Constela\ii diamantine Constela\ii diamantine
3
Anul II, nr. 1(5)/2011
În universul creativit
ii uma-ne, imnul de inspira
ie patristic
exprim
cele mai înalte forme alevie
ii spirituale, situând sponta-neitatea con
tiin
ei într-o înf
p-tuire durabil
, care înfrunt
tim-pul
i limitele spa
iilor culturaledeterministe.Smerit
, incanta
ia imnic
, in-vocativ
i evocativ
, impregna-
de aprinsa dorin
de sfin
enie,porne
te într-o mare c
torie dincentrul existen
ei creaturale înspre aura existen
ei esen
iale (di-vine), unde întâlne
te, în starepur
, totalitatea investirilor trans-cendente. Deci, imnul hieraticeste unicul nostru cod galactic,prin care ni se acord
gra
ia di-vin
, salvatoare, întru omnipre-zen
a transcendent
.Cred c
, prin aceast
fereas-tr
de lumin
a privit contempla-tiv peste veacuri
i confratele meude har literar, prof. dr. Ion PachiaTatomirescu, înainte de a se con-sacra vastit
ii
i complexit
iiteritoriilor istorice de investigat.Ceea ce a descoperit
i iden-tificat autorul, în zorii îndep
rta
iai umanit
ii,
i-a aflat înteme-ierea
tiin
ific
într-o remarcabil
exegez
bilingv
, intitulat
su-gestiv „Argumente” „Interne” -«Te Deum Laudamus...» -; cartepublicat
la Editura Aetichus,Timi
oara, 2009.
adar, tema fundamental
alucr
rii vizeaz
„paternitatea ni-cetian-remesian
i autohtonis-mul pelasgo («valaho») - dacical imnului Cre
tin
ii «Te,Deum, Laudamus»...” (370A.D.);dar
i sacrul circuit al scrierii sale:„Pe Tine, Dumnezeule, Te L
u-
m... (imn din orizontul anului370 d.H.) /Pe Tine, Dumnezeule,Te L
ud
m,/ pe Tine Doamne, Te
rturisim,/ Pe Tine, Etern -
rinte tot p
mântul Te Cins-te
te,/
ie, to
i îngerii,
ie cerurile
i toate puterile,/
ie, heruvimii,serafimii, ne-ncetat gl
suind:/ Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul,/ Dumnezeul Celestelor armii...!/ Pline sunt cerurile
i p
mântulde-n
area gloriei Tale,/ Doar peTine Te laud
coruri de-apostoli,/ Droaia de vrednici prooroci,/ Ar-matele-albind ale martirilor...!/ Doar pe Tine Te m
rturise
te Bi-serica pe-ntregul p
mânt,/ Tat
,infinit-maiestos întreg cosmic,/ Fiul, Unul-n
scutu-n-adevarat
Cinstire,/ Duhul Sfânt, mereuap
tor - mângâietorul...!/ Tu,Hristoase, -mp
rat slavei,/ Tu,ve
nicit Tat
, e
ti Fiu,/ Tu, Întru-patul-în-Om întru mântuirea-i,/ N-ai strigat frica-n pântecul Fecioa-rei,/ Tu, biruitorul - din - suli
a -Mor
ii,/ Deschis-ai credincio
ilorpoarta-mp
iei cerurilor;/ Tu,Dumnezeiasc
mân
-dreapt
-ntru-slav
Tat
lui,/ Mare - jude-
tor veni-vei, dup
cum cre-dem:/ A
adar, Terug
m s
vii-najutor fidelilor
i,/ R
scump
-ra
i cu nepre
u-itul T
u sânge-/ Etern
glorie d
-ruie
te-le cumsfin
ilor T
i...!/ Poporul T
u,Doamne,-l mân-tuie
te, binecu-vânteaz
mo
te-nirea Ta,/ Dirigu-ie
te-l, înal
-letern!/ Zilnic, Tesl
vim,/ L
ud
m Numele-
i învecii-vecilor...!/ Învrednice
te-ne, Doamne, în ziua aceasta, f
cat s
ne p
zim,/ Miluie
te-neDoamne, miluie
te-ne,/ Fie,Doamne, al T
u har peste noi,/ dup
cum n
jduit-am în Tine- / În Tine, Doamne, sperat-am,/ spre-a nu m
tulbura în veac...!”(Traducere din limba latin
învalah
: Prof. Dr. Ion D. Pachia)Acest imn al întregii Cre
ti-
i a fost z
mislit de SfântulVlah, Niceta Remesianu din Da-cia orizontului anului 370 d.H.,când a fost în
at în scaunul epis-copal de la Remesiana/Rome-siana (V Roma-+-Moiesia+Suf.ana-), pe malul drept al Dun
rii, în Dacia Sud-Dun
rean
(epis-copia sa cuprindea atât DaciaAurelian
cât
i provinciile Ol-tenia
i Banat din Dacia Nord -Dun
rean
).Versiunea de mai sus, dato-rat
d-ui prof. dr. Ion D. Pachia, afost publicat
mai întâi în revistatimi
orean
Caietele Dacoro-mâniei, anul II. Nr. 3/22/Martie,21 Iunie 1997, p.1 sq, la rubricaLira din Cogaion (p. 6).Pagina urm
toare este înno-bilat
i de versiunea imnic
înlimba latin
. Imaginea ansamblu-lui exegetic pachian are dou
orient
ri categoriale: întâi, dis-tingem echilibrul (m
sura) medi-ta
iei în limbaj asupra limbajuluidiscursiv, f
a se l
sa absorbitde excesiva ispit
biografic
;apoi, sesiz
m suple
ea stilistic
de factur
apo-logetico-cre
-tin
, care izvo-
te tocmai dinkentron-ul aces-tei sublime ema-na
ii spirituale,ceea ce îi confer
o perspectiv
heliocentric
.În câmp se-mantic, metodade investiga
ieeste selectat
deun aparat con-ceptual, ce
inede superioare principii orien-tative, devenite c
uzitoare atât în prefigurarea expresivit
ii fi-losofice, cât
i în reflectarea co-loraturii ideologice. Consider c
este un procedeu fericit, fiindc
numai astfel sunt stimulate
untric dinamicile func
ionaleale structurilor de limbaj, che-mate s
releve pregnant valori-zarea mesajelor con
inute.Lucid
i curajos prezentat
,antropologia lui Ion Pachia Tato-mirescu poten
eaz
în
elegerealumii originare
i expresia ei es-tetic
prin dimension
rile gene-zice, extrase din mândria trecu-tului. Lumea explorat
i înf
i-
at
în celula prolific
a c
ii esteraportat
la indicii de continu-itate din cadrul protolimbii pe-lasgo-valaho-dace, puternic im-pregnat
istoric de cultul Zal-moxian, dar
i de metamorfozele
gânismului mitic; perioad
încare fondul lingvistic autohtonva fi fost interferat cu amprentalatinit
ii.Desigur, dincolo de acesteimportante simbioze spa
io-temporale, agentul realizator al judec
ii analitice este preluat deautor din sacra str
lucire a eco-ului Hristic, ajuns
i pe melea-gurile noastre sud-dun
rene prinmisionara voca
ie apostolic
.Vorbim despre evenimentul inau-gural al cre
tin
ii, funda-mentat pe hristologie trinitar
;revela
ie noetic
de suprem
m
-re
ie, prin care ne-a fost deschis
întru mântuire eternitatea Bise-ricii Universale: „
i Iisus le-a zisiar
i: Pace vou
! Precum M-atrimis pe Mine Tat
l, v
trimit
iEu pe voi.” (Ioan 20,21-22); „Ce-rul
i p
mântul vor trece, dar cu-vintele mele nu vor trece” (Matei24-35); „Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh
i via
” (Ioan6-63).Din acel moment, produs demajore reverbera
ii ancestrale,vie
ii umane i-a fost înnoit
pre-dic
ia escatologic
.Într-o alt
ordine, crea
iaSfântului Niceta Remesianu «Te,Deum, Laudamus... », scris
la începutul prim
verii cre
tinis-mului, este o poezie cosmic
, înc
rcat
de o ardoare
i o in-tensitate care preg
teau
i fa-vorizau libert
ile suflete
ti, si-tuându-le în plan ontologic.Indica
ia de excelen
„Argu-mente interne” o voi trata în nu-
rul urm
tor al revistei.
Re\ntoarecerea la origini*
N.N. NEGULESCU