Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Lingușirea literară. Tipologie

Lingușirea literară. Tipologie

Ratings: (0)|Views: 29|Likes:
Published by Valentin Macaveiu

More info:

Published by: Valentin Macaveiu on Jan 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/22/2011

pdf

text

original

 
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIAFACULTATEA DE ISTORIE I FILOLOGIE
Ș
LINGUIREA LITERARĂ
Ș
TIPOLOGIE
COORDONATOR:Lect. Univ. dr. Marcela Claudia Ciortea
Masterand:Valentin Macaveiu
2011
 
„Linguirea e o monedă falsă, care nu are valoare decît din pricina trufiei noastre”
ș
1 
Maxima 158.Maximele lui La Rochefoucauld sunt precum celelalte i anume mici discordii
ș
  piperate de un adevăr înfricoător. Condiia umană tinde să accepte tot ceea ce nu face referire
ș ț
 directă la persoana în cauză i deci acele clauze care acoperă un adevăr la modul general. Dar 
ș
 dacă „artificiul” este destinat să atingă o anumită arteră cotidiană a unui anume individ, oriceadevăr fie el descris i prin maxime, este înlăturat imediat, negând întreg Hadesul pe care îl
ș
 are în subcontient.
ș
Linguirea ca mod, specie, element peiorativ sau pur i simplu comportamental, există
ș ș
 în literatură deoarece aceasta este elementul primordial cu care sau prin care literatura a luatnatere. Exisaadar mai multe tipuri de linguire:
ș ș ș
1.Linguirea afiată
ș ș
Se întâlnea în interiorul saloanelor literare atât de populare în Europa, cu precădere înFrana secolului XIX
ț
2
.Ce se întâmpla într-un salon literar? iva presupui scriitori se
ț ș
 adunau în faa unei ceti de cafea, în compania unor dame dantelate i-a unor peruci de primă
ț ș ș
 calitate, i-i cereau drepturile scriitoriceti ca mai pe urmă să ajungă în vârful socieii
ș ș ș ș ț
 literare. O multitudine de exemple ne stau ca argumente incontestabile: Corneille, Alfred deVigny, E. Delacroix, Balzac, Dumas, .a. Câteva doamne mai înstărite i libertine i-au permis
ș ș ș
 luxul de a organiza astfel de întâlniri socio-politico-literare în care domni în negru îi aclamau
ș
 unul altuia opera. „Am fi cu totul lipsii de plăcere dacă nu ne-am lingui niciodată”
ț ș
3
. Ceea cescriitorii întreprindeau în astfel de manifestaii culturale se numete „ajutor reciproc”. Ajut
ț ș
 astfel un prieten, dar atept aceeai monedă sau îndoit. Ajutorul, din punct de vedere literar,
ș ș
 este o arteră a linguirii. Probabil că datoriacestor saloane avem foarte muli scriitori
ș ț
 afirmai. Saloanele, astfel, au mers pe această sintagmă a ajutorului i au funcionat ca tot
ț ș ț
 unitar ori au supravieuit până ce un alt tip de linguire a luat natere.
ț ș ș
1.1. Linguirea afiată de convenie
ș ș ț
Specifică unui anumit grup, unei anume grupări sau chiar a două sau mai multe, seîntâlnete între doi sau mai muli membri cu influenă sporită, întru ajutorarea unui element
ș ț ț
 comun prin care mai apoi să sustragă beneficii. Bineîneles, convenia poate fi de mai multe
ț ț
 feluri, de aceea vom specifica următoarele:
1
Jean Starobinski,
Teatrul i interpretul. Traducere i prefaă de Ion Pop,
ș ș ț 
Editura Univers, Bucureti, 1985, p.
ș
 165.
2
Întâlnirile de salon se petrec, au luat natere după ce Louis XIV urcă pe tron. Înainte, saloanele purtau numele
ș
 de „grupuri literare”.
3
 
 Ibidem,
p. 165.
 
1.1.1. Linguirea afiată de convenie pe perioadă determinată
ș ș ț
1.1.2. Linguirea afiată de convenie pe perioadă nedeterminată
ș ș ț
1.1.3. Linguirea afiată de convenie intra-grupată
ș ș ț
1.1.4. Linguirea afiată de convenie extra-grupată
ș ș ț
1.1.5. Linguirea afiată de convenie multi-grup
ș ș ț
1.1.6. Linguirea afiată de convenie generală
ș ș ț
1.2. Linguirea afiată inoculată sau implementa
ș ș
Se întâlnete între doi membri, în general unul cu un nivel mai înalt de încredere decât
ș
 celălalt, ori cu o prezenă accentuată pe plan cultural, acesta fiind cel care inoculeză
ț
anumite principii subiective care mai apoi vor avea circumstane în alegerea, votarea,
ț
 comportamentul individului pe care îl influenează.
ț
1.3. Linguirea afiată de sector
ș ș
Este un fenomen întâlnit într-un anumit salon literar, într-o anumită grupare literară.Scriitorii se vor susine reciproc, chiar dacă particularităile scriitoriceti individuale nu au
ț ț ș
aceeai componentă fundamentală. Este un compromis care nu neapărat afectează scriitorul în
ș
 cauză ci sentimentul deranjului apare doar la nivel comportamental i sentimental din punct
ș
 de vedere al linitii individuale.
ș
1.4. Linguirea afiată emerită
ș ș
Vorbim aici de personalităile distinse ale unei societăi, care cu toate nu
ț ț
  beneficiază de o oarecare afinitate în domeniul scrierii, sunt ajutai i încurajai de membri
ț ș ț
 unor grupări literare în a scrie în cadrul grupării respective, tocmai pentru că prezena lor 
ț
 acordă acelui cadru încredere sau/i putere pe domeniul respectiv. Personalităile influente,
ș ț
 astfel, devin gărzile de corp ale acelor grupări, saloane literare, etc. După continuitatea firuluinarativ i a caracterului subiectiv sau obiectiv în ceea ce privete situaia creată, linguirea
ș ș ț ș
 afiată emerită se împarte la rândul ei în două concepte:
ș
1.4.1. Linguirea afiată emerită contient
ș ș ș
1.4.2. Linguirea afiată emerită incontient
ș ș ș
Aadar, dacă personalitatea în cauză contientizează prezena sa, efectele prezenei
ș ș ț ț
 sale, linguirea se realizeacontient, acest fapt aducând peiorativitatea i gravitatea
ș ș ș
 fenomenului. Dacă personalitatea în cauză nu contientizează faptele sale la nivel general,
ș
 linguirea se realizează involuntar, situaia putând avea o oarecare tratare îndulcită din partea
ș ț
 criticilor în domeniu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->