PTîAE ATANASOY

INT'INITIVUL MEGLENOROMÂN

Pe bazâ ùnor anchete personâle rccetrte, âutorul ânâlizeazà cele douà

forme - lungà çi scurtà - âle inJiEitivului megletrolomân 9i aratà cà
illJinitil.ul lung cù valoarc verbâlà cunoaçte in megteroromânà o lntr€-
bùitr!âre mult mai largà decit s-â crezut plnà acum.

De la, cercetarea qtiintiTicà a meglenoromânei 1a sÎîrqitul secoluJui

trecutl qi de 1a descriereasa aprofilndâtà de càtre Th. Câpidan2 nl sînt
semnàlâte alte lucrà,ri impoftante din domeniul meglenoromânei. Stutlii
apârte care sà trâteze i! erclusiyitate problema idinitivului megleloromân
de asemeneanu existà. Despre âceâstà categorie grâmâticâlà se rytieâtît
cît s-a putut desprinde din cercetàrile dialectologice ale lui Weigalrt gi, în
special, âle 1ui Capidân. lot ceea ce s-a, spus ulterior despre infinitiyul
meglenoromân nu este decît o conTirmare a celor constatate çi descrise
de Capidan. Totuçi, în ceea ce priveqte inlinitiÏul meglenoromân, putem
alùma cà nici Weigand qi nici Capidan n-au reuqit sà rezolve, în întregime,
aceâstà problemà. I'ileqte cà solutionâreâ pârTiâlà â problemei infiniti-
vulni în megleroromânà (în sensul cà in-finitiyul meglenoromân cu yâIoâre
verbalà ctnoa,qteo intrebuinlâre mult mai largà decit credeau aceqti doi
thgviçti qi cum se crede îrlcà astàzi) este, atup; pàrerea noastrà, rèzulta-
tul unei ânchete ùrcomplete. Dealtfel, se intimplà uneori ca qi ceamai bunà
ânchetà sà nu reuqeascàsà, descoperetoâtà bogàliâ ùnui idiom. Meritul
lingyiqtilor menlionali mâi sus constà in Îàptul câ ei âu demonstm,t cà,
în afarà de valoarea sa nominalà, inlilitiyul meglenoromân cunoàqte _si
o înfuebuinIâre yerbalà, si, ca âtâre, el eÂtemai fuecvent în meglenoromânà
decît în aromânàe- De fapt Capidana,ulterior qi aryi lingy{tis, considerà,
cà inliqitinrl cu yâloare yerbâlà lipseqte din dialectul aromâr.
în cele ce urmeazà ne propunem, pe baza unor fâ,pte descoperitede
noi in urma recentelor cercetà,riefectuâte âsuprâ meglenoromânei,sà dàm
o imagine mai completà despre infidtiyrll meglenoromân din punctul
de vedere ai î:rtrebuinjàrii sale àtît câ substantiy, cît qi ca formà verbalà.
Se înlelege cà, in tuat ea,subiectului de 1a!à, nu vom puteâ etimina,din
cercetâre anumite situa!ù analoge din limbile vecine cu megleaoromâna.
Aceastà cl âtît mâi mult cu cît problema infidtivului în timbile bàlcâldce,

1 G. Weigand, Wlacho-Meglên, eine etnogmphisch-phitologische

Untercu.hùng, Leipz\g,
1892.
2 Meglenonmânii, I-III, Bucuretti, 1925-1935 (abrcviat, mai departe, Megt.).
3 Weigând, op. ,i1., 1.15:
5 ,,Immerhin kann man ihn im Meglen noch hâùTiger fitrden
als im M R".
a Meglenorcmânii, I, \ 117.
5 Matildâ CâÉgiu-Mariolearln,Fonamorlologiearomând. Slùdiû de ilialectologiesùuctaralà,
Buc retU. r968. p. I06.
138 PEI'AR ATÀN:ASOV

mâi precis disparilia çi înlocuireà sa prin Tormepersonàle,:r, constituit

obiectul ÙI&imultor stuc1ii6.
În comparaliecu infirritivul din dacoromânà,' àrouânà qi istroroT â11,
infinitivr-rl miglerioromân se â11à, într-o fa,zàarhaicàa evoluliei sa1e.Dl
posedàîn acelâqitimp o f ormà lungàr câre' in âIarà de Yàloârea
substaltivalà, sè folosesteîn anumite cazuri qi cu valoare Yerbâlâ,fi o
lormà s cirtà, c&iese loloseqtein exclusidtatecu Yâ1oàre Yerba,là,
dâr âre o intretruin!âre foarte redusà. Deqi ùiâ întrebuir:!àrii infidtivu-1ui
scurt ln megleûoroûânàestelomte restrinsà'totuçl preze4â âcesteiforme
merità sà fie sem:ralatà,cu atit mai mu.lt cÛ cit toate lucràrile de pîlà,
âcum referitoâre la aceâstàproblemà,lgnorà existenla inlinitiYtliili scuIrt
jl meglenoromànà,. Acest fàlt ne îndreptàleqtesà credemcà nu numàl
meEle;oromàna,ci aromànaa ctnoscut in trecut inlinitiYrl scu,rtrd$pre
gi
cari vorbeçtc qi Leca Mora,riu?.. Este clàr cà intrebnin-t&reâ, infinitiYdui
scurt ù méglenoromânà qi âromânà n-â reuqit sà iâ âmp1oâreà cunoscutà
qi
in dacoromânà,istroromânà â1teidiomuri, probàbil din câuzâ tendinlei
de idocuire a ùr-Tinitiwuluiprin forme personale,intr-o perioad"àîn cale
çi inlinitirrul lung incepusesà piardà teren. Aceastàtendiltà a fost, .fàrà
ûdoialà, intàdtt !i de oLimàiu1TavorabilexisieDt' in aceagtà, lriYinlà,' în
limbile vecine : néogreâcâ,bu-lg:ùrâr macedonear]âqi à]bànezâtoscà, din
care fufij]litivul ca Tormà Yerbalà â dispàrut.

I. r\rrNtrrvût LUNG

Aqa cum àm mentiona,t mâi sns, inliniti!-tl1 lung din meglenoromâna

de âstàii se prezilrtà, srrb un dublu âspect din puactul de Yedereâ1va,lodi
sale : pe cteo parte, i]l maiodtâteâ càzuri-1or,el âre Yaloareâ,l1nui snbstâûtlY'
lrpt fiùr carè "1 se identiTicà, deçi mr in intregime, crr forma respectivà din
daicoiomânà çi âromânà, iar, pe de âltà pâ,rte' îfi pàstreàzà încà valoarea
de verb intr-un ànumit nùmàr de ca,zuri' Prin aceasta el se deosebelte de

6 Kr. Sândfeld. Del Schtl:dnd desInlîniliDs im Ârl'iânisci?en ûnd BalkansPtdche,ln',Jù7'

resbedchf alesInstituis ftu rumânische Spraehe",L6ipzig, IX (1902),p. 75-131, ,i Lln|uistiqde
balkanique. PrcblèmeseI risultûls, Paris, 1930; Th. Capidân, Piefiered inlinitiûalui' lr' "Coî-
vorbiri literâre", martie, 192.1,p.241-143; G. Rohlis, la per"di/adeII'inl inûo nelle lingae balca'
niche e nell'ItaLitl ûelidionale, in,,Omagiu lui Iorgu lordan". Bncureçti, 1958, p.733-744;
"Zbomik za Filologiiu i lin-
II. Pàvlovii ra, perle de I'inlînittl dans lesletngaesbalkaniEles, in
gvistiku", Novi Sad,1960, p. 3à-45; H. B^tit, La pe e de I'inlinitil do'nsles1d1,9ùes balkdniqu$,
in,,GodiSnjak Bâ]kânoloskog InstitÙtâ", II, Sârâjero, 1961, p. 1-11; D Copceâg,,espre
intocùiqa iÀfiniri/ùItri prin larme percanlle in g liulile ltmâneçli çl s1)d'ildliene,ln SCL XII
(1961), nr. 3, p. 361-3t3; Kn. Togeby, L'inlinitif d/Jnsles langdes bdlkaniqaes,ln ,,Românce
Philoiogy"XY (1962),nr. 3, p. 221-233 çi âilii BibliograJiadePlnàln 1967ss g;seçtecomentatà
ia C. Frlncu, Cu pririre te,,llniunea lingùisticttb.1lcdnftd".lnlocairea inliniliDulut pri conslruclii
personatein limia romiind ,ectre,il ,,Anuâr de lingvisticà çi istorie literarà" XX (1969),
p. 69-116- Vezi çi MâIiâ lti€scr, tnco.e s17tLt7pertlt de I'infinili! en loumain, in Actes
àù premier Can$ès inlernalional desétùdes balltaniqùes eI sLttl-esteLrrcpéemes' Sôtia, 1968,
p. 1tS-rtg; ShabsnDemiràj, De Ia petle de I'inliniLil e albdnais,ln,,Studiâ âlbântca"
VII (19?0), p. 125-130; M. A. Gabinski, Etialogia piefietii balëanic' 4 ifllinili'rtLlti
in lunùa laptelal din limba sefaùâ,1lr Actele cellli de-al Xll-Iea Con7rcs intùnalianal de lin'
gt)islicà;i litologie rcmanicd II, Bùcureçti, 1S71,p. 1281-1284; Al. Rosett, Cu plÎuùe Id ten-
àinla inloaùirii inliniliDùIui cù canjlr'laliùul in limba romând,1n SCL XXIII (19?2), nr. 3,
D. 307 - 308.
' lnliniti7ul aromà , în ,, Junimea iite.ârà" XII (1923), p. 397.
 DI!'S.ÙXIEVIJ!i $48G.1/ENOAOIjlrÂbI
139

i-ofiritiwulIuog din dacoromàtrà qi aromânà,care,io faze âclual:la dez-

yorûarùsatp.nu r.unoaqledecil ltrfrebuintare gubsiàntiqâlà.Aceastà
.o
Tazàarhaicà in care se a:ilà ir:-finitivul meglenoiomai Cip.i" ï-; àu rrecut
çi formelecorespunzàtoare din dacorornâiàsçi aromaidr se mal pàstreaaà
incà in dacoromânàin. formeleinversede-viitbr de condilionalioptativ;
lnchinare-apgi,n,am cu't! ôncki,nare-oi !i
coa";Zor(ioma aflmLït,r.

A. InTinitir.rrl lung eu valoare substantivalâ

În calilare de subilantirr verbal, i.oTi_nit i vul lung din meglenoromân5,

be rn calegoria lume-lor de'arlirr" qi coniribuie p?r-anent ta
,include
rmDog&rr_reâ ctasersubstaolivale. T.ofiD it i.\.ul lung cu valoâre ûomhâlà.
din puncrul cle vedpreal formei saie. ûu se d"os""Ueçte.,, oià:" d; i.X;i:
tiv-ulIung cu .râloa,reverbalà. În megienoromânânu sint in egistrate
cazuri
c â - i n _ d â c o r o m â , n â , . u . n d es. p
u rf i xt rt t j e ù e p o t o b ç i n er o i s u Ë s t a n r i v a
ese_
manalo&rpru rû mlftyul.lung, de lipul : zd,co.rc, ndsc\,rp,t)ônzere, desDd,rtq,re.
p^i!!.:-tJl!: râlr1afe, inrinii,iv-lrj ca orice atb substafiiv,
-..\,^!î?sl"â ]ugg, aré
ûerermtnanlu sar pnn care se încadreazà in categoriâ substantiveloi. O
preclzarp este totugi necesarà: in ciud& fâptrrlui cà orice infir:jtiy
lulE din
i:fl:^",i"^T1-1p"11" g"I.li substanriy,
e1nu_poare
inrra în relafie"gra-
matrlc&la cu toâte modemete, sp6si21cu cele de numà,r (yezi p. IfI).
in
r:: r," dpospbpsie de infin:ili.vultung C,;nd2çefe6;ià, "u.u pour"
l,l-^
sra zîf
r I ?. ll
ra,.srrgular. cit $' tà ptuïâirr. $i )e âpropic de inlirit irut din jimba
url Toârte,mic
!pl]Lg.f"i1ll_"1" re numàrdetuTinitivesubstârtiyatepot avea
dâroretreprobabitcâracterutui
sàudubturlesu-bstantiy
lrriSr;;S:"",0r
, In combinafiecu arbicolul.infiniti\rul lung meglenoromânesterntot-
oeau[a op genut remu.tl]. tenomenu] este identic i! dâcoromânâgi àro_
i:*r._11_lia_?":3j-tr. "l: sedeosebesc de limbiteromanicÀ
-cciatintare,
u D d p u r l r n r { l r u tp s f e d p g e û u l m a s c u l i l .
Iniinitivll meglenoromân poâte Îi înBotritdeci c1earticolul nehotà,rît
_ ^
und,-iÛ.pozi,T,ie procliticà, iàr in pozitie encliticà de articolul Lotàrit _a :
una, m.ti,eart,t:tnreac;_La, nuntd nd d,ead,d,rà und, mdncari cafcu nu tseatn
; J,o,-%nd,qlcd,lcgri nu-|, putenxtari, totrstioptit, Trea_
-T!!,.cq.:û.?:rua
ItTpa,prtslt t'tttl!n!e.q, ;
s-iid md, coaÂd,,i Id,teetpa_i JurlinA; Spilaiea cu apu
ra!ldi sàtdtoasd.etc. El p_oal,e ^di,
fi. de asem"nea,.insoiit,le uÉ ali Oeierminant,
ru murtù slr,xtL o t!,dùrùnx!,ed,std, cqsd,i Lq, cd,td,si,rbdriunea,ci,! l,ld,ti,,t Nu
i
s Pentru situalia d;n dâcoromàna
Diâconescu'
lnliniliDutluns in secotûI
at xrlli.edddd,
tn scl xvuln t,*tl, *. olil"rJf'-lfor
t_Vezi Tb. Ca?jdan, nrcmànii. Didtectul ,7romLin,
Bucureçti, 1932, p. b48 si urm.
p"r"""r'q'lnï"â7'
", ,",,*,",""ïlTr:'#1"î'l'ËfîiÏÏ1"'#;'lian" itt';i,i"riiti,"t t""s
";t::;'Eiil,f
lfri"iii,l,lhJ,i
.prtj1
". substanti?e.:a
:i:;:: tomà *-i:,rî:T,!l18!,qi; lf!;^, ",,,o",,,, u,"
de inliririû tûng çi de;upin, rD SùIFC'tV ttôÀÀ1,-p.'!zg..t"t"*ur.

!Ëliiii,,i,iiiiirl.ii3i,,tx#Ëiilis"ii,;;;",:"1t"".^tl:1".:'r.t"i*"*
propriu-zisà.
13
ci valo.i derivatedin aceastâ(mai âtei concretizâLe
Ausrsto E. da sitvâ "*". ""î:1i;,_lj39l.d],"lîg
p",t"s"iii',;s
"poa.- ediçao, Lisanoua,1e70,
p. 217:,,Um peguenonumerode iotinil;vossubslântiv;dos
ter pfi_,rai,,I'
I - c. 1043
 PEI]A]E ATÀJ{ASOV

ieç tu la marQi,nd,cu treestd, i aman bra ded'utsi-i, tsAstùfd'deri d'i,Ii'%t'

d,noi,!,cori
(Capidàn,
' - Meql., II, 76iI+).
Mli rar, infiaitiwul lung meglenoromân poàte sà fie folosit fi fàrà
determinant , ca cie exemplu . Si, udi, c'd'ntari' niiJoarù i Bi ud'i' td"l"a'ri ù%
cla'iortl (Se aude sunetul toporului în pàdure) i 8i' udi' ld'ttari d'i' cùni etc-
Cr, rezultàt al dezagregi,rii continue a declinà,rii megleloromâne;
infinitiyu-l lung cu valoare substantivalà a pà,stràt o sing"rrIrà formà, care
1a
poate sta nomirativ, 1à àcuzatiy qi, foarte rar, 1a genitiY insolit de àrti-
r.oluJgenit ival d/14.
â ') N o m i D .Iai q :
Ni,sirbi,read"l dusi d,nlista ciiro'r (Trindàvia i-a aciusin aceâ,stàstâre) ;
Ànai,larea d,1,, !i, d,uti (Învà!àtura ii merge, este târe la invà{àturà).
b ') A c u z a r i v:
Cd,,nuzdi ld,pari,içii nùJoard'(Cîrtd am âuzit lilete am ieçit af*rà);
Ieasim wnd,il'ntribûri l,a.d'ascd'lu.
c ) G e n i it r :
Vi.ni, araamea d,l ldl area od'ri'nli' (A venit timpul cînd se taie vila
d.e l"ie); Vini, ueameû,d'[ dunEea oi,û'lur (A venit timpul cu]esului
vlilor). r '
InThitiwul lung meglenoromâncu valoa'resubst&ntiYàlà,se comportà
1n general în propozilie c:! orice àlt substa,ntiY'hdeplidnd funclli liniâc-
tice ale subiect, rume predicatiT, atriblt, complement. In încleplinireà
acestor functii, et loâte sà fie insolit ateprepozitriesau 1egàtura dintre el
ca substântiÏ çi elementul regent poa,tesà lie clirectà,.Astfelr i]l luncliâ de
snbiect, predicat nominàl qi de cele mal multe ori in lunclià de comple-
ment direct, iniinitil'ul lung se foloseqte1àrà,lrepozllie, pe cind celelalte
functii sint&ctice se realizeazà prin intelmetliul prepoziliei.
â ) S u b i P cI i -
Iù.tearea-i d,i fuùi,nii (Tàcereà este de aur) ;- Ant:i.1areal'ù' dt, ocl"i
ta y,aml,k^1tiËetrXturà dà ochi oamenilor) ; Àn!'irtarea d'n co,sd'nu'[
bxltLd,l0eàrtù in casà rù este bunà).
b)' Nume rredicatiY :
Gki,itut d,i,ntd,nêi,ti,si,pid'i'ptiri (Yiatâ este chin çi muncà) ; B-zitt
l&! !i,rct, toûtit, ëuua, d,i peard,ir'i veo'rni, (À nu lace nimic toatà
zina este pierdere c1ewreme).
c)' Atribut :
1n funclia de atdbut, infinitivnl lung cu valoare substantivalà este
întotdeaurâ insotit de prepozitiz, d'i i
As|d,trem z'uud d,i'i|i.ri ii% cd'sd'bèr (Àstàzi avem zi liberà de ieçit în
oraE); Ireru i,l'ù cli.mùritari' çi' i,l' rli d'nsurori (Avem fiicà de màritat,
qi liu de insrrrat).
d) Complement direct :
ÀEa cum âiI1 menliona,'Lmâi sts, infinitivul lûng substântiYât' în
func{ie de complemellt direct poàte sà lie s&ù nu insolit de prepo-
zilie; prepozilia de càre este însotit este întotdeàunâ di.
1a Ari.icolul genilivâl sau posesiv âl din m8glenoromânàse deosobeçtede lolmele cor€s-
punzàtoâre din dacoromânà prin aceea cà nll cunoâçte Iorm€ deosebitepentru mâs€ulin çi fe-
minin, nici pentru singular çi plurâl. El se foloseçtein unica sa formà pentru ambele gonuri çi
 ]:\F'IÀ]TTI1/UL TdGLANO.FTOMÂN
147

",
i# i l" îi;i;, f
: ;
:','
o ;: ;
iro!!ii) ; Cànnu sd,6io caiao::,;1,
i:m;;;;;;;;;;;;;;;;czut "J;,;f
j;;,,",,i;' "iî",,
1a nil;
*o*i ài àà m Stîii at mancarl.
(Cîrrrlnu sînt eu a,câsà,
mamàda a" _i"*.""Ir" "o,on
P) f-omplement inoirect :

ll^ty-"fl q9comlJg.nelti,idirect,infiniriyutlungsefotosegte intot-

.f"î1Y^.ll-p]:f11it!:..iTptt:'T "ompuse. c:ùta.d"in,di ta,pdnà,ta.
À t L t t a , p a a , dI r p q m t s t d i l d r i l q d , . n u i t û î i . r I nu l r i m u l
t i m p ù _ ar , p u c â f
j*r;1T:',t,:.ïri':::;ii:'li;,''l:;:ff
i:"iyi:_,il
noâs-bràyine dil neîalelegere)
i:i;ï,1,"f"Jtr
; .D,i l.ûjucari, junvira itin'à m t,ù,tAmari,
-bàtaie).
(De la joacà ar âjuns-la
f) Complement cùcumstartiâ1 de timp :

{i"ïilil+,*i"ii"b"ii,'ïr"*",i"îîl:,ffi
d,%pu,cd,tra,,d,ntrul
-1",ïi,îïrwwui;
Lo, treatiii. gtristi uali d,tr,,ti.Jeasd (îrecilrd, peste rîu, mi_a
yeunrt ràu) i La tlunarea aîititrti silnd,ncos
màr,i
fdtreà, âd,rnbàs,
in cd,tin (Lta,
mari perreceri
in sail; D,i,'tasd,(trird
t::l:::f-T,lg:..1"-
u ourart LIganu.a,u r)d,nd
. p t i i t j o û t t t 1 d i m . . t d s ! o t u. lo s d , l D e l a S à d i l e r ,p i n â l a r c r . o l _
târe&ro,liilorn-am stat nici zi âcasà) Chivistrnal càiAaupusia_
p,itûrea,,soart,i, -o
si ju,ns,imd,tL.Burunù ;
a"ii" pi"ù,àiaîi ffi ptecatde
'{ir\iWfu
âcasà dupà apusul soarehi qi am ajuns tâ Satonic'iàalnte
de a se

i;;Jri{hiii:É:'l{:iâffr;;;w:,:
riirii-iô'"u,iï.â'!rË-
io^:Â'','{"[Ti.'"0.!,",';*';:"ii'":'":a"t'tu,''
g) Complement cùcumstàniriâl de mod :

iilî":ffi l;îîIfm*#fïliiii;îilî#",.:&'J,'{ffi
i , t , : u n ù( ,- r à m r D f êd r a p . \ i . r e ) ;S iHe'iôïl,J:
l! ,!rlrir:_*,
',":"':!:r:r.::. ors ur orar rlcrgiod)t ljdù, sirblr; d,si dn adsdbit,
r u s i p a a t ig h ; ; / i

iiilTf#""jli:i! iiliifil1"
drii',; i i;.,Tï
:;,
"u*"r,oris'iread,i
cd-i
;,:
t:!1, r;ti:'
ît:
privre
:Ëi?iiii,t*ffilllr3;o" Juri,si,'(Dupà
h) Complement circumstanlial de loc :
Ttr aceâstà Îunctie sintâcticà.ùfinitir.,ul lung se {oloseqte
toâIte râr.
lai 11,"!i numàrul prepozrlutorcu câre se combinàel este{oæte
rFou(.- Ln generàl ùê conùtruipli p nu pr"pozitiil" t d,lrtr
Si [a,.
cù,n_..si,
speatd,
m&ôcas[.zd,nrilitetrçu aicreâçiiîià,ioî"u
.iam luoa uu
;ffi#L:?ï):'"'i; iâ tiîÂd;ncdtun
)xi'i;TH'Tiii"#iHïL'#
i) Complement circumstantial (ie câuzà:
S. inrroduce cu prepoziria di:
Mi doari capu d,i- ni di.rmdra (Mà doare capul de
nedormit) I
142 PETI'!'R ar-Ari\Asov

Ioo,ld zuua mi ruptu d'i là'|a'ri prik cd'sd'bà(Am oboslt alergincl

toatâ ziud prin oralj; Al' d'oi ltt ôoàrr.i'di imnari (11dor pioioarele de
mers).
j)Complement ciroumstanriàl de scop ;
Se foloseqte cu prepozilià ,ri;
irn rud,ù irl, maiel,rî (Nô-am ràscut pentru chinud) ; Àn trubd'ies
narî, tri iurnari casd'(Am nevoie de bâni câ sà mà intorc acasà).
in calitate de element regert, infinitivrl lung meglenoromân cu
yâlo&re substartiYalà, poa,teâYe&determinànli câ :
â)' Atribut àdiectiTâl :
Ieastd, ia multd' tunari' (Acextea.âu lost tunete câre â11aturât mult) ;
bu adta neacd'mdnctli iil'l' nu poo't'i'si'-ndireagù (C11açâ de pulinà
mîncàle Du se Poàte reJàce),
b) Atribut substari;iral :
Cdtùpllteûnr mi du,teamçi io I'a dunari zgd (Cî!d plteam, rnà'duceam
si eri 1a cules de'strug-uri) i Ld'trq'rettd'l oiinli d"i znac cd' oi'wi arin
iL,àtrâtùl cîinelui este semn cà Yine cineYà)'
c)' Atdbut pronomùral :
Birbi,iealtti nu-y afl"i iaoa (Ilàrnicia lui nu o gà,seçti-ricâieri); !'i-!
'tseoad, çsrtl ia
dp, e ) ;d r ' l i r ; : { C et i p i a T i t à! ) : . . a m u nb t a t I ç d u ./ r i - i / 3 f s l d
d i / t ' 1 i " ( C â p i d & n .t l p g l, f i . l 6 l l ) \ '
be âici sn poatô trage concluzia cà infin itiYul lung meglenoromânt
ndn lunctiile sâù sintâctice, cà determinàat sâu cà elemeni regelt, se
ôomlortâ'ca orice all substùntiv. Ceea ce nu-i conlerâ pe deplin âceàstà
cahtàte este Taptu1cà;el nu poàte rliciodatà sà fie lolosit 1àpluralt cll excep-
tia in{1initivului subsiantiYât md'tut:ûrLcare;re la plural forrnà mii'ncdrur'
i)rin aceasta el se deosebeçtede infinitil-ul lung din aroulnà çi clacoro-
mân5,,unde infinitivul esteîn intregime fuetus în câtegoriâ substantivelor'
Desi substântiïele verbale in meglenoromànà au un caracter pre-
'oonderent sûbstântiYâl, ele au pàstrat, int,- o mare màsurà, carâcielisti-
ôile nrolrii verbului. T,egarealoi dùectà de complemênt15nu este, de faptt
à"";i "io din cr,râctelislicile sintàctice ale verbului, câ de exemplu:
lrroao,i, lri sli dir; t)ot (qroâpà dê briû! var) ; Sd'ntd'tulu di tàl'6r;
t , l i À i n ; ( S 1 1 . 'b i i n r d e t i i a t I e m n e ) ; i , t t i n p a , t i& . 1 1 i n f , ; vpii t t i j a t i .
(11trimite sà vindà roçii) ; lrislu an uaminil' si' rupsd'rtl di turi' pl'ri'
ii, pri p'itl"ijo,it,(A:rul âcésta oameûii au ciqtigât mult cu roçiiie)'
Nâtufà verbg,ià a acestot substàn1,iTese clesprinde de âsemeneàii
din enulturile in care e1esînt folosite in locul formelor verbale persolale'
1n exemplele pe care 1e clàm mai jos substântivnl Terbàl înlocuieqte pro-
lozitt temlorale :
Und inlrari,' là' si trùpd'(De îndâtà ce intrà, începu sà lipe) t Ûnd
aid,eari. cd'tàsi pttiuuù, aDe indàtà ce m-à lne'al Tàzut, incepu sà
rlinsi,): Un.i ct)lcari, zùd,urmi'i(De indatà" ce m-am culcatr âm qi
àtto."-it ) ; Unà' gustari. àtr' !'i Teq'si.md'ncos(De indaf'â ce-a gustat'
i-a venii ri"r) ; Und un4i'ri','d'l'''tricu (De irdâtà ce s-â uns [!i-à fàcut
o frecliel, i-a qi trecut) etc.
15 Pentru silLlâtii similâre diû clâcorcmânaveche 9i dln alte liûbi romanic€ vezr J Byck,
Derio.dliê Çi.sinlûcd, 1n SCL I1 (1951), p. 127-.
F
F
t

i !!Fû{mlvv{- 14EJC.TiEû.iO&OxdÂN 143

O întrebldn!:ùre ânalogà a substantivelor verbale lntîlnim in aromânà,

a,lbà\r'ezâ çi macedoneanà i ^r . u,tLd,càd,qwe É-frîn e nd,rle ; wnd îrad,z,iri,,
ù,td,lnd, Isinlsi, inii16 ; maced.. ed,r,oùl,eguad,,rùje, sai,ka; ulre, d,aj boëe
zd,raaje, od,mje o grad, i, nazad,nema d,a'se Drûl,a,nn(CepeLkor)!1 t àIb.
(me\ njt le shkumurt,Jillucn punët e miralq.
In meglenoromân* iïistA çi alte construclii în care vedem tot o,
în-locdre a lormelor verbale personale pdn substantivul verbal. Spre
exemplu, infinitivul lung precedat de prepoziliâ c?,loa,te sà a'ibàyàloa,reâ
urtui Eerunziu:
-Cw
ld,gari,(: Iàgàndurlea) rud,d,usirnaasd,(am plecat acasàalergfnd.);
Cu gt\d,nl,i,ri (: plàngtudurlea\ !i,ïo, nu si /ûti (Pllngînd nu {âci
nimic) ; Cz sti iri (: Stinindqrlea) 'rni, sc,ulqi d,i,n cïioel (M-2m
sculât diï pâ,t gemind).
Aceeâqi construclie poate exprima, un trecut apropiat în raport
cu yerbul din regentà, inlocuild propozilii temporale :
Cu u'iniri casd\ si d,i,scd,ltd, ç,i si cul,cd(De îndatà ce â venit âcâsà,
s-â descà,I-tâtsi s-a culcat) ; Cu i,ntrari d,nc(t:tun,dt cd,tara@e îIt&atù
ce â inhat în sât, I-âu çi prins) ; Cu scul,ari,,d,i,lwarwmi, cd,!,o,i, (De
îndàtà ce m-am sculât, m-am âpucât de luem) i Cu i,çiri,, d,ed,d,i id,tr
(Numai ce am ieqit çi a,m dât de el).
1n macedoneanà gi bulgarà, întilnim. constructii asemànàtoare:
maced- ol,,id,e n6 pa,ào,rso trèanje (sau.: trëejki,\; 8o uèenje se postri,grtuoa,
uspek (sara:ucejki,); bltlg. s's?|,q,èerue se orËèq,etc.
În meglenoromânà,la, lel ca çi in àromânà, infinitifl lung BeTo1ô-
seçteîn locul supirului din dacoromânà. Prepozijiile cu care se realizeazà
aceâstà,constructie slnt lri $i di:
N-6àrn ni,1i d,i,da,ri,,ni1,i d,i,tari (N-an nici de dât, nici rie luat); ,Di
junQiri d,kjunQ,i, sùldlinu-n rdmd,ni,(De â,junsîmi a,junge,dar nu-mi
râmîne) ; Ari, incd, d,oifiôar d,i d,nsurari (Are încà tloi bàieli de îlsurat) ;
Nw ti rdd,i, cd nu-à d,i,ràd,i,r,i(Nn ride, cà nu este de rls) ; Nu-i d,i,ai-
rui,ri, \N1t este de clezut) ; Iri, md,ncari, eç bun, tri, L cru nu ti la,ti
(Ca sà màninci eçti bun, dar clelucru nu elti brn) ; Iri, i,yiri,eç tucu
dz(ir (De ieqit lca sà ie$i] eçtimereu gâta [pregàtit]).
h limba macedoneanà, in aceste sitnâlù se loloseqte snbstantiyul
verbal care zi, tuat 1ocul ididtirrului dispàrut: Nemltm ni,t'u aa d,anamje,
ni,tu za zerLanjetNe se smej, aoÉtone e za, smeenje,Ne e z.u,aeruaanje,Za
izl,egurûnje si sehoglrëgolor.
O âltà situàlie in câre se dovedeçte Ëi mâi mult nâturâ yerbâ,là â,
in{initivului lung substântiTat în meglenoromânà este folosirea lui cu pre-
pozi\ia, pr'i. Cu aceastà constructie se exprimà de cele mai multe ori o
âcliune câre este pe punctul de a se realiza sau trebuie sà se realizezeîn
Y i i l o r u l à p r o p i a l r ed, e e x . :
Si, l,dJ,imlant,ù,uard, ciç mo im pri, aki,ni,si,rô,Juzàri, (O sà,Torbim a1tà
dâtà pentfll cà acun sintem pe punctul de a pleca) ; Noi rd,Tùpri

Câpidân. nromdn;i, p. 549.

B. Koneski, lslorija na makedonskio,J'dsik, Skopie, 1965, 5 187.
Ibidem.
Cf. ln alâcoromânàCind eru pe adormire (Alecsârdri); dacoromânâ preierà însà colr-
stnrcliâ cû ps + supin (pe s/irçtte) sâu un substâEtiv c^ ducà, moa e; vezt DLR s,v. p€ III 5,
 PIXIA,R ÀqAIIASOV

sc le'ri cdn i,ntràra'9'zeZ'(Eram pe punctul de a ne sculâ cînd âu inhât

qi ei) ; Nu im pri, d'u,t'i,r'i Ud',tiri)(N-avem c1egind'sà,mergem [sà îâcem]).
îre6ûie sà menlionàm cà în trecut megleloromâna â crnoscut'
ca qi dacoromâna, supinul. Nici astàzi el ru este cu totul àbseût din acest
diaiect,o, ceea ce se p;ate constatâ tlin exemple cà | No, d"f.clmoa'Tt'i.17ù ,tel1
u a t u l r td u n u s n u s t D i n p r i s p L t sS t i n c d . ù l u l l u l n o s l r û û ' u ' i m u l l u u î l ' u -
i n l o c u i r " d s u p i o u l u id e i a t r " i n f i n i t i v j n û r o g i e n o r o m à n' râ- â p r o d u ss u b
in-tluenta graiurilor macedonene din regiureâ Meglenului.

B. Iniinitiml lung eu valoare verbalà

În eraminarea in-linitirului lung cu valoare verbalà in meglenoro-

mânà yom âveà dil] nou câ punct de plecare monografia lui Capidan'l,
-urmà : ,,1n spre deosebired.eclialectul aromân, îl care n-â mài ràmâs
câre spune
nici o dô întrebuin-tare verbalà a iniinitiYului, in-linitiYul din dialectul
meslenit continuà sà se mài întrebrlinteze, in ftnc{ie Yerbalà, deqi nu in
lrei -are mi,surà, gi in privinta âceâstà el se apropie mâi mult cle limba
iextelor vechi dln'clialeciul dâcoromân. Astfel, dupà lexb.o-l'pul'eari'' pre-
cedat sâu nu de o negaliune, urmeàzà aproâpe întotdeàuna, intinii'iYu1
luns".
"
în continuare, vom incerca sà exâminàm çi ce1e1a1te cazuri în care
inlinitiyul tung qi-a pàstrat valoarea verbalà. Astfel, cred-emcà infititivul
lung meglenorîàân-este foiosit cu aceâstà valoare dupà rerhl\l irubù'i'ri'
(,,a treb;i"). Acest verb, de origine slâYà, se îttîlneqte qi in dacllromânà qi
i"iîroromânâ. E1 oculà ln loc important în sistemui Yerbà1 al celor trei
idiômuri,,. În megldnoromânà,.Y-erbu1trubd'i'ri' e valoare personalà qi
imnersonalâ. ln càUtate de r-erb cu valoare personalà, el se îoloseçte cu
nro-numelerersonâ1 là datiY. Cind insà este lolosit câ Yerb impersotra,l'ei
ôste urmat ïe o propozilie suborclonatà cu verbul la coriulctiY sâu indi-
cativ sa,ude un ifuinitiv.-Iatà citeva exemple pentru âceàstà,intrebuin-târe
a iifinitivuiui | trr ,bdià,jutar'i listu' om {?|rebtiù ajutat acest om); trubdiù
sliir,si,ri,tot Lucru ptd,iù âstiil(É) (Trebuià terminâtà treaba pinà astàzi) ;
bri,rna lrubdiaûi, ôumpd,rari'und' cûsù'à'n aàsd"bàeù si uemiu si ?ùstd,lru cd'n
ai,ni,md,i,nca?zz 1lntii trebuie sà cumpàràm o casà îrr oraç ca s-avem urde
sà ne oprim cind venim dil] sat) ; Nu' trubdià' it'%d'i't&ri' liit om, ni.tricdnn'lari
s il li tiarn ù p4,(i)li (Nn trebuia sà,-1împrumùli pe àcest om pentuu cà
n u L i r â d a n l c i o d a t àj n a p o i b a I i i ) i T t u b q l s t ;a i d p a r in o r i - i n a i , b u n d i n
el,' àoil' (lretnie vàzut cine este mài bun dh ei doi) ; Nu trwbdiù'ù'td'mari'
fiêont, cà nw fpasi nili' un cà'bat(Nu trebuiâ bàtut copilul pentru cà n-a
iâcut nici un ràu) ; Trubàlasti ck'inisi'ri d'i' cqsd,dntru d'ncreaçti,reo' sod'rli,
-verb ite âcâsà înâinte rle â ràsàri soâre1e).
(Trebuie sà, plecàm
Un alt dupà care crcdem cà infinitivul lrrDg are valoare verbalà
este tirea'ri < laT,,oiaerere,ln
-sensul meElenoromânà,acest Yerb' folosii perso-
rral. ioate sà aibà \:uj.a cere din dacoromânà, c1àrâre qi sensul lui
'o lmi âmintesc cÉ bunicul meu, decedat in 1962,14 rllsta d€ 86 de âl]i, povsstitrd despr€
timpurile tinêrelei sale, spunoâI cdn rum tin:.Tmi duledû in càmpu di Surunri ld sili''Ir'
27 Meglenotumânii I, P. 169, ç 117.
- N, peritru dâcoromânà vezi ch. Cousiantinescu, PdrlicùIdrilù!|le semanliceçi sinlaêtice
ale DerbuLuia t'ebût, in LR XlX (19?0), nr. 1, p. 15-24.
 rNFn\rxlrvûil 1,@G&!No.Eof!IÂo{ 145

quret di1. span_iold9i porrugbezâ.insemnind gi .,a iubi,': fiîora 1s61;

di ndneari {copilul vrea de mi-or.arey Êi ti,sladoisi riruta tre; an ii iqrd iu si
Jrira (aceqtia doi s-âu iubit trei âd $i totuqi nu s-au càsàtodt). yerbul d-
mari insâ poate fi Tolosit çi impersonal, çi în acest caz el are valoarea de-
p?."!i!à t verb.:l.:.i lrubd,iri ; prin urmare, qi dupà acest verb se foloseqte
inïinitivul lung cu v*loare verbalà: lireà aid,eari,la areami Lù\, luciu,
.t/Lo-,md,,tù&I
,(Trebuia vàzut 1a timp àaest 1.ncru,acum este tirziu); -ly'a
tireà, t d,sa,ri,_fi,-êoru sùng'u'rI,q,turi Lungù cûld (Nu hebuia làsa,t copilul iingur
là.un âstfel.de dryq lung) ;; leari, sdpari,tzirôzr (Trebuie sâpatâia) ; liari
,ïùiturûri, &rgheq,(Trebuie màtùàté, ctûea) ; l<ari. zàcd,!.rri,und, yard, çi,na,?ta
toa,liLucri,li,I'i-Fn:,ind. d,n%rd,in(Trebuie lnceput odat5,$i apoi toate lucruiile
se vor îndrelta).
Situatià din meglenoromârà este Ïoarte âsemànàtoâre cu cea din
âromâ!à, unde fufinitilrul (Irrrg) cu yàloâre rerbalà se foloseqte ,,dupà
't)û çi l,ipsqq,Éte, ca unipersonale, cu intelesnl (tTebuie)": ta scriare umd,
carlea l)asil,'plui i l;ps$ite nutr;rc iline ,,a s.nu s-Jaaùnc taiu23
h sùbocroatâ stândârd, în àceste cazuri se foloseçte infinitiurl:
Treba pomoéi oaom èoteku1 Trebatoje oideti,na areryùe l% staar, saclaje
lrasrr.o.fn hmba macedoneànà,în iocui infinitivului se foloseçtesrlbstanti-
-[-ql vertral (a,stJel,âici sint uzuale construclii cù: ne trebû sed,enje,
tîebû
,t'ûbotenje,trebq,èeltq,nje,iztsesno vrerne),dar nu se poâte folesl întoideauna
substântivu,l verbal acolo unde în meglenoromânàse folosefte i:rfinitivul,
ci in locul âcestuia àpàr Tormeverbale personale. De pitdà, exemplele diri
mrglenoromânà jiîeq, a_id,eûri,la aream,i J,ù'1, Iucrw ; ,teari. sJd,rçi,ri,!,eq,.j,i 1)ern
sd,c,îita,td"; l,rubiiitr\ti,d,%d,,itar,i tistu om se traduc in macecloneanànumâi prin
propozitii suboralctTàteI Trebq,Ée mo,l)remeil,q,se ïid,; tti,ûro,bole: Irebq, d,use
saarÉi,loa él,osu,e go aapoënale1 treba d,afltu se d,ad,a,t pari, na zavrnna o,uo3
è.otek-Gteacaloloseqteîn acest caz de asemeneaforme verbale personale :
Âèv-ripûier,và vopr,i,(copev 6tr crûcàeTvarëp^1ov eûrzo).ov. Aèvrpércer, và èrr',0upôpr,e,r
rd. ê"1c0àcôv diÀ),.<,rv.
Pozi_tiadeosebità pe càre o are meglenoromâna ln problema fuThi-
tiyului, in cadrul limbilor balcanice cu càre intri in contàct, este incà o
clovadà cà in exemplele de mai sus avem de-:l lace cu forme verbale.
Convùrgereano-àstrà,este intàrità !i de faptul câ inÏinitiïul lung megle-
noromân gi-à pàstrât pinà în ziuà de âstàzi cele douà va,lori, substàntivalà
qi verbalà, pe de o parte (ceeàce yom dovedi in continurr,re);iff pe de âltà
parte limbi ca macedoneanaçi bulgarà, în care substantiyul verbal a înlo-
cuit cu totul iniinitiwul, recurg 1a constructii cu Jorme persolale a,colounde
meglenoromâna Toloseqteinflnitivul. Cu-alte cuvintl, aici nu poate fi
-rorbâ de lorme substantivâ1e ale infinitivuhi.
Este bine cunoscut cà, in mai multe iimbi, inliÈitiml este unnl
dintre elementele constitutiTe âle yiitoruhli periTrastic. Dintre toàte peri-
frazele cu valoare de viitor pe noi ne intereseâzàîn sleciâl pedfoàzà-Ter-
bal aol,of fuTilitiv, proprie limbilor balcânlce gi meelenoromânei. Se
crede cà ràspîndirea a,cesteipedftâze in limbile batcanice se dâtoreste
i û I l u ê D t e li i m b i i g r c c p s r i ,u n d e i o c â i n p r û : n e l es e c o l ea l e e r ê j n o s s [ _ rùee
lntfl:leqle cors_trucTiaoeto f infinitiv. În dacoromi,nd,, viitorul peri-
lmstic formât diÙrQ)ol,o + in{inltiT âpâre 1ncàîn primele docnmente scnse :
13 CÂpidan, Àromdnii, p. 548.
146 ?ETIAJR ATA}IAsOV

ltoiu ïenri (EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

ps. +1, 3); ùrern trimi,te (C\rtpnTtttg, reg, Snceara, 159d,
r,B. 48, 9)'a, spà;i,a-mà- Deri,çi mai, aôrtosde Zd,pad,iii lni,albi-md-t:oiuzu.Îi
âromânà, auxiliarul din aceastà perilra,zà s-a,redus Ia o si:rgutà formà za,
generalizîndû-seIa toate persoanele,pe cind inlinitiy[1 a cédat locu1 con-
junctiyului : nsas-ltîntu, tsas-kintamu, aa s-hîntd,26.
Irl ceeâce priyeqte meglenoromâna,pttem spune cà viitorul in general
se exprimà prin conjuneti\,'111 prezent (cf. Câpidan, Megl., I, g 115). 1n
àcest tip de lriitor noi yeclemlnsà o variantà redusà a perifuazelad,(Ireari) |
€onjunctiy, din czùrea ctispà,rutauxiliarul. Aceasta se poa,te constâta din
folme ca ùs cg'nt sa,\7d, si cont,'explicât"
ds cd,ntoïù,d,si cd.nlonù(Capidan, Megl,,, I,
$115), unde-ds, à$â cum a, qi' Ca,pidan,nu est-edecit o foimii
contrâctatà din orl + si (,,sà',). Conjunctivrl a preluat functia de yiitor
în meglenoromânà,par:,Iel cu slàbireà yâIorii semântice a auxiliarului, ceea,
ce a contribuit çi Ia disparilia lui din perifrazà. Dealtfel enunlului dil1
meglenoromânà li si,lq,,tim'! ii corespunde in da,coromânàce sd,Jacemg,
în care conjunctiwuJ exprimà de asemenea o âcliune yùtoàre2?,
Alùmâ_tia categoricà, a lui Capiclan cà în meglenoromânà :ru s-a,
pàstrat rici o urmà de yiitor construit cù aolo + prezentul corjuirctivului
(Megl,.\ $ 115) este râ1âbi1ànuma,i în cazul cî]1d este vorba de perifraza
oolo + conjunctiTul prezent, pentru cà in megleroromânà conthuâ çi
astàzi sà sefoloseascàTecheâperilrazà verbalà în care s-a pàstrât nu numâi
aolo, ci çi iniinitiyul lurg ca al doilea element âl constuuctiei. lrebuie sà,
precizàm totE,si cà aceâsià pedfrazà a cunoscut ir megleloromânà, o
arumità deplasare semàtrticà, în sensul cà pril ea,se exprimà âstàzi mâi
clegrabà o supozilie clecit o âcliute vùtoare. Ceea ce ne intereseazà lDsà
pe noi este fâptnl cà in aceastà construclie infinitivul lulg are valoare
Terbâlà. Iâtà citeva exemple:. Tà ueari d,oi an d,i,cd%nw nd. I)enxùizutd,
lor Îi doi ani de cînd ru ne-am tâzut); Vù aeùri,qnultu Tuarud,i nu poo,tri.
ai,ni,ri,(O li âyind mult de lucru de nu poa,te veni) ; ltil tù iri,, cari lantu
poali s-i,id,(O fi el, cine altul poate sà lie) ; l[z çtiu d.i i,iLDdiri, lislx, o??,(Nu
çtiu de unde o fi àcest om) ; Vii irt. iLi poara nea (O 11de vtustâ mea) ildl,
ad,tii,l,'ari leamni, cl,o(111o fi tàincl lemne acolo); leastd, basmd,ù, junQiri
lri. u11,Justo,n(Aceastà basma o ajunge pertru o rochie) i ld,trtù d,ra.ricl,o
d,n cyd,Fdd,à, (El o fi arînd acolo vizâyi) , Cunxpdlo,i und, ui,kd,,ad,teayi rri,nèi
d,i ri! (Am cumpàrat o vie, o fi avind rrreo mie de butuci) ;Din Gkil-
rni,l,id,
ghil,i.,iapù,nd,-n Urnd, ad,reari ari,nd,d,oud,ailt, d,i,ckilumetri. (De 1â Geygeliâ,
pinà 1â (II)Uma or fi yreo douàzeci de kilometri).
în meglenoromânà se foloseqte, de asemenea, periftàzâ ,d + inJi-
nitiwul trecut, prin càre, Ia lel ca gi in càzul precedent, se exprimà o supo-
z|\ie: leo,çti p,ipercki,sd"totti arci, ud, aeari cd,zutùbrunzd (Àrc1eùacegtia,
sînt toli àtinçi [ârç1],o Îi cà,zutbrumà) t Tistu Tiêor ûd,i,r,id,usiard, la jucarà
(Copilul âcestà s-o Îi dus din tou la joxcâ\ i Cari, sti,iir aiL%ù, i,ri, rcul,ardi
junsi primu d,npd,zd,ritl,;, (Cine çtie cind s-o fi scnlàt de à âjuas primul la,
pia,tà) ; -4n rùarli cd,sd,bdur duck'iaizl,i,
1)ùi,ri d,i,çcl'isi,çi, d,umi,ni,ca
(În marile
,a Al. Rosetti, lsloria limbii tomAne ile Ia orîgini pinà in secolulaI Xyll-lea, Bucure$ti,
1968, p . 5 4 8 .
2i Litutghierul lui Cor€si, Text stâbilit, $tudiu introductiv
ti indice de A1. Mârcç, Bùcù-
reltt, 1969, p. 131/9Y.
,6 M. Cqrâgiu-Mârioleanu, op. cit., p. 109.
27 C&malica limbii ramAne, vol. I, $ 231.
 tt\LrN-rrnvllrl ME,çq,r4.Ioiton\IÂr\ 147

oraqe magazinele or fi deschise çi duminica) ; Vd, iri, pi,rd,utû,elu di, uaia

r l i l d . b p a , fri S - oi i p i e r d u t m i e l u l , d e z b i à r à o a i â a t i r a ) ; - ! Laed , ù e ùdr iu r m i " t d ,
tga,t:ù, nyp!e!_ d,i mo l,'-ti-.ncl'idocl,',il,,d,i,so'tù(N-o Ti dormit toâtà noâptea,
d e i s ei o c h i d a c u m o c h i id e s o m n ; .
Mâi multe limbi se folosesc de viitor pentru â expdmâ o supozi_tie,
de exa qaced. Ko'tku.god,i,nilie ima toj 2 - Pa lie da iina kaj tetii.i,eseirri
scr. Dosl{t,ôe staya biti, oaa posloaicazs1 rcna. O gùsi el unùe id, se ascund,8,
(_C.â,,-mil .P.g!res.g1,_ O. It ?99! O-ma,ili ôntîrzi,trto z.i, d,oud,çi ea La moçi.e,La
Bd,lceçIi, _(1d.. j,!id:., +?2)3o1'tu.Notre-amàn'est ?as renu: il, aura d,utràt:âit,;
sp. Tendld, 40 aûost1; ptg. A il,ha de Bakarem . . . que esterdci.ncod,iasd,é
nauegagd,o d,0,ilha, d,eOrrnuz (A11. de Albuq.. Comm., 26) 1 Apenas haaerd,
nesteme.snloa,ud,i,tdri,o gy!ry %@ possû testemunho,rneua (6troposi,çd,o) bom,
a fyo41!a etpptiettria t\ ieira- I._-335)3, ; it. Non l'ho trotaio ia casa sarri
l
-proba,bîIenIp pq,ûitoslamatlin&x3.
Perifuxzâ ad,+ infinitirr nu s,â menlinut în megleroromânà numâi în
_câzurilepe care le-am examinât mai sus, Ea s-a pàstrat, de asemenea,în
blesteme, adrld rolul de element finàI în âceastà constrûctie pietuffic;tà
p{n câre,_im€aiiât dupà prolunlarea blestemului, se cere neîndeplinirea,
çi
lui. C:Ùpidanâ Dotat un blestem care se aude la megle'noromâfi (vezi
XIegl.I, p. 3p) : f-ocu s-ti,urdd,,d,a%i,-ti,s,rd,,iri,, o variant-à redusà, din care
lipseçte arrrfiarul ud,lweari\ qi tradusà greçiî prin ,,focu1sà te aidà, arde_
l n r - i e - a r . L e e a( , eê s t ed e m a i m a r e i m p o r t a , n t ài n s à e s r el a p t u Jc à , ,d e s i
yâloârea rerbâlà a infinitiyului este evidentà;ici, Càpidâl -nu vorbeqtè
dcàieri de aceastà intrebuinlare a lui. Iatà cele m;i des jolosite blesteàe
din megtenoromânà, urde îitilnim inJiniti-!-u1lure cu valàare vertail,:
U-ti nïdd,locrl d,i,nu ad,ti, ard,iri (Sâ te àrdà focul dà nu te-ar ardel pira
i
s-ti, {ndd, cl,i,nu ûd,ti &rd,iri, (tr'lâcà,râ sà,te ardà de nu te-ar afie) i S-iî,'nea,cd,
l.uptu_.d,i, nw ad,î,i nice,ri,-(L\p:al sà te inece de nu te-ar irjec;)'i Lu?u s-ld
j!L,nSl,'ddd nw.rd,_ti,jung'l'ari (-l.,upr! sà te lnjung]ie de nl te-ar'iirjmlhia) ;
Lu?u s-ti, tat)d, d,i,nu où,tà tdl,'ûri (Lnpù1 sà te tâie de rtl- te-ar tâlù)
iLui;
s-t'i nxûncd,d,i nu rd ti md,nca,ri,(T)rLptTIsà te mànînce cle nu te-ar iriincâ1
;
S-ti d,und,ôurna ili mu ud,tri dunari, [Sà te ia ciuma de nu te-ar lua) S-'ti
;
d,und"moartead,i,nu ù, td d,u,nari(Sà,te cwete moârtea clenu te-ar c#à!a)
Il-ti cwrd,nlaa,rtea, ;
d,i nu od ld cu.a,ri,(Sà te ôurele moartea de au te-ar'cul
rà!a) ; SJi cwrd,curela d,i,nu rù ti, curari, {Sâ té curele holera de ru te-â,r
cirràla) ; B-li bn,td,dd,la,c% d,i,nu aù ti, bûti,ri (Sâ te cldboare dalacul de ru
te-ar dobori) ; B-tùlea d,re,cud,i n'u aù ti, lari (Sà te iâ dracul de nn re_âI
h1na) i dt-1, uscù nurneo.d,.inu aù !.i,uscari,(8â, !i se usuce numele [sà_!i dis-
p-grà].de ru !i s-ar uscâ); Si-;ri uscd,cornu (éuri,nôaau)ii,,inu ad,-ti, uscq,ri,
(Sà Ti.se usuce ràdàcùâ de nu !i s-âr usca) ; Bi,l creagtd,
idreu d,i,nu
rd-t cri,payi,(Sà-1i cmpe fierea de nu tiar clàpa) ; I i-!'sard,0ôl,dl1" di nu ad,_t
sd/ird (O.chiisà-Ti.saràd e nu, ti-âr sÈ.,rt) t Bi-l iq,sd,oct,i,i,ddn ,1)d.tiçiri (Sâ_il
iàsà ochii de nu li.ar ieqi) ; Orbu si imnà, d,i nu aii imnard lort sà màarg'à

:s B. Koneski, Grûmrzikana makedonskiot titerutwenjazîk, detl\ II, Skopj€, 1902,$ 430.

M. Ste.oaoo.oi6,
Grumatikû srpskohrùatsÀrg jdsr,(a,;odmo izaanie, Oloà"-Citiaie, igzr,
g 65o
r0 Grcmalica limbii rcmàne, vol. I, g 229
B, g 230.
31v. Vinjâ. Granûrito spanjorskog
Zagreb. 196J. p. 290.
"3 -AugùsloE. dâ Sil!a D;âs. ap. Jiziko.
.i1.. g 259.
" J. Jernej. Tolijonskagrunotrka.
I, Zâgreb,1958,p. t23.
148 PETIAIR A'IAI\IASOV

de nn ar merge) i Blùstemu sd,-lceld d,i,nu rïL-I,cdrori (Biestemùi sà-l prindà

de nu 1-âr pfr\de) ; Btrd,slemw sd-l jungd, ù,i nn, ad,-l,j.unQiri,(Blestemul sà-l
ajuagà de nu l-ar ajunge) etc.
fu fine, mai este o situalie in càre inTiaitiyul lung meglenoromân
qi-â pàstnt yaloarea yerbalà i este rorbà anume de aqa-zisul infinitiv
exclamâtiy prin ca,rese exprimà sentimentul de indignare. De exemplu,
cînd lemeile spalà rufe foarte muldare, unde se cere ul aderàrat eÏort çi
rezultatul este tot nesaiislàcàtor, indignàte e1eexclamà : Nu iasi, muri,r,i t
Muriri, nu iùsi. ! N,u ïrea, s'i ittsd,, muri,ri 1.Muriri, nu area s,i jasd, 1.adicâ
,,de-ai muli (sà mod) qi (tot) nu iese murdària de pe ruTe". Là iel, ,te6stù
Fd,nu si,rldgcl,i,d,i.
muriri I se poâte inlelege cà : ,,pot sà mor qi uqa nu se
(va) deschide",,,po!i sà mori qi uqa,nu se (yâ) deschid.e)', ,,poâtesà moarà
ii uçà ru se (1-a) deschide" etc. Tà,rânul lndignat strigâ : Tà"|,êi,riI nu wea
s'ipui,meoÂcd, sa,a,Tdl,êiri,! nu *i pujmeagti,d,in Loc,eind-vitâ sa, slà,bità sâu
incàpà!înatà, ru yrea, sà,se miçte din loc. La fel, Nu mancd,sa:anu pun i'n
g rd,, ari,?ari,! spune, de obicei, mâmà cincl copilul ei nu ]-Iea sà mànince,
cu înleIesu] de ,,sà crà,pi çi nu wrea sà mànince".

II. rNFrNrrrt'tll sclRî

Àrn mentiorât deja cà intinltivul scult are o întrebuinlare Ioarte

realusà,in meglenoromânâ. El âpare intr-o singruà situâlie, çi arume in
periiraza ]'e]'balà ?d + in{initiv, pri]l care se poàte expdmâ un blestem,
la lel ca prin periiraza ,ud* inlinitivui lulg, pe care am examinât-o mai
rls*. Inïinitiyul scurt se folosegte, in âceâstà ccnstruclie pietrilicatà, ca
o simplà .lladantà à inlinitiTrllui lungl alegerea{ormei de iûîinitiy (lung
sa,uscurt) liiûi1 cu totul iiberà, spontâûà. Din ccnlinutùl semàrtic a1 con-
struciiei cu urà sâu cn à1ta,din cele douà forme ale idinitiyului nu se poàte
desprinde in nici un fel ideea cà alegereaeste rezùltâttl uirei manilestàri
{onqtierte à gîndirii, ci pul qi simph credem cà eâ depincle de intensita-
tea qi gràdn1 afectir-itàlii la persoana care proler'à un blestem. Astfel, rn
loc ùe l,uptus't,imancii d,i,tuuù, Li mdTrralirse poàte sp\ate Éi Lwpus-t; nx&ncd,
d,i,n , ,1,d, ti md,ncà,.Iàtàùçi celelalte exemple in càre este Ïolosit inlinitiyul
scurt în meglenorolJr^Lâ| lu?u s-l.ineacd,d,i,nu Dd,t'i nicù,; Lupws-ti jungï à,
d,i nu rd, Ii jungl' à.; twpu s-Ii,ta,l;d,d/i n ad,ti, td,l,' it ; s'ti tlwnd,êuma d,,inu ad,
l,i duno; s-ti curd,nxoq,rtes, d,i,ttu,ad,ti curà,I s-ti,.lead,rùc il,ànu ùi ti, lir,i,à.;
si,-ti,uscti numea di n'LLrd, I'i uscà,; si,-!i,uscd,cornu d,,inu Id, ti uscà,; si-1
tre&pd,,iûreûd,inuù,-!,cri,pq,;si,-!,saràocL',il,'d,i,nuaù'"jsd,ri,;orbus,iimn
di nu rà imnà 1 bldrteruusà-lcatirdi n% ù,-l cù!à,;si,d,ad,omnusi,lrisneascù,
t d trisnj; si ghib,irdispa,d
d . i, t , . u s .; dn ù ù ù g h i b w d i s j .
Iste greu de stabilit cauzelecare au dus la apocopareainfinitivului
in megleloromânà pentru cà aici nu existà documente scrise în câre sà
se poâtà urmàri evolulia fenomenulli. Se pare dealtfel c5,problemâ este
destul de complicâtà deoârecerici pertru limbùe câre dispun de ast{e1
de documente ru se cunosc incâ adeyàratele motiye ale scurtàrii infini-

3a Singura diferen!à est€ aceeacà p€rifuazÂ.ù,i iûIinitivul scurt nu âpar6 si ln coDsLructii

+
.u vâloârede iupozil'e.
 ]Nù'I\IT]\71J'- MEICII'EI\TORC{IIÀN
149

tiruluis. Ceeace este insà comun nu aumai dialectelor romàlre, ci qi àltor

I imbi ,in care,se foluspçieinfr:nil iyu I 5curi eùtefap I ul cà, clec.le mai multo
o r f , p l s r a à i â t u J , dr p v e r b u l a ' o l o :d t o m . u o l c i r l c : s c r . r a ] i i u . p i s a i u ;
bulg. nro naËo rorer rua_(fpauorn orb BJraxaÂ,ol 50y ""rq" r4onacBoe
Âa ro y3e il,par,rorr oÏu Epauoes.iZ116.Dacâaparilia lui este rezultâfu_l
p o z r ï r pe
r n c t l L r cae v e r l l u l u i a u x i J i a r J Tc,e p àc e n u s ê p o a l ec o n s l , â tdai n
:I:Ap]"f q?=i".,nmeglenoromânà,,
sau ôsterezuttatutàLunei alre cauze,
ramiûe de Tâzll f-

,,^,^^l"qtlq:g pâna. impreuÛâ c.u.eleialielimbi balcanice, ca gi unele

eoe. se câract erjzeazà,pr.inrr_o1,râsârurà comunâ,pe
llr]!"5.-iio-llul anume prin
llgi^-1y]i9prm
?l*1", çi lenomenut pierderii infinitivului çi inù-
ïolme
:l]:_e3lul poâtespune.càperso_-nàtc.
Pe cîndîn greacà, macedoneanà, arômânà
ïlac^"i19?I?,!9 âcest proceseste cu totrt încheiât _ exceplie
d]âlectete pontice3s qi mâi pulin cele dill ltaliâ merirlionalà ate iiim_
bii.greceqtise-, 1n meglerroromânà,dupà cum am ràzut, se mài pàstreâzà
inJinitiyul cu valoare ve.rbalà,. Majoritatea lingviqtilôr, câ SâncUeld,
Rollfs, Copceâg qi allii, yàrl cauzele acestui tenomar in hmba greacà,
unde încà ît epocâ 1ui Polibiuao :r,par propozitii suborclonate cu iva.
Pe cle aftà parte, se constatà cà,,cu cit se merge mai spre nord, âyînd câ
purct de plecàre tedtoriul pe care se yorbeçte limbâ greacà, cu atit infi_
nitiyul se pàstreazà mai bine. pordnd de la acest fipt, RohlTs nici nu
?om€n€_ste în lucrateE,sa,tre pe.rdita,. . . de inlinitivut c1i-n meglenoromânà,
crezirl probabil cà aici, Ia fel ca qi i:r celelalte Limbi vecln.-e,infiniti.v-j
cu yàloâre yerbalà nu se mai foloseqteI dealtfel, el nici lu putea sà aibà
o-altâ pàrere cu privire 1a aceastà problemi,, a'oiod in vedLe contactul
dfuect între greacà çi macedoneanà, pe de o parte,
pe de àlta. çi meglenoromânà,
Deqi in-flùenla greâcàîn âcest sensesteun Tapt indubitabil, pierderea
. ^. .
ir-firitiyului qi inlocuirea lui prin lorme persolalJ în timbile balcanice îsi
g à à e g [ ce r p u c a , ç i a9 i i u e v o t u { i ai D r e r n àa f i p c à r e i ad i D l r p a n " s r el i r l b i
(ceeâ ce.se dovede$te $i prin exemplul meglenoromânei). Cum s_ar putea
explicà âltie1 laptul cà inTinitivul îr meglenoromânàrezistà incà, in ciud:r
puternicei tendirTe inoyâtoare, cincl qtim bine cà âcest ialiom a fofit
àtit
cie puternic âtins c1einTluentâ limbilor vecine, in special de ceâ slâyà,
incit este_pecale de disparilie, iar în limbile incon;uiràtoare infinitivul
a
olspar.ut i1e mult ?

3s Vezi Al. cr^.gr, Grcmalica

ari, Bllcureçti, 1973, S 97.
36 I. Iliov, -lsiezrdnena
inlinili/ i ostatàûaI negald bàlg.]rskiae.ik, ir1,,Izvsstia na semi_
D â r âp o s l a r i a n \ k àI i t o t o g i a l V r l 9 : j . , . p . t 2 6 . 1 4 7 .
3 7 K n . T o q € b y ,o p . . i / .
Diê tnlinitiue in den ponrischen Diarekren ujld die mlsunJrlensese?ren
"",."_ i'_*";
zenen P"til:l:
1m Neugtiechiscren, Monâtsb€richteder Kgl. proussischenAkad. Wiss. tSZ:, rStS,
p. 191 230.
3s G- Rohlfs, flislo.is.phec\lmmatik der
itatienisêhenSp'|..cheund îtuer Mundarten, t.\1,
B€rÊa, 1949, S ?1?.
sftc' i\ ÉIudes
de phitolosle
néo-erecque,
*"',:: i""T:î:[î1i"ïiilji8!'r',ï."$lintinitit
150 PIIIA]R .ATé]].IÂSOV

lII. coxcruzrr

Din cele prczentate mài sus putem tmge ulmàtoârele concluzii :

- Lrlinltiwul meglenoromân in stâ,diul âctual al eyolù$iei s&le are
clouà ïorme : una lungà (md,ncrtrà., tàl'ari) qi un:i, scurtà (md,ncà,,
td,l,'à).
- In{initiyul lung are dol)à valori : nominalà çi verbalà. Ca fuecven!à
se impune cea dintîi.
- Inlùitivul lurg cu raioare nomilrâIà reprezintà unul dir proce-
deele pdncipâle pentru îmbogàtùea clasei norLina aati,onis. Cu aceastà
ya,loàre, el se deosebeqtetotuqi de in-finiti\'-u1lung din dacoromânà qi
aromânà, pentru cà nu poa,teintra în relalie gmmâticalà cu toâte morle-
me1e,ctm este ca,zul,de exemplu, cu cele de numàr. Aceasta se datorelte
fàptrlui cà el nu s-a eliberat incà de sensul sà,u abstract, pàstrindu-Ei,
mâi depârte, sub àcest aspect morfologic, dubla sa ya,loare: substa,ntivâlà
qi Terbalà.
* Inïinitivrd scurt âre o întrebuinf,are foarte redlsà, sieste lolosit
intotdeauna ca verb. El se gàsegteir alistiibulie echiralentà cu inlinitivul
luns- ca formà verbalà.
- În comparalie cu infinitivLrl din dàcoromânà çi aromânà, infini-
tiyul meglenoromân prezintà un stadiu arhaic, identifieînd-u se, intr-o
oa,recâremàsurà, cu cel din dacoromânà din secolul al XYf-lea. Din exem-
plele dâte se constâtà cà infinitivul lung cu valoare verbalà,,cà qi ce1scut,
apare in contexie sintactice mai pulin expuse1âinilùenle1e strâine, reFre-
zentînd expresii pietrificate.
Deqi megleroromâna qi limbile balcâdce se cârâcterizeâzàprin
îenomennl pierderii hfilitivului çi infocuùea lui prin forme persoaale
(fenomen considerrùt cea mai caractelisticà tràsàturà, à àcestor limbi),
ea se deosebeqteoârecum de ele in âceastà pdyintà,, reprezentind ultimul
ba,stion in rezisterta in{initi'ç'ului 1â tendinlele inovatoare, prin faptd
cà în toate aceste limbi yecire cu meglenoromânâ (greaca, macedoneana,
aromâna) irrfinitirrui ct valoare verbalà a dispàrlt.

Noiembrie 1975 Fdcallatetl de lilalogie

SÀopje

L'inlinilil méglénoroumain

(Résu,mé)
Fondé sul quelcJuesenquêtes I)elsonnelles récentes, ]'âùtc!r anâ1yse tes deux formes
- longùe et }Iè.re - de t'infinitif dr méglénoroumâin et leur raleur respective, €t conclut que
lâ Jorme longue de f infinitif connÂit un usage beâucorp plus lârge qu'oi1 te l'â cru jusqu'à
presenr.

ÊCL ar XXf , nr, 2, p. t37-fiA, Bûctrcsti, 1916.