Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ortodoxia copilariei mele

Ortodoxia copilariei mele

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 27|Likes:
Published by cathy_mary

More info:

Published by: cathy_mary on Aug 13, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/25/2010

pdf

text

original

 
"Ortodoxia copila
ri
eimele "
Arhim . TeofilParaian
Am ales ca subiect Ortodoxiacopilãriei mele pentru cã amconstatat cã la bãtrânete nu mai eca în copilãrie, cã Ortodoxia deodinioarã era mai ortodoxã decâtcea din vremea noastrã. Acumcincizeci de ani oamenii gândeaualtfel decât cei de acum, iar copiiide astãzi nu se mai nasc si nu-si maitrãiesc copilãria în conditiile dealtãdatã pe care le-am stiut eu, însatul în care m'am pomenit, în satul în care mi-am trãit primii ani ai vietii mele. Credinta ortodoxã deodinioarã era una în care se stia de o lege a lui Dumnezeu,oamenii trãiau cu un sentiment al sacrului, se gândeau laDumnezeu mai mult si-L simteau mai aproape si aveau constiintacã si gândurile cele bune vin de la Dumnezeu. Era mai multãbunã-cuviintã. Toate acestea parcã s'au ascuns cumva. Lumea deatunci stia mai bine de bisericã, se gândea mai mult la MaicaDomnului, la sfintii lui Dumnezeu, erau cinstitori ai oamenilor luiDumnezeu care sunt preotii, aveau o sfialã în fata lucrurilor sfinte,iar evlavia lor nu se raporta numai la lucrurile sfinte direct, ci si lanaturã, de multe ori era afirmat faptul cã pe grâu e obrazul luiDumnezeu. Asa gândeau oamenii de odinioarã si nu mai gândescasa oamenii de acum.Într'o convorbire pe care am avut-o cu pãrintele Stãniloae,pãrintele a afirmat cã Ortodoxia e doxologie, adicã ea se revarsã în preamãrirea lui Dumnezeu. Aceasta este Ortodoxia adevãratã,cea care preamãreste pe Dumnezeu în Treimea Persoanelor Sale,si cinsteste pe Maica Domnului si pe sfinti. Doxologia se manifestã în sfintele slujbe ale Bisericii noastre care sunt vuietul Duhului înconstiinta credinciosilor. De câte ori slujim lui Dumnezeu creãm oatmosferã în care Dumnezeu e prezent în constiinta noastrã,
 
Maica Domnului ne este aproape, toti sfintii sunt în atentianoastrã. Ortodoxia noastrã trebuie sã se manifeste neapãrat încuvânt si în gând, în simtire si în viatã. Dacã trãim asa, trãimortodox. Dar dacã nu ne angajãm în doxologie, nu suntem nici înOrtodoxe.Dintre sfintele slujbe ale Bisericii noastre noi socotim cea maiimportantã Sfânta Liturghie, desi toate sunt importante. Totusi sepoate vorbi despre Sfânta Liturghie ca despre un rezumat altuturor slujbelor, ca de o slujbã pentru care ne pregãtim princelelalte slujbe. În francezã cuvântul ''Liturgie'' nu înseamnãnumai liturghie, ci desemneazã toatã slujba Bisericii. Toatã slujbaBisericii este o Liturghie înainte de Liturghia propriu-zisã, însãSfânta Liturghie are darul de a cuprinde totul, nu numai slujbele,ci si toate sãrbãtorile din timpul unui an bisericesc.Sfânta Liturghie este eticheta Ortodoxiei.La Sfânta Liturghie Cinstitele Daruri ce sunt puse înainte si carepreînchipuiesc mai întâi Trupul si Sângele Mântuitorului se prefac în adevãrat Trupul si Sângele Domnului Iisus ca sã se poatã împãrtãsi credinciosii si ca Domnul Hristos sã poatã intra înalcãtuirea mãdularelor noastre. De aceea se poate vorbi foartebine despre Ortodoxie si Euharistie, despre Ortodoxia caretrãieste în Sfintele lui Hristos Taine.Si dacã cineva trãieste Ortodoxia asa cum era ea în vremeacopilãriei mele, dacã cineva îsi revarsã sufletul în slujbeledumnezeiesti pentru preamãrirea lui Dumnezeu, dacã cineva iaparte la Sfânta Liturghie si trãieste Ortodoxia din Liturghie, dacãcineva se împãrtãseste cu dumnezeiestile Taine pentru a-L aveape Mântuitorul Hristos în alcãtuirea existentei sale, sigur ajungesã simtã bucuria din Ortodoxie. De aceea se poate vorbi despreOrtodoxie si bucurie. Orice crestin trebuie sã fie un om al bucuriei,cãci credinta noastrã ortodoxã e alcãtuitã în asa fel încât e pricinãde bucurie, si cine nu vrea sã se bucure, tot trebuie sã se bucurepe mãsura credintei.Si dacã mergem asa înainte ne putem bucura de comorileOrtodoxiei ascunse mai ales în dumnezeiestile slujbe care sunt în
 
asa fel alcãtuite încât din ele învãtãm rugându-ne si nu rugãm învãtând. Ele ni-L aduc pe Dumnezeu în fata noastrã, în constiintanoastrã. Stãm de vorba cu Dumnezeu si cu sfintii Sãi prin sfinteleslujbe. Si toate acestea sunt avantajele Ortodoxiei, ca si care nuexistã altã credintã, ca si care nu existã termen de comparatie.Ortodoxia e unicã.Cei care prezintã fel de fel de învãtãturi si de orientãri crestine sinecrestine nu cunosc Ortodoxia, pentru cã dacã ar cunoaste, n'armai cãuta altceva. Si noi, pentru cã o cunoastem, rãmânem înOrtodoxiei si nu ne poate clinti nimeni din Ortodoxie. Dar mai estecredinta ortodoxã într'un fel: ea este una a Tainelor. Noi nu avemconstiinta cã putem sã facem în asa fel încât tainele sã devinãcuprinse în întregime de mintea noastrã. Credinta ortodoxã esteusã a Tainelor pentru cã prin ea ajungem sã primim lucruriletainice care sunt ale credintei.Dacã n'ar exista taine n'ar fi trebuintã de credintã. Ori fiind vorbade taine este necesar sã avem credintã ca sã le putem primi.Despre Taine stim cã nu pot fi elucidate la mãsura aceea în caresã zicem cã nu mai sunt taine. Ele rãmân taine si dupã ce trecemdin lumea aceasta, chiar dacã vom cunoaste mult mai multatunci, dar ca sã ajungem sã cunoastem în întregime Tainelecredintei nu se poate. Si asta o învãtãm de la Sfânta Bisericã,pentru cã într'o alcãtuire rânduitã pentru sãrbãtoarea NasteriiDomnului, vorbind cu Maica Domnului zicem asa: ''De DumnezeuNãscãtoare Fecioarã, ceea ce ai nãscut pe Mântuitorul pierdut-aiblestemul cel dintâi al Evei cã Maicã ai fost bunãvointei Tatãluipurtând în brate pe Dumnezeu-Cuvântul întrupat.'' Când afirmãmacestea ne dãm seama cã este vorba de niste lucruri mai presusde întelegere si zicem mai departe: ''Taina nu suferã ispitire,''degeaba vrei sã cercetezi taina cum a nãscut Fecioara fecioarãrãmânând, cum a purtat în brate pe Dumnezeu-Cuvântul Întrupat,cum s'a fãcut pestera cer (''Tainã strãinã vãd si preamãritã, cerfiind pestera''), cum a purtat Maica Domnului, în brate peMântuitorul devenind ''scaun de heruvimi.'' Deci ''taina nu suferãispitire,'' degeaba scormonesti sã sti ceva ce nu poti sti. ''Cinumai cu credintã toti o slãvim (taina) - si zicem cãtre MaicaDomnului -, strigând si zicând: Negrãite, Doamne, mãrire Tie.''

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->