LEMN SI MOBILA - MERCEOLOGIE

INDUSTRIALA
Lemnul este o materie importanta pentru multe ramuri ale economiei, ca de exemplu: pentru
constructii, pentru industria mobilei, pentru hartie si carton, pentru fibre si fire textile. Lemnul se
regaseste in circa 4000 de articole finite. Se prelucreaza specii de lemn de foioase: fag, stejar si
in proportie mai mica paltin, frasin, plop, nuc, tei si din rasinoase brad si molid. c3v16vu
Lemnul brut este lemnul rotund, decojit si constituie o marfa de export. De preferat este sa se
exporte produse din lemn.
Daca masa lemnoasa are valolarea 1, prin prelucrarea lui sub forma de: cherestea de foioase are
valolarea 1,9 cherestea de rasinoase are valolarea 2,7 celuloza are valolarea 2,9 hartie are
valolarea 7,5
PAL, PFL are valolarea 4,6 furnire estetice are valolarea 9,2 mobila are valolarea 35-40 mobila
stil (baroc, rococo, ludovic XVI-lea) are valolarea 100
In cateva rapoarte FAO se apreciaza ca la inceputul mileniului 3, din intreaga cantitate de lemn
industrializata pe plan mondial, circa 50% va fi destinata pentru hartie, carton si ambalaje, 25%
pentru industrie, 20% pentru constructii si 5% pentru diverse.
In Romania industria prelucratoare este foarte dezvoltata ca urmare a existentei unei mase
lemnoase de buna calitate, precum si a existentei multor combinate, fabrici, a unei forte de
munca de inalta calificare si a existentei unor investitii. In Romania exista si o traditie.
In tarile dezvoltate cea mai mare cantitate de lemn este destinata pentru foc.
PAL -; placi din aschii de lemn
PAF -; placi fibro lemnoase de duritate medie
Structura si compozitia chimica a lemnului reflectate in calitatea mobilierului
Lemnul prezinta o macrostructura si o microstructura.
In structura microscopica a lemnului deosebim celule de forme si dimensiuni diferite in functie
de rolul pe care il au, de ex: de rezistenta, de conducere a substantelor nutritive, etc.
In structura macroscopica deosebim urmatoarele zone, din centrul lemnului spre exterior, astfel:
maduva, duramenul, alburnul, cambiul si coaja (scoarta). Tot in macrostructura se mai cuprind
inele anuale, raze medulare si pori.

Cambiu Maduva este pozitionata central si are

Alburn o culoare mai inchisa decat restul lemnului. duramen Ea prezinta proprietasi mai scazute
fata de restul lemnului si de aceea in operatiile de debitare (taiere) se elimina.
Duramenul este partea cea mai importanta din lemn care asigura rezistenta lemnului, are un tesut
dens foarte rezistent si putin permeabil la lichide. La unele specii este distins colorat de alburn
(ex: nuc, plop, stejar, salcam, ulm.)
Alburnul este zona formata dintr-un tesut mai poros, mai putin rezistent si cu un continut mai
mare de apa. Cu timpul alburnul se transforma in duramen prin procesul de duramenificare.
Cambiul este format dintr-un strat generator de celule vii care inconjoara tulpina.
Coaja are rol de protectie si de conducere a substantelor nutritive. Din ea se extrag diferite
substante (ex: substante tanante).
Inelele anuale sunt cercuri de lemn aproximativ concentrice care formeaza maduva, duramenul si
alburnul. Fiecare inel anual este format din 2 zone:
-zona de lemn timpuriu care este formata dintr-un tesut mai poros de culoare mai deschisa, se
afla inspre interiorul inelului anual si corespunde primei perioade de vegetatie (primavara, vara);
-zona de lemn tarziu formata dintr-un þesut mai dens, de culoare mai inchisa, situandu-se la
exteriorul inelului anual ºi format in a doua perioada de vegetaþie (toamna, iarna).
Razele medulare apar sub forma unor linii continue sau intrerupte cu laþimi diferite pe direcþie
radiala ºi difera in funcþie de specie. Se observa cu ochiul liber ºi dau luciul lemnului. Secþiunile
radiale ale lemnului evidenþiaza luciul mai mult decat secþiunile tangenþiale. Luciul lemnului se
evidenþiaza sub forma de benzi la speciile exotice: mahon, limba, sapeli.
Porii apar sub forma de goluri mici, iar numarul ºi marimea lor determina porozitatea lemnului.
Porii sunt mai mari la lemnul timpuriu decat la zona de lemn tarziu.
Compoziþia chimica a lemnului
Lemnul este format din celuloza in proporþie de 50-70%, de aceea lemnul este materia prima
pentru hartie, fibre textile, etc.
Conþine hemiceluloza care ca ºi celuloza este un polizaharid ºi se cuprinde intre 15-30%.
Lignina este o substanþa amorfa care insoþeºte celuloza ºi se gaseºte in proporþie de pana la
30%.
Raºina este o substanþa furnizata de anumite specii de raºinoase. Sunt extrase ºi prelucrate pentru
obþinerea multor produse.
Substanþele tanante se gasesc in coaja ºi lemn: stejar, molid, brad, castan ºi sunt folosite in
industria tabacirii pieilor ºi blanurilor.
Uleiuri eterice sunt extrase in special din esenþele exotice, folosite in cosmetica, parfumerie.
Gume se gasesc in special la lemnul exotic cu intrebuinþari industriale.
Proprietaþile lemnului reflectate in calitatea produselor din lemn ºi mobila
Culoarea difera dupa specie, dupa modul de debitare ºi variaza in limite foarte largi de la alb-
galbui (plop), alb-crem (paltin), cafeniu deschis (stejar), brun cafeniu cu nervuri negre inchise
(nuc), brun-roºcat sau roºu inchis (mahon, kasip, trandafir, palisandru), pana la negru (abanos).
Dupa culoare deosebim specii:
-unicolore la care duramenul are aceeaºi culoare ca si alburnul;
-bicolore la care duramenul este destinct colorat faþa de alburn.
Prezinta importanþa pentru produsele din lemn ºi furnirele estetice.
Luciul este dat in principal de razele medulare ºi debitarea radiala evidenþiaza cel mai bine
luciul.
Desenul este dat de forma ºi marimea elementelor anatomice, respectiv inele anuale, raze
medulare, pori, marimea fibrelor, anomalii de creºtere (nodul, fibra creaþa). Desenul prezinta
importanþa pentru mobila deoarece mareºte valoarea acestora prin desenul frumos.
Desenul cel mai valoros este dat de debitarea tangenþiala.

Debitarea tangenþiala da desenul cel mai frumos comparativ cu debitarea radiala, la care desenul
este simplu evidenþiindu-se inelele anuale ca linii paralele.
Speciile de foioase dau un desen mai frumos decat cele de rasinoase, datorita structurii lor mai
neuniforme.
Specii indigene cu desen frumos: nuc, cireº, frasin, mesteacan. Desenul frumos se obþine ºi prin
anomaliile de creºtere: noduri, fibra creaþa.
Textura este data de forma, dimensiunile ºi gruparea elementelor anatomice, in special data de
pori ºi raze medulare. Textura se apreciaza organoleptic prin palpare ºi se apreciaza cu
calificative ca: foarte fina (mahon, tisa, lamai), fina (nuc, sapeli, trandafir, palisandru, teak),
aspra (stejarul). Se mai poate aprecia prin textura fina matasoasa, textura semifina fibroasa.
Umiditatea lemnului este o proprietate foarte importanta deoarece lemnul “lucreaza” ºi sub forma
prelucrata. Lemnul in general are umiditatea de 16-18%, dar poate ajunge ºi pana la 30%. Cand
umiditatea relativa a aerului (Ur) este mai mare, lemnul absoarbe vaporii de apa, se produce
fenomenul de umflare manifestat prin marirea dimensiunilor, dezlipirea de furnire la mobila, etc.
Cand Ur este mica lemnul cedeaza o parte din umiditatea sa mediului, se produce ºi fenomenul
de contragere manifestat prin apariþia de crapaturi. De aceea condiþiile de pastrare, ambalare ºi
depozitare a mobilei prezinta o importanþa foarte mare.
Densitatea - raportul dintre masa ºi volum. Densitatea este cuprinsa in limite largi de la 0,30?
0,90g/cm3. In Romania se disting 6 clase, astfel:
-lemn foarte greu cu densitatea mai mare de 0,80g/cm3: stejar, jugastru de Banat;
-lemn greu cu densitatea intre 0,71-0,80 g/cm3: carpen, salcam, stejar;
-lemn semigreu cu densitate intre 0,61-0,70 g/cm3: frasin, paltin, mesteacan;
-lemn semiuºor cu densitate intre 0,51-0,60 g/cm3: nuc, castan;
-lemn uºor cu densitate intre 0,41-0,50 g/cm3: brad, molid;
-lemn foarte uºor cu densitate sub 0,41 g/cm3: plop, salcie.
Proprietaþi mecanice
Se refera la rezistenþa la tracþiune, la compresie, la uzura, la despicare, duritatea lemnului.
Proprietaþile mecanice sunt influenþate de direcþia de aplicare a forþei faþa de orientarea
fibroasa, de conþinutul de umiditate, de specia lemnoasa ºi de defectele lemnului.
Valoarea rezistenþelor la solicitarile perpendiculare pe fibre este mai mare decat a celor aplicate
la sarcini paralele cu fibrele. Aceasta arata ca lemnul este un material anizotrop.
Proprietaþile termice ale lemnului
Prezinta importanþa pentru lemnul de construcþii. Proprietaþile termice difera in funcþie de
direcþie ºi conductibilitatea lemnului este mica datorita porozitaþii. Deºi coeficientul de
conductibilitate esten mic, el este de 2 ori mai mare pe direcþie paralela cu fibrele, faþa de
direcþia perpendiculara pe fibre.
Proprietaþi acustice caracterizate de proprietaþile de absorþie, de transmisie ºi reflexie sonora,
ceea ce face ca lemnul sa fie un material folosit in acustica salilor ºi confecþionarea de
instrumente muzicale. Izolaþia sonora depinde de frecvenþa sunetului si creste odata cu aceasta.
Placajele absorb mai bine sunetele joase, iar PAL, PFL, PAF sunetele inalte. Pe aceasta
proprietate se bazeaza folosirea lemnului la lucrarile de colectare acustica.
Defectele lemnului ºi influenþa lor asupra calitaþii mobilei
1.Defecte de forma ale lemnului rotund, brut
2.Defecte de structura anatomica
3.Defecte datorate factorilor biologici
4.Defecte datorate factorilor externi
1.Curbura consta in devierea axei de la linia verticala in unul sau mai multe planuri. Se intalneºte
mai ales la foioase, influenþeaza proprietaþile mecanice, randamentul in debitare ºi constituie
cauza formarii unui alt defect numit fibra inclinata.
Ovalitatea - dezvoltarea in forma ovala in secþiune transversala a lemnului. Aceasta se exprima
in procente ºi se calculeaza prin raportul dintre diferenþa dintre diametre faþa de diametrul cel
mai mare:
Canelura reprezinta formarea de valuri longitudinale a suprafeþei laterale a lemnului, astfel ca
secþiunea transversala nu are un contur circular, ci un contur ondulat, sinuos. Este insoþit de un
alt defect, coaja infundata in lemn.
Conicitate anormala - consta in descreºterea pronunþata ºi continua a diametrului lemnului de la
baza la varf peste limitele prevazute normative. Acest defect apare mai ales la foioase, afecteaza
proprietaþile mecanice ºi determina pierderi mari la debitare.
2.Excentricitatea maduvei - deplasarea laterala a maduvei faþa de centrul secþiunii transversale.
Piesele obþinute dintr-un astfel de lemn au o deformare mare ºi afecteaza proprietaþile mecanice.
Devierea fibrelor cuprinde fibra rasucita, creþa ºi incalcita.
-Fibra rasucita este un defect grav deoarece piesele din lemn se pot prelucra foarte greu sau chiar
nu se pot prelucra. De aceea acest lemn este declasat in lemn de foc.
-Fibra creaþa (ondulata) consta in devierea fibrelor de lemn ºi a celorlalte elemente anatomice
(inele anuale, raze medulare) dupa linii ondulate relativ regulate. Acesta nu este un defect
deoarece prezenþa ei in lemn mareºte valoarea estetica a lemnului. Se intalneºte la paltin, frasin ºi
mahon.
Nodurile sunt cele mai frecvente defecte ºi apar la locul de legatura a ramurilor cu trunchiul. Din
cauza acestor defecte lemnul se prelucreza greu ºi chiar nu poate fi prelucrat. Uneori nodurile nu
sunt defecte marind valoarea estetica. Ex: cand sunt foarte mici (noduri ochi cu diametrul de 3-5
mm) se numesc ochi in cuib, ochi de pasare ºi se intalnesc la paltin ºi arþar.
Noduri mari se intalnesc la nuc ºi maresc valoarea estetica.
Dupa modul de legatura a ramurilor cu trunchiul distingem:
-noduri concrescute la care inelele anuale ale ramurei sunt in legatura continua cu inelele anuale
ale trunchiului;
-noduri parþial concrescute sunt parþial in legatura continua cu inelele anuale ale trunchiului;
-noduri cazatoare cand inelele anuale ale ramurei nu sunt in legatura cu inelele anuale ale
trunchiului ºi cad.
Dupa marime nodurile sunt:
-nod punct pana la 3mm;
-nod ochi intre 3-5 mm;
-nod foarte mic intre 6-7 mm;
-nod mic intre 8-19 mm;
-nod mijlociu intre 20-40 mm;
-nod mare peste 40 mm.
Dupa coloraþie ºi starea de sanatate:
-nod putred;
-nod sanatos;
-nod negru;
-nod normal colorat;
-nod intens colorat.
3.Datorita compoziþiei chimice formata din celuloza, hemiceluloza ºi lignina ºi a umiditaþii
relativ mari, lemnul constituie mediul prielnic dezvoltarii microorganismelor, insectelor,
ciupercilor.
Coloraþiile lemnului - coloreaza lemnul producand schimbari in componenþa chimica;
-inima roºie a fagului (duramen fals). Influenþeaza flexibilitatea lemnului, de aceea lemnul cu
acest defect nu poate fi utilizat la mobilierul curbat;
-albastreala lemnului - prezenþa unei coloraþii albastre cu nuanþe cenuºii sau verzui, datorita
acþiunii unor ciuperci. Nu afecteaza proprietaþile mecanice, ci numai aspectul exterior dupa
finisare.
Putrezirea apare in diferite stadii ºi determina apariþia de crapaturi, devine uneori sfaramicios ºi
din aceasta cauza lemnul este declasat ca lemn de foc.
4.Se manifesta prin apariþia crapaturilor in lemn care sunt defecte grave din cauza
discontinuitaþii. Sunt datorate gerurilor, vanturilor, caldurilor puternice.
Cadranura (inima stelata) se manifesta sub forma de crapaturi din interior spre exterior ca urmare
a putrezirii maduvei.
Rulura poate fi totala sau parþiala ºi se manifesta prin crapaturi pe direcþia inelelor anuale.
Gelivura - crapaturi de la periferie spre interior datorita gerurilor puternice.