Anul V, nr.

48
apare
ianuarie 2011 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins:
Familia tradiþionalã în prag
„Portretul luptãtorului
la tinereþe”- între
rigoare ºi regie (I)
de colaps
Dincolo de aspectele artis-
tice ºi regizorale, pentru fãgã-
rãºeni este importantã nu doar
existenþa acestui film, ci ºi ve-
ridicitatea evenimentelor ºi a
personajelor. (pag. 6-7)
Un bãrbat puternic este
acela care îºi
controleazã impulsurile
Bãrbatul este supus unui
tumult al firii mai puternic
decât femeia. (pag. 10)
Copiii ºi treburile
casnice
Încã de mici, copiii trebuie (pag. 8-9)
obiºnuiþi cu sarcini potrivite
cu vârsta lor. (pag. 11)

Editorial de Pr. Marius Corlean
2011
Da, acesta este anul pe
care l-am început. Va trece la
fel de repede ca cel prece-
dent. Pe rãbojul timpului
vom mai cresta un an. Tre-
cutul prinde consistenþã pe
zi ce trece: evenimente, fapte, gânduri...
toate se cumuleazã în memoria noastrã ºi
alcãtuiesc acest trecut. Am mai fãcut un
pas spre veºnicie. Cu fiecare zi, sãp-
tãmânã, lunã, an, suntem fiecare dintre
noi mai aproape de eternitate.
Acestea sunt gândurile care-mi strã-
bãteau mintea la un moment dat, când am
conºtientizat cã trecerea rapidã a timpului
nu face altceva decât sã ne propulseze tot
mai aproape de momentul când fiecare
vom face marea trecere spre ceea ce este
dincolo de lumea aceasta. Probabil mi-aþi
spune cã sunt gânduri cam sumbre pentru
meditaþie la început de an, când fiecare îºi
ureazã ºi sperã la mai bine. Pentru mine,
însã, este vorba de realism. La mai bine?
Care bine? Fiecare îºi defineºte „binele”
altfel, în funcþie de ataºamentele inimii
sale. Cel mai rãspândit bine pe care ºi-l
doresc oamenii este sãnãtatea. Fiind
sãnãtos, te poþi gândi ºi la alte tipuri de
bine: un serviciu mai bun, o poziþie socialã
mai bunã; sau, pur ºi simplu, dacã eºti
sãnãtos, poþi parcã îndura mai uºor toate
neajunsurile.
Foarte bine, aºa este. ªi eu îmi do-
resc sã fiu sãnãtos. Dar îmi mai doresc
foarte mult ceva. În anul 2011 sã mã pot
apropia ºi mai mult de Dumnezeu. Sã-L
pot cunoaºte mai bine, ca sã mã pot
adânci mai mult în bine. Sã pot deveni
mai bun. Sã pot fi celorlalþi cât mai puþin
o povarã sau un alt personaj care-i supã-
rã; mi-aº dori ºi ceva mai mult: sã îi pot
odihni pe cei din jurul meu… sau cel
puþin sã le fiu de modest ajutor. Sunt
lucruri cu care la aºa-zisul bilanþ de sfâr-
ºit de an nu mã prea pot lãuda. Îmi doresc
apoi sã fie mai multã pace între oameni.
Sã iubim mai mult, sã zâmbim mai des,
sã ne decongestionãm mintea de planuri
ºi target-uri, obiective de îndeplinit… Sã
învãþãm sã trãim, dar mai ales sã învãþãm
sã trãim în Dumnezeu. Atât. Restul
lucrurilor sunt efemere. Vor veni ºi ace-
lea. Dar pacea, bucuria ºi bunãvoirea nu
vin decât de la Dumnezeu. În rest…
teatru. Teatru ºi multã suferinþã… „Ve-
niþi la Mine, toþi cei osteniþi ºi împo-
vãraþi, iar Eu vã voi odihni pe voi.” Un
an odihnitor ºi cu pace vã doresc tuturor,
sã dea Dumnezeu sã ne întâlnim la
sfârºitul acestui an, bucuroºi fiecare cã,
pe parcursul lui, am înþeles mai profund
cuvintele Mântuitorului de mai sus. La
Mulþi astfel de Ani!

CMYK
 2 Eveniment
Biserica mare din Ohaba a fost sfinþitã
Ridicatã între anii 1935-1944, biserica mare din Ohaba nu a fost sfinþitã decât
sâmbãtã, 18 decembrie, dupã ce în ultimii ani au fost fãcute aici mai multe lucrãri
interioare ºi exterioare. Slujba de sfinþire a fost oficiatã de Înaltpreasfinþitul
Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, împreunã cu un sobor de preoþi ºi diaconi.
Vechi ºi nou
Ohaba se bucurã de douã
lãcaºuri de cult. Pentru cã
bisericuþa de pe culmea
dealului, care strãjuieºte de
secole satul, devenise neîn-
cãpãtoare, sãtenii au ridicat
lui Dumnezeu o altã casã,
spaþioasã ºi înaltã, de dimen-
siunile unei catedrale. Deºi
au trecut multe zeci de ani de
la construire, ea nu a fost
niciodatã sfinþitã. Prin grija
ºi multa ostenealã a preotu-
lui paroh, Lucian Tîlvãr, în
ultimii ani s-au fãcut aici
multe lucrãri: s-a montat un
iconostas sculptat în lemn,
s-a pavat pardoseala cu tra-
vertin, s-a montat o centralã
termicã cu încãlzire atât cu
calorifere, cât ºi prin pardo-
sealã, iar biserica a fost zu-
grãvitã ºi pe interior, ºi pe
exterior, cãpãtând astfel
haine cu totul noi, care au
pregãtit-o pentru sfinþire.
Oameni de ieri ºi de azi
Cel mai important eveniment din viaþa
lãcaºului de cult a avut loc sâmbãtã, 18
decembrie. Îmbrãcatã de sãrbãtoare, bise-
rica i-a avut aproape ºi pe fiii satului ple-
caþi la Domnul, prezenþi în chip nevãzut,
dar ºi în chip vãzut, prin douã expoziþii:
una de fotografie veche, expusã în pronao-
sul bisericii, ºi alta de icoanã pe sticlã, ce
poate fi vãzutã în biroul parohial. Parohia
Ohaba se bucurã de o colecþie de peste 40
de icoane pe sticlã, pãstrate cu sfinþenie ºi
lãsate ca moºtenire de generaþiile trecute,
colecþie care din vara anului 2010 a intrat
într-un proiect de restaurare care se va în-
tinde pe durata a 4 ani.
Fiii de azi ai satului, veniþi unii de la
câþiva paºi, alþii de la kilometri buni, iar
alþii de peste mãri ºi þãri, s-au pregãtit dis-
de-dimineaþã sã îl întâmpine pe Înaltprea-
sfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul Ardealu-
lui. Pãrintele Mitropolit a fost aºteptat de
un sobor de preoþi, alcãtuit din parohii sa-
telor din Comuna ªinca, împreunã cu
domnul primar Victor Bârlez, pãrintele
Matei Bilauca - stareþul schitului din ªinca
Nouã, pãrintele Hristofor Bucur - stareþul
schitului din Poiana Braºov, pãrintele Ion
Cioacã - parohul bisericii „Înãlþarea Dom-
nului” din Codlea, pãrintele Ionuþ Ilea ºi
pãrintele Mircea Moldovan, foºti parohi ai
satului Ohaba, dar ºi alþi preoþi apropiaþi ai
actualului preot paroh, pãrintele Lucian
Tîlvãr.
Iarnã ºi în Evanghelie
Înainte de începerea slujbei de sfinþire,
Înaltpreasfinþitul Laurenþiu a explicat în
câteva cuvinte rânduiala ºi semnificaþia
slujbei de sfinþire a bisericii. Apoi, preoþi ºi
credincioºi - mulþi dintre ei în costume
populare, au ieºit sã înfrunte gerul pãtrun-
zãtor, pentru târnosirea celor patru laturi
exterioare ale bisericii. Cãldura sufleteascã
a oamenilor a izbândit însã frigul, mai ales
când au simþit prezenþa lui Dumnezeu
venind din alte timpuri, prin cuvintele
Evangheliei: „ªi era atunci la Ierusalim
sãrbãtoarea înnoirii templului ºi era iarnã.
Iar Iisus umbla prin templu, în pridvorul
lui Solomon” (Ioan 10, 22-23), cuvinte
citite cu emoþie chiar de pãrintele paroh.
Intrând apoi în bise-
ricã dupã rânduiala care
se face de Paºti, a urmat
zidirea altarului ºi Sfânta
Liturghie. Rãspunsurile
la stranã au fost date de
corul de tineri al parohi-
ei „Înãlþarea Domnului”
din Codlea, condus de
doamna preoteasã Sarah
Tîlvãr.
Aprecieri ºi
recunoºtinþã
În cuvântul de învãþã-
turã, ÎPS Laurenþiu a vor-
bit despre semnificaþia
ridicãrii ºi sfinþirii unei
biserici: „Biserica este
Casa Domnului ºi casa
caselor noastre. Nu orice
casã poate fi bisericã.
Casa Domnului este zidi-
tã pe un loc anume, care
este scos din uzul comun.
În momentul în care s-a
hotãrât ca pe acel loc sã
se zideascã o bisericã ºi se pune fundaþia,
acel loc este ocrotit de Dumnezeu printr-o
binecuvântare specialã, numitã punerea
pietrei de temelie. Din ceea ce Dumnezeu
ne-a oferit, noi am ales ceva mai deosebit,
pentru a-l oferi Lui.”
La final, Pãrintele Mitropolit a oferit
acte de cinstire celor care au contribuit la
înfrumuseþarea lãcaºului de cult: Consiliul
parohial ºi Adunarea parohialã, domnul
Victor Bârlez - primarul Comunei ªinca,
doamna dr. Olimpia Coman Sipeanu,
doamna dr. Alina Geanina Ionescu, drd.
Mirel Bucur, Rãzvan Neamþu ºi Dorel
Piticaº. Pãrintele paroh Lucian Tâlvãr ºi
fostul paroh, pãrintele Ionuþ Ilea, astãzi
preot la Vlãdeni, au primit distincþia de
iconom.
Sãrbãtoarea a fost încununatã de
Botezul celui de-al doilea copil al pãrin-
telui paroh, micuþa Antonia-Maria, ºi s-a
încheiat cu agapa de la cãminul cultural,
pregãtitã cu mare dragoste de localnici.
Natalia Corlean
 Eveniment 3
„Lãudaþi ºi cântaþi ºi vã bucuraþi!”
A devenit deja tradiþie ca în fiecare an, în perioada sãrbãtorilor de iarnã, corala Sf. ªtefan la Copãcel ºi
„Axios” a preoþilor din Þara Fãgãraºului sã se întâlneascã, sub îndrumarea profe- Recea
sorului doctor Gheorghe Malene, pentru a vesti teologia Întrupãrii Domnului prin
intermediul colindelor. În ziua Sfântului ªtefan, corala
„Axios” a susþinut un concert la Co-
Deschidere la Fãgãraº pãcel, în Cãminul Cultural, în cadrul
Anul acesta, debutul a avut loc la festivalului tradiþional de Crãciun,
Biserica „Sfânta Treime” din Fãgãraº, în prezenþa altor artiºti ºi a unui
în data de 19 decembrie. Aici, în deschi- numãr impresionant de spectatori.
derea spectacolului, corul Liceului orto- Tot în aceastã zi, de vizita cora-
dox „Constantin Brâncoveanu” ne-a in- lei preoþilor din Protopopiatul Or-
trodus în spiritul sãrbãtorilor, susþinând todox Fãgãraº s-a bucurat ºi Pa-
un recital de colinde, tot sub bagheta rohia Recea. Membrii corului au
domnului profesor Gheorghe Malene. fost primiþi cu multã cãldurã de
La eveniment a luat parte ºi Preasfinþitul gazde, în frunte cu Pãrintele pro-
Andrei Fãgãrãºeanul, Pr. protopop Ioan topop. La îndemnul pãrintelui
Ciocan, Pãrintele Ilarion Urs - stareþul paroh Constantin Spiridon, toatã
momentul în care, la final, toatã biserica a
Mãnãstirii Brâncoveanu, domnul Sorin suflarea parohiei a cântat colindul Sus în
dat glas bucuriei, cântând, împreunã cu
Mãnduc - primarul Fãgãraºului, ºi nume- poarta lui Crãciun. O searã duhovni-
corul, colindul tradiþional O, ce veste mi-
roºi credincioºi din Fãgãraº ºi nu numai, ceascã memorabilã, lãsând în sufletele
nunatã!. Apoi, Pãrintele protopop Ioan
veniþi sã asculte cântãrile în cinstea credincioºilor liniºtea de neegalat a colin-
Ciocan le-a vorbit celor prezenþi despre
Naºterii Domnului. Din programul pre-
colinde ºi importanþa pãstrãrii obiceiurilor.
delor Naºterii Domnului.
zentat au fãcut parte colindele Flori de
Aurelian Cîrstea
mãr, Leagãn verde, Colo sus pe
lângã lunã, La Betleem, Floricica,
Sara-i bunã a lui Crãciun, fiecare Pomenirea Pãrintelui Serafim Popescu
plecând acasã încãrcat de atmosfera Pãrintele Serafim Popescu a fost vieþuitor al Mãnãstirii Brâncoveanu de la Sâmbãta
tainicã de rugãciune ºi bucurie a de Sus timp de 50 de ani. Duhovnic al multor familii din Þara Fãgãraºului, sfãtuitor de nã-
Praznicului Naºterii Domnului. dejde în vremuri grele, Pãrintele Serafim era un om plin de dragoste ºi bunãtate dumne-
zeiascã. De la plecarea Sfinþiei sale la Domnul s-au împlinit, în luna decembrie, 20 de ani.
Crãciun la Pãrãu ºi Slujba de pomenire a fost 50 de ani. Cei care l-au cunoscut au
ªinca Veche oficiatã la Mãnãstirea Brânco- rãmas cu el în suflet, pentru smere-
Programul coralei „Axios” a fost veanu sâmbãtã, 18 decembrie, nia ºi statornicia sa. Purta numele
unul deosebit ºi în zilele de sãrbãtori, de cãtre Înaltpreasfinþitul Lau- de Serafim ºi a fost un om serafic,
întrucât în dupã-masa celei de-a renþiu, Mitropolitul Ardealu- un om al bucuriei. Ne spunea dese-
doua zi a Naºterii Domnului s-a aflat lui, împreunã cu Preasfinþitul ori cã se bucurã de noi, cã suntem
la Pãrãu, la Pãrintele Laurenþiu Uri- Andrei Fãgãrãºeanul, Episcop copiii lui, ºi ne îndemna sã nu spu-
an, care ne-a întâmpinat cu biserica vicar al Arhiepiscopiei Sibiu- nem la nimeni aceasta. Eram copii
încãlzitã de sufletele enoriaºilor ºi lui, ºi un sobor de preoþi ºi dia- ºi ne întrebam de ce ne ruga sã nu
ceata feciorilor din sat prezentând un coni. spunem la nimeni, dacã pãrintele ne
colind tradiþional. A urmat concertul În faþa credincioºilor veniþi transmite o astfel de bucurie. Era
de colinde, iar la sfârºit pãrintele sã îl pomeneascã pe cel care tocmai smerenia lui întruchipatã.
paroh a mulþumit dirijorului ºi pre- le-a fost pãrinte duhovnicesc, L-am avut duhovnic pe Pãrintele
oþilor pentru efortul depus, iar nu în chipul blând ºi bucuros al „Pãrintele Serafim era Serafim ºi cei care l-au avut du-
ultimul rând enoriaºilor care au venit acestuia a fost evocat de Înalt- atât de bun, ca acel hovnic, ºi duhovnicii de dupã dân-
sã asculte acest repertoriu ales. preasfinþitul Laurenþiu. Pãrin- pãrinte din Pateric sul, cum a fost Pãrintele Teofil Pã-
despre care se spunea
Lãsarea serii ne-a gãsit la ªinca tele Mitropolit, a cãrui familie, ca «din multa bunã- rãian, s-au bucurat de latura duhov-
Veche, în biserica „Sfinþii Apostoli greu încercatã în copilãrie prin tate nu mai ºtia ce niceascã ºi de lucrarea dumneze-
Petru ºi Pavel”, la Pãrintele Iosif moartea tatãlui, a gãsit în în- este rãutatea».” iascã ce se sãvârºea prin acest om
Ciolan. Locaºul de cult a fost neîn- drumarea duhovniceascã a Pã- Pãrintele Teofil minunat. Sunt foarte multe lucruri
cãpãtor pentru cei veniþi sã guste din rintelui Serafim mult sprijin, Pãrãian ºi amintiri plãcute, care au rãmas în
bucuria „Bãtrânului Crãciun”. Intro- dragoste ºi nãdejde, a împãr- sufletul nostru, însã binecuvântarea
ducerea a fost fãcutã ºi aici de ceata tãºit din amintirile Înaltpreasfinþiei Sale: pe care ne-o dãdea totdeauna ºi lucrul
de feciori, printr-un colind tradiþio- „Ne-am amintit cu toþii de Pãrintele Serafim, duhovnicesc care l-a întreþinut sunt nu doar
nal, moment urmat de concertul pro- duhovnicul acestei mãnãstiri ºi slujitor simple amintiri, ci acte de pietate.”
priu-zis. Apogeul emoþiei a fost în necontenit al Sfintei Liturghii timp de peste Natalia Corlean
 4 Eveniment
cioºilor au adus aici o mãrturie de cinstire
Hramul catedralei Fãgãraºului ºi evlavie pentru Pãrintele Arsenie, al cãrui
duh prezent în Þara Fãgãraºului a ajutat la
O zi plinã de semnificaþii continuarea lucrãrilor la catedralã pânã în
faza actualã. Exprimându-ºi încrederea în
sprijinul Înaltpreasfinþitului Mitropolit
Cu prilejul pomenirii Înaintemergãtorului Domnului, Sfântul Prooroc Ioan
Laurenþiu pentru canonizarea Pãrintelui
Botezãtorul, la catedrala ortodoxã din Fãgãraº a avut loc sãrbãtorirea hramului,
Arsenie, Preasfinþitul Daniil ºi-a exprimat
lãcaºul fiind închinat Sfântului Ioan Botezãtorul, Sfântului Gheorghe ºi Sfinþilor
bucuria de a considera încã de pe acum cã
Martiri Brâncoveni. Sãrbãtoarea aceasta este deosebitã pentru credincioºii din toatã
biserica-catedralã din Fãgãraº va avea al
Þara Fãgãraºului, întrucât la hramul catedralei din 7 ianuarie s-a statornicit tradiþia
patrulea hram „Pãrintele Arsenie”.
de a avea loc ºi o manifestare spiritualã tradiþionalã zonei, participarea cetelor de
feciori din þinuturile Fãgãraºului, ajunsã anul acesta la cea de-a V-a ediþie. Costume, obiceiuri ºi jocuri
Colind tradiþional de lângã Racoviþa, dar ºi de la Dumbrãviþa Dupã defilarea cetelor de feciori prin
Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitro- ºi Vlãdeni. Manifestarea, organizatã de centrul vechi al oraºului, cu prezentarea
politul Ardealului, a oficiat Sfânta Li- Catedrala „Sf. Ioan Botezãtorul” în cola- costumelor populare, pe scena amenajatã
turghie alãturi de Preasfiniþitul Daniil, borare cu Primãria Fãgãraº, s-a bucurat de în faþa catedralei vãtafii cetelor, însoþiþi de
Episcop al Daciei Felix, înconjuraþi de un prezenþa primarilor ºi preoþilor parohi care primarii comunelor, au primit de la dom-
sobor de preoþi ºi diaconi. Dupã ce au însoþit cetele de feciori, precum ºi a nul primar Sorin Mãnduc felicitãri ºi
Pãrintele mitropolit a salutat prezenþa la autoritãþilor locale ºi parlamentare. diplome de participare. În încheiere, o
balconele catedralei a tinerilor adunaþi din Despãrþire de racla cu parte din cetele prezente au prezentat, pe
satele Þãrii Fãgãraºului, Preasfinþitul aceeaºi scenã, obiceiuri ºi jocuri specifice
Daniil a adresat credincioºilor prezenþi un
„veºmântul” zonei lor. De mare efect a fost „datul în
cuvânt prin care a sensibilizat în conºtiinþa Pãrintelui Arsenie strai”, specific Comunei Lisa.
credincioºilor semnificaþia mai largã a Pãrintele protopop Ioan Ciocan a Sãrbãtoarea hramului Catedralei
tainei Botezului Domnului, prãznuit în 6 ºi mulþumit înalþilor oaspeþi ºi în mod special „Sfântului Ioan Botezãtorul” a încheiat
7 ianuarie, care adunã în sine, ca într-un Preasfinþitului Daniil, Episcop al Daciei sãrbãtorile de iarnã ale anului în spirit
mãnunchi, toate tainele sãvârºite la apa Felix, pentru aducerea la Fãgãraº a raclei creºtin ºi tradiþional autentic, specific Þãrii
Iordanului. cu „veºmântul” Pãrintelui Arsenie, care a Fãgãraºului, întru bucurie ºi slavã adusã
Momentul dedicat cetelor de colindã- stat la Fãgãraº mai bine de trei luni ºi lui Dumnezeu.
tori a fost prezentat de Înaltpreasfinþitul jumãtate. În acest timp, rugãciunile credin- Prof. Maria Gabor
Laurenþiu: „Este o bu-
curie mare nu numai
de a pãstra tradiþiile
sfinte legate de sãrbã-
toarea noastrã, dar mai
ales de a binecuvânta o
colaborare între Bise-
ricã ºi comunitãþile
locale, reprezentate de
primãrii, în aºa fel
încât aceste valori ex-
traordinare ale neamu-
lui românesc sã fie
transmise mai depar-
te”. De la balcoanele
înalte, cetele de feciori
au prezentat, pe rând,
câte un fragment din
colindul tradiþional
specific localitãþii din
care provin.
Încercarea de a
acoperi þinutul vechii
Þãri a Oltului a sporit
anul acesta numãrul
grupurilor participante
la 42, cu participanþi
de la Sebeºul de Sus,

CMYK
 Actual 5
sat care bate crâºma. Sau de la cea
Între tradiþie ºi kitsch de bani gata, ai cãrei pãrinþi vor sã-ºi
arate bogãþia pe odorul lor. E valabil ºi
Atenþie, nu mai ºtim sã îmbrãcãm corect costumul popular! pentru „ghiulurile” bãieþilor ºi lanþurile
groase cât pumnul. N-au nicio legãturã în
Aceste gânduri, deºi cuprind o dozã de revoltã, sunt scrise strict în ideea de a contextul portului popular! Nu o sã fii cu
ne ajuta sã pãstrãm tradiþia în limita normalului ºi sã nu o transformãm într-un nimic mai cool dacã ai unghii colorate,
kitsch. E un fenomen care nu se întâmplã doar în Þara Fãgãraºului, ci cunoaºte gablonþuri ori salbe de aur uriaºe, curele
largã rãspândire. Dacã aruncãm doar un ochi pe posturile TV care transmit mu- lãcuite ºi pantofi care ameþesc privitorul.
zicã popularã ºi nu numai, ne ia cu leºin. Nume etalon în ceea ce priveºte pro- Dimpotrivã! Contextul este altul! Cu totul
movarea tradiþiei noastre populare dau cele mai proaste exemple în ceea ce altul... Nu te uita la „marile” cântãreþe de
priveºte haina pe care o îmbracã atunci când îºi asumã rolul de a transmite un muzicã popularã care stricã lamentabil
mesaj care adunã în el esenþa unui neam, ori a unei zone... imaginea tradiþiei populare româneºti. Ia
exemplu de la MARILE cântãreþe, care îºi
Vedete populare îmbrãcate kitsch! asumã în totalitate rolul de a duce tradiþia
prost Tradiþia nu are nimic mai departe! Întreabã-te, te rog, când ai
îmbrãcat ultima oarã costumul popular, ai
Am vãzut în ultima vreme, în diverse întâmplãtor fãcut-o corect? Sau ai dat uºor în kitsch?
emisiuni, cele mai oribile accesorii alãtu-
rate unor costume populare, make up-uri Ia o pozã a bunicii tale ºi inspirã-te de ªi încã ceva: spune mai departe ºi altora
stridente, de circ, combinaþii de un prost acolo, nu de la cea mai popularã fatã din povestea asta! Nu lãsa pe nimeni sã-ºi batã
gust desãvârºit. ªi atunci joc de costumul nostru
cum sã poatã o biatã popular! Nu-i greu! A
copilã care intrã în ceatã purta costumul popular
în Þara Fãgãraºului sã în public implicã o res-
mai ºtie cum trebuie sã se ponsabilitate! Hai sã fim
îmbrace corect?! Regula responsabili, nu întâm-
nr. 1: în niciun caz nu o plãtori! Tradiþia nu are
alãturi pe Hannah Mon- nimic întâmplãtor în ea!
tana bunicii tale! Autenticitate
Degeaba te lauzi în
prime time, la televizor, ªtiu, este meritul
cu o ie veche de 100 de acestor copii care se
ani, dacã eºti spoitã ca un îmbracã în þinte, cu
clown, ai cercei de plastic eºarfe cu capete de mort
cât roata carului ºi în ºi poartã accesorii ciu-
picioare ultimele „opin- date, cã duc acest obicei,
cuþe” Louis Vuitton. Dai al cetei din Þara Fãgã-
un exemplu prost, n-ai raºului, mai departe! Tot
avea ce sã cauþi la televi- respectul pentru ei. Dar
zor în halul asta. hai sã facem lucrurile
Dar cine mai þine cont cum trebuie! Aceasta
de asta? ªi sã ne mai presupune ºi responsa-
mirãm cã mergem la bilitãþi, care presupun
„joc” la cãminul cultural, respectarea unor reguli.
în Þara Fãgãraºului, ºi Eu personal nu-mi
vedem costumul popular doresc pe viitor o ceatã
combinat cu helancã al- de fete ºi feciori în jeanºi
bastrã ºi colanþi de ace- ºi ii din materiale sinte-
eaºi culoare? Ori eºarfe tice, chinezeºti, cu flori
arãbeºti, cizme din cele care imitã bujorii þesuþi
mai sinistre care, deºi de Mama Ruþã din
moderne, n-au cum sã Mândra (cu o suveicã
înlocuiascã ghetele origi- veche de lemn, care
nale. Dimpotrivã, dau acum colindã lumea,
aspect de ieftin... Sau cele vorbindu-le tuturor des-
mai oribile manichiuri ºi pre cât de mândrã ºi
zorzoane! Chiar dacã nu AUTENTICÃ e Þara
porþi decât un singur ele- Fãgãraºului!).
ment nelalocul lui - eºti Alina Zarã
CMYK
 6 Dialoguri
„ P o r t r e t u l luptãtorului la
Portretul luptãtorului la tinereþe
(România, 2010)
Pãrinte profesor, aþi participat la pro-
iecþia filmului „Portretul luptãtorului la
tinereþe” la Fãgãraº. Cum vi s-a pãrut aceas-
tã primã ecranizare despre grupul de lup-
tãtori anticomuniºti din zona noastrã?
Surprinzãtoare, impresionantã, in-
structivã, necesarã ºi binevenitã.
În ce mãsurã credeþi cã spune cu ade-
vãrat povestea realã a grupului de rezis-
tenþã din Munþii Fãgãraº?
Consider filmul ca fiind un film istoric
obiectiv, chiar dacã nu cu rigurozitate. În
aceastã privinþã, regizorul filmului, Dom-
nul Constantin Popescu Jr., spune cã „în-
tâmplãrile prezentate în film sunt în pro-
porþie de peste 90% autentice”.
Ce ar mai fi de spus ºi nu s-a spus?
Dat fiind faptul cã proiecþia a durat vreo
2 ore ºi jumãtate, cred cã s-a spus destul
într-un singur film. Comentând el însuºi
filmul, regizorul a spus cã „multe lucruri
de amãnunt nu le-a putut sesiza” ºi cã, din
motive obiective (timpul, posibilitãþile fi-
nanciare, alte obligaþii ale artiºtilor), n-a
putut filma tot ce ºi-a propus. În orice caz,
dacã specialiºtii în istorie pot afla, din do-
cumente de arhivã, mai multe lucruri
despre rezistenþa armatã anticomunistã a
partizanilor ºi despre evenimentele acelor
timpuri, ceilalþi care vizioneazã filmul îºi
pot face în aceastã privinþã o imagine
corectã ºi îndeajuns de bogatã. În orice
caz, dat fiind faptul cã grupul de rezistenþã
era un cerc închis, ar fi greu de aflat cu
exactitate toate amãnuntele vieþii lor.
Pare un film dur, cu sânge, arme, bã-
tãi... Cât de crudã era realitatea de atunci?
Da, filmul e „dur, cu sânge, arme ºi
bãtãi”, dar cei ce am trãit în acele vremuri
„Anumite trãsãturi nu aparþineau
La Fãgãraº a avut loc în luna noiembrie proiecþia filmului „Portretul
luptãtorului la tinereþe”. Pelicula este prima care are ca subiect rezistenþa
anticomunistã din Munþii Fãgãraºului prin Grupul carpatin fãgãrãºean,
aflat, în cea mai mare parte a existenþei sale, sub conducerea lui Ion
Gavrilã-Ogoranu. Dincolo de aspectele artistice ºi regizorale, pentru noi, fã-
gãrãºenii, este importantã nu doar existenþa acestui film, ci ºi veridicitatea
evenimentelor ºi a personajelor, ai cãror copii, nepoþi, rude sau prieteni trã-
iesc printre noi. De aceea, pentru câteva lãmuriri, am apelat la Pãrintele
profesor Ioan Glãjar, din Ucea de Jos, care a cunoscut temniþele comuniste
ºi miºcarea de rezistenþã, unii membri fiindu-i colegi de clasã sau de liceu.
ºi am mai fost ºi arestaþi suntem propria viaþã primitã de la Dumnezeu ºi
în mãsurã sã apreciem, sã confir- pusã în slujba lui Dumnezeu ºi a neamu-
mãm cã aceasta era realitatea, cã lui. Nu trebuie sã scãpãm din vedere sau sã
regizorul ºi actorii nu exagereazã uitãm cã nu tinerii din rezistenþa antico-
munistã au declanºat confruntarea armatã
în prezentarea ei.
Filmul e intitulat „Portretul luptã- cu regimul comunist din þara noastrã ºi cu
torului la tinereþe”. În ce mãsurã reu- securiºtii acestuia, ci comuniºtii ºi securiº-
ºeºte el sã contureze acest portret? Mie tii lor au fãcut acest lucru. Deci, tinerii din
mi-au atras atenþia, de exemplu, câteva grupurile de rezistenþã anticomunistã s-au
trãsãturi nepotrivite cu ceea ce ºtiam; am vãzut, de la un moment dat, urmãriþi ºi ata-
vãzut pe ecran chipul luptãtorului ca caþi armat, împuºcaþi ºi omorâþi fãrã milã
fiind fumãtor înrãit, cu un vocabular de cãtre securiºtii comuniºti ºi chiar de cã-
bogat în înjurãturi, manifestând uºurinþã tre jandarmi ºi militari.
ºi chiar plãcere în a-i ucide pe cei care îi Datoria de a-ºi apãra propria viaþã datã
cãutau. Este un portret realist? de Dumnezeu, ca ºi datoria de a apãra cre-
„Trãsãturile nepotrivite”, de care vor- dinþa neamului românesc atacatã de cãtre
biþi, nu sunt reale, nu aparþineau tinerilor atei, precum ºi datoria de a lupta pentru
luptãtori anticomuniºti nici fiinþial ºi nici binele, libertatea ºi demnitatea neamului
din cauza unei educaþii greºite; nu defi- românesc i-au determinat pe tinerii din
neau caracterul lor, portretul lor, cel puþin grupul de rezistenþã anticomunistã sã
aºa cum i-am cunoscut, în acei ani, pe cei rãspundã tiranilor în acelaºi mod, cu ace-
care mi-au fost colegi de liceu sau de clasã leaºi arme. Despre o asemenea datorie, iatã
la Liceul „Radu Negru” din Fãgãraº. Cât ce spune Nicolae Steinhardt în „Jurnalul
priveºte calificativul „fumãtor înrãit”, ne fericirii” (Editura Mãnãstirii Rohia, 2005,
lãmureºte regizorul însuºi, care, într-o pag. 286-287): „Principiul armelor egale
emisiune televizatã (Emisiunea „Cine- impune omului cinstit sã nu se dea în lãturi
mas”, B1 TV), spunea cã dânsul este cel de la folosirea unor procedee neplãcute,
care a cerut actorilor sã fumeze intens în atunci când adversarul nu e corect (...) A
anumite scene filmate. E de presupus cã ºi nu folosi arme asemãnãtoare cu ale po-
„vocabularul bogat în înjurãturi” are trivnicului sub cuvânt de nobleþe etc. nu
aceeaºi explicaþie, adicã era propus de cã- este dovadã de superioritate, ci de prostie
tre regizor. S-a voit probabil ca, prin fuma- ºi trãdare a principiilor pe care le aperi ºi a
tul intens ºi vocabularul bogat în înjurã- nevinovaþilor pe care îi laºi pradã tâlha-
turi, sã se exprime o stare de spirit încor- rilor. Se vor folosi acele procedee pe care
datã a tinerilor din grupul de rezistenþã, le-a ales partea cealaltã. Raþiunea este
urmãrit asiduu ºi asaltat armat de inamici accesibilã numai oamenilor raþionali
puternici ºi rãi, iar regizorul nu a gãsit altã (André Maurois). Faþã de omul raþional se
modalitate de a o reda. va recurge la raþiune. Faþã de zarafi, Dom-
În ceea ce priveºte „uºurinþa ºi chiar nul n-a ºovãit sã punã mâna pe bici.”
plãcerea în a-i ucide pe cei care îi cãutau”, Dar sã nu scãpãm din vedere cã tinerii
lucrurile sunt mai complexe. Tinerii luptã- din rezistenþa anticomunistã, care au accep-
tori nu ucideau „cu uºurinþã ºi chiar cu plã- tat sã punã mâna pe arme ºi sã curme vieþi
cere pe cei care îi cãutau”, ci în primul rând în rândurile celor care îi urmãreau ºi îi a-
dintr-o necesitate: din datoria de a-ºi salva tacau cu arme, au acceptat ºi sã fie rãpuºi
 Dialoguri 7
tinereþe”- între rigoare ºi regie (I)
tinerilor luptãtori anticomuniºti” „Tineri cu dragoste de
ei înºiºi prin arme pentru reuºita
acþiunilor lor ºi ale altor grupuri Dumnezeu ºi de þarã”
de respingere a comunismului „Niciunul dintre ei nu a cãzut mort în luptã în
adus în România de cãtre munþi. Rãniþi au fost, dar morþi, nu. În spatele fiecãrui
bolºevicii ruºi. mort a fost o vânzare. N-am fost singuri în aceastã
De asemenea, se cuvine sã luptã. Alãturi de noi a fost populaþia din regiune, care
observãm cã întrebarea este mai ne-a ajutat ºi ocrotit. Peste 1.000 de familii au avut de
subtilã, are o nuanþã mai greu ob- suferit în urma rãzbunãrii Securitãþii.”
servabilã. Ea se referã la o situaþie „Grupul era format din tineri cu dragoste de
anume, adicã la cazul în care par- Dumnezeu ºi de þarã, ce ne cunoºteam de mici, cres-
tizanii ucideau „pe cei care îi cãu- cusem împreunã, ne ºtiam calitãþile ºi defectele, ne
tau”, subînþelegându-se cã securiº- nãscusem la poalele munþilor ºi în munþi ne simþeam
tii erau doar în momentele de cãu- ca acasã («pe ei îi ocroteºte natura» - recunoºtea ºi
tare, iar partizanii, neobservaþi ºi locotenentul Alexandru Moritz).”
neatacaþi de data aceea de cãtre se- „În lupta noastrã nu existã nicio acþiune, nicio
curiºti, declanºau ei atacul armat „Grupul carpatin fãgãrãºean”,
la o cabanã din faptã, nicio vorbã care sã nu se poatã încadra în
ºi îi ucideau pe securiºti. De ce? Munþii Fãgãraºului legile onoarei ºi în morala creºtinã.”
Ucideau doar de dragul de a uci- „Am fost iubiþi ºi sprijiniþi de o populaþie minuna-
de? Fãrã îndoialã cã nu! ªtiindu-se urmã- Nu e cazul sã dezbatem aici tã. Ne-am încadrat totdeauna în morala creºtinã ºi onoa-
riþi aproape fãrã contenire ºi în primejdie aceastã pretenþie, pe care rea militarã. Þineam sã nu rãmânã în urma noas-
de a-ºi pierde viaþa în orice clipã sub tiru- unii dintre noi o admitem. trã nicio acþiune de care sã ne fie ruºine în vi-
rile securiºtilor, partizanii foloseau strate- Vreau doar sã spun, de fapt itor. Nu am tras niciodatã primii asupra os-
gia rãzboiului: surprinderea duºmanului sã repet într-o formã mai taºilor trimiºi dupã noi. Tragedia luptei noas-
pe neaºteptate ºi anihilarea lui. Procedând nuanþatã, ceea ce am mai tre a fost cã nu ne întâlneam cu adevãraþii
astfel, considerau cã slãbesc forþa de atac a spus ºi anume cã ceea ce se vinovaþi, care conduceau represiunea de la dis-
duºmanului, îºi dovedesc hotãrârea de a interpreteazã ca „trãsãturi tanþã, ci eram puºi în situaþia tragicã de a ne în-
rezista în faþa oricãror forþe ºi primejdii, îºi nepotrivite” pentru un tânãr tâlni ºi ucide român cu român pe crestele mun-
manifestã spiritul de neaplecare, întreþin o din „Frãþia de Cruce” nu þilor. Am tras doar atunci când am fost înconjuraþi
scânteie de nãdejde în mijlocul masei sunt trãsãturi specifice ºi pentru a ieºi din încercuire.”
româneºti din sate ºi oraºe care aud de portretului unui tânãr mem- Ion Gavrilã-Ogoranu
fapta lor, îºi împlinesc, cum am mai spus, bru al „Frãþiei de Cruce”, ci idei, gesturi ºi metri deasupra noastrã. Ea atinge perfecþi-
datoria de a-ºi apãra propria viaþã primitã acþiuni ale unui tânãr luptãtor anticomu- unea ºi sublimul. Nu putem coborî aceastã
de la Dumnezeu, credinþa, libertatea, bi- nist, dictate de strategia unei confruntãri linie pentru a explica faptele noastre. Noi,
nele ºi demnitatea neamului românesc. armate, rãzboinice. Am putea spune cã prin acþiunea noastrã, prin toate faptele ºi
Deci, nu erau hotãrâþi sã reziste ºi sã lupte specific unui tânãr membru autentic al gândurile noastre, tindem cãtre aceastã
doar din interese personale sau de grup, ci „Frãþiei de Cruce” este spiritul de jertfã linie, ne ridicãm spre ea, atât cât ne per-
mai ales în temeiul conºtiinþei creºtine ºi pentru credinþa, binele, libertatea ºi dem- mite greutatea pãcatelor cãrnii ºi condam-
naþionale, ce i-a însufleþit dinainte de a nitatea neamului nostru românesc. narea la care am fost sortiþi prin pãcatul
pãºi pe drumul opoziþiei, rezistenþei ºi Aºa numitele „trãsãturi nepotrivite”, originar. Rãmâne de vãzut cât am putut,
luptei anticomuniste ºi antiateiste. oricare ar fi ele, nu pot fi puse nici pe prin sforþãrile noastre pãmânteºti, a ne
De subtilitatea întrebãrii menþionate seama Bisericii, a educaþiei religioase înãlþa cãtre aceastã linie.” Cu alte cuvinte,
þine ºi exprimarea nedumeririi prin cuvin- creºtine. În aceastã privinþã, citez sintagma „cred, Doamne, ajutã necredinþei mele”
tele: „Mie mi-au atras atenþia câteva trãsã- lansatã de un teolog (rus, dacã nu mã (Marcu 9, 24). Cred, Doamne, ajutã ne-
turi nepotrivite cu ceea ce ºtiam...” Ce înºel): „vrednicia creºtinismului ºi nevred- credinþei mele sã devinã credinþã ºi astfel
ºtiam? ªtiam, aproape toþi, cã majoritatea nicia creºtinilor”. Nevrednicia creºtinilor sã am credinþã deplinã, rezistentã în faþa
tinerilor luptãtori reprezentanþi în film nu trebuie pusã pe seama creºtinismului. pãcatului, salvatoare la judecata Ta cea
fãceau parte din „Frãþia de Cruce”, organi- Aceasta e o chestiune personalã, o abatere dreaptã, o credinþã atât de vie ºi puternicã
zaþie legionarã pentru tineret. Mai ºtiam de la principiile evanghelice. În acelaºi fel încât, impresionat de ea, sã schimbi jude-
(oare câþi?) cã Miºcarea Legionarã nu era a gândit ºi vorbit ºi Corneliu Zelea Co- cata Ta bazatã pe dreptate într-o judecatã
(cel puþin aºa pretindea ºi mai ales la dreanu, Comandantul Miºcãrii Legionare, bazatã pe iubirea Ta de oameni, într-o
începuturile ei) un partid politic, ci o deci ºi al „Frãþiilor de Cruce”. Iatã mãrtu- judecatã mântuitoare de suflet, mântu-
ºcoalã de educaþie naþionalã ºi creºtinã, risirea lui: „Facem o mare deosebire între itoare ºi a sufletului meu.
menitã prin adepþii ei sã îndrepte multe linia pe care mergem noi ºi linia Bisericii (va urma)
rele ºi pãcate din viaþa neamului nostru. Creºtine. Linia Bisericii este cu mii de Interviu realizat de Natalia Corlean
 8 Trup ºi suflet

Familia tradiþionalã în prag

Statisticile aratã câtã suferinþã umanã se perpetueazã din cauza
crizei acutizate în viaþa familiei contemporane, mai ales atunci când
ignorãm sacralitatea în care a aºezat Dumnezeu aceastã instituþie
vitalã în existenþã. Decãderea din starea de har ºi din ascultarea de
Dumnezeu, prin ignorarea poruncilor divine ºi implicit a celor bise-
riceºti, se soldeazã cu o secularizare galopantã ºi cu o degradare
îngrijorãtoare a raporturilor dintre soþi, dintre pãrinþi ºi copii ºi din-
tre familie ºi societate.

Taina iubirii - Tainã a oamenii se închinã la

Bisericii
Când bãrbatul ºi femeia se unesc întru
cãsãtorie, spunea Sf. Ioan Gurã de Aur, ei
nu alcãtuiesc o imagine a ceva pãmântesc,
ci a lui Dumnezeu Însuºi. Harul, care este
prezenþa lui Dumnezeu în aceastã pereche,
este cel de-al treilea participant care dãru-
ieºte bucuria ºi pacea, desãvârºind astfel o
treime: Adam, Eva, Dumnezeu.
Numai Harul Domnului împreunã cu
voinþa soþilor este în mãsurã sã îndepli-
neascã iubirea desãvârºitã. În Cana Gali-
leii, Hristos a redat cãsãtoriei frumuseþea ºi
lumina sa dintâi. Acest început al minu-
nilor, nu întâmplãtor sãvârºit la o nuntã,
sugereazã primordialitatea tainei iubirii, pe
care Mântuitorul Hristos o preface în
Tainã a Bisericii.
Taina cãsãtoriei este un dar anume, pe
care Dumnezeu îl face umanitãþii pentru a
frânge întoarcerea spre sine (egoismul) ºi
izolarea omului depãrtat de Dumnezeu, o
chemare de a merge în prezenþa Lui, în
timpul zilelor vieþii pãmânteºti, asemenea
primei perechi din Paradis.
Ispitele secularizãrii
Suntem contemporani cu cele mai
mari realizãri tehnologice, dar ºi cu cele
mai reuºite strategii de manipulare a
maselor; suntem contemporani cu mistifi-
catori de tot felul, cu farisei care au o faþã
nouã, cu profeþi falºi, cu vraci ºi falºi vin-
decãtori, care toþi au pretenþia cã deþin ade-
vãrul ºi se declarã surse infailibile ale
cunoaºterii.
Oamenii aleargã spre propria lor
pierzare, momiþi de patimile ºi poftele care
le rãscolesc întreaga fiinþã, înºelaþi chiar de
cãtre aceia în care îºi pun nãdejdea ºi
înºelându-se pe ei înºiºi în încercarea dis-
peratã de a gãsi împlinirea ºi fericirea pe
plan familial, social, cultural, economic,
financiar ºi religios.
Este mai mult decât evident faptul cã
CMYK
ºtiinþã ºi tehnicã, la para-
normal, la sexualitate, la
umanism ºi promoveazã
o atitudine anticreºtinã
în paralel cu promova-
rea misticii orientale,
bazând întregul proces
de învãþãmânt pe doc-
trine umanist-liberale ºi
valori necreºtine.
Se promoveazã acceptarea ºi se reco-
mandã adoptarea vieþii sexuale libertine, a
homosexualitãþii ºi a perversiunilor sexu-
ale, a concubinajului, avortului, eutanasiei,
clonãrii, a violenþei mascate faþã de cei
bolnavi ºi handicapaþi ºi faþã de minoritãþi.
În aºa-zisa democraþie, mereu mai se-
cularizatã ºi inspiratã de oameni ca Freud,
Nietzsche ºi Sartre, sensul vieþii ºi bucuria
sunt acelea care scad pe mãsurã ce
sporeºte ateismul practic.
Fiecare societate îºi creeazã propria sa
eticã, pe care apoi o considerã normativã,
însã în cazul societãþii contemporane tre-
buie sã admitem cã existã un pluralism
haotic, caracterizat de dezintegrarea valo-
rilor de referinþã, de declinul moral al cul-
turii, de un spirit hedonist bazat pe ateism.
Toþi marii gânditori ºi scriitori occidentali
denunþã teribila crizã de valori a acestei
civilizaþii a tehnicii, în care omul este
redus la un angrenaj de producþie ºi con-
sum, sclav al drogurilor ºi al sexualitãþii,
sclav al corupþiei ºi golului spiritual.
Oamenii numesc acum familie atât
familiile despãrþite, cât ºi cuplurile care
trãiesc în concubinaj, femeile necãsãtorite
care au copii sau chiar ºi cuplurile de
homosexuali sau lesbiene; imaginea cla-
sicã a familiei formate din tatã, mamã ºi
copii este socotitã perimatã.
Întrucât familia tradiþionalã este în
ruine, noile generaþii de tineri sunt handi-
capate din punct de vedere emoþional,
moral ºi psihologic, astfel cã adulþii care
rezultã vor fi iresponsabili, egoiºti ºi neim-
plicaþi. Trebuie sã recunoaºtem cã, din pã-
cate, acele instrumente ale societãþii prin
care ea acþioneazã asupra ei însãºi (arta, li-
teratura, legislaþia, mass-media etc.) sunt
folosite în mod nepotrivit ºi deseori în
mod voit împotriva a ceea ce reprezintã
pentru pãrinþii noºtri un fundament ferm
pentru viaþa de familie ºi viaþa socialã.
Statistici îngrijorãtoare
Studiul UNICEF pe 2009 aratã cã, din
1000 de femei care nasc în România, 43
sunt minore, fapt ce ne situeazã pe un
nedorit prim loc pe continent; iar potrivit
datelor Biroului Naþional de Statisticã pen-
tru anul 2009, ponderea copiilor nãscuþi în
afara cãsãtoriei este de circa 23%.
INFONEWS subliniazã cã în anul
2007 au fost mai multe divorþuri decât
cãsãtorii în România. An de an, numãrul
divorþurilor în România are o ratã de
creºtere îngrijorãtoare. Astfel, potrivit In-
stitutului Naþional de Statisticã, în primele
opt luni ale anului 2007 s-au înregistrat
22.500 de divorþuri, ceea ce situeazã Ro-
mânia în mijlocul clasamentului þãrilor
Uniunii Europene. (Asta înseamnã 18
familii destrãmate la suta de cãsãtorii.)
Datele furnizate de INS reflectã o frec-
venþã mai mare a divorþurilor pentru
cuplurile cu vârste cuprinse între 30 ºi 39
de ani. Familiile care riscã sã se destra-
me mai repede sunt cele care nu au copii
sau au doar unul singur. La cuplurile cu
3 copii, riscul unui divorþ a scãzut sub
0,02%.
 9 Actual

de colaps Întoarcerea noastrã ºi a magilor

Acelaºi comunicat al INS mai precizea-
zã cã la nivel european, una din douã cãsni-
A mai trecut un Crãciun peste noi. În
fiecare bisericã creºtinii s-au rugat împre-
„pe altã cale”
cii se terminã la tribunal. Astfel, conform Eu- unã ºi s-au bucurat împreunã de
rostat, aproape jumãtate dintre cãsãtoriile Naºterea lui Hristos. Am primit cu mare nouã trebuie mai întâi sã plecãm la drum,
din Uniunea Europeana sfârºesc în divorþ. bucurie „Irozii” ºi Ceata de feciori. iar apoi trebuie sã fim mereu atenþi la
piedicile ce ne apar pe cale, cum sunt ºi
Ne-am bucurat de ei ºi acasã ºi la bise-
Biserica trebuie ricã, aºa cum e tradiþia în zona noastrã.
„irozii” ce încearcã sã ne întoarcã din
sã propovãduiascã Viaþa drum pe aceeaºi cale. „Irozii” aceºtia de
Am ascultat în versul lor ºi în slujbele
care vorbesc nu sunt altceva decât ispite-
Multe dintre problemele acute ale Bisericii despre Naºterea lui Hristos, dru- le cu care îngãduie Dumnezeu sã fim în-
omenirii îºi gãsesc originea în sexualitate, mul magilor ºi viclenia lui Irod. cercaþi, la fel cum a îngãduit sã fie încer-
întrucât aceasta este o forþã vitalã în exis-
tenþa umanã. Drumul de la curiozitate cat ºi Dreptul Iov. Iar dacã tãria noastrã
are mãcar puþin din tãria lui Iov, atunci ºi
Aripa liberalã a creºtinismului, la uni- la certitudine rãsplata noastrã o sã fie pe mãsurã.
son cu oamenii lumeºti, promoveazã teorii „Irozii” vremurilor noastre sunt de fapt
ºi învãþãturi care îi descriu pe oameni ca Am auzit cu toþii cum au mers magii,
cãlãuziþi de stea, pânã la peºtera unde S-a aceiaºi ca întotdeauna: boala (trupeascã
niºte animale sexuale, ale cãror obiceiuri ºi/sau sufleteascã), timpul (în goana noas-
sexuale trebuie acceptate ca ceva dat, fãrã nãscut Pruncul ºi apoi, dupã ce s-au închi- trã dupã bunãstarea materialã am ajuns sã
pretenþia de a le cenzura. Aripa conserva- nat ºi i-au adus daruri ca unui împãrat, au fim ieºiþi cu totul din ritmul natural al
toare a creºtinismului încã nu a ridicat in- mers la casa lor „pe altã cale”, înºtiinþaþi Universului în care Dumnezeu ne-a aºe-
terdicþia de tabu de pe problematica sexu- de înger sã nu se întoarcã la Irod. Au venit zat) ºi moartea (iar aici mã refer cu pre-
alã ºi, de aceea, Biserica trebuie sã aibã pu- deci pe o cale, iar dupã ce L-au vãzut pe cãdere la moartea noastrã sufleteascã).
terea practicã de a ajuta viaþa membrilor ei Pruncul Împãrat, s-au întors acasã „pe altã
Sã fie Calea voastrã Cale Nouã, iar
ºi implicit viaþa membrilor societãþii în care cale”. Au venit pe calea necunoaºterii, a
Calea cea Nouã sã fie cale a iertãrii, cale a
fiinþeazã. Se aud strigãte dupã ajutor, lumea curiozitãþii celor ce cautã la stele, ºi au
blândeþii, cale a bunãtãþii, cale a pãcii, cale
moare ºi Biserica nu poate sta cu mâinile mers acasã pe calea cunoaºterii, a certitu-
a înþelegerii, cale a înfrânãrii, cale a Iu-
încruciºate, ea trebuie sã propovãduiascã dinii cã au vãzut un Împãrat care este mai
Viaþa. presus decât orice alt împãrat. birii... Aceasta e Calea care te întoarce la
Daca vom merge pe acelaºi drum al Drumul lor este, de fapt, drumul pe Dumnezeu, pentru cã de la Dumnezeu am
morþii sufleteºti, vom ajunge sã ne famili- care trebuie sã-l facem fiecare din noi. plecat ºi la El trebuie sã ne întoarcem. „Pe
arizãm cu pãcatul, dar în aºa fel, încât vom Fiecare creºtin trebuie sã parcurgã acest altã cale” înseamnã de fapt Calea
considera cã promiscuitatea sexualã ºi cre- drum, de la necredinþã la credinþã, de la Virtuþilor.
dinþa în Dumnezeu nu se exclud. Aceasta necunoaºtere la cunoaºtere, de la „curiozi- Nu pot decât sã vã urez la toþi un An
este ispita cea mai grozavã din câte existã, tate” la certitudine. Unii parcurg cu bine Nou cu sãnãtate, Hristos sã vã zâmbeascã
ºi anume sã ajungi sã crezi cã eºti bun tot drumul ºi se întorc la casa lor „pe altã ºi sã ajute Dumnezeu sã ne întâlnim cât
creºtin indiferent de viaþa pe care o duci, cale”, însã alþii se poticnesc ºi nu mai mai des pe Calea Virtuþilor!
indiferent de fapte… Vom ajunge la o aºa fa- ajung la „destinaþie”, aºa cã se întorc aca- Pr. Marius Demeter
miliaritate cu rãul, cu pãcatul, încât ata- sã tot pe calea pe care au
ºamentul faþã de Bisericã va fi pur formal. plecat.
2011 este declarat de Patriarhia Româ-
nã ca „Anul omagial al Sfântului Botez ºi Piedicile
al Sfintei Cununii în Patriarhia Românã”. ridicate
De aceea ne propunem, anul acesta, în de „irozi”
cadrul rubricii noastre, sã tratãm o serie de
probleme cu care se confruntã familia de Au plecat Magii la
astãzi. Credem cã o abordare clarã, sincerã drum pe calea necu-
ºi bine intenþionatã a sexualitãþii, dintr-un noaºterii ºi s-au întors pe
punct de vedere creºtin, va reuºi sã spargã calea cunoaºterii. Au ple-
gheaþa ºi sã rezolve problemele generate de cat Magii la drum pe
aspectele ei particulare. calea necredinþei ºi s-au
Numai atunci când vom învãþa sã nu ne întors pe calea credinþei.
prefacem cã nu avem probleme, când vom Noi înºine mergem spre
învãþa sã ne confruntãm în mod edificator Dumnezeu pe o cale ºi
cu realitatea, vom avea puterea de a trãi apoi, cunoscându-L, ajun-
creºtineºte ºi îi vom putea ajuta ºi pe aceia gem sã fim aºezaþi pe o
pentru care suntem responsabili înaintea lui altã cale. Dar pentru a
Dumnezeu. Pr. Alexandru Stanciu cunoaºte ºi calea cea
CMYK
 10 Pas în doi
Un bãrbat puternic este acela care
îºi controleazã impulsurile
Presiunea grupului spre satisfacerea
impulsurilor imediate vine mereu
însoþitã de ironicul comentariu: „Ce fel
de bãrbat eºti?”: „Nu bei? - Ce fel de
bãrbat eºti?”; „Nu fumezi? - Ce fel de
bãrbat eºti?”; „Nu îþi înºeli nevasta? -
Ce fel de bãrbat eºti?”; ºi aºa mai
departe… La acest atac asupra mân-
driei masculine, cel mai adesea bãrbatul
cedeazã. Deºi el este supus unui tumult
al firii mai puternic decât femeia, bãr-
bãþia constã tocmai în a fi stãpânul
impulsurilor de moment, nu sluga lor.
Scuza tuturor
neputincioºilor
Mulþi considerã cã sunt cu atât mai
bãrbaþi, cu cât au mai multe succese la
femei.
Maicã, asta e scuza tuturor neputin-
cioºilor, cã doar n-o sã zicã cineva cã e
neputincios. Dar, dacã ne gândim bine,
bãrbat este acela care îºi respectã statutul
de bãrbat pe care i l-a dat Dumnezeu.
Pentru cã a fi necredincios, oricine poate.
Oricine poate sã facã sau sã-ºi imagineze
cã a fãcut sau sã se uite pe gaura cheii ºi
sã zicã: „ãã, ce am fãcut eu…”, sã se uite
la televizor ºi sã zicã: „hã, hã, câte am avut
eu…”. Acestea toate fac parte din imagi-
narul bãrbatului neputincios.
Un bãrbat puternic este acela care-ºi
înfrâneazã impulsurile ºi care-ºi deschide
braþele ºi atenþia sufletului cãtre femeia lui,
care e mereu alta, e mereu nouã, dacã o
priveºte ca persoanã. Dacã o privesc ca pe
un obiect, atunci sigur cã-i pot gãsi calitãþi
ºi defecte, pot sã caut în altã parte o piele
mai nu ºtiu cum, o talie mai nu ºtiu de
care… Dar noi, când facem nunta, nu asta
facem. Când mã duc la mama ºi zic:
„Mamã, m-am îndrãgostit de o fatã ºi
vreau sã mã însor cu ea”, nu încep sã-i
spun cã are 1,80 m înãlþime, talia de 60,
picioruºul atât ºi cântãreºte atât ºi culoarea
ochilor… Mama chiar poate sã se mire:
„Da' ce ai vãzut la ea?”. „Nu ºtiu ce am
vãzut, dar am vãzut-o! Am vãzut-o pe ea.
Am vãzut-o pe ea ºi, în ciuda kilogramelor
în plus sau în minus, eu pe ea o iubesc.
ªi-mi deschid braþele s-o cuprind pe ea aºa
cum este ºi care pentru mine e mereu o
enigmã, mereu o tainã, am timp s-o vãd
mereu, mereu alta.” Aceasta este iubirea…
Iubirea îmi dã puterea sã
vãd ce nu se vede
O posibilã definiþie…
Iubirea îmi dã puterea sã vãd ce nu se
vede. Nu vede oricine, numai cel care iu-
beºte vede. Numai atunci iubeºti, când
vezi ce nu se vede, când vezi nevãzutul.
Aceasta e iubirea. Ce numim noi iubire, în-
drãgostirea, este o capcanã a firii, aºa,
pusã, lãsatã, îngãduitã de Dumnezeu, ca sã
ne biruim egoismul, ca sã avem energie sã
ne descoperim ºi sã ne iubim. Cã dacã nu
ne-am îndrãgosti… n-am sta, n-am avea
rãbdare. Încet, încet, descopãr cã nu doar
sunt atras ºi îndrãgostit, ci chiar iubesc
persoana aceea. Atunci eu sunt credincios
vocaþiei mele de bãrbat, sunt credincioasã
vocaþiei mele de femeie.
Am auzit cã un bãrbat i-a spus nevestei
lui odatã: „ªtii, eu nu vreau sã-mi spurc
cununiile. Mi-au plãcut multe femei ºi am
fost atras - era inginer ºef undeva - am fost
atras de multe, dar eu nu mi-am spurcat
niciodatã cununiile…”. Asta îi spunea la
nunta de aur. Ce minune! Vã daþi seama cã
nu i-a fost uºor. A avut ºi el impulsuri, a
fost ispitit. Nu i-a fost uºor; dar ce mân-
drie, ce demnitate, ce bãrbãþie sã fii
stãpânul lor… Când le asculþi, când te
laºi mânat de ele, nu te deosebeºti de
cãþeluº… cã… asta-i firea!
Un bãrbat nu este jucãria
unor impulsuri
Da… în cazul acesta putem spune
cã e foarte greu sã fii un bãrbat ade-
vãrat.
Da, de aceea bãrbaþii se scuzã ºi
spun cã un bãrbat trebuie sã fumeze, un
bãrbat trebuie sã bea, un bãrbat trebuie
sã-ºi înºele nevasta, pentru cã le e ru-
ºine sã spunã: „N-am reuºit sã fiu bãr-
bat. N-am putut. Mi s-au aprins cãl-
câiele dupã una ºi m-am dus ºi pe urmã
am zis: aa… nu-mi place!”. „Nu pot sã
fiu bãrbat, nu pot sã nu bag þigara în
gurã. Nu pot! Nu mã stãpânesc. Depind
de bãþul acesta aprins la capãt. De suze-
ta asta…”. „Nu pot sã fiu bãrbat pentru
cã nu pot sã nu duc paharul la gurã.
Orice aº face, zic cã nu mã mai duc la
cârciumã ºi mã trezesc sub masã.” De
ce? Pentru cã nu sunt bãrbat.
Cum devin bãrbat? Ducându-mã la
Cel care m-a fãcut bãrbat ºi zicând:
„Doamne, dar ce sunt eu, jucãria unor
impulsuri? Dacã mie îmi vine ceva eu tre-
buie sã fac tot ce-mi vine? Dacã cuiva de
lângã mine îi vine sã-mi dea o bere, eu tre-
buie sã beau pentru cã zice cã altfel nu-s
bãrbat?”. Dar, oare nu-i poþi spune: „Eu
sunt bãrbat pentru cã pot sã nu beau bere
când vrei tu, ºi nici chiar când vreau eu.”?
Trebuie sã aibã ºi un sentiment al
demnitãþii propriei persoane.
Da, pentru asta trebuie sã descopãr ce
înseamnã sã fii bãrbat. Ce înseamnã sã fii
om? Omul este minunea creaþiei ºi Dum-
nezeu m-a fãcut dupã chipul Sãu ºi S-a
bãgat în mine prin Botez, prin Sfânta
Împãrtãºanie, este în mine ca sã fiu ca El,
sã mã port ca El. Mai pot eu sã mã port ca
un cãþel din acela în cãlduri din spaþiul
verde? Nu mai pot. Dar, dacã nu ºtiu cã
sunt minunea creaþiei, o sã mã port ºi eu
cum se poartã pisica. Asta e, mi-a venit!
M-a apucat! Acesta este bãrbatul?
Maica Siluana Vlad,
în dialog cu Ramona Bãdescu
 Educaþie creºtinã 11
Copiii ºi treburile casnice Lucruri de fãcut pentru
copiii mai mari
Încã de mici, copiii trebuie obiºnuiþi cu Pe mãsurã ce copiii cresc, le pu-
munca, prin sarcini potrivite cu vârsta lor, pen- tem încredinþa mai multe responsabi-
tru a-i învãþa ce înseamnã responsabilitatea ºi litãþi. Pentru a uºura munca pãrinþilor
pentru a nu încuraja ºi dezvolta în ei lenevia. ºi a copiilor, se poate face un „tabel
În cartea sa, numitã „Despre Educaþie”, de responsabilitãþi”, unde se noteazã
Sfântul Vladimir spune cã atunci când vrem numele copilului, sarcinile pe care le
sã educãm în copii un spirit muncitor, tre- are de îndeplinit, ºi unde se marchea-
buie sã þinem cont de urmãtoarele lucruri: zã dacã le-a îndeplinit sau nu. Pentru
„În primul rând, copiii nu trebuie împovã- copiii de vârstã micã, care nu ºtiu sã
raþi cu munca pânã la a nu le rãmâne timp citeascã, aceste sarcini pot fi repre-
pentru învãþãturã ºi odihnã. În al doilea zentate prin desen.
rând, nu trebuie sã li se dea sarcini care
întrec puterile lor, dat fiind cã asta ar îm-
2- 3 ani
piedica bunã lor dezvoltare fizicã ºi le-ar Š le solicitãm folosirea unor for-
vãtãma sãnãtatea. De altfel, asemenea îm- mule de politeþe de bazã („te rog”,
povãrare peste mãsurã le-ar tãia orice chef „mulþumesc”, „îmi dai voie sã...”,
de muncã ºi ar da naºtere în ei dezgustului formule de salut etc.)
faþã de aceasta.” Š copilul poate fi inclus în toate
activitãþile zilnice (curãþenie, cumpã-
Efecte în familie rãturi etc.)
Copiilor trebuie sã li se dea sarcini pe Š i se dau sarcini mai compli-
cate („ia prosopul ãsta ºi pune-l în
mãsura vârstei ºi puterilor lor. Încredinþân- coºul de rufe”)
du-le diverse responsabilitãþi în casã, încã
de mici, vom vedea mai târziu efectele po- Š ajutã la spãlatul rufelor (la
sortarea lor, le pune în maºina de
zitive: spãlat, le scoate din maºinã etc.)
- copiii vor deveni responsabili, ceea ce va face viaþa familiei
Š ajutã la punerea mesei
mult mai plãcutã;
Š duce vasele murdare în chiuvetã ºi ajutã la strânsul mesei
- pãrinþii vor fi mai odihniþi ºi mai plini de energie, deoarece
Š pune cãrþile ºi revistele pe raft
sunt ajutaþi de copii în îndeplinirea muncilor gospodãreºti;
Š ia decizii simple (vrei sã mãnânci un mãr sau vrei o parã?)
- deoarece astfel gospodãria este condusã mai uºor ºi cu mai
puþin stres, pãrinþii ar putea lua în considerare opþiunea de a-ºi Š curãþã mâncarea scãpatã pe jos
lãrgi familia.
3-4 ani
Lucruri de fãcut pentru copiii mici Š învaþã sã-ºi strângã patul
Deprinderea celor mici cu munca ºi cu responsabilitãþile Š trebuie sã-ºi pãstreze camera curatã
poate începe de la vârsta de 9-10 luni. Existã sarcini pe care ºi un Š se stabilizeazã rutina de dimineaþã - se spalã, se îmbracã,
copilaº le poate îndeplini, acestea ajutându-l sã se simtã de aju- face patul
tor, util ºi responsabil. Iatã o listã orientativã cu lucruri de fãcut Š se îmbracã ºi se dezbracã, cu puþin ajutor
pentru copilaºi de 9-24 de luni, pe care o puteþi adapta, conform Š se spalã pe dinþi, pe faþã, pe mâini; se piaptãnã
specificului familiei ºi particularitãþilor copilului. Š îºi pune lucrurile în dulap sau pe raft
Š ajutã la îngrijirea bebeluºilor - aduce ºerveþele umede,
9 luni- 2 ani scutece sau hãinuþe etc.
Š pune rufele murdare în coºul de rufe
Š„ajutã” la cumpãrãturi în magazin (le pune pe 4-5 ani Š întinde unt pe pâine
cele mai uºoare în coº, sau la casã) sau acasã (o
ajutã pe mamã sã le punã la locul lor) Š îºi pune lucrurile murdare în Š preparã cereale reci (toarnã
coº lapte peste cereale)
Šparticipã la curãþenie (ºterge praful cu o cârpã, Š sorteazã rufele murdare sub Š aºazã masa
stropeºte geamul sau vitrina cu soluþie de curãþat)
Šudã florile cu stropitoarea
supraveghere Š duce gunoiul afarã
Šîncepe sã ajute la fãcutul patului Š învaþã sã împãtureasc㠊 ajutã la spãlatul vaselor
Š ajutã la strângerea jucãriilor ºi a altor obiecte
lucrurile ºi sã le punã la loc Š ºterge praful
Š duce gunoiul la gãleat㠊 întinde rufe mici pe o sfoarã la Š ascute creioane
Š îndeplineºte cereri simple („te rog, adu-mi
înãlþimea lui Š se joacã fãrã a fi supravegheat
...”, „pune acolo” etc.) Š ajutã la prepararea mâncãrii - de adulþi
învaþã sã mãsoare, sã amestece Psiholog Irina Constantinescu
 Nu fi supãrãcios, învaþã sã ierþi Cum sã ºtiu dacã l-am iertat
De obicei, supãrarea vine din iubire de
definitiv pe cel ce m-a supãrat
sine ºi mândrie, stãri în care te simþi ori nu?
demn de mai multã laudã, atenþie, grijã, Dupã urmãtoarele trei semne. Dacã
decât ceea ce þi se oferã. Supãrãciosul îi aflãm cã s-a întâmplat o nenorocire cu
supãrã ºi pe ceilalþi din jurul sãu cu cel care ne-a supãrat ºi în adâncul inimii
cuvântul, cu aluzia, cu tonalitatea vocii, ne bucurãm de aceasta, ca de o rãzbu-
cu faptele, fãrã sã observe aceasta. nare, înseamnã cã nu l-am iertat defini-
Sã ºtii cã, atunci când faci un bine, este tiv. Dacã aflãm cã el are succes, ºi
foarte important sã nu te mândreºti. aceastã veste, asemeni unui ac subþire, ne
Altfel, binele fãcut va dãuna sufletului înghimpã în inimã, înseamnã cã rãutatea
tãu. Sãvârºeºte fapte bune în numele s-a ascuns ca un ºarpe în vizuinã undeva
Domnului, amintindu-þi de poruncile Lui în adâncul inimii noastre. ªi, în sfârºit,
ºi nu pentru a fi lãudat sau mulþumit. dacã nu ne rugãm cu zel pentru cel care
ne-a supãrat, dacã ne este greu sã-i pro-
Cum sã suportãm supãrãrile nunþãm numele la rugãciune, iarãºi
Dacã am meritat sã fim supãraþi ºi am înseamnã cã nu l-am iertat definitiv.
suportat cu pace aceastã tulburare, atunci
supãrarea ne va fi spre curãþire de vina Arhim. Rafail Karelin
noastrã. Dacã, însã, supãrarea a fost Ortodoxia pentru copii
adusã nemeritat ºi am rãmas
împãcaþi, nerãsplãtind cu rãu
pentru rãu, atunci am proce-
Concursul „Cãsuþa copiilor”
dat dupã porunca Domnu- Dragi copii, prima ediþie a concursului nostru a fost câºtigatã de Eliza Dodea, din
lui ºi ne aºteaptã fericirea Ucea de Jos. Ca sã o cunoaºtem ºi noi, l-am rugat pe pãrintele ei paroh sã îi punã câteva
promisã de Domnul celor întrebãri. Eliza are 6 ani, este în grupa mare-pregãtitoare la grãdiniþa din Ucea de Jos ºi
ocãrâþi ºi prigoniþi. Înaintea în anul II la ªcoala biblicã din cadrul proiectului „Hristos împãrtãºit copiilor”.
noastrã este o singurã cale
de mântuire - aceea de a-i Eliza, de ce crezi cã a Dumnezeu, ca sã am mai
ierta pe toþi, aºa încât ºi rânduit Dumnezeu sã multe cãmãruþe în cer.
Dumnezeu sã ne ierte pe noi. primeºti Biblia istorisitã Colegii mei aºteaptã
Pentru aceasta avem nevoie copiilor prin intermediul sã le spun un cuvânt din
de multã bãrbãþie ºi voinþã publicaþiei „Apostolat în partea ta. Ce anume sã le
puternicã. E foarte uºor sã te Þara Fãgãraºului”? zic?
aprinzi ºi sã-l cerþi sau sã-l Nu ºtiu. Mami ºi tati Le mulþumesc frumos
baþi pe cel ce te-a supãrat, ºi m-au ajutat sa completez cã mi-au trimis Biblia ºi cã
e foarte greu sã te reþii. rebusul ºi sã trimit plicurile. au fãcut concursul. Dacã o
Trebuie sã înþelegi însã cã Nu am ºtiut cã voi primi sã mai faceþi concurs, eu o
omul care îþi pricinuieºte chiar eu aceastã Biblie, dar sã mai particip, dar nu ca
dacã aºa s-a întâmplat, eu sã câºtig. Sã câºtige acum
un rãu, în primul rând sie
mã bucur tare mult. ºi altcineva.
îºi face rãu. De la el se în- Ce vei face cu Biblia Eliza, îþi mulþumesc ºi
depãrteazã harul lui Dum- pe care ai primit-o? eu cã ai stat de vorbã cu
nezeu ºi demonul îi O sã-i rog pe pãrinþii mine. Mã rog lui Dum-
cucereºte sufletul. Nu tre- mei sã-mi citeascã din ea, nezeu sã-þi împlineascã
buie sã-l urâm, ci sã-l iar mai târziu, când o sã fiu dorinþa, ca învãþând cât
miluim ºi sã ne rugãm pen- mai mare, o sã-i citesc eu mai multe despre Dum-
tru el, ca Domnul sã-l frãþiorului meu, Matei, ºi nezeu, sã poþi învãþa ºi pe
înþelepþeascã ºi sã-l aducã la veriºoarei mele, Denisa. O alþii. Dumnezeu sã-þi
pocãinþã. sã-i învãþ ºi pe ei despre ajute!

CMYK Paginã realizatã de Natalia Corlean


De pe treptele unei discoteci
Lumea nu mai are astãzi decât o
singurã voce. De fapt nu este decât un
urlet inform ºi rece. Un urlet care
dicteazã, impune ºi cheamã pãcatul. Un
urlet întunecat ºi mincinos, care
dicteazã, impune ºi sufocã conºtiinþele.
Starea sufleteascã este
contagioasã
Discoteca este un loc. O încãpere. Ei
bine, acolo se adunã niºte oameni. Iar tu
intri în mijlocul lor. Dar aceºti oameni
„poartã„ împreunã cu ei o anumitã stare
sufleteascã. Unii o numesc „energie”. Po-
zitivã sau negativã, dupã caz. Prezenþa
unui om blând ºi curat atinge ºi sufletul tãu
ºi te liniºteºte. Sufletul tãu atinge fãrã sã
ºtie sufletul lui ºi primeºte din bunãtatea ºi
liniºtea aceluia. Starea sufleteascã a celor
de lângã noi este, cumva, contagioasã. Se
transmite ca o boalã nevãzutã. Un om ner-
vos îþi va aduce neliniºte. Unul care cautã
sã desfrâneze îþi va transmite ºi þie ceva din
starea lui ºi te vei trezi aproape inconºtient
cu gânduri asemãnãtoare. O fatã care te
priveºte cu o accentuatã dorinþã sexualã te
va antrena într-un câmp energetic încãrcat
de o sexualitate acerbã, care va obliga
aproape organismul uman sã o elibereze.
Într-o bisericã conteazã ºi starea sufle-
teascã a celorlalþi. Starea de rugãciune, de
pocãinþã, de durere sufleteascã, totul se
transmite celui ce intrã într-o bisericã. La
fel ºi la discotecã. Totul se transmite. Su-
fletul este ca un burete care absoarbe tot ce
simte ca fiind de ordin spiritual în jurul lui:
bine sau rãu. Fãrã ca noi sã realizãm
aceastã tainã! ªi ce va „absorbi” într-o dis-
cotecã? Starea celorlalþi. Sã nu spui cã
mergi acolo doar cu prietenii ºi cã nu te
intereseazã ce fac sau ce simt ceilalþi! Nu
poþi intra în foc fãrã sã te arzi sau în apã
fãrã sã te uzi! Sufletul nu are „graniþe”.
Deci, într-o discotecã, va aduna ener-
gia negativã a celor lângã care stã. Sufletul
îºi ia hrana din locurile prin care este pur-
tat, indiferent de calitatea sau defectele
acesteia!
Gârbovirea sufleteascã vine
pe nesimþite
Dar de ce energie negativã într-o dis-
cotecã? Cred cã ºtii ºi nu are rost sã-þi spun
eu cã la discotecã merg cei care nu mai au
Liturghie, nu mai postesc, nu se roagã zil-
nic, cei care au o viaþã sexualã activã, cei
Fii tânãr cu Hristos
care fumeazã, beau sau chiar se drogheazã
etc. Dacã intri într-o farmacie sau de mergi
la stomatolog, chiar dacã nu faci nimic con-
cret acolo, mãcar hainele þi se vor îmbiba
de un miros specific. Aºa este ºi în acest
caz. Aduni fãrã sã ºtii. Sufletul tãu va sta lân-
gã cei „îmbibaþi” de o teribilã sete sexualã,
lângã cei care detestã rugãciunea pe care
oricum nu au cunoscut-o, lângã cei care în-
jurã sau blasfemiazã, lângã cei care mor
încet sufleteºte înainte de a fi trãit cu ade-
vãrat. Consecinþele nu apar imediat în via-
þa ta. Totul intrã în subconºtient, urmând a
ieºi la suprafaþã, în conºtient, atunci când
vor gãsi ocazia, „supapa” oportunã. Încet,
în timp, vei vedea fãrã a înþelege pe deplin,
cã nu te mai atrage rugãciunea, cã nu vei
mai avea putere de a posti, cã o dorinþã tru-
peascã te va „fierbe” tot mai fãþiº…
Înþelegi adevãratul motiv? Nu are ni-
ciun rost sã dãm vina pe dracu' pentru toa-
te neajunsurile noastre sufleteºti! Gârbovi-
rea noastrã sufleteascã este un fapt de care
diavolul doar profitã, însã pe care o pro-
voacã în mod direct în prea puþine cazuri.
(Aº aminti aici doar acele excepþionale
cazuri catalogate ca fiind „vrãji”, reale în
sine ºi de netãgãduit, însã pe care trebuie
sã le vedem ca fiind niºte „seminþe” de-
monice care prind ºi rodesc pe un pãmânt
pe care l-a pregãtit tocmai persoana în cau-
zã, care nu s-a rugat, nu a postit, nu s-a îm-
pãrtãºit, astfel lãsând loc acþiunii directe a
Satanei prin oricare dintre mulþii lui sluji-
tori!) Tu eºti chipul lui Dumnezeu, deci te
poþi ruga! Dar neputinþa ºi ne-dorinþa rugã-
ciunii poate sã aparã ºi în urma „contactu-
lui” sufletesc cu alte suflete lipsite de rugã-
ciune. Câþi dintre cei care merg în disco-
tecã se mai roagã? Întrebare, desigur, reto-
ricã! Ca sã nu mai vorbesc de faptul cã zo-
rii zilei de duminicã sunt închinaþi Sfintei
Liturghii, adicã acelei slujbe fãrã de care
13
nu avem nicio ºansã sã rãmânem vii su-
fleteºte. Ce va fi cu tine, scump copil, dacã
zorii acestei zile te vor gãsi fãrã Liturghie?
Dictatura muzicii
Lanþul patimilor este însã mai lung
decât crezi. Muzica are ºi ea un duh. Nu
este doar zgomot! Nu este doar sunet ºi
formã muzicalã ce place urechii. Orice
melodie are un compozitor, nu-i aºa?
Care, la rându-i, are ºi el un suflet. Sufletul
acela se încarcã cu energie pozitivã sau
negativã, iarãºi dupã caz. Cea pozitivã o
numim har, iar cea negativã… o putem
numi îndrãcire! Madona nu foloseºte
harul, cu siguranþã! Eminem sau cei care
compun muzica tehno se încadreazã ºi ei
printre cei care nu se inspirã dintru Dum-
nezeu. Nu îºi iau ajutorul de la Dumnezeu.
Deci, logic, Satana este sprijinul lor, cãci
altã sursã nu mai existã.
Omul lucreazã ori cu ajutor sfânt, ori
cu ajutor demonic. Nu poate face nimic
absolut singur. Cea mai mare parte a
muzicii din discoteci este compusã cu aju-
tor drãcesc. Energia acestui tip de muzicã
intrã în tine, cel care o asculþi ºi o primeºti
în mintea ºi în inima ta. Duhul care
stãpâneºte pe compozitor, duhul care a
luminat sau, dimpotrivã, a întunecat pe
compozitor, acelaºi duh se revarsã ºi
asupra ascultãtorului. Aºa cum, în mod
invers, intrã în sufletul tãu harul prin rugã-
ciunea unui preot sau chiar prin vorba
bunã a unui suflet curat. Rezultatele? Le
poþi vedea uºor în jurul tãu.
De ce nu vin tinerii la bisericã? De ce
nu pot crede? De ce duc o viaþã atât de pãcã-
toasã? Nu þi se pare cã sunt cumva ca într-o
vrajã, purtaþi de o forþã nevãzutã, lipsiþi de
putere, de voinþã proprie, de conºtiinþã? Nu
vezi ºi tu cã sunt purtaþi mai toþi de o forþã
tainicã, care li se impune chiar ºi prin muzi-
cã? Nu vezi ºi tu cã mai toþi gândesc la fel,
vorbesc la fel, acþioneazã la fel? Discoteca
cu muzica ei a fost creuzetul sau, mai sim-
plu spus, maºinãria care le-a rãpit voinþa,
personalitatea, copilãria etc. În întunericul
vãzut ºi în bezna nevãzutã de acolo ºi-au
pierdut copiii noºtri ceea ce a fost darul lui
Dumnezeu: raþiunea proprie în schimbul ce-
lei comune, de turmã; voinþa proprie, în schim-
bul celei generale; sentimentele proprii, în
schimbul celor comune; astfel transfor-
mându-i încet ºi sigur în simpli indivizi
lipsiþi de trãsãturi veºnice. Tu asta vrei?!
Monahul Paulin Ilucã,
Manifest pentru pãstrarea tinereþii
CMYK
 14 Catehism pe înþelesul tuturor
Slujbele Bisericii. Sã trãim. Sã înþelegem. lui Dumnezeu este numit Luminã linã a
sfintei slave a Tatãlui Ceresc, cãci El nu
Vecernia a venit pe pãmânt în deplinãtatea slavei
Sale dumnezeieºti, ci în strãlucirea blân-
Cuvintele „De ºapte ori pe zi Te-am lãudat pe
Tine Doamne” (Ps. 118, 164) sunt temelia slujbelor dã, linã, a acesteia. Hristos este lãudat ca
bisericeºti numite „cele ºapte laude”, rânduite într-o Lumina ce lumineazã întunericul omenirii,
structurã bine determinatã încã din secolul al IV-lea. iar prin aceastã cântare aducem slavã lui
Cele ºapte laude din viaþa Bisericii noastre sunt: Dumnezeu, Sfintei Treimi ºi mãrturisim
Vecernia, Pavecerniþa, Miezonoptica, Utrenia împre- pe Hristos ca Dãtãtor de viaþã.
unã cu Ceasul I, Ceasul III, Ceasul VI, Ceasul IX. Apusul ºi întrezãrirea
Acesta este un program liturgic al creºtinului orto- Rãsãritului
dox, prin care Îl trãieºte pe Dumnezeu. Urmeazã PROCHIMENUL, iar cu ocazia
Mulþumire, cugetare, ocrotire vagã a lui Dumnezeu, care se baza doar pe praznicelor mai mari sunt introduse acum
PAREMIILE - citiri din Scripturã, care preîn-
Ce înseamnã a-L trãi pe Dumnezeu? A-L amintirea revelaþiei primordiale, din Rai. chipuie momentul prãznuit sau oferã învãþã-
trãi pe Dumnezeu înseamnã a-I urma Lui, Binecuvântarea de la început, „Binecuvân- turi legate de sfântul pomenit în ziua respectivã.
a fi conºtienþi de prezenþa Lui ºi a ne rapor- tat este Dumnezeul nostru…”, exprimã starea Prin rugãciunea „ÎNVREDNICEºTE-NE,
ta la El în toate momentele vieþii. Aceasta în care oamenii nu ºtiau despre Dumnezeu DOAMNE, în seara aceasta…” cerem de la
nu este o situaþie imposibilã pentru noi, ci una decât cã existã ºi este Unul singur. Dumnezeu sã ne vegheze, ocrotindu-ne
pe care o putem trãi în prezent, întrucât PSALMUL de început, 103, ne vorbeºte
despre crearea lumii, despre frumuseþea ºi întreaga noapte ce vine.
timpul din viaþa noastrã pe care trebuie STIHOAVNA este o serie de câteva tro-
sã-l dãm lui Dumnezeu este: ACUM. înþelepciunea cu care a fost alcãtuitã de
pare (strofe), care ne repun în atenþie ceea
Ziua liturgicã este intervalul dintre douã Dumnezeu, dar ºi de purtarea Lui de grijã ce prãznuim în ziua respectivã.
seri consecutive, iar aceasta începe cu sluj- permanentã faþã de fãpturile Sale. Preotul Finalul slujbei este marcat de rugãciu-
ba Vecerniei. Scopul acestei slujbe de sea- în acest timp iese din altar, preînchipuind nea dreptului Simeon: „ACUM SLOBO-
rã este de a-i aduce lui Dumnezeu mulþu- pe Adam alungat din rai; citeºte în tainã, ZEºTE...” - cântare care ne aminteºte de
mire pentru ziua care a trecut ºi de a-i cere din faþa uºilor împãrãteºti închise, o serie episodul întâmpinãrii la templu a Prun-
ocrotire pentru noaptea care urmeazã. de rugãciuni intitulate „rugãciuni ale lu- cului Iisus. Momentul aparþine perioadei
Sfârºitul unei zile este un moment impor- minii”, iar apoi, din acelaºi loc, rosteºte de întrepãtrundere a celor douã Testa-
tant; suntem cu un pas mai aproape ºi de ECTENIA MARE. Acum ne rugãm, aseme- mente, cel Vechi ºi cel Nou. Dreptul
sfârºitul nostru, iar seara oferã un moment nea omenirii de dinaintea venirii Mântu- Simeon face parte din lumea Vechiului
de meditaþie la ce s-a întâmplat în ziua care itorului în faþa porþilor zãvorâte ale cerului, Testament, iar rugãciunea lui marcheazã
a trecut ºi la ce va urma în cea care va veni. cerând mila lui Dumnezeu pentru toate ale apusul acestei lumi (marcat de apusul
Toate acestea ne fac sã ne gândim la Dum- vieþii noastre. soarelui ºi finalul zilei) ºi începutul celei
nezeu, iar Vecernia ne ajutã sã-I încredin- Cântarea „DOAMNE STRIGAT-AM...” Noi, începutul erei creºtine. Rugãciunea
þãm Lui viaþa ºi grijile noastre. este o rugãminte accentuatã de a ne fi as- aceasta finalã exprimã liniºtea împlinirii
Sfântul Vasile cel Mare ne ajutã sã cultatã rugãciunea. Este parte din Psalmul promisiunii lui Dumnezeu ºi nãdejdea
înþelegem importanþa rugãciunii de searã 140, care exprimã starea de deznãdejde a venirii apropiate a Mântuitorului.
din cadrul Vecerniei: „Când ziua se sfâr- omului îndepãrtat de Dumnezeu, ºi este TROPARELE FINALE ne aduc aminte, în
ºeºte, se cade a mulþumi pentru toate câte urmatã de stihuri din Vechiul Testament final, de sfinþii prãznuiþi, cei care au urmat
am primit în curgerea zilei aceleia ºi pen- care alterneazã cu imnuri alcãtuite în cin- Mântuitorului înaintea noastrã, ºi de
tru toate câte am împlinit cu bun spor; apoi stea sfântului sau a praznicului zilei. importanþa sãrbãtorii.
sã mãrturisim toate câte nu le-am împlinit, Preînchipuirea unei veniri O searã pentru suflet
fie cã greºeala noastrã e cu voie, sau fãrã mult aºteptate
voie, sau în tainã fãcutã, fie prin cuvinte, Participarea la Vecernie este foarte im-
În zilele de sãrbãtoare sau la Vecernia portantã sâmbãtã seara ºi în ajun de sãrbã-
ori prin fapte, ori ascunsã în inimã; pentru
Duminicii (sâmbãtã seara) urmeazã tori. Vecernia pregãteºte sufletul pentru
toate trebuie sã-L facem pe Dumnezeu
VOHODUL (ieºirea) cu cãdelniþa, ce sim- participarea la Sf. Liturghie de a doua zi.
îndurãtor, prin rugãciune. Cãci cugetarea
bolizeazã venirea Mântuitorul mult aºtep- Dacã ne-am organiza în aºa fel, încât sâm-
asupra celor trecute e de mare folos, ca sã
tat. Deschiderea uºilor împãrãteºti în acest bãta seara sã ne terminãm treburile înainte
nu cãdem iarãºi în asemenea pãcate; cãci
moment simbolizeazã redeschiderea raiu- de Vecernie, sã participãm la slujbã, iar apoi
de aceea s-a ºi spus (Ps. 4, 4): De cele ce
lui pentru om, care se face prin Hristos, sã lãsãm treaba (ziua de sãrbãtoare începe
ziceþi în inimile voastre, întru aºternuturile
Lumina lumii. Preotul, ajungând în faþa practic odatã cu Vecernia!) ºi sã ne petre-
voastre vã cãiþi.”
uºilor împãrãteºti, rosteºte cuvintele: „În- cem seara în liniºte, în lecturã sau rugã-
Lumea înaintea venirii lui þelepciune, drepþi” (care atrage luarea-a- ciune, fãrã televizor ºi alte lucruri care ne
Hristos minte asupra prezenþei simbolice a lui încarcã mintea, cu totul alt spor duhov-
Vecernia evocã perioada Vechiului Tes- Hristos) urmând cântarea bogatã în înþe- nicesc am avea ºi altfel am trãi Liturghia.
tament, caracterizatã printr-o cunoaºtere lesuri duhovniceºti „Luminã linã..”. Fiul Pr. Gheorghe Dan
 Cu Dumnezeu în casã 15
Ritmul casei ºi programul zilnic (1) La gura sobei
Viaþa creºtinului are un ritm aparte, care se raporteazã la Dumnezeu. Pe lângã
hranã ºi somn, ritmul acesta þine cont ºi de rugãciune, de viaþa sufleteascã, de mulþu- Aºa-i Vorba!
mirea ºi recunoºtinþa pentru fiecare zi din viaþã, cu lumina ºi bucuriile ei, dar ºi pentru Nu pot ajunge la ceilalþi,
lecþiile pe care le avem de învãþat din lucrurile dureroase. Mitropolitul Grigorie al Sankt Cã-s bine ascuns între ziduri,
Petersburgului ne oferã câteva sfaturi despre cum trebuie sã plecãm la drum în fiecare Stau singur sub cerul albastru
zi pe care ne-o dãruieºte Dumnezeu: ªi fruntea mi-e plinã de riduri
d. Roagã-te ca Dumnezeu
Š 1. Când te tre- Ce sã facem dimineaþa? sã-þi ierte pãcatele cu fapta,
Nimic n-am pãstrat lângã mine,
Nici mila, nici ploaia de lacrimi,
zeºti, încearcã sã îþi
îndrepþi gândurile spre Dumnezeu. cu intenþia, cu dorinþa sau cu gândul. Azi nu pot sã-mi stâmpãr amarul
e. Roagã-te sã îþi dea voinþã puternicã ºi
Š 2. Spune „În numele Tatãlui ºi al Fiului ºi
neschimbãtoare, ca sã-I aparþii cu totul Nu
ªi stau ascuns dupã ramuri
cânt în strunã la alþii,
al Sfântului Duh” ºi apoi rugãciunea
„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dum- numai Lui. De fapt nu mai cânt deloc,
nezeu, miluieºte-mã pe mine pãcãtosul”, Š7. Ca sã te pãzeºti de pãcat în cursul zilei, Dar liniºtea-ncepe sã doarã
încontinuu. încearcã sã te gândeºti încã de dimineaþã la ªi cerul acum e noros
Š3. Imediat dupã asta, sau în acelaºi timp, tot ce þi s-ar putea întâmpla pe parcursul
zilei. Încearcã sã analizezi ce urmeazã sã
Oricât ar fi sã mã doarã
Nu joc dupã cântecul lor,
dã-te jos din pat. Lucrul acesta este neplãcut
pentru trup, cãci trupul, ca o slugã leneºã, faci ºi cu cine urmeazã sã-þi petreci timpul. Cã-n lume mereu e o scarã
doreºte sã zacã, sã doarmã, sã se desfete ºi sã Cu ce ocazii de a cãdea în pãcat te-ai putea Pe care eu urc sau cobor
leneveascã. Aceastã împotrivire sã fie prima întâlni? Încearcã imediat sã te gândeºti cum Hoþii ºi Proºtii, mãi frate,
ta jertfã adusã lui Dumnezeu. ai putea cel mai uºor ºi mai sigur sã petreci Pe-acelaºi pãmânt, nu-i uºor,
Š4. Odatã sculat din pat, spalã-te imediat ºi toatã situaþii
ziua fãrã pãcat, cum sã eviþi anumite Sã-i ai deodatã la cârmã
ºi ispite sau, dacã nu poþi sã le eviþi, ªi sã zâmbeºti galanton
apoi îmbracã-te decent. Este necesar sã ne
îmbrãcãm imediat dimineaþa, chiar dacã nu cum sã faci sã nu te vatãmi de ele. Dar viaþa în þarã-i frumoasã
se aflã nimeni în preajma noastrã. Š 8. Roagã-te lui Dumnezeu sã-þi întãreascã Dacã declari cã eºti chior,
voinþa ºi sã-þi dea putere. Cum putem sã
Š 5. Dupã ce te-ai spãlat ºi te-ai îmbrãcat, te Nu te mai vede nici dracu'
duci în faþa sfintei icoane ºi spui rugãciunea începem ceva fãrã binecuvântarea lui De umbra mândriilor lor
de dimineaþã. Dumnezeu? Fãrã ea, toatã munca noastrã De urli ºi tu precum lupii,
este în zadar.
Š 6. Uneori ne putem ruga folosind alte Sã nu te mãnânce cumva,
cuvinte decât cele din rugãciunile date de Š9. Trebuie sã ne rugãm în acest fel încã de Tu lup te vei face pe datã
Sfânta Bisericã. În cazul acesta respectã cu dimineaþã, luând hotãrâri ºi mãsuri de prote- ªi oile le vei mânca
grijã urmãtoarele: jare, cãci niciun alt timp nu este atât de Iar frate, cu dracul, pe punte,
a. Mulþumeºte-i lui Dumnezeu cã te-a potrivit pentru rugãciune. Dimineaþa gân- Zicându-þi cã: "Vorba-i aºa!",
pãzit în noaptea ce a trecut ºi îþi dã timp de durile sunt mai puþin încordate, inima este Fereºte-te, tu, a te face,
pocãinþã ºi îndreptare, cãci fiecare zi este mai curatã. Cã-n spate þi se va urca.
pentru noi una nouã, ºi nu una meritatã, Mitropolitul Grigorie al Sankt Pr. Marius Demeter
cãci nicio zi nu urmeazã Petersburgului - O zi de viaþã sfântã
automat dupã noapte. (Foarte D, E, K, precum ºi eliminarea toxinelor.
mulþi oameni, dupã ce s-au Farmacia Domnului: calciu, fier, magne- Morcovul menþine structura
culcat seara, nu s-au mai scu-
lat în aceastã viaþã, ci în cea Morcovul ziu, potasiu etc. osoasã a dinþilor. Când le ies
Valorile sale nutri- dinþii, copiilor este bine sã li se
viitoare.) Morcovul are tive sunt maxime dea morcov crud, ca sã îl roadã.
b. Mulþumeºte-i lui Dum- avantajul cã se pãs- atunci când con-
nezeu cã te-a creat, cã te þine în treazã tot timpul sumãm morcovii Salatã
viaþã, cã te-a rãscumpãrat, cã anului, deci poate fi
te-a adus la credinþa cea ade- consumat în stare
cruzi.
Morcovul este
de morcovi
vãratã ºi în ea þi-a dat ºi con- naturalã ºi pe pe- detoxifiant, ajutã 2 morcovi
tinuã sã îþi dea toate mijloacele rioada iernii. Dato- ficatul, este depura- 2 mere
pentru mântuire. ritã gustului sãu dul- tiv, diuretic. Ajutã Stafide
c. Mulþumeºte-i Domnului ceag plãcut, este una la curãþarea intesti- 1 lgþ miere
cã în noaptea care a trecut a dintre cele mai des nelor ºi contra con-
binevoit sã-þi întãreascã pute- folosite legume. Pentru sos: ulei, sare,
stipaþiei, este cicatrizant, re- zeamã de lãmâie (dupã gust)
rile trupului ºi þi-a dat posibili- Rãdãcina de morcov este o gleazã digestia. Este tonic, remi-
tatea sã te îndeletniceºti iar cu sursã foarte bogatã în vitamina neralizant, antianemic, întã- Morcovii ºi merele se dau
problemele de folos vieþii. A (influenþând pozitiv acuitatea reºte imunitatea ºi ajutã la creº- pe rãzãtoare, se adaugã stafi-
(Câþi oameni, din cauza infir- vizualã, mai ales cea nocturnã), tere. Sucul de morcovi stimu- dele înmuiate în prealabil în
mitãþilor, nu sunt în stare sã-ºi dar conþine ºi vitaminele B, C, apã, mierea ºi sosul preparat
leazã digestia ºi accelereazã dupã gust.
câºtige existenþa?)
 16 Martiri în închisorile comuniste
cizeazã cã au aparþinut copiilor care au fost
Cinstirea martirilor, datorie de suflet a creºtinilor uciºi aici. Deosebit de important este fap-
tul cã osemintele în totalitate sunt de cu-
Memorialul durerii de la Aiud loare gãlbuie, ºi nu albã, ceea ce aratã
În aceastã toamnã, un grup de o sutã de persoane, format din enoriaºi ai Parohiei sfinþenia acestor oameni, dupã cum
explicã Pãrintele Iustin Pârvu.
„Sf. Ilie” din Victoria ºi ai Parohiei „Sf. Treime” din Bucium, am cãlãtorit împre- Pentru cã am amintit de Pãrintele
unã într-un pelerinaj care a cuprins: Schitul „Înãlþarea Sfintei Cruci” din Aiud, Iustin, vã supun atenþiei ºi o întâmplare
Mãnãstirea Râmeþ ºi Catedrala Unirii din Alba Iulia. Prima oprire a fost la Aiud, care ne aratã credinþa adevãratã ºi sfân-
unde am gãsit o realizare arhitectonicã impresionantã, care emoþioneazã profund pe tã în Domnul Iisus Hristos
orice privitor, chiar dacã nu cunoaºte exact ce reprezintã. a pãrintelui: dupã dois-
Centre de exterminare a elitelor Impresia pe ca- prezece ani de puºcãrie
re o lasã construcþia executaþi pentru vina de a
Supravieþuitorii puºcãriilor politice ale
anilor 1945-1964, dintre care un rol deo- în ansamblu este crede ºi de a propovãdui
sebit l-a avut Pãrintele Iustin Pârvu, fost copleºitoare; aceas- cuvântul Domnului, în
deþinut al acestui înspãimântãtor loc care a ta este numitã ºi ziua eliberãrii sale Pãrin-
fost Aiudul, au depus eforturi cu adevãrat „Crucea purtatã”, tele Iustin a fost întrebat de
supraomeneºti pentru a ridica „un memo- deoarece în partea cãtre anchetatori dacã va
rial al durerii” în amintirea camarazilor superioarã arhitecþii mai continua sã propovã-
care au fost uciºi în aceste centre de exter- au reprezentat su- duiascã Sfânta Evanghe-
minare, dintre care amintesc: Aiud, Sighet, gestiv, prin ºapte lie; pentru cã a rãspuns
Târgu Ocna, Piteºti, Baia Sprie, Canalul rânduri de câte afirmativ cu toatã hotã-
Dunãre-Marea Neagrã ºi multe altele. douã cruci, deþinuþii rârea, a fost condamnat la
Þinta era elita intelectualã ºi duhovni- care poartã pe încã patru ani de închi-
ceascã a þãrii, care se opunea instaurãrii umerii lor o cruce soare, pentru „crima” de a
regimului comunist ateu, orientarea Mi- imensã, Crucea ca- fi creºtin.
nisterului de Interne din acea perioadã fiind re le-a fost hãrãzitã „Sã nu te temi. Sã
de a trimite selectiv în puºcãrii pe cei mai lor, celor mai buni dintre cei mai buni,
buni, mai pregãtiþi, mai credincioºi fii ai pentru pãcatele neamului românesc. nu te îndoieºti.”
þãrii; astfel, la Aiud trebuia exterminatã in- În încheierea acestei prezentãri a unei
telectualitatea, la Piteºti studenþimea ºi aºa
Urmele torturilor tragedii naþionale insuficient cunoscute,
mai departe... În interiorul „memorialului” sunt vi- vreau sã vã pun la suflet cuvintele pe care
trine în care se aflã expuse osemintele dez- Valeriu Gafencu, „Sfântul închisorilor”,
O impresie copleºitoare gropate din „Râpa Robilor”, care, evident, le-a primit de la Maica Domnului, care i s-a
Schitul de la Aiud este amplasat în nu au putut fi identificate. De aceea, ºi cei arãtat în puºcãria de la Târgu Ocna, cu
acea parte a oraºului numitã „Râpa Robi- care se zbat pentru ca aceºti martiri sã fie puþin timp înainte de moartea lui: „Eu sunt
lor”, chiar pe locul în care, în mare tainã, canonizaþi, doresc ca pomenirea lor sã fie dragostea ta! Sã nu te temi. Sã nu te în-
au fost aduºi spre a fi îngropaþi deþinuþii a unei comuniuni de sfinþi. doieºti. Biruinþa va fi a Fiului meu. El a
uciºi. Având în vedere faptul cã panta pe Privirea osemintelor produce o emoþie sfinþit locul acesta acum pentru cele vi-
care este amplasatã biserica-monument neobiºnuitã, iar însoþitorul care ne-a itoare. Puterile întunericului cresc ºi încã
este foarte abruptã, lãcaºul este construit prezentat locaºul ne-a dat câteva explicaþii vor mai înspãimânta lumea, dar vor fi
pe verticalã, având douã încãperi: în prima ºocante pentru un pelerin ce nu a aflat spulberate. Fiul meu îi aºteaptã pe oameni
se aflã paraclisul având 4 metri la intrare ºi niciodatã despre ceea ce s-a întâmplat în sã se întoarcã la credinþã. Azi sunt mai
12 metri în partea altarului, iar în partea de aceste centre de exterminare a fiilor nea- cutezãtori fiii întunericului decât fiii
jos, adicã sub Sfântul Altar, este amplasat mului românesc. Astfel, se pot vedea oase luminii. Chiar de vi se va pãrea cã nu mai
„memorialul durerii”. Atât în paraclis, cât cu fracturã, maxilare rupte în timpul in- e credinþã pe pãmânt, sã ºtiþi cã totuºi
ºi în „memorial”, pe pereþi se aflã plãci de imaginabilelor torturi, iar acel craniu care izbãvirea va veni, dar ca prin foc ºi prin
marmurã albã, pe care sunt înscrise poartã în el urma fierãstrãului cu care a pârjol. Lumea mai are de suferit. Aici însã
numele celor care au suferit ºi au murit în fost tãiat te lasã realmente fãrã glas. e multã credinþã ºi am venit sã vã îmbãr-
puºcãria Aiud în perioada amintitã (atât Cutremurãtoare sunt ºi osemintele de bãtez. Îndrãzniþi, lumea e a lui Hristos!”
cât au putut reconstitui supravieþuitorii). mici dimensiuni, la care însoþitorul ne pre- Ioan Antonescu, Victoria
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. ªtefan Corecturã: Amalia Dragne
Botoran (Grid), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Tehnoredactor: Natalia Corlean
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
Preºedinte fondator: Pr. Gheorghe Dan (Berivoii Mici), Pr. Marius Demeter redacþiei sau pe e-mail la
Pr. protopop Ioan Ciocan (Felmer), Pr. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda apostolatfagaras@yahoo.com
Redactor ºef: Natalia Corlean (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru
Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Vasile Stan (Fãgãraº), Pr. Ion ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL Tãrcuþã (Ucea de Jos)

CMYK