Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cap 2

Cap 2

Ratings: (0)|Views: 16|Likes:
Published by antonetaantohi

More info:

Published by: antonetaantohi on Jan 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/21/2011

pdf

text

original

 
CAPITOLUL IIMETODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE ÎNSOCIOLOGIEII.1. Etapele cercetării sociologice
În punctul iniţial al oricărei investigaţii, cercetătorul se aflăîn faţa a două alternative:
A.
De a-şi alege singur problema de cercetare;
B.
De a recepta o comandă.
A.
În prima variantă, este normal ca în alegerea respectivă săintervină şi subiectivitatea cercetătorului, dar există cel puţin patruelemente constrângătoare:1.  orientarea  spre  probleme  de  interes  major  pentrusocietate;2. încadrarea în plafonul de mijloace materiale;3. specializarea echipei de cercetători;4. gradul de dezvoltare a diverselor ramuri ale sociologiei,bibliografia existentă, apariţia unor "teme la modă" sau de interesmajor.
B.
În varianta a doua, este lansată o comandă de cătreorganisme de decizie, unităţi economice  sau  sociale.  Aceastapresupune analiza gradului de relevanţă teoretică şi practică pe care oare tema propusă.Tema prevăzută în comanda de cercetare este convertită înlimbaj sociologic, apoi  de comun acord cu beneficiarul  sedelimitează sfera şi conţinutul temei, aria socială investigaţiilor şi tim-pul necesar pentru desfăşurarea cercetării până la finalizarea ei.Legătura dintre cercetător şi beneficiar este cuprinînschema orientativă anexată, privind etapele cercetării sociologice (veziAnexa I).
12
 
Noi considerăm că orice investigaţie sociologică porneşte dela trei etape mari:I. Pregătirea cercetării;II. Culegerea informaţiei;III.Valorificarea informaţiei prin metode şi tehnici specificede prelucrareAcestea  pot fi la rândul lor sub-etapizate.
I. Pregătirea cercetării
Este etapa de importanţă covârşitoare pentru desfăşurareaefectia cercetării şi rezultatele finale obţinute.  Există destulecercetări sociologice ratate din lipsa unor preparative corespunzătoare:carenţe  de  construcţie  a  instrumentelor  de  lucru  -  îndeosebi  achestionarelor, de instruire a operatorilor, de alegere a eşantionului.Gradul în care se realizează exigenţele acestei faze depindeatât de factori subiectivi: priceperea sau nepriceperea sociologului, câtşi de factori obiectivi: noutatea completă în abordarea fenomenului,lipsa de timp şi de bani.Principalele  operaţii  care  se  cer  realizate  în  etapapregătitoare sunt prezentate în continuare.
Elaborarea proiectului de cercetare
Acesta  poate  avea caracter preponderent  explorativ  saupreponderent explicativ.În  această  fază  se  constituie  "obiectul  epistemic",  sestabilesc obiectivele şi scopurile cercetării.
Studierea bibliografiei 
Deşi în sociologie este posibil saltul peste această etapă,spre a evita "excesul de originalitate" al unor cercetători pledămpentru realizarea ei. Studiul bibliografiei permite ameliorarea munciisociologului din următoarele perspective:-  utilizarea unor scheme sau teorii explicative a căror validitate afost testată;- folosirea unor ipoteze de lucru rezultate dintr-o cunoaştereprealabilă a domeniului;- aplicarea unor metode, instrumente, procedee care au condusdeja la rezultate consistente în domeniul respectiv.
13
 
Consecinţa  de  cea  mai  mare  valoare  o  constituieposibilitatea comparării rezultatelor studiilor sociologice empirice.Astfel se asigură caracterul cumulativ al cunoştinţelor dobândite,drept condiţie de bază a dezvoltării unei ştiinţe.
Precizarea conceptelor 
În sociologie există o penurie de concepte bine precizate,conceptele fiind în majoritate împrumutate  din limbajul  comun.Astfel, în 193l, americanul Eubank a întocmit o listă cu noţiunileprincipale folosite în 8 lucrări de sociologie cu caracter general, aleunor autori diferiţi, listă care cuprindea în total 146 concepte. Dintreacestea, nici unul nu a putut fi regăsit în toate cele 8 lucrări; unconcept comun s-a regăsit în 7 dintre acestea, iar două conceptecomune în 6 lucrări.Exemplul  invocat  impune  ca  la  începutul  oricărei  cercetărisociologice să se definească principalele concepte.
Operaţionalizarea conceptelor 
Este un ansamblu de operaţii prin care însuşirile definitoriiale noţiunilor pot fi identificate sau măsurate în universul empiric.Literatura de specialitate face distincţie între concepte:- ideale, abstracte, latente, neoperaţionale;- empirice, manifeste, concrete, operaţionale.În sociologie apar frecvent două tipuri de noţiuni: distincte,precise sau de tip atributiv (de ex: retribuit, căsătorit, elev, absolventde liceu etc.) şi noţiuni vagi, de tip variabil, care comportă grade deapartenenţă (de ex.: coeziunea grupului, integrare socială, calitateavieţii, satisfacţie în muncă).Este nevoie ca
prin operaţionalizare noţiunile variabile să fie transformate în noţiuni de tip atributiv
.P.Lazarsfeld,  în  lucrarea  "Qu'est-ce  que  la  sociologie",sintetizează etapele care duc de la concept la studiul empiric, adicăesenţa operaţionalizării:
1.
Iniţial avem o imagine sau o reprezentare destul de vagă aceea ce înţelegem printr-o noţiune;
2.
Specificarea conceptului prin descompunerea  reprezentăriiîn componente ce constituie diverse aspecte sau dimensiuni aleconceptului;
14

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->