Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • s5 Frumusani Semiotica-Naratiunii

    Uploaded by

    Denisa Nicoara
    27 views16 pages

    Original Title

    s5_frumusani_semiotica-naratiunii

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF, TXT or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    27 views16 pages

    s5 Frumusani Semiotica-Naratiunii

    Uploaded by

    Denisa Nicoara

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    D Roverter Fracufaut M9, “Sewiched ; Socatedl 3." Ingi, Tush. Garopean . 5, SEMIOTICA NARATIUNU 45.1. Revalorizarea modern a naratiunit Filosofia contemporand (Ricocur, Me Intyre) defineste omul ca animol @ récis, a eirui unied cenitudine consti in afi narat (Notre seule certitude e'ét eve narré Paul Ricoeur) ‘Narajivnea a existt in orice societae; ea i metafors pave si fie peste tot. Uneori activ i evident, alteort fragmenta si ascunsd, a subintinde nu dour ficfiunea literart sau conversuia, ci pro- fectele cotidiene, planul unet inteprinderi, intriga cinematograticd. roducerea de narajiuni este strategiaeare ne permite 38 facera lume ‘ind un model esegil de organizare a datelor. indepte fil atte caer tine ce gen de texte ar tebuiabordate, Einstein ar fi rispuns: basme. Simpli butad, dar i atimarea vali euristce, de eaalizator al ‘naaginie’ pe care 0 poate sur acest form de asafiune ‘Eu ered pentru a povestrebue in primul sind si construiett ‘© lure, et mai mobilatd posi, pind in cele mai mici detalii. Dack a5 ) virwalului (evantafal DANIELA ROVENTA-FRUMUSANE (1960: 29) gi AJ. Gioioas: vinter- matrcild atemporl ite sesizarea structui elementare a snonifcatiei (1966: 204), Eximinind.strvetura clementari a semnificalieinarative, ‘Greimas consider ea invari acrant predicatele si circumstangele ‘Modell actantal oferi o nou viziune asupra personajului, ‘care departe de 2 fi asimilat unei finje psibologice sau metafiziee putine sisterului global al acfiunit prin former acton (a structurit narative profunde) gi aror a structuri superficiale discursive). ‘Acta sink close de actor co nu pot fi stabil ett pomind de ta un corpus de texte: ,0 artculare dl actor constiuie un basm partcul, co sructurit de actan, un gen. Actanii posed deci un statut metaling- istic in raport cv actor, ef presupun de altfel analiza funefionall sau coastitiren sferelor de acjune” (AJ. Greimas, 1966: 175), ‘Opoziia narativd actanvactor se suprapune celei morfologice, rmorfemformant. Astfel actantul ,moarte™ poste avea actualizarca sinucidee, acident de magin8, crimd prin ottivire, Impuycare ete, Un sactant Al poste fi reprezentat de mai mui actori (al, #2, a3}; astfel adjuvant este reprezentat fn Harap-Alb de actori precum Pisirii, Setl8, Geil te rs Un singur actor, a, poate sineretiza mai multi actanti (A, A2, 3). : ng SEMIOTICA, SocieTaTE, CULTURA rou! unui basm poate ft gi destinatorul programului natativ fn camul fn eare isi propune singur misiunes si chiar dest programului ctnd eduarea este in bencficiul si G9 AL Al ry tn iaconia consti acest model tebe amin Lien Tessie care im Elemente de sintad src (1959) recuge la nofiunea de actant subject si actant object pentru a descrie structura sinlatct«propzi, Vladimir Prpp cu cle spt fore do actune si Btienne Souriow (Les 200.00 situations dramaviqus). Soran Aistinge in text dramatic: " tar eal vacation uel ear i ie ool su Yalore ori subi (cstv regi si ce) Paiva sau beer! a vine ico comin dn care seta ace pare) are sau opozant: aan sau abil, Laas Pomind de la aceste modcle de orientate sintacticd, Greimas edi o investvie semantica.,actnsi spar sub forma de sememe con- struite, ca Tocur stable in interirulrejele axiologies” (A.J. Greimas, 1966: 185) si spectaculard (prin filiera Souriu: :nicrouniversul semantic nv poate fi definite inureg de semnificaye deci fn misura 120 DANIELA ROVENTA-FRUMUSANL n-care poste aniea in fajanoasiri ea spectacol simp, ca structork ctanfald (AS. Greimas, 1966: 173). Destinator ———> Obiect = Dest Adjuvant_———* Subiect ——— Opozant Prima eategorie subiectlobiect produce o polaizare actanial Iegatl de ciutare (vezi basmol popular, mit), etutare a obiectului dorinfei (Nleana Cosinzeana, Tinerele fara batrinefe ete); categorie ‘precumpénitorsintactif, axa subiecVobiect se reinvesteste semantic {in cuplul agentpacient, rlafia uiffewtoare find conceptul de dorinys si modaltatea voltivd (Voulor). Articulate tn jurul axe dorinje, ‘besmul, spectacolul dramatic, mitul se acwalizeazA in diverse po- vestr ale chur” mitice gi practice (A.J. Greimas, 1966: 177). ‘Axa destinaloridestinatar este cea x cootrolul.valorlor ga repartitiei lor Ine personajes este axa cunoasterit sta puter (savoir mt facilitearA sau fropiedich acjiunea si comunicarea, Produce circumstanjcle gi madalitiile aciunil, dar nu este nesesarmente reprezentati de personae. Uneori © vorba de proiefii ale voinjei de aeyiune si rezistenfa imaginard subicctulut (AL. Greimas, 1966: 190). Gx aceste ei cuplurt aetantale Greimas elaburear’ modelul ‘ctanjal mits bazat pe ebicetul dons, vzat de subice, situa ca obiest de comunicare intre destinator gi destinatar si a eirui objinere este faciitatimpicicatl de atiuneeadjuvanilor respectv opozanfitr. Echivalorea model actangialistructurd narativ se testizeaza prin intermedial noyiunii de actant, nojiune cheie # semiotic {_Susceptibild si ocupe tn loe esengial fn tooris universalior limbajului nofiaes de actant a eunoscut o dezvoltare considerabil si 12 SEMIOTICA SOCIETATE, CULTURA fa dotasat progresiv de materia sa_primi, cca a discurstiilor Sigurative din folelor si mitologie. Chiar daca modell actanfal a Ascut in matices discursuilor narative, el gia dovedit deplina ficaitate‘eursted int-un cfmp extins, cel al discursuritor non | figurative” (D. Bertrand, apd J, Bits, 1994:27)7 j Modelul actanjial a fost seeupecat de publicftte, comunieatea politica, juried et, ea ce a contibuit la extinderea maretivtii de la Seflun si cotdian ta medicng,istori, seus tinific in gener. Prin intermedl acest riguroesepoziiont sintatice mesajul publica, de pil, va constr edutarea erouli (cowboy. eae famesz Matboro) Beneraté de un destinator (supra cul unei societifi modetne i care Virlitatea este repezentat si de consumul de fgii), facilitate un ‘ajwant (git promovate),dinamitaté de un opacana (toate celeste 1mirci do tigi), Obicetl citi este att de cunoscut —spaful ibe $i venturi — Far West, in asocierea cu fgirile Mariborg— ict scestea a sin sugerte decit metonine, muzieal yi grafic: Marlboro County (poche de git nepiind nici un momen 5.1. A. J.Greimas si schema narativt Cu modelul ctanyial at tui Greimas coveafia dintre-intrigh i persona) este adust la nivelul cel mai inalt de radicalitate, anterior ‘oricérei figurri sensbile” (P. Ricueur, 1990: 173). De aceea nici ny ‘e.va mai vorbi de persona}, cide actany, gomind reprezentareaantco- Pomorfic# a agentulu si redvcindu-! la un operdior de. acti ta rogramol naraty, ‘Spre deosebire le Propp, Greimas va pleca de la relaile fare actenft pentru a genera combinatorics acum (lupe, elutr, probe, Cconitacte et.) ,mostenind” ins dificult proppiene ale. decro. nologizinistructurié narative, 122 DANIELA ROVENTA-FRUMUSANL [Romaniind schema proppiani consideratl.cterogent (Fonefia pleearea eroului” corespunde unciaefiun, in timp ce func tips, prejuici” reprezinta o situalc,o stare), Geis reser Forma camo nicd a povestisi att ca relic inte personaje ~ modelul actantfal = cit si ca suecesiune de actuni ~ schema arava Ultima reformulare fi permite © nov’ secvenializare In termeni de proiectie par

    You might also like