ELECTRONICA DE PUTERE II

1. M.P. Diaconescu, I. Graur, CONVERTOARE STATICE. Bazele teoretice,

elemente de proiectare, aplicaţii, Ed. „Gh. Asachi” – Iaşi, 1996.
2. M.P. Diaconescu, I. Graur, MUTATOARE. Baze teoretice, elemente de
proiectare, Rotaprint – Iaşi, 1978 (1980).
3. A. Kelemen, Maria Imecs, ELECTRONICA DE PUTERE, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1985.
4. Florin Ionescu ş.a., ELECTRONICA DE PUTERE. Convertoare statice, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1988.
5. Albu Mihai, ELECTRONICA DE PUTERE, Ed. Venus – Iaşi, 2007.
6. Marcel Adam, Adrian Baraboi, ELECTRONICA DE PUTERE. Invertoare
statice, Ed. Venus, Iaşi, 2004
7. Notiţe de curs

1
 ELECTRONICA DE PUTERE - cuprinde comutaţia, comanda, reglarea şi
convertirea energiei electrice, utilizând ventile semiconductoare cu dispozitivele lor
de măsură şi control.
Deci: EP este partea de comandă, care comută şi converteşte energia electrică, asigură
legătura între producătorul de energie electrică şi consumator. Partea de putere, convertorul,
conectează între ele 2 sau mai multe sisteme electrice potrivind parametrii lor electrici în vederea
conectării lor între ei.

Producerea
energiei
electrice

EP Conducere şi Prelucr.
CONVERTOR reglare datelor

CONSUMATOR

4 funcţii de bază ale conversiei energiei electrice

1. - Convertorul de c.c. cu intrarea în c.a. (redresorul R)
2. Convertorul de c.a. cu intrarea în c.c. (invertor)
3. Convertorul de c.c. cu intrarea în c.c. (V.T.C. sau chopper)
4. Convertorul de c.c. cu intrarea în c.a (conv. de "f")
- Clasificarea făcută în funcţie de sistemele electrice între care este conectat convertorul.
Cu intrare
CONV.
în c.a. Din Fig. rezultă:
de c.c.
- forma energiei înainte de
~ =
V.T.C.
V. de c.c.

I REDRESOR Cu intrare convertire;

în c.c.
- prezentarea simbolică a

Cu intrare
modului de convertire;
în c.a. INVERTOR - denumirea modului de
II
~ = conversie şi tipul posibil de
CONV.
de c.a. conversie.
Cu intrare
în c.c.

Sintetic C.S. se pot clasifica:

2
 G G
= c.c. ~ c.a.

U d1 U d1
_ U d1 U1 U1 _ U1 U1
_ ~ _ ~
_ ~ ~
~ _ _ ~ _
~ ~ ~ ~

U2  U 2  U1 U 2  U1 U 2  U1
U d 2  U d 1 U d 2  U d1 Ud 2 
f 2  f1
f2  f 2  f1 f 2  f1

C. de c.a. C. de c.c. C. de c.a.

REGIMUL DE REDRESOR ŞI DE INVERTOR LA CONVERTOARELE

COMANDATE
 = 30 o

Din relaţia de mai sus 

Udi  max pt.  = 0 şi,
Udi = 0 pt.  = 90o.
Pt.  > 90o  Udi < 0
 = 90o  = 0o150o (180o).
U 0
Pt.   90 I  0  o
d
di

puterea schimbă de semn

 INVERTOR
- unghi de comandă de invertor
 = 120 o
 = 180o - 
la  = 180o   = 0.
s - unghi de stingere

max = 180o - s
În jurul lui  = 90o  Udi ~ Ucd
U
  kU c  A  d  max. pt.  = 90o
Uc

3
 U d
1 Ud

U d U d
 
U c 
( = kUc şi k = ct.)
30o 60o 90o 120o 150o 180o

-1

CONVERTORUL CU DOUĂ PULSURI

- pt. puteri de cca. 10 kW - încărcare nesimetrică
- greutăţi în filtrarea curentului pe partea de c.c.
- cu punct median (M2)
- în punte (B2)

CONVERTORUL M2 IDEAL
ip up

- pct. de comutaţie naturală coincide cu

momentul trecerii prin zero a tensiunii
us1 us2 () se măsoară de la acest punct.
is1 is2 Ud - conv. necomandabile un caz particular
M
de la cel comandabil
V1 V2 L id

u 
2U s
x
 0  2
  3
2
2 2
is1
id x
is2
x

4
 

1 2 2 2
U d 
 
2 2U s cos xdx 

U s 3 cos  sau Ud  0,9Us cos
 
2

1 2 I
I s1  I s 2   I d2 dx  d dar Ip = Id 
2  2

2
1  
Ss  2U s Is  2 U d I d  Pd  1,57Pd
2 2 2 2
 1 
Sp  2 U p I p  2 U d I d  Pd  1,11Pd
2 2 2 2
Sp  Ss 1,57  1,11
de unde: S   Pd  1,34Pd .
2 2
Deci S > ca Pd cu 34%.
- apare o premagnetizare a coloanei cu Id/2  primarul în inel sau secundarul în
zig-zag  evită premagnetizarea, fără a modifica puterea de calcul a transformatorului.

- tensiunea pe ventilul blocat este:


U inv  2  2 2U s  2  2 2 U d  U d
2 2
 pt. Ud = 110V  Uinv = 700 [V]  max. 200 V.

CONVERTORUL MONOFAZAT IDEAL ÎN PUNTE (B2)

- ac. nr. de pulsuri (M = B)
2 2
U d  U s cos   0,9 U s cos 

is = i p
3
1 2 2
Is  I p  I dx  I d
2  d

2

Sp  Ss  S  U s Is  U p I p  Pd  1,11Pd
2 2
200Vc.c.  220Vc.a.

5
 ip up

us/2 us/2
V1 V3
V2 V4
id
Ud
L M

CONVERTORUL (B6) CU ŞASE PULSURI ÎN PUNTE

R S T

Tr. M31  Zs1  Is1

M32  Zs2  Is2
M31 M32

I0 = 0
D1D3 Zs1 = Zs2
D4D6
Zs1 +  Is1 = Is2
+   Is1 - Is2 =I0=0

Zs2
Din M31 şi M32  B6 ( La conductorul de nul se poate renunţa)

R S T
(1) (2) 3) - tensiunea de ieşire pentru B6 
cu 2  M3 înseriate;
- tensiunea sistemelor legate în
Up1 Up3
dublă stea în opoziţie a celor 2
Tr. stele  sarcina R,L
ip1 ip2 ip3 - fiecare ventil conduce câte
2 
3
(din 2  3 din 2 tiristori
us1 us2 us3
V1 V4 înseriaţi pe fazele alăturate)
- nu  componentă continuă
V2 V5  2 
 
 3 
V3 V6 id
Ud
L R

6
 u
V1 V2 V3

0 x

 
 
V5 V6 3 3
V4
Ud (B6)
U1d (M31)
x
U2d (M32)

isR(ipR) x

isS(ipS) x

isT(ipT) x

iLR=ipR-ipT
x

- curenţii primari pe fază se deduc pe baza relaţiei de solenaţii:

sw
w pi p  w sis  0 (cu i p  i s w )
p


1 3 3 2U s  3 6
Ud  2  2U s cos xdx  sin x 3  Us
2    
3 3 3

2,34
sau Ud 2,34 Us  U d  3 U sL  1,35U sL
  
 3 
 1 2 dx   2 I
- iar în sarcină: 0 I  2  I
 2  d  3 d
  
 3 
2
- ip = i s  I p  I s  I d
3
- puterile aparente ale primarului şi secundarului transformatorului sunt egale

7
  2 
Sp  Ss  3U s I s  3 Ud I d  Pd
3 6 3 3
- foarte bună utilizare a transf. pentru B6
- iLR = ipR - ipT ~ sinusoidă
- pt. B6 comandabil 

 
1 3 3 2U s   3 2 3 6
U d  2  2U s cos xdx  sin x 3  Us 3 cos   U s cos 
2     
 
3  3  3

CONECTAREA DCG LA CONVERTOR

- aşa cum s-a arătat, în general pt. un convertor este necesar un nr. de DCG egal cu
nr. de pulsuri al conv.
- la M2, M3, B2 - treburile sunt mai simple
- la B6 sunt 6 DCG sincronizate la alternanţele pozitive respectiv negative ale
sistemului trifazat de alimentare
- comanda tirist. se complică întrucât fiecare tiristor dintr-o latură a punţii
funcţionează pe rând cu alte două tiristoare din cealaltă ramură a punţii
- T1 - T5 şi T6; T2  T6 şi T4; t3 cu T4 şi T5

R ST

R S T
Us T1 T2 T3 T1 T2 T3

x
T1 T4 0
T2 T5
T5 T6 T4 T5 T6 T4
T3 T6
Lf

8
 DCG1 T1
R ST
DCG2 T2

Tr. DCG3 T3
sincr.

DCG4 T4

DCG5 T5

DCG6 T6
Ucdă

- tiristorul care funcţionează împreună cu 2 th. ce comută se întăreşte conducţia cu

un impuls suplimentar

CONVERTOARE CU PUNŢI SEMICOMANDATE

R ST

- schemă cu valoare redusă a puterii

reactive  punţi semicomandate, nu
se com. funcţ. ca inv.
T1 D1 - ramuri de descărcare ( = 180o)  nu
poate trece în regim de inv.
T2 D2
- L suficient de mare la "" mari
T3 D3
Zs

9
 ud

isR
x
=0

isR
x
=60o

isR
x
=120o

U CV  U CV2
1 15 0

0....Un  CV1 - complet cd.  reglarea între

tensiunea "0" şi "Un" pe partea de c.c.
CV1 CV2
(T) (D) CV1 cu unghi de cd. limitat la 150o
pt. CV1  U CV1 150 o  U CV2
Zs

CONVERTOARE CU RAMURI DE DESCĂRCARE

R S T pt.  < 30o - dioda nu se deschide
pt.  > 30o - începe să preia curentul
- forma tensiunii este similară cu cea
Tr. corespunzătoare "c.î."
Expresia tensiunii redresate va fi:

D 3

Zs U 'di 
1
2U s cos xdx 
2 
3  3 
3 2U s    
 1  sin    2 .
T1 T2 T3 2

10
 ud

x Pt. CV cu M3 fără diodă

0 de descărcare 


1 3
id x U di  2U s cos xdx 
2 
3  3 
is1 x 3 6
 U cos .
2 s
is2 x Deci U'di - Udi 
is3 x

3 2U s   
U 'di  U di  1  sin      3 cos   
2   3  
3 2U s   
 1  sin  cos  sin cos   3 cos   
2  3 3 
3 2U s     
 1   sin  cos  sin cos  
2   3 3 
3 2U s     
sau U 'di  U di  1  sin      , are sens pt.   6
2   3 

- pt.   6 , U'di = Udi

- pt.   6  U'di > Udi  CV nu mai trece în regim de inversor şi ca urmare
valoarea medie a tensiunii redresate  la acelaşi unghi  de comandă (faţă de M3 fără
D).
ud

x
0

id x
is1
x
is2
x
is3
x

Deci pentru CV cu comandă de descărcare:

11
 
1 Id 2 1 Id  
IQ  sin xdx  cos   .
 2   2  3
 
3

Din M3 fără "D" şi cu "D" 

U di 1   
 1  sin    şi
U di 3  3 
3U s I d  
Q'  3U s I'Q  cos    de unde:
2  3
Q' 3U s I d 2   Q ' 1  
 cos   , deci  cos   ,
U di I d 2 3 6 U s I d  3 U di I d 3  3
- deci diagrama de putere reactivă a Q '
lui M3 cu diodă de descărcare  U di I d
pt. cazul real ac. valoare a puterii 30o
-

reactive trebuie majorată cu 20o 0

puterea reactivă datorată
comutării. 0o
U di
U di

CONVERTOARE PENTRU COMENZI REVERSIBILE

- reglarea vitezei U R M
n  n  a r2
k en k e k mn
- reversarea polarităţii

CONVERTOARE CU SCHEMA ÎN CRUCE SAU PARALEL ÎN OPOZIŢIE

- cel mai simplu 2  M3 cu ( ) ()
R
S
T
se poate extinde la cda. simultană a
-

TrR1 S R celor două convertoare

Tr2 S  R
T T
x xL1 x L2 x x x
T1 T2 T3 T4 T T 
 I
5 6
Tr1 - dacă URed  UInv  curent circulaţie pt.
Tr
T11 T12 T13 T21x T22x Tx23 că Ztotală a circ. este mică  icirc  1
-(+)
T11 T12 T13 T21 T22 T23 +()
M
L1 L2 T21 T22 T23
M 12
L1
L2 T11 T12 T13
 - schema cruce
schemă antiparalelă sau mai corect
paralel în opoziţie
- scheme cruce  în montaje cu M
- cele paralel în opoziţie  B
- valorile instantanee ale tensiunilor pe cele 2 CONV  diferă
-  curentul de circulaţie
1   2  180o  1   2  90o  U d1, 2  0

 1  90o    R
  2  90o    I

UmedR = UmedInv    
1   2 90o    90o    180o

13
 1=90o 1=60o

RED
x
CS I
0
INV

INV
x
CS II
0
RED

2=90o 1=120o

u CS2 uc = f()  ic prin :

- secundar trafo
ic - L2
CS1
x - tirisroare deschise
0 ic are aspectul unui curent pulsatoriu
c - sarcina pentru ic este inductivă (aproape "pur" L)
  între Uc şi ic = 90o

- Uc apare prins sumarea tens. de fază pe două faze vecine;

- pt.  şi Uc. se poate lua aceeaşi origine de fază şi anume momentul eg. tens. pe 2
faze sccesive
ic
 u c   3 2 U s sin t şi u c  2L
dt
3 2 Us
 ic  cos t  k "k"  din condiţia ca în momentul intrării în conducţie a
2L
tiristoarelor (t = ) curentul ic să fie "0"
3 2U s
 ic  (cos t  cos )
2L
Ic - ecuaţia cu ajutorul căreia se determină
legea de variaţie a curentului mediu de

14

0
30o 60o 90o 120o150o
 circ. f() se obţine prin integrarea ic

- conv. R  ic + is
- conv. I  conduce numai "ic"
- "ic" - constituie o sarcină permanentă a conv. evitând funcţionarea acestuia în reg.
de c.î.
- ic cu  ~ 90o  să nu depăşească (1020)% din curentul nominal al conv.
- conv. preia şi un Q ~ ic  şi d.p. dv. el trebuie limitat 1+2 = 180o sau ceva mai
mare, câteva grade pot micşora ic.

CONVERTOARE STATICE DE FRECVENŢĂ

- modifică parametri c.a.
- o parte sunt cu comutaţie naturală
Sist. de 2 clase: - convert. statice cu c. înter. c.c.
- conv. st. directe

(CSF, convertoare inseriate de frecvenţă, convertoare cu circuit intermediar de c.c.)

- din ce în ce mai utilizate pt. acţionările moderne cu viteză reglabilă cu
motoare de c.a. (asincrone sau de inducţie, sincrone, rotative sau liniare)
După natura filtrului din circuitul intermediar de c.c. se deosebesc două
categorii de CSF, şi anume:
- cu circuit intermediar de tensiune continuă;
- cu circuit intermediar de curent continuu.
U=ct.
f=ct. R I
L
~  M U=var.
C Ud
 ~ ~ f=var.

U=ct.
f=ct. U I
L
~  M U=var.
 Id=ct ~ f=var.
~

Invertoarele sunt componente de bază ale convertoarelor statice de frecvenţă.

- Invertor de tensiune-tensiune de ieşire "imprimată"
- Invertor de curent - curent de ieşire "imprimat"
- tensiune continuă constantă
- tensiune continuă variabilă

15
 Referitor la dispozitivele semiconductoare utilizate pentru realizarea
invertoarelor din componenţa CSF se pot menţiona următoarele:
- tiristoare SCR tq = 150-300s, rapide tq = 15-50s (puteri medii, mari)
- tiristoare de putere (MOS sau bipolare)
- tiristoare GTO.

CONVERTOARE STATICE CU CIRCUIT INTERMEDIAR DE C.C.

- 2 surse de frecv. diferite

- cascade subsincrone

3~
f1=50Hz
- CS1  I, CS2  R
n > n0 - suprasincron
CS1 CS2
- la trecerea prin n0, curentul este "0" şi
este necesar un mijloc de antrenare din
f2=Sf1
R I exterior.
D sau T cu comut
de la reţea

CONVERTOARE STATICE DIRECTE (CICLOCONVERTOARE)

- se folosesc M 1/2 < f1; aprox. cu o sin. cu cât raport frecv. este mai mare, cu cât nr. de
pulsuri este mai mare

16
 III Cadran I II III
Pauză Pauză

f1 = 50Hz 50Hz

020Hz
020Hz

- în ambele cazuri sunt de preferat convertoare statice cu 6 pulsuri;

- din punct de vedere al reţelei de alimentare ac. tipuri de conv. este echivalent cu
un convertor care funcţionează la comandă variabilă;
- factorul mediu de decalare al curentului faţă de tensiune devine relativ mic;
P  U d I d cos  cu Id = ct.
- în regim de conv. de "f", curentul nu mai este constant
I d  i a - ale cărui valori instantanee sunt proporţionale cu tensiunea continuă.
Oricum Id, este valoarea de vârf a lui "ia" şi se obţine pt.
 i a  I d cos 
Puterea pentru un unghi  se obţine prin înlocuirea în expresia puterii a lui I d
cu ia.

17
 Puterea medie se poate calcula la 1/4T, deoarece "" variază liniar cu timpul,
 = x.

12 2 U di I d  U I
1 1  di d
P 
  U di I d cos 2 xdx    2 x 
4
sin 2 x  2  2
0 0
2
în acelaşi mod pt. un conv. obişnuit.
Q   U di I d sin  şi ţinând cont de modificarea curentului de ieşire a conv. 

12 2U di I d  1  U I
 di d
Q   U di I d sin x cos xdx  sin x  2   .
   2 0
0
2
Deci factorul de decalare mediu, din: (relaţiile anterioare) 
Q 2 2
tg  a     arctg şi cos   0,8435 .
P  
- nu se realizează comanda tensiunii de ieşire a conv., ci se recurge la un reglaj
direct al curentului de ieşire, pt. care se prescrie o valoare sinusoidală la "f" dorită.

COMUTAŢIA FORŢATĂ CU TENSIUNE ALTERNATIVĂ SUPRAPUSĂ

R
S - propus de KŰBLER
T11 T
CV1 - comutaţie naturală
CV1 DCG Uc CV2 - funcţ. ca invertor
1116 - puterea reactivă necesară
L T16 comutaţiei este asigurată
T21
DCG de MS cu înfăşurare de
CV2 2126 excitaţie.
T26 Tr. - forţează comutaţia la viteze
Tr mici, prin suprapunerea unei Uc.a.
(ud)ci = (E) < ku=Cu t.e.m. indusă
M S
CV2 - este cu comutaţie externă

- comanda se face cu trenuri de impulsuri şi nu cu impulsuri izolate

- puterea lui Tr nu depăşeşte 10% din puterea MS.
COMUTAŢIA FORŢATĂ FOLOSIND REGIMUL DE INVERTOR
- trecând de la schema anterioară se poate întocmi o schemă la care dispare
Tr;
- se adaugă RI  circ. intermediar de c.c. cu reacţie şi de la sincronizatorul
"S";

18
 - în prezenţa tensiunii în circ. intermediar de c.c. funcţ. începe cu comanda celor 2 tiristori
înseriaţi compatibil cu funcţionarea
R
S
T11 T
MS - presupusă cu o singură pereche de
CV1 DCG poli
1116 RI - ac. dă la ieşire o tensiune
L T21 T16 RI corespunzătoare comenzii maxime de
DCG invertor (=150o) pt. CV1.
CV2 2126 CV2 - este cu comutaţie de la reţea şi
Y T26 comandă de la MS - conv. cu comutaţie
X Z
M S de la MS.

GT
FI RI

SAU C5 SI
TP1 5 D5 R5 5 A5 T25

SAU C1 SI A1
TP2 1 D1 R1 1 T21

SAU C6 SI
TP3 6 D6 R6 6 A6 T26

C2
SAU SI A2
TP4 2 D2 R2 2 T22

C4
TP1 SAU SI A4
4 D4 R4 4 T24

C3
SAU SI A3
TP2 3 D3 R3 3 T23

- TP1TP6 - traductoare de poziţie  SINCRONIZATORUL "S"  trenuri

de impulsuri cu lăţimea de 60o, urmate de o pauză de 300o el.

19
TP1

TP2

TP3
TP1TP6  60o  6 domenii
TP4 cu 120o el.
GT  (15) kHz
TP5

TP6
[o el.]
60 120 180 240 300 360 60 120 180o

PIERDERI LA COMUTAREA VENTILELOR ŞI MĂSURI PT. MICŞORAREA LOR

- blocat sau în conducţie completă

nu apar pierderi pierderile sunt minime

Intrarea în conducţie - anularea efectului de blocare  axială
- propagarea  radială a zonei de rezistivitate
minimă
- L saturabile înseriate cu Th.  timpi morţi pt. conv. limitează "f" max. a conv.

DISPOZITIV DE COMANDĂ PT. V.T.C. COMANDATE PRIN FRECVENŢĂ

+
Uc D1
R2 R3 R R8 R9 R12 D
6 3
C3
R1 C2 Tr
T1 R10
T3 D2
T2 T T 4 5
C1 R2 R5 R7
C4 R11

- V.T.C. cu un singur Th.

- T2 este în montaj de osc. de relaxare
20
 - "f" imp. furnizate depinde de C1 şi curentul său de încărcare
- T3T4  monostabile (C2R4)

D.C.G. PT. V.T.C. COMANDATE PRIN LAŢ. IMP

- sunt scheme mai complexe
- 2 succesiuni de impulsuri  Tp şi Ts (Ts de "p" fixă)
- T5T6 - CBB, uşor asimetrizat  în starea T6 saturat, T5 blocat.

Uc C4
R2 +
R10
Rc R19
C3 R11 C6
T2
T1 T3 T6
C2 C5 C7
T5 T7
C1 T4 T8
R2 C8

T9 T11
T10
Tr2
Tr1 T12
Ts
Tp
+

Ts înainte de Tp
- R19 - reglajul frecvenţei la o valoare optimă.

COMUTAŢIA FORŢATĂ
- convertoarele cu comutaţie forţată nu dispun de "Q" necesar procesului de
comutaţie, din exteriorul convertorului
- comutaţia este forţată de însăşi convertorul cu o structură mai specială
a. cu acumulator de energie capacitiv;
b. cu acumulator de energie inductiv;
c. tensiune alternativă necesară comutaţiei produsă de sarcină (convertoare cu
comutaţie de sarcină).
După natura tensiunii de intrare şi cea de ieşire sunt convertoare:
- curent continuu - curent continuu (Choppere sau V.T.C.);
- curent continuu - curent alternativ (invertoarele).

21
 COMUTAŢIA FORŢATĂ
Explicativă la funcţionarea ansamblului convertor static – motor electric,
constructiv de tipul motor asincron (MECS – MECE).
Din analiza funcţionării ansamblului MECS rezultă poziţionarea spaţială a fazorului
spaţial a tensiunii induse în stator
- din 0o el. în 60o el. se deplasează fazorul spaţial şi va determina şi deplasarea
rotorului;
- poziţionarea sincronizatorului (SS) influenţează funcţionarea ansamblului, identic
cu calarea colerului de perii de la motorul de c.c.;

22
 Redresor Invertor
+
MS
R
S
T Uex

_
I
DCG TP

+ t3
U

1 3 5 U 60o
V i
W 60o t2
4 6 2
_ W t1

+
U

1 3 5 V
V W
i
4 6 2
_ W

+
U

1 3 5 i
V
U

4 6 2 V
_ W

- aşa cum la motorul de c.c. o calare greşită a colerului de perii faţă de axa neutră, la
fel şi la MECE poziţionarea incorectă a sincronizatorului (traductorului de poziţie)
pot înrăutăţi comutaţia: şocuri de curent, imposibilitatea funcţionării.

23
 2
P
Comutare
sfârşit


2  
 

Comutare 2
început

Sens RMS
1 2 3
Q S Accelerare
R a
Pt. I’ A’ B’
Pt. I
A B

Frânare
OC1 OC2 OC3
1 2 3
1 2 3
Accelerare
Accelerare

VARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUĂ (v.t.c.) SAU CHOPPERELE

Sunt convertoare continuu-continuu, utilizate pt. alimentarea sarcinii cu c.c., sub tensiune
reglabilă.

V.T.C. Is
+ +
U i constantă = U s reglabilă Sarcină
= 


24
 V.T.C. cu comutaţie comandată (intrarea în conducţie ca şi blocarea
chopperelor se realizează la momente bine precizate, definite prin comandă).
- cu comutaţie forţată (cu tiristoare SCR) deoarece trebuie utilizat pentru blocarea lor un circuit
auxiliar special de stingere;

Circuit de
comandă

Semnal Circuit auxiliar

pentru blocare de stingere

- pentru puteri între zeci şi milioane de watt

- uzual frecvenţa de comutaţie cuprinsă până către 1 kHz, mai rar până la 10 kHz.
Clasificarea după raportul între tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare:
- chopper coborâtor (STEP DOWN converter) sau chopper serie (BUCK
converter) Ue  Ui)
- chopper ridicător (STEP UP converter) sau chopper paralel (BOOST
converter) (Ue Ui)
- chopper coborâtor-ridicător (STEP DOWN/UP converter) sau chopper

serie-paralel (BUCK-BOOST converter) ( U e  U i )
Clasificarea după cadranul planului ( U s , Is ) în care funcţionează:
- chopper pentru un cadran; (  U s , Is ) ;
- chopper pentru două cadrane ( U s , Is sau  U s , I) ;
- chopper pentru cadrane ( U s , Is ) .

 Us
I II
 Is  Is

III IV
 Us

25
CHOPPER COBORÂTOR (SERIE) (BUCK)

+ T1 iT1 + is
M
Ui us Sarcină
T2
iT2 N
 

- este construit din două întrerupătoare T1 şi T2 care funcţionează complementar

- Ui - sursă de tensiune (cu impedanţa internă nulă)
Ui,us
Ui
T1 T2 T1 T2 T1
închis închis închis închis închis Us
t
tc tc
T
iT1

Is
t
iT2

Is
t

is is Is

Is

Se observă că tensiunea de intrare este tăiată (choppată) de cele două

întrerupătoare T1 şi T2. Întrerupătorul principal T1 este în serie cu sarcina.
Valoarea medie a tensiunii de ieşire Us este:
t
1 c t
Us  U dt  U i c  D RC U i
T  i T
0
tc
în care D RC  (tc - durata de conducţie a lui T1; T - perioada) - durata relativă de
T
conducţie.

26
 DRC este numit şi factor de
Û s
umplere, DRC (0,1) face să varieze Us de
Ui
la o la Ui.
1
Relaţia anterioară arată că dacă
0,5
t*C conducţia este continuă (Ls foarte mare),
există o dependenţă liniară între tensiunea
0,5 1 de intrare Ui şi cea de ieşire Us,
independentă de curentul de sarcină.
Pentru a obţine o tensiune de ieşire de ondulaţie neglijabilă, trebuie să plasăm
între chopper şi sarcină un filtru "trece-jos" constituit dintr-o inductanţă serie L f,
urmată de o capacitate în paralel C f. În acelaşi timp, pentru ca sursa de tensiune U i să
se comporte ca un generator de tensiune, este util să se lege la intrare o capacitate C, ca parte
constituantă a unui filtru de intrare LC.

L Chopper Lf
ii
Ui = C
= Cf Sarcină
=
Din p.d.v. al sarcinii, ansamblul chopper-filtru echivalează cu un generator de
tensiune continuă, de valoare medie neglijabilă.
Filtrul de intrare LC are două roluri:
- de reducere a ondulaţiei tensiunii livrate chopperului;
- de reducere a ondulaţiei curentului absorbit de chopper.

CHOPPERUL CU TIRISTOR şi STINGERE COMANDATĂ (chopper coborâtor - serie)

ii T1 iT1
+ - întrerupătoarele T1 şi T2 sunt
(+) () înlocuite de către tiristorul T1 şi
C iC iD2
() (+) Rs dioda de descărcare (de regim
Ui us
T2 iT2 liber) D2
iD1 D2
Ls - tiristorul T1 suportă comutaţii
D1 L forţate
is

L
Constanta de timp s  Rs  T (T - perioada de comandă a chopperului).
s
Formele de undă la funcţionarea chopperului cu tiristoare şi stingere comandată sunt
prezentate în figura următoare.

27
 uC t0 t1 t2 t3 t4 t5 = t0
Ui
t
0
-Ui
iC
t
0 I2
uT1
Ui
t
0
iT1
Is
t
0
uT2
Ui -uC t
0
I2 t
0
iD1 iC t
0
iD2
Is t
0
is
Is t
0
us
2Ui
Ui
t
0
ii
Is t
0

În cazurile practice, trebuie să ţinem cont şi de inductanţa liniei de alimentare

dintre sursa de alimentare şi chopper.

28
- cu cât inductanţa este mai mare cu atât durata de stingere scade deoarece
condensatorul rămâne încărcat cu o valoare inferioară valorii Ui.
Putem scăpa de acest incovenient prin creşterea valorii lui C, dar perioada de
oscilaţie 2/W1 creşte, la fel timpul minim de comutaţie "tc min"; pragul minim al
tensiunii reglabile se măreşte.
Dacă inductanţa L1 a liniei trebuie luată în considerare, schema se modifică.
Dioda D1 este înlocuită cu tiristorul T3.
T1 Tiristoarele T1 şi T3 primesc
L1
+ comenzi simultane. Durata
C reîncărcării condensatorului până
Rs
la valoarea tensiunii care asigură
Ui
T2 D2 blocarea lui T1 depinde de
Ls curentul de sarcină. Pentru a-i reda
T3 L independenţa, se adaugă la

schema anterioară un ansamblu
serie D3L2.
D3 L2 Dacă se presupune
condensatorul C încărcat cu
L1 T 1 polaritatea din figura alăturată , în
+
 momentul amorsării lui T2, C se
C
+ Rs descarcă prin sarcină, dar şi prin
Ui calea L2D3. Tensiunea sa atinge
T2 D2 repede valoarea -Uc, care, dacă se
Ls
comandă T1 şi T3, este suficientă
T3 L
 pt. funcţionarea schemei.

CHOPPER CU UN SINGUR TIRISTOR (sau cu circuit oscilant de stingere)

uT
ii iT
+ - sarcină presupusă rezistivă Rs
T i U
iC uC s
i T  ii  iC  i  iC
Ui +  Rs us Rs
L U 1
C i C  i sin L şi  
 L LC

În t1, iC trece prin zero şi tensiunea condensatorului devine uC = -Ui.

29
 t0 t1 t2 t3 t4 t5 t'0
uC

0 t

iC t
0
IT
Ii=Is
0 t
uT
Ui
t
0

us
Ui
t
0
is
Is=Ui/Rs t
0

Durata conducţiei
 L
 
t c  LC arcsin   C .
 Rs 
 
 
Durata de conducţie a tiristorului depinde atât de caracteristicile circuitului de
stingere (L, C), cât şi de sarcina R s. Aceasta este principalul incovenient al acestui tip
de chopper.

CHOPPERUL RIDICĂTOR (PARALEL, BOOST converter)

Schema de principiu a chopperului ridicător (paralel) este dată în figură.
În cazul chopperului ridicător sursa
T'2
ii=Ii + iT2 M de tensiune continuă de alimentare Ui are
S
+ A caracter de generator de curent
uT2 R
= U iT1 uT1 us C (impedanţa internă infinită) şi furnizează
i
I schemei curentul:
T'1 N i i  Ii .
 Ă
 N
Întrerupătoarele T'1, T'2 lucrează complementar.

30
 T'1 este legat în paralel cu sarcina.
Formele de undă sunt prezentate în figură.
ui
T'1 închis T' închis T'1 închis T'2 închis
2
Us
Ui t
0 tc tc
T T
iT1
Ii
t
0
uT1
Us
t
0
iT2
Ii
t
0
uT2 t
0
 Us

Funcţionare:
T'1 - închis  pt. tc  iT1 = Ii, iar uT1  0.
T'2  deschis, iT2 = 0; uT2 = -Us.
În intervalul "T - tc" întrerupătorul T'1 este deschis, T'2 închis.

i T 2  ii  is  Ii
Astfel: u T 2  0, i T1  0, u T1  u s , u i  u s .

Conform cu forma de undă a lui ui se poate scrie:

T  tc  t 
Ui  U s  1  c  U s  1  D RC  U s
T  T
tc
cu D RC  , durata relativă de conducţie (factor de umplere, DRC (0,1)).
T
1
Deci U s  1  D Ui  Us  Ui
RC

ceea ce explică numele de ridicător dat acestui tip de chopper. El mai este numit şi
paralel deoarece întrerupătorul principal T'1 este legat în paralel cu sarcina.
31
 T'1 - întrerupător comandat la conducţie şi la blocare;
T'2 - poate fi necomandat (deoarece comutaţiile "T'2 - T'1" sunt spontane;
T'1 - este un dispozitiv semiconductor de putere comandabil (tiristor, tranzistor)
T'2 - este o diodă.

CHOPPERUL RIDICĂTOR (paralel) CU TRANZISTOR

Schema electrică este dată în figură.

ii
+ A
uL Întrerupătoarele din schema
D iD is anterioară au fost înlocuite cu:
Ui A1
iT iC T'1 - de către tranzistorul T1;
C us
Rs T'2 - de către dioda D
T1


Caracterul de generator de curent pt. sursa de tensiune U i este dat de inductanţa

L şi caracterul de receptor de tensiune pt. sarcina Rs, de către condensatorul C.
I t
C s c .
U s
Dacă se consideră Us << Us , formele de undă ale curenţilor au alurile prezentate în
figură.

32
 iT
I1

0 t
tc T
iD I2

0 t

ii
I=I1I2

0 t

is
Is
0 t

Conducţia este continuă. Valoarea tensiunii Us se determină scriind pt. regimul

permanent egalitatea creşterii şi descreşterii curentului în inductanţa L.
I1 = I2.
Pentru intervalul tc:
I Ut
u L  U i  L 1  I1  i c
Ic L
şi pentru intervalul T-tc
I 2 ( U  U i )(T  t c )
u L  Us  Ui  L  I 2  s .
T  tc L
Iar cu relaţiile anterioare 

U i t c  U s  U i  T  t c 
  U i t c   U s  U i  T  t c .
L L
Ui
U i D RC   U s  U i 1  D RC   U s 
1  D RC

- se găseşte relaţia generală stabilită pentru chopperele ridicătoare.

tc
Reglajul tensiunii la ieşire se realizează prin variaţia lui D RC  .
T
Tensiunea la ieşire este ondulată după cum se arată în figură.

33
 us

Us

Us

tc tc
T

Se poate calcula cu aproximaţie ondulaţia tensiunii în regim de conducţie

continuă, în ipoteza că prin condensator trece componenta alternativă a curentului, iar
prin rezistenţa Rs trece componenta continuă.
Atunci:

Us  R sID
Q D RCTI D D RCTU s
u s   
C C RC
astfel:
D RC TU s
u s D T D D
 RC  RC  RC  RC
Us Us RC fRC f

cu  = RC.
Ondulaţia tensiunii de ieşire scade cu creşterea frecvenţei de comutaţie şi cu
constanta de timp , deci cu creşterea capacităţii condensatorului C.

COMANDA CHOPPERELOR

Valoarea tensiunii Us la ieşirea din chopper depinde de durata de închidere (şi

de deschidere) a întrerupătorului principal notat cu T1 sau T'1.
Comanda întrerupătorului rpincipal se poate face prin una din următoarele
metode:
a. modularea impulsurilor în durată (MLI, PWM), perioada T rămâne
constantă, iar pentru modificarea lui Us se modifică durata de conducţie tc.

34
 us
Ui
Us1
0 tc1 tc1 tc1 t
T T T
us
Ui
Us1
0 tc2 tc2 tc2 t
T T T

De ex. în cazul unui chopper coborâtor

tc1 > tc2  Us1 > Us2.
Funcţionarea la T constant (frecvenţa f = 1/T constantă) este avantajoasă dacă
chopperul nu are constanta tampon C deoarece este exclus ca frecvenţa de comutaţie
"f" să se apropie de frecvenţa proprie de rezonanţă f0 a circuitului LC.
b. modulaţia în frecvenţă a impulsurilor de comandă
(MFI, PFM) - durata de conducţie tc a întrerupătorului principal este constantă
şi pentru a varia Us se modifică perioada T (deci timpul de închidere).
us
Ui
Us1
0 tc tc tc t
T1 T1 T1

Ui
Us2
0 tc tc tc tc t
T2 T2 T2 T2

Se observă că T2 > T1  Us2 > Us1.

În acest caz, micşorarea tensiunii de ieşire Us se realizează prin valoarea
frecvenţei "f" de comutaţie, a cărei limită inferioară este impusă de ondulaţia maximă
admisibilă pt. curentul de sarcină.
O altă variantă a metodei de modulaţie a impulsurilor în frecvenţă constă în
modificarea atât a duratei de conducţie t c cât şi a perioadei T astfel încât durata de
deschidere t01 = T- tc să se menţină constantă.
35
 us
Ui
Us1
0 tc1 tc1 tc1 t
T1 T1 T1
us
Ui
Us2
0 tc2 td tc2 td tc2 td tc2 t
T2 T2 T2 T2

În acest caz T2 < T1, deci f2 > f1, determină Us2 < Us1. Astfel , pentru a micşora
tensiunea la ieşire trebuie să se mărească frecvenţa de comutaţie.

CHOPPERE PENTRU DOUĂ CADRANE

Chopperele studiate până acum furnizează sarcinii +Us şi +Is, funcţionând în
primul cadran al planului (Us,Is). Pentru frânarea unui motor electric care
funcţionează în primul cadran, este necesar un chopper reversibil pt. două cadrane
Chopperele pentru două cadrane sunt:
- reversibile în tensiune: ele dau la ieşire Us şi Is, deci funcţionează în
cadranul I şi IV;
- reversibile în curent: ele furnizează la ieşire +U s şi Is, deci funcţionează în
cadranul I şi II.
CE
+ ii is
iT1 +
us D2 iT1 T1 D1
T1 L
Ui
is
E
iT2 Ui R us
L R
D1 T2
D2 E
 iT2 T2

(a) CE (b)

În figură sunt prezentate schemele electrice pt. variatoare reversibile de

tensiune:
(a) - utilizează tranzistoare
(b) foloseşte tiristoare echipate cu circuite de stingere CE.

36
 Întrerupătoarele T1 şi T2 sunt simultan în conducţie sau blocate. În intervalele
de conducţie ale lui T1 şi T2 este aplicată la bornele sarcinii tensiunea U i. În
intervalele de blocaj, D1 şi D2 sunt în stare de conducţie şi sarcina primeşte la borne
tensiunea -Ui. Sensul curentului is rămâne neschimbat. (Formele de undă sunt prezentate în
figură).

us tc td
Ui

E>0 Us>0
0 t

-Ui
is T T
Imax
Imin
T1, T2 D1, T1, T2 Is>0
D1,
0 D2 t
D2

a. Funcţionarea în primul cadran

us tc td
Ui

0 Us<0 t
E<0
-Ui
is T T
Imax
Imin
T1, D1, D2 T1, D1, D2 Is<0
0 T2 T2
t

b. Funcţionarea în al patrulea cadran

Valoarea medie a tensiunii la bornele sarcinii este:
t t T  tc
U s  c U i  d U i  D RC U i  U i   2D RC  1 U i
T T T
t
cu D RC  c - durata relativă de comutaţie (factor de umplere).
T
Relaţia anterioară arată că:
- dacă DRC > 0,5  Us > 0 (funcţionare în primul cadran)

37
 - dacă DRC < 0,5  Us < 0 (funcţionare în al patrulea cadran)
- dacă DRC = 0  Us = 0
 U pt. t  (0, t )
pt. t  ( t , T ) .
i c
u ( t )
s
 U i c

În figură este prezentată schema de principiu a chopperului pt. două cadrane, reversibil în
curent.

Is Întrerupătoarele T1 şi T2 sunt

D1
+Is comandabile la închidere şi deschidere.
+ L Montajul este format dintr-un chopper
T1 serie (T1 şi D2) şi un chopper paralel (T2,
Ui R
C T2 D1).
D2 Us
E Pt. curenţii de sarcină pozitivi
Is > 0, chopperul serie funcţionează şi,
 conform relaţiei:
U s  D RC U i .
Pentru curenţi de sarcină negativi "-Is" funcţionează chopperul paralel T2,D1.
În acest caz vom avea:
U s Ii
  1  D RC
U i Is
de unde: Ii  1  D RC  Is  0.

DRC2=0
DRC2
DRC2=0,25 DRC1=0
creştere

DRC1
DRC1=0,75
creştere

DRC2=0,5

DRC2=0,25 DRC1=0,5

DRC2=1 DRC1=0,25

-Is +Is
DRC1=0

Pentru o comandă adecvată DRC1 + DRC2 = 1 se poate evita funcţionarea în

regim de conducţie discontinuă. În acest caz caracteristicile de ieşire au alura
prezentată anterior.

CHOPPERE PENTRU PATRU CADRANE

38
 Chopperul pentru patru cadrane furnizează la ieşire tensiuni Us şi curenţi Is,
ceea ce permite funcţionarea sarcinii în cele patru cadrane ale planului (Us,Is).
Dacă sarcina este o maşină de c.c., ea va funcţiona ca motor cu posibilitatea de
frânare (regim de generator) în cele două sensuri de rotaţie.
Mai des utilizat este chopperul în punte pentru patru cadrane.
+
Ii
+Us
uT1 T1 D1 +Is D2
T2 uT2
iD1 L R iD2
Ui E
A Us B
iD4 iD3
uT4 T4 Is uT3
T3
D4 D3


Întrerupătoarele T1, T2, T3, T4 sunt comandabile (tranzistoare sau tiristoare).

Funcţionarea schemei pt. a asigura mersul în patru cadrane depinde de
principiul de comandă.
Comanda continuă se adresează celor două întrerupătoare plasate pe
diagonalele punţii, întrerupătoare care vor avea aceeaşi stare (închis sau deschis).
Funcţionarea se realizează prin închiderea lui T 1, T3 pentru durata tc, şi a lui
T2,T4 pe durata T-tc (T - perioada de comutaţie).
Dacă t(0,tc) pentru Is > 0, curentul se închide prin T1 şi T3 şi pentru Is < 0 prin
D1,D3.
+U +Us
s

Ui D =1
RC1
T2,T4 sau D1,D3 T1,T3 sau D2,D4
DRC1=0,75 DRC1<0,5 DRC1>0,5
Is +Is Is +Is

DRC1=0,5 T2,T4 sau D1,D3 T1,T3 sau D2,D4

DRC1>0,5 DRC1<0,5
DRC1=0,25
Ui
Us DRC1=0 Us

Dacă t(tc,T) pt. Is > 0, curentul trece prin D2,D4 şi pt. Is < 0 prin T1,T4.
Valoarea medie a tensiunii de ieşire:
U s  D RC U i  (1  D RC )( U i )  U i (2D RC  1)

39
 tc U I
în care D RC  şi deci Us  I i  2D RC  1.
T i s
Pentru DRC(0,1), tensiunea de ieşire Us  (-Ui,+Ui) şi curentul Is  (-Ii,+Ii)
(caracteristicile de ieşire sunt date în fig. de mai sus).
Trebuie să se evite DRC = 0,5 pentru care motorul se blochează şi curentul
creşte foarte puternic (aceasta dacă nu există o inductanţă de limitare legată serie).
Comanda continuă poate fi făcută, de asemenea, aşa cum se arată în figura
anterioară.
Funcţionarea în cadranul I şi IV este asigurată prin deschiderea, în intervalul t c,
a întrerupătoarelor T1 şi T3.
Când T1 şi T3 sunt blocate, diodele D2, D4 se deschid.
Componentele T1,T3,D2,D4 formează un chopper pt. două cadrane (ca cel
anterior).
Funcţionarea în cadranele II şi III este asigurată în aceeaşi manieră, de
chopperul format de T2,T4,D1,D3.
Comanda continuă are ca principal inconvenient numărul dublu de comutaţii,
pe perioadă, deoarece se comandă în acelaşi timp două dispozitive semiconductoare.
Amplitudinea tensiunii de ieşire variază între +Ui,Ui, ondulaţia curentului is fiind din
acest motiv mărită.
Faţă de comanda continuă  comanda secvenţială.

VARIATOARE DE TENSIUNE CONTINUĂ CU CONŢINUT REDUS DE

ARMONICI
- impulsuri triunghiulare de curent în sursă şi impulsuri dreptunghiulare de
tensiune
- necesară reducerea armonicilor de curent în sursă şi uneori şi a armonicilor
de tensiune pe sarcină.
Variante
(A) Cuplarea în paralel a VTC care în debitare pe aceeaşi impedanţă de sarcină
- "L" - rol de divizor inductiv de tensiune
- "L" - lucrează nesaturată
V1 şi V2 comandate cu aceeaşi frecvenţă însă defazate cu 180 o unul faţă de
celălalt.

40
 I1
Id V1 is
L

Ud I2 V2 Zs
Us
D1 D2

Pentru un DRC = 0,75 rezultă diagramele din figură.

"p" - nr. de pulsuri ale unui CS cu comutaţie naturală  "p" - numărul de comutări
neconcomitente în timpul unei perioade de funcţionare.
U1
Ud
t
U2
Ud
t
U3=Us
Ud
t
Is
t
I1 t
I2
t

I3
t

(B) A II-a posibilitate de micşorare a amplitudinii pulsaţiei curentului preluat de sursă, constă în
folosirea unui filtru pe intrare.

I1 - numai filtru LC
Id
V1 - rezonanţa filtrului LC să nu se
I2 afle în apropierea vreunei
Ud V2 armonici a curentului absorbit
C Zs2 Zs1
- mai multe VTC la acelaşi filtru

41
 Pentru comanda optimă (decalaj de 180o el.) şi o DR = 0,75, rezultă formele de
C
undă din figură.
i1
t
i2
t
i1+i2
id t
id
t

INVERTOARE CU COMUTAŢIE COMANDATĂ

Reconsiderarea unor noţiuni precizate anterior în vederea pregătirii înţelegerii
următoarelor probleme legate de convertoarele cu comutaţie comandată.
Deci: convertoarele sunt instalaţii care transformă energia electrică prin
intermediul unor dispozitive semiconductoare - şi nu numai - care
permit trecerea curentului într-un singur sens.
- Redresorul c.a. - c.c.
- Invertorul c.c. - c.a.
- Convertorul static: - c.c. - c.c.
- c.a. - c.a.

42
 3~ f = ct. = f=0
U = ct. U = ct.
R I I R
1 1
Uc CONV. Uc CONV.
u  ct u  ct.
 
Mcc f  0 MAS f  ct.
3~
=

3~ f = ct. = f=0
U = ct. U = ct.

Uc CONV. Uc CONV.

u  ct. u  ct
 
MAS f  ct. Mcc f  0
3~ =

CONV.  prin cuplarea conv. parţiale CONV.  prin cuplarea conv. parţiale
prin bornele de c.c. prin bornele de c.a.
CONCLUZIE: În tehnica convertoarelor statice curentul continuu poate fi privit ca
un curent alternativ de frecvenţă nulă, frecvenţa zero fiind doar un
punct al axei infinite de frecvenţe posibile.
La convertoarele cu comutaţie forţată apar în plus acumulatoarele de energie
(sau sursele de tensiune auxiliară) cu ajutorul cărora se obţine comutaţia forţată.
Comutaţia ventilelor convertorului:
- comutaţie externă (de la reţea);
- comutaţie proprie.
Puterea reactivă de comutaţie de comandă
În cazul comutaţiei externe că convertorul primeşte putere reactivă din exterior,
iar în cazul comutaţiei proprii convertorul este capabil să o livreze el însuşi.
Comutaţia externă - convertoare cu comutaţie de la reţea (comandată de
tensiunea reţelei);
- cu comutaţie de la sarcină (puterea reactivă necesară
comutaţiei este oferită de circuitul de sarcină).
Ca şi în cazul comutaţiei se va vorbi despre:
(a) - convertoare cu comandă externă;
(b) convertoare cu comandă proprie.

43
 La convertoarele cu comutaţie externă (de la reţea):
 sincronizarea cu tensiunea reţelei
 Ucom  defazarea impulsurilor de comandă în raport cu tensiunea reţelei 
COMANDĂ EXTERNĂ (mai exact spus, comandă de la reţea).

3~ f = ct.
U = ct.

Uc
u  ct

M f  0
=

La convertoarele cu comutaţie proprie (invertoare) se cere ca o tensiune continuă de

amplitudine constantă să se transforme într-o tensiune alternativă de amplitudine constantă şi
frecvenţă variabilă.

=f=0
U = ct.

Uc =
f
u  ct

MAS f  ct
3~
"f" de ieşire a convertorului este proporţională cu tensiunea de comandă.
Deoarece frecvenţa poate fi variată independent de încărcarea convertorului
sau de reţea, şi se poate realiza în convertorul însuşi, se vorbeşte despre un convertor
cu comandă proprie.
Din cele două exemple de mai sus, s-ar putea trage concluzia că un convertor
cu comutaţie proprie trebuie să fie neapărat cu comutaţie proprie, iar unul cu
comutaţie externă neapărat cu comutaţie externă.
Pentru a contrazice această părere se prezintă în continuare şi un al treilea exemplu.
=f=0 - în maşină câmpul statoric
U = ct. să rămână mereu
CONV.
aproximativ perpendicular
Uc pe câmpul rotoric

u  ct
 44
MAS f  ct
S
3~
 MS, "S", CONV.  Mcc

INVERTOARE CU COMUTAŢIE COMANDATĂ

Invertoarele sunt convertoare statice de putere c.c. - c.a.. Ele transformă o sursă
de tensiune (sau curent) continuu într-o sursă de tensiune (sau curent) alternativă, de
amplitudine sau/şi frecvenţă variabilă.
Invertoarele cu tiristoare sunt numite "cu comandă forţată", deoarece ele au
nevoie de circuite auxiliare speciale pentru blocajul acestora (aceste circuite conţin
condensatoare şi/sau inductanţe pentru acumularea energiei necesare blocării).

CLASIFICARE
a. - după numărul de faze;
b. după natura circuitului de alimentare şi după mărimea electrică comutată la
ieşire (natura mărimii electrice pentru sursă şi sarcină trebuie să fie de naturi
diferite);
c. după forma de undă la ieşire;
d. după modul de comandă.

INVERTOARE DE TENSIUNE DREPTUNGHIULARĂ LA IEŞIRE

Invertoarele cu tensiune dreptunghiulară la ieşire sunt utilizate în convertoarele
cu circuit intermediar de tensiune/curent continuu (în combinaţie cu redresoare
comandate) sau pentru alimentarea sarcinilor care suportă armonici de rang ridicat.
Pentru sarcinile care cer o alimentare de calitate, obţinerea tensiunii sinusoidale
se realizează printr-un filtru "trece-jos".

INVERTOR PARALEL
Funcţionarea cu sarcină rezistivă.
- este un invertor monofazat de tensiune;
- numele său provine de la condensatorul în paralel cu tiristorul care se
blochează (condensator care furnizează puterea reactivă necesară
comutaţiei).

45
 is R
us
n2 uc = uBA = 2Ue prin efect de
Tr A B
Ic autotransformator.
n1/2 n1/2
+ ic us = uBA = uc (dacă n1 = n2)
C
Inductanţa Lf de filtrare ne
uT1 T1 u T uT2 permite să considerăm constant
Ue c 2

curentul furnizat de sursă.

Lf


- circuitul de comutaţie este format din C, T1 şi T2.

* Etapele funcţionării, trasee pe durata comutaţiei

 - "+", 0' T2, Lf, ""
 - "+", 0, T1, Lf , "" plus
"+", 0, C, T1, Lf, ""
 - "+", 0, T1, Lf, ""
 - "+", 0, T2, Lf, ""

46
 ie t0 t1 t2 t3 t4 t5 t6 t7
Ie

0 t
uc
+2Uc

0 t

2Uc
ic
0 t

iT1=Ie+ic

Ie

0 t
iT1=Ieic

Ie

0 t

+2Uc
tbR
uT1=uc
0 t

tbL
2Uc
+2Uc
uT2=uc tbR tbR
0 t

tbL tbL
2Uc

47
 uAB = 2Uc şi uc = uAB = 2Ue
la "t1"  uT2 = uc =  2Ue
iT1 = Ie + ic

la "t2"  u0A = Ue, uBA = 2Ue, uc = uB = 2Ue.

În intervalul (t3, t4), condensatorul rămâne încărcat şi uc = 2Ue. La momentul
"t4" se comandă amorsarea lui T2. T1 se blochează, deoarece
uT1 = uc = 2Ue
şi curentul de descărcare al condensatorului determină creşterea curentului iniţial în
T2 (facilitând amorsarea acestuia):
iT2 = Ie  ic.
Se poate considera că intervalul t4 - t1 reprezintă jumătatea perioadei de
funcţionare a invertorului.
Situaţia circuitului la momentul t7 este aceeaşi ca cea de la momentul t 1 şi
fenomenul se repetă periodic
- în gol, tensiunea la bornele condensatorului creşte repede la valori
periculoase, datorită energiei absorbite de la sursă şi care nu se poate utiliza
în circuitul de tensiune alternativă.
La fel la funcţionarea cu sarcină rezistiv-inductivă, energia acumulată în
câmpul magnetic al inductanţei nu se disipă decât parţial în rezistenţă. Restul de
energie este cedat, în timpul perioadei de comutaţie, condensatorului. Sursa nu poate
primi această energie din cauza componentelor semiconductoare unidirecţionale. În
ipoteza în care în circuit nu există elemente disipative, tensiunea la bornele
condensatorului creşte la infinit.
Ca dezavantaje menţionăm:
- imposibilitatea funcţionării în gol;
- funcţionare care ar duce la creşterea inadmisibilă a tensiunii pe condensator;
- la o rezistenţă de sarcină foarte mare reîncărcarea condensatorului se poate
face numai prin inductanţa principală a transformatorului;
- tensiunea pe C va creşte la fiecare comutare şi se va limita numai datorită
amortizării date de circuitul de c.c. şi de reîncărcare.

48
 + Acestea se elimină prin
4C D1 T1
ud  + introducerea în schemă a unor diode de
D
IS1 descărcare.
L1
A B C L2 Prezenţa diodelor de descărcare
IS2
ud D2
E permite circulaţia puterii în ambele
T2
sensuri Cv2/2 C' = 4C.

Ls

Scheme ca cele din figură, deşi din anumit p.d.v. sunt avantajoase, ele nu se
folosesc prea des în practică întrucât necesită două surse de alimentare.
Din acest punct de vedere este mult mai avantajos invertorul din figură.

uc
ud
t
0
-ud
t
uT1

t
0
iT2
t
0
iD2
t
0
ic
t
0

is
IS 1 t
IS 2 0 t1 t2 t3 t4 t5

Ds1 şi Ds2 - diode de separare în cazul sarcinii active.

Dacă sarcina este pasivă (rezistiv inductivă) nu mai sunt necesare.
Invertorul din figură poate fi definit drept schemă de bază pt. invertoarele cu
două pulsuri.
49
INVERTOR CU DOUĂ PULSURI ÎN PUNTE
+
T1 D1 D3 T3

ud L1 4C L3 - alimentarea de la o singură
L2 Tr L4 sursă
D2 D4 - de asemenea diodele serie nu
T2 T4
 permit descărcarea nedorită a
Us
condensatorului
Zs
+
T1 T3
D1 D3
L1 C1 L3
R1 R3 - devine necesară introducerea a
D'1 D'3
ud două condensatoare de
D'2 C2 D'4 R
R2 4 stingere ca în figura
L2 L4 următoare.
D2 D4
T2 T4


Zs

INVERTORUL MONOFAZAT ÎN SEMIPUNTE

- invertoarele cu sursă de tensiune cu punct median sunt "dubloare de curent"

Condensatoarele formate din

K1 câte un tiristor (T1, T2) şi o diodă D1,
+Ue/2
ie i1 T1 iD1 uD1 D2  sunt bidirecţionale în curent şi
uc1 C uT1
iC1 us iT1 D1 unidirecţionale în tensiune.
Ue 0 Aşadar, comutatoarele sunt mai
i
iC2 s Zs uT2 T2 iD2 solicitate în curent decât în tensiune, în
uc2 C
iT2 D2 uD2 comparaţia cu invertorul paralel
i2
Ue/2 alimentat la o aceeaşi sursă şi cu
K2
aceeaşi sarcină.

50
 Formele de undă prezentate şi cu luarea în considerare a schemei prezentate, se observă că
pt. funcţionarea atât cu sarcină inductivă, cât şi capacitivă comutatoarele trebuie să fie comandabile
atât la deschidere, cât şi la închidere.
us us
T/2 T/2 T/2 T/2
+Ue/2 +Ue/2
t t
0 0
Ue/2 Ue/2
is is /
/
Is Is
t t
0 0

ie ie
Is/2 Is/2
t t
0 0

uK1 uK1
ue ue
t t
0 0

iK1 iK1
Is Is
t t
0 0
în conducţie D1 T1 T2 în conducţie T1 T2
D2 D1 D2

INVERTOARE CU TENSIUNE DE IEŞIRE COMANDABILĂ

În toate cazurile de invertoare prezentate (funcţionare, regimuri tranzitorii,
constructive) tensiunea alternativă de ieşire va avea amplitudinea constantă şi într-o
relaţie directă cu tensiunea sursei de c.c. În multe cazuri este necesară şi modificarea
amplitudinii tensiunii alternative de ieşire.
- simplu ar consta în reglarea corespunzătoare a tensiunii sursei de curent
continuu.
Cv 2
 modificarea lui U trebuie făcută cu grijă.
2

51
(A) Scheme cu modificarea lăţimii impulsului
Rs

Us
Tr

+ C2
C1
 +  +
T1 T s Ds T2

Ud D1 D2
Ls

tC
Us  DR C Us , DR C 
T
Us T=2
Ts , D s şi L s  sunt tiristorul,
1 1
t dioda, inductanţa circuitului de
0
a) stingere
Us - sarcină pur rezistivă ( R s )
pentru sarcini inductive având în
2 2
t vedere procesul de descărcare a
0
2 2 inductanţelor, durata de conducţie nu
b) poate fi crescută peste /2.

(B) Scheme cu modificarea tensiunii în circuitul de c.c.

+ - pe o cale oarecare să se asigure

L1 L2
ud1 încărcarea la o tensiune maximă a
T1 T3 condensatorului de stingere 
C

+ energia înmagazinată în
ud2 T2 T4 condensator
L3 L4
 'C' în punte de tiristoare T1  T4.

52
 INVERTOARE CU MAI MULT DE DOUĂ PULSURI
Invertoare cu trei pulsuri
+
K1 K2 K3
D1 D2 D3

Ud wp1 wp - pentru sisteme trifazate de tensiuni cu

2 w
p3 amplitudine şi frecvenţă reglabilă
Up1 Up Up - ca la M3, invertorul cu trei pulsuri
2 3

poate fi realizat în schemă cu punct
median
ws3

- K1, K2, K3 pot fi asimilate cu trei VTC

ws2
ws1

Is 1
U s3 - D1, D2, D3  diode de descărcare.

U s1 U s
2
Rs1 Rs Rs
2 3

ip10 t

ip2
0 t
ip3
0 t
Pentru sarcini trifazate rezistiv
Up1,Us1
simetrice diagramele de tensiuni şi
0 t
curenţi sunt prezentate în figura
Up2,Us2
următoare, unde se neglijează timpii de
0 t
regim tranzitoriu.
Up3 ,Us3 - la funcţionarea invertorului cu
0 t sarcină inductivă diagramele se
is1
modifică întrucât vor apare în
t plus curenţii de descărcare a
0
inductanţei sarcinii.
is2
0 t

is3
0 t

53
INVERTOARE CU ŞASE ŞI MAI MULTE PULSURI
- se folosesc în scopul realizării unei forme de undă mai apropiată de cea
sinusoidală
- invertoarele cu şase pulsuri pot fi realizate în mai multe scheme:
- invertoare cu punct median;
- cu bobină de absorbţie;
- în punte (cea mai folosită).
Invertorul cu şase pulsuri cu punct median are o schemă similară cu a lui M6. Deosebirea
constă în aceea că în locul tiristoarelor, la invertor se prevăd choppere (intrarea şi ieşirea din
conducţie este capabilă la o comandă din exterior)
+
K1 K2 K3 K4 K5 K6
D1 D2 D3 D4 D5 D6

Ud

 Tr

K1  K6  şase VTC
D1  D6  diode de descărcare, obligatorii la funcţionarea cu sarcină inductivă
- secundarul transformatorului se leagă în triunghi pt. a închide la nivelul
transformatorului armonica 3 (trei) şi pe cele multiplu de trei.
Legarea în paralel a două invertoare cu trei pulsuri în punct median se realizează cu ajutorul
bobinei de absorbţie.
+
K1 K2 K3 K4 K5 K6
Ud D 1 D2 D3 D4 D5 D6

54
 - bobina de absorbţie joacă şi aici rolul unui divizor de tensiune inductiv.
Prin legarea în serie a două invertoare cu trei pulsuri (unul cu anod comun celălalt cu catod
comun) rezultă schema în punte.
+
K1 K2 K3
D1 D2 D3

Ud
K4 K5 K6
D4 D5 D6


I1 U1 I2 U2 I3
U3

- pt. conducerea curentului de sarcină funcţionează întotdeauna un comutator

din grupul K1, K2,K3 cu unul din grupul K4, K5,K6 (excluse perechile K1,
K4, K2, K5, K3, K6).
i1 K1 K1
0 K5 K6 t
K3 K2 K3
În figură sunt reprezentate
K4 K4 K4 diagramele curenţilor şi a tensiunilor în
i2 K2 K2 invertor pt. o sarcină rezistivă simetrică.
K6 K4 t
0 K3 K1 K3 Pe fiecare fază şi pt. fiecare sens
K5 K5 K5
i3 curentul este condus pt. câte 120o pe
K3 K3 K3 K3
K4 K5 K4 K5 t perioadă (la fiecare 60o se modifică
0 K1 K2 perechea de comutatoare).
K6 K6
id
- tensiunea maximă între două
0 t faze este Ud
- tensiunile de linie (tot câte
U1
Ud
0 t două) are tensiunea egală cu
jumătate şi de semn schimbat
U2
Prin mărirea numărului de pulsuri
0 t ale invertoarelor are loc o scădere a
conţinutului de armonici superioare în
U3 tensiunea alternativă de ieşire.
0 t Ele vor rezulta prin combinarea
schemelor de bază până descrise acum.

55
 În figură se evidenţiază modul de obţinere a unui invertor cu douăsprezece pulsuri, din două
invertoare cu câte şase pulsuri.
+
- comandă decalată cu T/12 a
 celor 2 invertoare cu câte şase
INV 6P INV 6P pulsuri
- se poate folosi şi comanda
simultană, defazajul de 30o
electrice asigurându-se prin
Tr1 Tr2
legarea convenabilă a
conexiunii
transformatoarelor Tr1 şi
Us1 Us3 Tr2.
Us3

INVERTOARE CU TIRISTOARE
- circuite auxiliare special concepute pt. blocarea tiristoarelor
După modul de stingere al tiristoarelor invertorului sunt:
- invertoare cu stingere independentă (cu tiristoare auxiliare)
- invertoare cu stingere autonomă.
INVERTOARE TRIFAZATE CU TIRISTOARE
(A) Invertoare de tensiune trifazate cu stingere independentă
- invertoarele trifazate cu blocare independentă pot fi comandate după program
- circuitul de blocare poate fi separat (pe fiecare fază) sau unic (unul pt.
ansamblul întreg al invertorului)
- în fiecare situaţie condensatorul poate fi unic sau divizat
- reglajul tensiunilor de ieşire se face prin reglajul tensiunii de intrare U e cu un
chopper sau prin comandă (Uc > Ue)
- în figură este prezentat un invertor de tensiune cu circuit de blocare separat, pe fiecare
fază şi condensator unic.

56
 +
ie
T1a T1 D1 T3a T3 D3 T5a T5 D5

Ue L L L
C C C
T4a T4 D4 T6a T6 D6 T2a T2 D2


R S T

+
ie
D1a T1a T1 D1

Ue R L Descărcarea condensatorului se
C face pe circuitul: borna "", D4, C, L, R,
D4a T4a T4 D4 D1a, borna "+" şi este puternic amortizată.

R

Este prezentat şi un invertor de tensiune cu circuit de blocare separat pe fiecare

fază şi condensator divizat. (este utilizat pt. valori mari ale lui Ue).

+
ie
T1 D1 T3 D3 T5 D5
C1 T1a C3 T3a C5 T5a
Ue L L L

C4 T4a T4 D4 C6 T6a T6 D6 C2 T2a T2 D2


R S T

57
iGT1

t
0
iGT4

t - secvenţă de comandă
0 L
Q  10
iGT1a R
U t I s max t b
L  0,397 c 0 b ; C  0,445
I s max U c0
t
0
Ue
iGT4a U c0  ; t b  (1,2...1,5) t q
2

t
0

- În figură se prezintă şi un invertor de tensiune cu circuit de blocare unic

pentru toate fazele şi condensator unic

+
ie
Ta1
Tc1 T1 D1 T3 D3 T5 D5

C01 Ta4
Ta3
C
Ue L'R' L"R"
 +
Ta6
C02 Ta5

Tc2 T4 D4 T6 D6 T2 D2
Ta2


R S T

C01 = C02 mult mai mare ca C

58
 Tiristoarele auxiliare Ta1,...,Ta6 au rolul de a conecta circuitul de blocare pe
tiristoarele principale.
Tiristoarele Tc1,...,Tc6 au rolul de a permite supraîncărcarea condensatorului C
într-un sens sau altul.
Pentru o funcţionare optimă, elementele pasive ale circuitului de blocare vor fi
calculate cu formulele:

I s max t b
C  1,783 ; L ' L"  0,79
Ue / 2

L"  (0,1....0,3) L ' şi t b  (1,2...1,5) t q

Invertor de tensiune cu circuit unic de blocare (pt. toate fazele) şi condensator divizat.
+
ie
Ta1
Tc1 T1 D1 T3 D3 T5 D5

C1 Ta4
Ta3
Ue C L',R' L",R
"
Ta6
C2 Ta5

Tc2 T4 D4 T6 D6 T2 D2
Ta2


R S T

C0 C
C1  C 2  (mereu C  0 )
2 2
Tc1  fenomen oscilant (după o semiperioadă) 
Ue 3U
u c1   şi u c 2   e
2 2

59
 Blocarea în 2 etape: blocarea propriuzisă (comandată prin amorsarea lui T a1 şi
încărcarea condensatoarelor C1 = C2 la o polaritate inversă)  pregăteşte pt. blocarea
următoare prin amorsarea lui Tc2.

(B) Invertoare de tensiune trifazate cu stingere autonomă

Invertoarele cu stingere (blocare) automată se împart în două grupe (după locul
condensatorului de stingere):
- pe fiecare fază sau,
- între faze.
Pt. condensator de blocare pe fiecare fază
+
ie T1 Ck1 T3 Ck3 T5 Ck5

Lk1 D1 Lk3 D3 Lk5 D5

Ue
Lk4 Ck4 Lk6 Ck6 Lk2 Ck2
T4 T6 T2
D4 D6 D2

R S T

- conţin trei braţe

o
- poate fi pe principiul 180 sau MID.
Cu condensator de blocare între faze schema invertorului, devine:
+
ie
T 1 D1 T 3 D3 T5 D5
Ck1 Ck3
Ck5

Dc1 Dc3 Dc5

Lk1 Lk4 Lk3 Lk6 Lk5 Lk2
Ue
Dc4 Dc6 Dc2
Ck4 Ck6
Ck2

D4 T4 D6 T6 D2 T2


R S T

- Condensatoarele de blocare CK1, CK2...CK6.

- Inductanţele de blocare LK1, LK2...LK6 sunt cuplate magnetic două câte
două.

60
 - Fiecare braţ al punţii are o diodă de separare DC1, DC2...DC6.
- Pt. blocarea lui T1  trebuie să se comande T3.
Condensatorul CK1 se va descărca prin T1 şi T3, curentul de descărcare are
sensul contrar curentului iT1  produce blocarea lui T1.
- inconvenient: inductanţa de comutaţie este parcursă de curentul de sarcină
- Condensatorul se reîncarcă în circuitul oscilant: borna "", T3, CK1, LK1,
LK4, D1, borna "+".
- Dioda DC1 se blochează la trecerea prin zero a curentului de descărcare şi
condensatorul rămâne încărcat.
- Energia neutilizată în timpul comutaţiei va fi disipată în sarcină.
- Randament mai bun, dar totuşi scăzut.

INVERTOARE DE TENSIUNE CU SEMNAL SINTETIZAT LA IEŞIRE

- unda de ieşire dreptunghiulară  număr mare de armonici
- o undă mai apropiată de sinusoidă (sintetizată) - din 2p paliere, fiecare de

lăţime 2 (mai uşor de filtrat)
BAZA MATEMATICĂ

- o formă de undă sintetizată este cea prezentată de "us" din figură şi care
conduce la un conţinut mai redus de armonici.

61
 +
Ue


I1 = I2 = I3 =
~ ~ ~

u21 u22 u23

us

u21/y1
1
0  2 wt b)
1=
1
u22/y1
1,73
0  2
 c)
2=2/3
1,73
u23/y1
1
0  2
 d)
3=/3
1

us/y1
3,73
2,73
1
0  2
 e)
1
2,73
3,73

62
  Ue + T5
A
ie
T1
n23 u23
T'5
D1 ic
T4 us us1 a)
n21
uc
C 0
u21 T'4
D2
n T3 B
T2 n1 22 u22

T'3

us/y1 12/ us1

3,73
2,73
1
0  2
 b)
30 o
60o 90o 120o 150o 180o 210o 240o 270o 300o 330o 360o
1
2,73
3,73
uGT1
2 c)

uGT2
2 d)

uGT3
2 e)

uGT'3
2 f)

uGT4
2 g)

uGT'4
2 h)

uGT5
2 i)

uGT'5
2 j)


Rezolvată în serie nu conţine decât armonici impare, de rang 2Np1, 2p = 12.

Amplitudinile armonicilor:
63
 2p 1
A 2 Np1  y1  U 2.
( 2 Np  1) 2 Np  1 s
Notăm cu: y1 - amplitudinea primului palier, şi
yk - amplitudinea celorlalte paliere
1 2
y1  Us
p 2
 
sin  2k  1 
 2p 
y 2  y1 .

sin
2p
- amplitudinea armonicilor în funcţie de amplitudinea palierelor:
4 4 p / 2  4 
An  sin  y k sin  2k  1
n 2p k 1  2p 
pt. p = 6 

y 2 sin(3 / 2p) sin 4
  1  3
y1 sin( / 2p) 
sin
12
5
y 3 sin(5 / 2p) sin 12
  2 3 .
y1 sin( / 2p) 
sin
12
ş.a.m.d.
În concluzie pentru unde us, ca cele din figurile anterioare, dezvoltarea în serie
Fourier va fi:
sin 11t sin 13t sin 23t sin 25t
u s  U s 2  sin t      ...
 11 13 23 25 
ceea ce înseamnă că printr-un filtraj simplu se va obţine o tensiune sinusoidală.
La invertoarele comutate pe principiul modulaţiei impulsurilor în durată (MID,
PWM) se obţin forme de undă calitativ mai bune:
- nu mai trebuie filtrate sau,
- mai uşor de filtrat.
Semnalele de comandă sunt generate prin comparaţia între o undă triunghiulară
(up(t)) numită undă purtătoare, de frecvenţă "f p" şi amplitudine "Up" şi o undă de
referinţă, asemănătoare ca formă cu cea pe care dorim să o obţinem la ieşirea
invertorului (ur, fr şi amplitudine Ur).
Forma undei de referinţă oarecare, dar preferabil forma sinusoidală.
- comparator
Tensiunea de ieşire a comparatorului, prelucrată, este tensiunea de comandă a
dispozitivelor semiconductoare ale invertorului. Această tensiune:
- uc > 0, dacă ur > up
64
 - uc < 0, dacă ur < up
"fp" dă frecvenţa de comutaţie a dispozitivelor semiconductoare.
O bună calitate a undei de ieşire a invertorului este obţinută aplicând modulaţia
multiplă, cu undă de referinţă sinusoidală.
Schema invertorului monofazat şi formele de undă (pe principiul modulaţiei sinusoidale)
este prezentată în figură.
ur up
+Ue/2
u
Tp 2Tp r t
0 t1 t2
ie K1
t
+Ue/2 Ue/2
Ue/2 iC1 iD1 uD1
T1
uc1 C uT1 us=uA
iT1 D1
us i
0 sA +U
0 e/2
Ue
Zs t
iC2 T2 iD2
Ue/2 uT2
C D2 uD2
uc2 i2 iT2
Ue/2
Ue/2
K2 T T1 T
componente în 1 T2 T2 1
conducţie sau D sau sau
D1 2 D1 D2
D1
K1 K2 K1 K2 K1

U U
U s   C  Tp  t   C t 
 1
 2 2  Tp
1
Tp  .
fp

Lăţimea impulsurilor poate fi calculată cu ajutorul unei transcedentale de

forma:
T A 
t imp  1   sin 1t1  sin 1t 2  
2 2 
timp - lăţimea impulsului
T - perioada semnalului modulat triunghiular
A - raportul dintre amplitudinea semnalului modulator şi cel modulat
1 - pulsaţia semnalului modulator ce coincide deci cu pulsaţia tensiunilor de ieşire
din invertor
t1 şi t2 - sunt momentele de timp aferente intersecţiilor semnalului modulat cu cel modulator.

65
 1 2 T

3
t
t1 t2
timp
3 4

Principiul modulaţiei cu eşantionare uniformă

- simetrică;
- asimetrică.
3 3
1
1
2

4 2 4
t t
t1 t2 t3 t4 t1 t2 t3 t4

T A 
t imp  1   sin 1t1  sin 1t 3   .
2  2 

PRINCIPIUL MID CU EŞANTIONARE UNIFORMĂ SIMETRICĂ PE BAZĂ

DE MICROPROCESOR
Frecvenţa de ieşire f1 (stabilită prin perioada T, şi raportul p dintre frecvenţa
purtătoarei triunghiulare şi frecvenţa modulatoarei f1)
- tensiunea de ieşire dictată de A
Calculul
T
t imp  1  A sin 1t1 
2

66
 Intrare
frecvenţă Faza A

Port de Memorie
intrare EPROM şi RAM tpA timpA tpA
CAD 8755 8155
Faza B
CPU Porturi de
Spre
Clock Microprocesor ieşire
optocuploare
8085
tpB timpB tpB
Controler de priorităţi Faza C
al întreruperilor
8259

Ceas
Clock programabil tpC timpC tpC
8253

Variaţia frecvenţei purtătoarei triunghiulare funcţie de f1 este cea din figura

alăturată. La frecvenţe apropiate modificării raportului p, se prevede un histerezis pentru a se evita
apariţia unor oscilaţii de frecvenţă.

fp[Hz]
1000 192 96 48 24 12

500

f1[Hz]
25 50 75

67