Professional Documents
Culture Documents
GLOBALIZAREA
Efecte pentru România
21 ianuarie 2011
1. Introducere: ce este
globalizarea………………………………………………………………………………pagina
1
2. Beneficii pentru România rezultate din
globalizare……………………………………………………pagina 4
3. Costuri pentru România generate de
globalizare……………………………………………………...pagina 5
4. Concluzii……………………………………………………………………………………………
……………………….pagina 8
5. Bibliografie…………………………………………………………………………………………
………………………pagina 8
2
1. INTRODUCERE: CE ESTE GLOBALIZAREA
1
Mircea COŞEA, Economia Uniunii Europene, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2007, p. 10.
3
La nivelul principiilor, normelor şi standardelor în diferite domenii (tehnic,
comercial, contabil, al calităţii mărfurilor, monetar-valutar, politic, etc.),
globalizarea trebuie să asigure atât o cuprindere generale a problematicii mondiale
(având în vedere că totuşi oamenii cu problemele lor sunt asemănători peste tot în
lume), cât şi o aplicare specifică la probleme particulare locale, în timp şi spaţiu,
după principiul “Gândeşte global, dar acţionează local!”.
Cetățenii au fost consultați (prin referendumuri, dar nici aceasta peste tot)
nivel, tot mai invizibil, mai de neînțeles și mai intangibil pentru popoare;
2
Uniunea Europeană, noua Uniune Sovietică, în http://saccsiv.wordpress.com/2009/03/26/documentare-celebre-
%E2%80%9Evladimir-bukovsky-uniunea-europeana-noua-uniune-sovietica%E2%80%9D-subtitrare-in-limba-
romana-si-o-analiza-a-sa/
4
Membrii Parlamentului aduc la îndeplinire ordinele familiei politice europene
din care fac parte, nu a popoarelor din care provin și care i-au ales, exact ca
membrii “parlamentelor” comuniste!
Limitarea cuvântului la câteva minute în Parlamentul European, ceea ce arată
Achitarea unui bir imens de către membri (numai România plătește 1,1
etc.);
Corupție generalizată și risipă uriașă (multe cazuri dovedite de fraudare a
omului obișnuit;
Cei care semnalează neajunsurile sunt ridiculizați, reduși la tăcere,
5
Fiind multinațională, ca și URSS, UE are același scop, practici și produce
pierderi, dezastru, suportate din plin (tot) de cei mici, săraci și marginali,
eventual membrii mai recenți….;
S-au schimbat doar komisarii cu comisarii…
5
De exemplu, suspiciunile și tensiunile franco-germane (și chiar intra-franceze ori intra-germane, după reunificare)
sau româno-ungare nu s-au redus cu nimic!
6
În toate domeniile: economic, comercial, financiar, bancar, valutar, de asigurare a resurselor (în special energetice),
de securitate, sociale, etc. Și nici nu are șanse să realizeze pe termen scurt și mediu, în condițiile în care politica
socială a eșuat, iar actuala criză economico-financiară a lovit-o năpraznic!
6
1. Libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi
Pentru România, costurile sunt în mod evident mai mari decât beneficiile.
În mod sintetic şi concentrat, costurile (dezavantajele) induse de procesul de
globalizare pentru România, în opinia mea, sunt:
1. Reducerea prerogativelor de suveranitate naţională (pe cele două componente:
7
2. Polarizarea bogăţiei, de la ţările cu economie emergentă (în curs de
dezvoltare), aşa cum este şi România, către ţările cu economie dezvoltată, atât
prin structura economiei şi nivelul productivităţii sociale a muncii, cât şi prin
mecanismele de putere şi mecanismele preţurilor („foarfeca preţurilor” şi
preţurile de transfer):
• Ţările dezvoltate au o producţie mai diversificată şi de calitate mai
bună, fapt ce facilitează comercializarea (valorificarea) acestora la
preţuri mai ridicate;
• Ţările dezvoltate exportă produse înalt prelucrate, care încorporează
mai puţine resurse deficitare dar mai multă inteligenţă tehnică, la
preţuri ridicate, şi importă din ţările subdezvoltate produse puţin
prelucrate şi resurse naturale (materii prime, resurse energetice), la
preţuri scăzute;
• Ţările cu nivel mai ridicat al productivităţii sociale a muncii realizează
mărfurile la costuri mai reduse, ceea ce le creează un avantaj
competitiv suplimentar, ducând la realizarea de supraprofituri;
• Companiile multinaţionale importă în ţările unde au filiale materii
prime la preţuri supradimensionate dar exportă produse prelucrate în
ţările de origine sau pe terţe pieţe la preţuri scăzute artificial, realizând
alte supraprofituri, pe care le transferă altfel pe nesimţite în zone unde
gradul de fiscalitate este mai scăzut7 (ţările de origine, ţările în care au
sediul social, altele decât cele de origine, sau în paradisurile fiscale);
• Ţările şi grupările de ţări care au monedă convertibilă la nivel global
sau regional (SUA, Marea Britanie, Elveţia, Uniunea Europeană,
Japonia, etc.) primesc substanţă netă (produse, servicii, energie,
7
Atunci când între ţările lor de origine (sau unde îşi au declarat sediul social; de exmplu, firma Neckermann/Thomas
Cook, cu capital majoritar german, are sediul social în Elveţia, considerată paradis fiscal şi sanctuar bancar) şi ţările
gazdă nu este semnată o Convenţie de evitare a dublei impuneri şi garantare reciprocă a investiţiilor de tip
UNCTAD, care avantajează ţările-gazdă, adică prevede că profiturile se impozitează acolo unde s-au realizat, ci tip
OECD.
8
resurse, informaţii, etc.) în schimbul hârtiilor colorate reprezentând
bancnote (monedele lor naţionale devenite valute convertibile, mijloace
de plată, de schimb, de tezaurizare şi bani universali);
• O altă formă a abuzului de putere a ţărilor dezvoltate, a marilor bănci şi
a organismelor financiare internaţionale este impunerea unor condiţii
înrobitoare în relaţiile economice cu celelate ţări (practicile unor
companii ca Bechtel şi ale altor „asasini economici” în diverse ţări sunt
notorii).
3. Pierderea identităţii culturale:
(amestecul genetic cu alte populaţii). În plus, copiii proveniţi din familii mixte
şi în special inter-rasiale trăiesc drama confuziei identitare, lingvistice şi
8
Care dacă sunt purtate cu cozorocul în faţă, îngustează câmpul vizual şi deci mental, dar măcar apără privirea de
razele solare puternice; dacă sunt purtate cu cozorocul aşezat lateral sau pe ceafă, nu mai au nici măcar această
utilitate; în nici un caz nu trebuie purtate pe cap în clădiri sau şi mai grav la masă, decât dacă se doreşte mascarea unui
păr nespălat şi neîngrijit cronic. Cât despre alimentele şi obiceiurile alimentare gen Fast Food, ce să mai vorbim....
9
culturale, şi a respingerii de către ambele grupuri etnice sau rasiale din cere
provin părinţii.
5. Dezrădăcinarea naţională, deposedarea de proprietăţi şi îndepărtarea de zona
4. CONCLUZII
5. BIBLIOGRAFIE
Bucureşti, 2005.
10
2. Cristina CĂLĂRAŞU, Globalizare lingvistică şi anglicizare, în:
www.ebooks.unibuc.ro/filologie/dindelegan/25.pdf
3. Mircea COŞEA, Economia Uniunii Europene, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2007.
4. Iulian FOTA, Globalizare şi buna guvernare, suport de curs master UCDC,
6. www.ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare.
7. http://saccsiv.wordpress.com/2009/03/26/documentare-celebre-
%E2%80%9Evladimir-bukovsky-uniunea-europeana-noua-uniune-sovietica
%E2%80%9D-subtitrare-in-limba-romana-si-o-analiza-a-sa/
11