiti
peretii).
Valorile impozabile unitare sunt :
Valoare impozabila (lei)
Cu instalatii de
Fara instalatii de
Nr. Felul cladirilor si al altor apa, canalizare,
apa, canalizare,
crt. constructii anexe electrice si
electrice si
incalzire (conditii
incalzire
cumulative)
1 Cladiri :
1. cu pereti sau cadre din beton
armat, din caramida arsa sau
din orice alte materiale 669 397
rezultate in urma unui
tratament termic si/ sau chimic
2. cu pereti din lemn, piatra 182 114
naturala, caramida nearsa,

7
 valatuci, sau din orice alte
materiale nesupuse unui
tratament termic si/ sau chimic
Constructii anexe :
1. cu pereti sau cadre din beton
armat, din caramida arsa sau
din orice alte materiale 114 102
rezultate in urma unui
2 tratament termic si/ sau chimic
2. cu pereti din lemn, piatra
naturala, caramida nearsa,
valatuci, sau din orice alte 68 45
materiale nesupuse unui
tratament termic si/ sau chimic
3 Pentru incaperi situate la
subsol, demisol sau mansarda 75% din valoarea corespunzatoare
care au destinatie de spatiu de fiecarei grupe de cladiri
locuit
4 Pentru incaperi situate la
subsol, demisol sau mansarda 50% din valoarea corespunzatoare
care nu au destinatie de spatiu fiecarei grupe de cladiri
de locuit

Coeficientii de corectie pozitiva care se vor aplica valorilor impozabile

unitare pentru diferentierea acestora pe categorii de localitati si pe zone in cadrul
localitatilor sunt :

Zona in
cadrul Rangul localitatii
localitatii

8
 0 I II III IV V
A 2.60 2.50 2.40 2.30 1.10 1.05
B 2.50 2.40 2.30 2.20 1.05 1.00
C 2.40 2.30 2.20 2.10 1.00 0.95
D 2.30 2.20 2.10 2.00 0.95 0.90

Pentru cladirile structurate in blocuri cu mai mult de 3 niveluri si 8

apartamente coeficientii de corectie pozitiva sunt diminuati cu 0.10.
Pentru locuintele situate la subsol, demisol sau mansarda, valoarea
impozabila pe metru patrat care se ia in calcul la determinarea impozitului este
de 75% din valoarea impozabila a cladirii din care fac parte.
Pentru spatii cu alta destinatie decat cea de locuit, situate la subsol sau la
demisol, valoare impozabila pe metru patrat care se ia in calcul la determinarea
impozitului este de 50% din valoare impozabila a cladirii din care fac parte.
Valoarea impozabila se reduce in raport cu perioada in care au fost
finalizate, cu 20% pentru cladirile cu o vechime de peste 50 ani si cu 10% pentru
cladirile cu o vechime cuprinsa intre 30-50 ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referinta.
Valoarea impozabila se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 metri
patrati sau fractiune din acestia, in cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei
suprafata depaseste 150 de metri patrati.
Prin legislatia in vigoare, contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit
majorat pentru cladirile cu destinatie de locuinta aflate in proprietate, altele decat
cea la care au adresa de domiciliu, daca nu sunt inchiriate.
Impozitul creste progresiv, pe masura ce contribuabilii au mai multe cladiri
in proprietate.
Ordinea numerica a proprietatilor se determina in raport cu anul dobandirii lor,
indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.
Majorarea de impozit pentru cladirile 15% pentru prima cladire, in afara celei
cu destinatie de locuinta, altele de domiciliu
50% pentru cea de-a doua cladire, in
decat cea de domiciliu
afara celei de domiciliu
75% pentru cea de-a treia cladire, in

9
 afara celei de domiciliu
100% pentru cea de-a patra cladire si
urmatoarele, in afara celei de domiciliu

Cap. I.4 : Impozitul pe cladirile detinute de persoane fizice

In cazul persoanelor juridice, modul de calcul al impozitului pe cladiri este

diferit fata de modul de calcul pentru cladirile detinute de persoanele fizice.
Impozit pe cladiri = cota de impozitare X valoarea de inventar inregistrata
in contabilitate
Valoare de inventar a cladirii, reprezinta valoare de intrare a cladirii in
patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii.
Cazul general intre 0.25% si 1.50%
intre 5% si 10% pentru
cladirile asupra carora nu
s-a facut nici o
Cota de impozitare reevaluare in ultimii 3 ani
Caz particular
anteriori anului fiscal in
care se calculeaza
impozitul, daca nu sunt
amortizate integral
In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperat aintegral pe calea amortizarii,
valoare impozabila se reduce cu 15%.

Cap. II: Studiu de caz

Impozitul pe cladiri detinute de persoane fizice

Avand in vedere ca procedura de calcul a impozitului pe cladirile detinute

de persoane fizice este complexa si implica numeroase aspecte si exceptii,
studiul de caz va fi axat pe acest tip de impozit pe cladiri.
Pentru a cuprinde o gama cat mai mare de exemple, acestea vor fi
structurate in doua parti. Prima parte va urmari cazul unei case situate in mediul

10
rural, iar cea de a doua cazul unui apartament din Bucuresti. In ambele situatii,
vor fi schimbate, plecand de la datele initiale ale problemei, anumite aspecte,
pentru a putea urmari diferente de impozit rezultate.
CAZUL I : Un contribuabil persoana fizica detine in proprietate o casa de
domiciliu in mediul rural, cu o suprafata utila de 90mp, cu pereti din caramida
arsa, beneficiind de instalatii de apa, canalizare, electrice si incalzire. Rangul
localitarii este IV, zona A, iar casa este construita in 2005.
Coeficientul de corectie = 1.10
Valoare impozabila = 669 lei/mp
Impozitul de platit = 90*1.2*669*1.1*0.1%=79.4772 lei

A. Consideram aceleasi date ale problemei la care adaugam o pivnita cu o

suprafata utila de 12mp si anexe in curte cu suprafata desfasurata 20mp. Se
precizeaza ca pivnita este din caramida arsa, iar anexele din lemn, fara instalatie
de apa, dar cu instalatie de canalizare, electrice si incalzire.
Observatie : Deoarece pentru pivnita avem doar suprafata utila, vom folosi
coeficientul de corectie 1.2, ceea ce nu este cazul referitor la anexe, unde avem
din datele problemei suprafata desfasurata.
Observatie 2 : Deoarece pivnita nu este folosita ca locuinta valoarea
impozabila aferenta va fi de doar 50% din valoare grupei in care se incadreaza.
Observatie 3 : Deoarece existenta instalatilor de canalizare, apa, incalzire
si electrice sunt conditii care trebuie indeplinite cumulativ, in acest caz, neavand
instalatie de apa, anexele vor intra in categoria cladirilor fara instalatii de apa,
canalizare, incalzire si electrice, valoarea impozabila fiind mai mica.
Valoarea impozabila casa = 90*1.2*669 = 72252 lei
Valoarea impozabila pivnita = 12*1.2*669*50%=4816.8 lei
Valoarea impozabila anexa = 20*45 = 900 lei
Valoarea impozabila totala = 77968.8 lei
Impozit de platit = 77968.8*0.1%*1.1= 85.7656 lei

11
 B. Revenind la exemplul initial sa presupunem ca este vorba de o casa
construita in 1954.
Observatie : Dat fiind anul de constructie al cladirii, valoarea impozabila
trebuie diminuata corespunzator, cu 20%, deoarece vechimea casei este de
peste 50 ani (2010 – 1954 = 56 ani).
Impozit de platit = 90*1.2*669*1.1*0.1%*0.8 = 63.58 lei

C. O ultima schimbare pe care o aducem datelor initiale ale problemei se

refera la materialul din care este construita casa si la existenta utilitatilor. Astfel,
presupunem ca este vorba de o casa construita din lemn, care nu are acces la
electricitate.
Asa cum am precizat la punctul A, observatia 3, cladirea nu poate fi
inclusa in categoria celor cu instalatie de apa, canalizare, incalzire si electrice.
Valoarea impozabila = 114 lei/ mp
Impozit datorat = 90*1.2*114*1.1*0.1% = 13.5432 lei
Obtinem astfel o valoare cu aproape 66 lei mai mica decat in cazul initial.
Cazul II : In continuare vom calcula pentru orasul Bucuresti, impozitul
datorat pentru un apartament de 90mp suprafata utila, situat in diferite zone ale
orasului, de la periferia (zona D), pana in centru (zona A). Precizam ca
apartamentul este situat intr-un bloc cu mai putin de 3 niveluri si 8 apartamente,
este construit in 2002 si este prima proprietate a contribuabilului, avand
destinatia de locuinta.

Rangul localitatii = 0
Zona
IMPOZIT DATORAT
A 90*1.2*669*2.6*0.1% = 187.86 lei
B 90*1.2*669*2.5*0.1% = 180.63 lei
C 90*1.2*669*2.4*0.1% = 173.40 lei
D 90*1.2*669*2.3*0.1% = 166.18 lei
tabelul 1

12
 A. Sa studiem ce se intampla insa daca blocul in care este situat
apartamentul are mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente. In acest caz coeficientii
trebuie diminuati cu 0.10.

Rangul localitatii = 0
Zona
IMPOZIT DATORAT
A 90*1.2*669*(2.6-0.10)*0.1% = 180.63 lei
B 90*1.2*669*(2.5-0.10)*0.1% = 173.40 lei
C 90*1.2*669*(2.4-0.10)*0.1% = 166.18 lei
D 90*1.2*669*(2.3-0.10)*0.1% = 158.95 lei
tabelul 2

Desi diferentele dintre valorile impozitului in cadrul unui tabel par relativ
mici, ganditi-va ca diferenta de impozit datorat pentru apartamentul din zona A
situat in blocul cu mai putin de 3 niveluri si 8 apartamente (tabelul 1) si impozitul
datorat pentru apartamentul din zona D (tabelul 2), situat in bloc mai mare de 3
etaje si 8 apartamente este 28.91 lei. Daca inca vi se mai pare o diferenta
nesemnificativa, vom arata in continuare cat de mult pot sa scada valorile
impozitului, in cazul in care se schimba si alte date ale problemei.

B. Revenind la datele din tabelul 1, presupunem ca blocul a fost finalizat in

1975, nu in 2002.
In acest caz apartamentul are o vechime de 35 ani (2010-1975 = 35 ani), iar
valoare impozabila va fi redusa cu 10%.
Rangul localitatii = 0
Zona
IMPOZIT DATORAT
A 90*1.2*669*0.9*2.6*0.1% = 169.07 lei
B 90*1.2*669*0.9*2.5*0.1% = 162.57 lei
C 90*1.2*669*0.9*2.4*0.1% = 156.06 lei
D 90*1.2*669*0.9*2.3*0.1% = 149.56 lei
tabelul 3
Acum, diferenta dintre valoarea ce mai mare (tabelul 1- zona A) si
valoarea cea mai mica (tabelul 3 – zona D) este de 187.86 – 149.56 = 38.3 lei,
mai mare decat in cazul A.

13
 C. Intorcandu-ne la datele initiala ale problemei, vom presupune ca, in loc
de 90mp suprafata utila, apartamentul are 200mp suprafata desfasurata.
Stim ca valoarea impozabila se majoareaza cu cate 5% pentru fiecare 50
mp sau fractiune din acestia, in cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei
suprafata construita depaseste 150mp. De asemenea, fiind vorba de suprafata
desfasurata nu vom mai aplica coeficientul de corectie de 1.2.
Rangul localitatii = 0
Zona
IMPOZIT DATORAT
A 150*2.6*669*0.1%+50*669*1.05*2.6*0.1% = 352.23 lei
B 150*2.5*669*0.1%+50*2.5*669*1.05*0.1% = 338.69 lei
C 150*2.4*669*0.1%+50*2.4*669*1.05*0.1% = 325.13 lei
D 150*2.3*669*0.1%+50*2.3*669*1.05*0.1% = 311.58 lei
tabelul 4
Dupa cum se poate observa valorile impozitului au crescut considerabil,
atat datorita numarului mult mai mare de mp , 200 in loc de 90, dar si datorita
majorarii aplicate.
D. Un ultim exemplu este legat de a doua proprietate. Presupunem ca, pe
langa apartamentul de 90mp construit in 2002 si dobandit in acelasi an,
persoana in cauza mai detine un apartament de 90mp, dobandit si construit in
2005, neinchiriat, situat in aceeasi zona a orasului (conform tabel), tot intr-un
bloc cu mai putin de 3 niveluri si 8 apartamente.
Pentru cea de-a doua proprietate, respectiv cea din 2005 (ordinea
numerica se determina in raport cu anul dobandirii cladirii), impozitul va fi majorat
cu 15%.

Total impozit de
Zona Impozit apartament 1 Impozit apartament 2
plata
90*1.2*669*2.6*0.1% = 187.86*1.15 = 216.04 lei 403.9 lei
A
187.86 lei
90*1.2*669*2.5*0.1% = 180.63*1.15 = 207.72 lei 388.35 lei
B
180.63 lei
90*1.2*669*2.4*0.1% = 173.40*1.15 = 199.41 lei 372.81 lei
C
173.40 lei

14
 90*1.2*669*2.3*0.1% = 166.18*1.15 = 191.10 lei 357.28 lei
D
166.18 lei

Cap. III: Concluzii

Am ales de la bun inceput acest impozit, pentru ca ne afecteaza pe
majoritatea dintre noi si in lucrarile de specialitate i se acorda mai putina
importanta decat impozitului pe salariu sau TVA-ului. Consider ca orice
contribuabil ar trebui sa cunoasca cel putin in mare regulile de calcul ale
impozitului pe cladiri, mai ales in cazul achizitionarii unui apartament sau al unei
case in afara localitatii.
Desi studiu de caz este departe de a acoperi toate exemplele legate de
calcularea impozitului pe cladirile detinute de persoane fizice, se pot observa
diferentele care apar la schimbarea unei date ale problemei. Astfel este usor de
remarcat faptul ca, chiar daca numarul de metrii patrati ramane cel mai important
criteriu in calculul impozitului pe cladiri, sunt numeroase altele care pot sa
influenteze major valoare unui astfel de impozit
Asa cum am precizat in primul capitol, impozitul pe cladiri este o sursa
importanta pentru bugetele locale. Din punctul meu de vedere este un impozit

15
bine reglementat in lege, nu foarte dificil de calculat, pe care orice contribuabil
interesat, cu o minima pregatire, il poate afla. Cat priveste echitatea fiscala, sunt
de acord cu reglementarile privitoare la impozitul pe cladiri, mai putin cele
referitoare la cea de a doua proprietate. Aici trebuie sa ne gandim ca de foarte
multe ori a doua sau a treia proprietate pot fi mostenite de un contribuabil cu
venituri nu foarte mari, care nu isi poate permite un impozit majorat. In aplicarea
acestor majorari s-a tinut cont de faptul ca, un contribuabil care isi permite
achizitionare mai multor proprietati poate sa plateasca un impozit majorat. Asa
cum am precizat anterior, consider ca sunt si cazuri cand acest lucru este gresit,
punand o sarcina fiscala prea mare pentru unii contribuabili.
In concluzie, impozitul pe cladirile detinute de persoane fizice este
substantial, fiind de multe ori o piedica in achizitionarea unui apartament central
sau cu o suparafata mai mare. Pe de alta parte, nu este un impozit neglijabil nici
in cazul apartamentelor vechi de dimensiuni mici, situate la periferia orasului. De
aceea este bine sa stim ce si de ce platim o anumita suma « pentru casa » in
fiecare an.
BIBLIOGRAFIE

1. Lucian Tatu si colectivul – Fiscalitate de la lege la practica,

Ed. C.H.Beck – Bucuresti, 2007
2. Iulian Vacarel si colectivul – Finante publice
EDP, Bucuresti, 2003
3. Georgeta Vintila, Magdalena Calin – Fiscalitate
Ed. Economica, Bucuresti, 2002
4. Legea numarul 571/ 2003 privind Codul Fiscal, modificata si
completata

16