Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Gestionarea Crizelor de Imagine

Gestionarea Crizelor de Imagine

Ratings: (0)|Views: 63|Likes:
Published by rallukb

More info:

Published by: rallukb on Jan 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/21/2011

pdf

text

original

 
Ş
COALA NA
Ţ
IONAL
Ă
DE STUDII POLITICE
Ş
I ADMINISTRATIVE
CURSUL :GESTIONAREA CRIZELOR DE IMAGINE 
 
Conf. univ. dr.Ion CHICIUDEANCadru didactic asociatValeriu
Ţ
ONE
Ş
 
 
 
GESTIONAREA CRIZELOR DE IMAGINE
C U P R I N S
1
. Introducere2. Tema
1
. Imaginea organiza
ţ
iilor3. Tema 2. Gestionarea imaginii organiza
ţ
iei4. Tema 3. Tipuri de crize5. Tema 4. Criza organiza
ţ
ional
ă
 6. Tema 5. Criza de comunicare7. Tema 6. Criza mediatic
ă
 8. Tema 7. Criza de imagine9. Tema 8. Analiza crizei de imagine
1
0. Tema 9. Tehnici de rezolvare a crizei de imagine
11
. Tema
1
0. Comunicarea în situa
ţ
ii de criz
ă
. Ghid practic
 
 
GESTIONAREA CRIZELOR DE IMAGINE
3
TEMA
1
 IMAGINEA ORGANIZA
Ţ
IILOR 
Imagologia s-a afirmat ca domeniu de cercetare dup
ă
cel de-al doilea r 
ă
zboi mondial, avândca obiect de studiu, la începuturile sale, modul cum se "v
ă
d" na
ţ
iunile unele pe altele. Din aceast
ă
 cauz
ă
, ea a fost considerat
ă
fie o ramur 
ă
a literaturii comparate, fie o ramur 
ă
a istoriei sauetnologiei. În extensiunea sa maxim
ă
, se consider 
ă
c
ă
"
orice reprezentare mental 
ă 
a realit 
ăţ 
ii poate fi obiectul studiului imagologic
"
1
.Studiile realizate în ultimul timp, în special de psihosociologii francezi, în domeniulreprezent
ă
rilor sociale, ne îndrept
ăţ
esc s
ă
plas
ă
m aceast
ă
disciplin
ă
 
ş
tiin
ţ
ific
ă
în spa
ţ
iul psihologieisociale. Putem, astfel, afirma c
ă
orice actor social individual sau colectiv are o reprezentare social
ă
,care poate fi obiectul, pe de o parte, al unui studiu psihosociologic,
ş
i, pe de alta, al unei strategii deevaluare
ş
i interven
ţ
ie cu finalitate preponderent practic
ă
. Se poate, deci, vorbi despre reprezentarea
ş
i imaginea social
ă
a unei firme, a unei colectivit
ăţ
i, a institu
ţ
iilor statului (Pre
ş
edin
ţ
ia, Guvernul,Parlamentul, Armata etc.) sau a unui personaj politic.Condi
ţ
iile aduse de evenimentele din decembrie
1
989 în spa
ţ
iul circula
ţ
iei informa
ţ
iilor  publice - pluralitatea surselor de informare, accesul liber la informa
ţ
ie, afirmarea real
ă
a libert
ăţ
ii deexpresie în mijloacele de informare în mas
ă
- conduc la necesitatea unei abord
ă
ri
ş
tiin
ţ
ifice aimaginii organiza
ţ
iilor, în general,
ş
i a institu
ţ
iilor publice, în special.
1
. Imaginea social
ă
a organiza
ţ
iilor
1
.
1
. Rolul imaginilor sociale ale organiza
ţ
iilor
Cu cât organiza
ţ
iile sunt mai mari
ş
i desf 
ăş
oar 
ă
activit
ăţ
i mai complexe, cu atât situa
ţ
ia lor depinde mai mult de conexiunile pe care le realizeaz
ă
, cu atât imaginea despre organiza
ţ
iecondi
ţ
ioneaz
ă
mai subtil performan
ţ
ele acesteia.Se poate aprecia c
ă
imaginea unei organiza
ţ
ii este obiect de patrimoniu
2
, fie c
ă
estemo
ş
tenit
ă
(de exemplu, imaginea unor firme ce a traversat nealterat
ă
mai multe decenii, fiind în totacest timp un puternic factor de promovare a produselor firmelor respective), fie c
ă
este inclus
ă
întotalitatea bunurilor organiza
ţ
iei (imaginea unor firme este considerat
ă
mai valoroas
ă
decâtansamblul mijloacelor fixe ale acestora; spre exemplu: Coca-Cola, Rolls-Royce etc.), fie c
ă
esteconsiderat
ă
ca dimensiune nematerial
ă
, subiectiv
ă
, dar care poate fi apreciat
ă
în bani, întrucât arevaloare de pia
ţă
.O imagine bun
ă
a organiza
ţ
iei are o influen
ţă
major 
ă
asupra reu
ş
itelor în afaceri, în timp ceo imagine negativ
ă
afecteaz
ă
, uneori în propor 
ţ
ii incredibile, succesul organiza
ţ
iei. Acest fapt este bine în
ţ
eles de exper 
ţ
ii firmelor de succes din occident
ş
i din ce în ce mai bine în
ţ
eles de oamenii deafaceri din
ţ
ara noastr 
ă
.
1
Lumini]a-Mihaela Iacob,
 Imagologia [i ipostazele alterit`]ii: str`ini, minoritari, exclu[i.
În: Adrian Nicolau, GillesFerred,
Minoritari, marginali exclu[i
. Editura POLIROM, Ia[i,
1
996, p. 40
2
Patrimoniul reprezint` “
totalitatea bunurilor mo[tenite de cineva de la p`rin]i, \nainta[i; totalitatea bunurilor careapar]in unei colectivit`]i; totalitatea drepturilor [i obliga]iilor cuiva [i care pot fi evaluate \n bani”.
(
Mic Dic]ionar al  Limbii Rom#ne
, Editura {tiin]ific`, Bucure[ti,
1
974 s.v.
patrimoniu
)

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->