Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Eroto Graph Os

Eroto Graph Os

Ratings: (0)|Views: 9 |Likes:
Published by Zoe Petre

More info:

Published by: Zoe Petre on Jan 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/17/2012

pdf

text

original

 
EROTOGRAPHOS?Zoe PETREO epigram din cartea a aptea a
ă ș
 Antologiei Palatine
– marea culegere de micipoeme cizelate vreme de secole de autorii cei mai diveri, de la celebriti ca Sofocle sau
ș ăț
 Platon la anonimi despre care nu mai tim azi nimic – se pretinde a fi epitaful lui
ș
 Meleagros din Gadara, poetul cruia îi datorm prima culegere de epigrame,
ă ă
Cununa
,nucleul în jurul cruia s-a coagulat
ă
 Antologia
însi. În versuri de un manierism tipic
ăș
 pentru acest gen literar antic, poemul îi aduce elogii încifrate lui Meleagros, pe care îlcalific drept
ă
erotographos
, scriitor de (poeme de) dragoste (de la
eros
, iubire, i
ș
grapho
,scriu)
1
. I-am propus prietenei mele Antoaneta Tnsescu, cea care a avut iniiativa acestui
ă ă ț
 volum închinat scrisorilor de dragoste - ieri, azi i, vreau s sper, mîine - acest adjectiv
ș ă
 atît de expresiv din limba greac drept pseudonim al grupului (meta)epistolar. Uor
ă ș
 misterios, ca orice cunt grecesc într-o cultur vduvit de clasiciti vreme de mai bine
ă ă ă ăț
 de jumtate de secol, puin pedant, cum se cuvine unei publicaii academice, termenul
ă ț ț
 poate desemna la fel de bine compunerea de opere în versuri sau în proz, lirica erotic i
ă ă ș
 corespondena erotic. Ric Venturiano nu e doar studinte-n drept i publicist, Ric
ț ă ă ș ă
 Venturiano este un
erotographos
: un scriitor de (scrisorele de) amor.
 
Scrisoarea de dragoste are o îndelungat istorie al crei
ă ă
terminus ante quem
este, în cultura european, secolul al IV-lea
ă
a. Chr 
. Urmrind avatarurile acestei anume forme
ă
 a expresiei epistolare, vom înelege mai bine poate ce i-a asigurat venerabila vîrst
ț ă
 bimilenar. La trecutu-i mare – mare viitor? Rne de vzut. Dac telefonul - i
ă ă ă ă ș
 telegraful, înc de la 1845 teatrul parizian “Les Folies dramatiques” reprezenta comedia
ă
 vodevil
 Le Télégraphe d'amour 
de Michel Masson i Frédéric Thomas – nu au izbutit s
ș ă
 elimine din vieile noastre scrisoarea în genere i scrisoarea de dragoste în special, muli
ț ș ț
 cred azi c,
ă
acum, cînd comunicarea, fie i cu substrat erotic, e invadat de mijloace,
ș ă
 tehnici i stiluri mai mult decît succinte, cînd electronica a devenit o scuz excelent
ș ă ă
 pentru paucitatea expresiei i a vocabularului, am asistat la moartea definitiv a epistolei.
ș ă
Nu nutresc iluzia c antichitatea unui gen literar ar fi o garanie a perenitii
ă ț ăț
 acestuia (dei eleganta demostraie a faptului c serialele de succes, ca
ș ț ă
 Dallas
de-o pild,
ă
 sînt echivalentul contemporan al
 Iliadei
i
ș
Odisseei
a fost fcut de Florence Dupont înc
ă ă ă
 acum mai bine de dou decenii)
ă
2
. E totui mul prea facil s ne imaginm c scrisoarea de
ș ă ă ă
 dragoste este o invenie romantic (relativ recent i repede demodat), pe care noile
ț ă ă ș ă
 generaii o prsesc voios în favoarea SMS-ului
ț ă ă
 I 

 you
. Am convingerea c scrisoarea
ă
 de dragoste e rareori un act de comunicare ca toate celelalte, i c ea are, în mai mare
ș ă
 msur decât orice alt form de transmitere a gîndurilor unei persoane ctre o alta,
ă ă ă ă ă
 funcii multiple, adesea adresîndu-se propriului su autor în cutareaadmiraia sinelui
ț ă ă ă ț
 posedat de Eros, poate mai mult decît adresantului formal, cruia îi ofer imaginea
ă ă
 seductoare prin excelen a seductorului sedus.
ă ță ă
1
 
 Anth. Pal
. 7., 421, 10. – Epigrama antic, de la
ă
 –gramma
, “scris”, “liter”, cu prepoziia
ă ț
epi-
, “pe”,desemneaz în principiu orice e scris (mai degrab pe un suport durabil), i în mod particular un scurt
ă ă ș
 poem, de dou pîn la 8 versuri, compus spre a fi înscris în piatr. Sensul de scurt poezie umoristic este
ă ă ă ă ă
 derivat i tîrziu.
ș
2
 
F. Dupont,
 Homère et Dallas
, Paris, Hachette, 1991
.
 
Dar asta e o alt poveste, post-post modern, ca s zic aa. La originile celei pre-
ă ă ă ș
moderne se afl o invenie greac – alfabetul. În sec. VIII
ă ț ă
a.Chr 
., grecii au reinventatscrisul inventînd principiul notrii fiecrui sunet cu un semn grafic, ceea ce reprezint,
ă ă ă
 cum nu voi osteni s afirm, o inovaie radical în raport cu toate sistemele de scriere
ă ț ă
 anterioare, inclusiv cu scrierea silabic foarte simplificat a fenicienilor, de la care grecii
ă ă
 au împrumutat doar semnele grafice, nu i valoarea lor fonetic, care se limita la
ș ă
 consoane. Folosirea privat a acestui instrument de comunicare la distan a devenit
ă ță
 relativ uzual datorit simplitii lui:
ă ă ăț
graffiti
- cuvinte sau rînduri zgîriate pe peretele cîteunui vas de lut - sau scrisori adevrate, scrise pe tblie cerate, sau prin impresiune pe
ă ă ț
 folii ductile de plumb
3
,uneori chiar de aur, înc nu prea frecvent pictate cu cerneal pe
ă ă
 papirus, înc rar i scump, vdesc faptul c, înc din sec. VI
ă ș ă ă ă
a. Chr 
, scrisorile erau orealitate banal a lumii urbane greceti. Dar, fiindc textele scrise cotidian foloseau în
ă ș ă
 genere materiale prea puin durabile, numrul textelor epistolare pstrate este foarte redus
ț ă ă
  înainte de secolul al III-lea
a. Chr 
., cînd Egiptul devine, cu papirusul lui cu tot, parte alumii elene i elenizate. În epoca elenistic i roman, numrul scrisorilor private pe care
ș ă ș ă ă
 clima uscat a nordului Africii le-a pstrat devine impresionant.
ă ă
Aceast producie literar a lumii greco-romane a suscitat de timpuriu interesul
ă ț ă
 nu doar al erudiilor, ci i al literailor i al persoanelor cultivate. Ovidiu, de pild, cu
ț ș ț ș ă
 variatele sale epistole în versuri, nu a încetat s fie citit chiar i în veacul de mijloc (cînd
ă ș
 interpretarea alegoric a poemelor marelui exilat la Tomis le salva de interdiciile unei
ă ț
 etici oficiale mai degrab ascetice). O prim culegere de epistole literare greceti,
ă ă ș
 
Epistolographi Graeci
, apare la Veneia, sub îngrijirea lui Aldus Manutius cel Btrîn,
ț ă
  înc din 1499. Poate fi înc i mai interesant pentru cititorul român de azi s afle c, un
ă ă ș ă ă
 secol mai tîrziu, cel mai important editor al
Epistolografilor 
este filologul sas StephanBergler, care public la Leipzig în 1715 o nou ediie, mult îmbogit mai ales pe baza
ă ă ț ăț ă
 manuscriselor bizantine de la Viena i Veneia, i însoit de traducerea textelor i
ș ț ș ț ă ș
 comentarii în latin. În 1873, aprea la Paris, în colecia editorului Firmin Didot, volumul
ă ă ț
 lui Rudolf Hercher
 
Epistolographi Graeci
 
, considerat, în ciuda a numeroase defectesemnalate de-a lungul anilor, drept antologia de referin a genului
ță
4
. Prea puin interesant
ț
 pentru savani în epoca neo-clasicist de la finele sec. XIX i din prima jumtate a celui
ț ă ș ă
 urmtor, din pricina manierismului, chiar al “barochismului” textelor care se înscriu în
ă
 aceast categorie,
ă
Epistolograful
a redevenit un obiect de studiu odat cu explozia post-
ă
modern a interesului pentru retoric i pentru comunicare îndeobte, provocînd o
ă ă ș ș
 literatur exegetic dintre cele mai sofisticate i uneori chiar mai interesante
ă ă ș
5
.
3
Mdlina Dana, ZPE
ă ă
4
v.
K. Dziatzko, ‘Brief ’, Pauly’s Real Encyclopaedie der classischen Altertumswissenschaft, Bd. 3, 1897,coll. 836–43.
5
 
R. Ussher, R “Love, Letter, Novel: Alciphron and ‘‘Chion’’,
 Hermathena
nr.143, 1987, pp. 99–106.M.L. Stirewalt, Jr.
Studies in Ancient Greek Epistolography
, Atlanta 1993; N. Holzberg (ed.),
 Der griechische Briefroman: Gattungstypologieund Textanalyse
, Tubingen 1994; O. Longo, “Alcifrone: lospazio del piacere”, in E. Avezzu (ed.),
 Alcifrone: Lettere di parassiti e di cortigiane
, Veneia 1994, pp. 9–
ț
41; C.D.N. Costa, ed.,
Greek Fictional Letters
, Oxford 2001; Patricia A. Rosenmeyer,
 Ancient EpistolaryFictions: The Letter in Greek Literature
, Cambridge 2001.
 
** *Friedrich Nietzsche, unul din primii intelectuali ai lumii care a folosit intensmaina de scris, este i cel care a descoperit c instrumentele cu care scriem ne
ș ș ă
 modeleaz ndurile
ă
6
,
 
el însui trecînd nu numai de la toc i peni la scrisul mecanic, ci
ș ș ță
 i de la retoric la stilul telegrafic i la aforism.
ș ă ș
Fiindc nu e la fel de uor s gravezi
ă ș ă
 liter cu liter în cear cu stilul, s
ă ă ă ă
înmoi pana-n clima
ă ă
, sau s bai la computer,
ă ț
 scrisorile antice – cel puin cele autentice - erau îndeobte scurte i pragmatice
ț ș ș
, chiar dac
ă
 nu odat se poate constata, datorit cuvintelor lor alese, c nt scrise de persoane (brbai
ă ă ă ă ț
 i femei deopotriv) cu un nivel de educaie peste medie.
ș ă ț
De altfel, muli savani moderni ne-au explicat c participiul
ț ț ă
scris, scrise
, trebuiecitit cu o oarecare mefien, fiindc de cele mai multe ori scrisorile antice ar fi fost
ță ă
 dictate, indiferent de gradul de cultur al emitentului. Un om srman, chiar analfabet, îi
ă ă ș
 dicteaz epistola pentru cîiva oboli unui scrib al satului – multe dintre petiiile din
ă ț ț
 Egiptul ptolemaic pstreaz fraze introductive care spun, în greac, “eu, un biet ran din
ă ă ă ță
 noma cutare, netiutor nici de limba greac, nici de arta scrisului…” Pe de alt parte, un
ș ă ă
 personaj de rang înalt folosete – mai degrab din comoditate i din respect pentru
ș ă ș
 propria-i condiie – serviciile unui sclav educat din propria cas, cruia îi dicteaz tot ce
ț ă ă ă
  într-o societate modern ar avea de scris el însui, dar rezultatul final e acelai sub
ă ș ș
 aspectul autenticitii.
ăț
O lung i foarte savant discuie opune acum acestei viziuni tradiionale asupra
ă ș ă ț ț
 caracterului de loc intim al redactrii i, respectiv, receptrii epistolelor antice puncte de
ă ș ă
 vedere mult mai nuanate. Dup o epoc a radicalei opoziii între Antichitatea care nu
ț ă ă ț
 citea decît cu voce tare i epocile ulterioare care citesc cel mai adesea în gînd, a urmat o
ș
 rsturnare la fel de radical a punctelor de vedere, clasicitii revendicînd pentru subiecii
ă ă ș ț
 lor predileci o capacitate de lectur tcut nu foarte deosebit de cea a modernilor. Mai
ț ă ă ă ă
 aproape de noi, psihologia cognitiv a oferit noi instrumente intelectuale ambelor tabere:
ă
 susintorilor lecturii cu glas tare, singura, ni se spune, capabil s descifreze un text în
ț ă ă ă
 
scriptio continua
, adic în care nici frazele nu sînt desprite prin semne de punctuaie,
ă ă ț ț
 nici cuvintele prin pauze
7
, dar i oponenilor acestora, care argumenteaz, dimpotriv, c
ș ț ă ă ă
 tocmai
scriptio continua
este dovada capacitii de lectur în gînd a persoanelor cultivate
ăț ă
 din antichitate
8
.
6
 
F. Nietzsche
Briefwechsel
, ed. G. Colli et M. Montinari, Berlin, 1975 – 1984, III, 1, p.172: v. în general Gilbert Simondon,
Du mode d’existence des objets techniques
,Paris 1969, și Fr. Kittler,
Grammophon Film Typewriter 
, Berlin1986, trad. engl.
Gramophone, Film, Typewriter 
, Stanford 1999.
7
P. Saenger, “The separation of words and the physiology of reading,” in
 Literacy and orality
, 1991, 198–214; id.,
Space between words: the origins of silent reading
, Stanford 1997.
8
B.M. W. Knox, 1968. “Silent Reading in Antiquity”,
GRBS
9, 1968, pp. 421–35; A.K. Gavrilov, 1997.“Reading Techniques in Classical Antiquity”,
CQ
47, 1997, pp. 56–73; v. în general G. Cavallo i F. Hild
ș
 in
 Der neue Pauly: Enzyklopädie der Antike
2.815, s.v.
 Buch;
W. A. Johnson, “Toward a sociology of reading in classical antiquity,”
 AJPh
91, 2000, pp. 593-627.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->