Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Clio22-2

Clio22-2

Ratings: (0)|Views: 28|Likes:
Published by toderascu25
revista
revista

More info:

Published by: toderascu25 on Jan 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2011

pdf

text

original

 
Mărăşeştiul istoric si cultural
 
1
 
22/2008
 
 Monumentul Victoriei de la Tişiţa
MĂRĂŞEŞTI – CRÂMPEIE DE ISTORIE
 
 Prof.Stănel Ion
 
Până la marile realizări industriale dela sfârşitul secolului al XIX-lea, locuitorii s-auîndeletnicit cu muncile agricole pe moşiaMărăşeşti, aparţinând, în 1811, biv velspătarului Iordache Catargiu.
1
Acesta a făcut parte din comisia Regulamentului Organic pentru Moldova, în 1831, fiind ales deAdunarea Obştească.
2
Mai deţinea ca moşii:Ionăşeşti, Sclipoteşti, în ţinutul Tecuci, dar şivii la Odobeşti şi Crucea (Panciu).
3
Desprefamilia Catargiu, Constantin Sion nota că sunt„răzăşi de Crucea de Sus, de Modruzăşti,Păţăşti şi Iţăşti de la Ţinutul Putnei” şi „ridicaţila boieri aproape de 200 de ani”
4
În 1827,moşia Mărăşeşti aparţinea aceluiaşi IordacheCatargiu, care o va arenda lui GheorgheIanoliu.
5
***Din cei 1 411 locuitori din Mărăşeşti,la 1885, doar 260 lucrau în agricultură, iar dincele 376 de familii, 116 aveau alte preocupăridecât muncile agricole. Forţa de muncă vacreşte în 1910-1911, când pe moşia luiGheorghe Ulise Negropontes se vor aşeza 14lingurari veniţi după muncă din comunaMăgura, judeţul Buzău.
6
Aceasta este primainformaţie despre existenţa unor lingurari laMărăşeşti. O relatare interesantă despre forţade muncă este şi prezenţa unor locuitori dinSoveja, care vin şi lucrează pe moşia lui Negropontes, unii dintre ei cumpărând mici parcele pe această moşie din timpuri maivechi.
7
Aceştia vor fi împroprietăriţi prinreforma agrară din 1919, la Mărăşeşti, uniiconstruindu-şi gospodării în zona Viile Noi.***Un rol foarte important în creştereavitelor l-a avut islazul, care are propriaistorie. După reforma agrară din 1864, săteniise înţelegeau cu proprietarul moşiei pentru păşunatul vitelor. Suprafaţa islazului se vamicşora de-a lungul timpului de la 1 253 dehectare în 1885, la 929 hectare în 1897.Comunitatea locală a fost interesată de problema aceasta din 12 august 1909, cândîncepe să funcţioneze islazul proprietate acomunei, în suprafaţă de 500 de hectare,cumpărat de la Gheorghe Ulises Negropontescu 660 de lei/ha, în total 330 000 de lei. Baniiîi erau necesari lui Negropontes pentru a maiacoperi din suma datorată pentru ipotecareamoşiei Mărăşeşti, în valoare de 1 010 000 lei.Fostul proprietar mai păstra un hăţiş pentrutrebuinţele moşiei, care ducea până la apaSiretului.
8
Islazul era aşezat în partea de NV alocalităţii, din marginea acesteia până la malulSiretului.***Un rol major în cadrul amenajăriidrumurilor, îl au şi podurile. La Mărăşeşti, în1811, se afla un pod, pe care sătenii dinIonăşeşti se înţelegeau cu biv vel spătarulIordache Catargiu să-l îngrijească: „Neîndatorim a ţine cu toată paza şi silinţa podu de peste Siret de la Mărăşeşti, să-l dezlegăm lavreme de sloată, să-l păstrăm, să-l păzim şi,iarăşi la vreme cuviincioasă să-l legăm îndatăşi să avem acolo în peatră, în toată vremea,oameni trebuincioşi de rând pentru pază, [...]din venitul căruia nu avem a trage noi nici oîmpărtimire, iar cheresteaua trebuincioasă,scândurile şi odgoanele, este dator dumnealui boieriul a ni le da, noi cu aceia avem a le căra pe toate cele trebuincioase de pin’ pregiur. [...]Dacă năvălirile şi adăugirile Săretiului va cere
 
Mărăşeştiul istoric şi cultural
222/2008
C L I OSE AMUZĂ
 
Un oarecare a încercat să-l jignească pe Dumas-tatăl, numindu-l în public
 negru
.Scriitorul, fără să se supere, i-arăspuns zâmbind:-Mă tem că aveţi dreptate, domnul meu.Tatăl meu a fost mulatru, bunicul meu negru,iar străbunicul meu maimuţă. Sunt răzbunat prin faptul că arborele meu genealogicîncepe acolo unde al dumneavoastră seterminăÎntr.un muzeu, ghidul explica unui grup deturişti:- Acesta este un pat celebru. În el audormit Goethe, Napoleon, Rossini,Balzac.- Cred dormeau foarte prost,înghesuiţi toţi patru la un loc, areplicat un mucalit.Un ziar a anunţat moartea lui Hemingway.Scriitorul a trimis ziarului următoareareplică: „ Citind în ziarul dvs. că am decedatşi ştiind că de obicei sunteţi foarte bineinformaţi, vă rog ca din acest moment săanulaţi abonamentul pe cinci ani pe care îlfăcusem la publicaţia dvs.şi să-mi returnaţi baanii.“Regele Ludovic XV se plângea mediculuisău: — Văd bine că nu mai sunt tânăr. Va trebuisă renunţ la toate. — Da, sire, i-a răspuns medicul, va trebui sărenunţaţi la toate, începând chiar cu tronulFranţei.trebuinţă cu grăbire a se dezlega podul şi a sătrage la mal, ca să nu să prăpădească din şăileşi din cherestea.[...] La legatul şi dezlegatul podului şi alti vremi di răceală, când să va maiadăoga osteneala noastră la lucrul podului, săaibă a li da, dumnealui boieriul, câte o vadră derachiu sau două-trii vedre de vin să putem şinoi a lucra la vremile greli ce vor fi.”
9
Toateaceste măsuri demonstrează importanţa acestui pod, care făcea legătura, în primul rând, întredouă din moşiile lui Iordache Catargiu,Mărăşeşti şi Ionăşeşti, dar era şi principalulmijloc de legătură între Tecuci şi Mărăşeşti,care aducea unele venituri boierului. Podul erarealizat din lemn, putând fi demontat în caz deviitură sau în sezonul rece, materialelenecesare realizării lui erau puse la dispoziţie de boier. De asemenea, acesta necesita o pază permanentă, pentru ca materialele din care erafăcut să nu poată fi sustrase şi pentru a seîncasa eventualele taxe pentru cei care treceau pe pod. În ianuarie 1849, au fost reparate şi podurile de la Furceni şi Mărăşeşti, pe Siret, pentru trecerea trupelor ruse spre ŢaraRomânească.
10
***O descriere a atmosferei din garaMărăşeşti, la 1897, ne-a lăsat Nicolae Iorga,care în numeroasele sale călătorii a trecut şi prin Mărăşeşti. Iată ce relatează marele nostruistoric: „Noua fabrică de zahăr de la Mărăşeşti,gătită ca o vilă; gara spaţioasă prin care seîmbulzesc „boieri” şi funcţionari cu mult ifos,cam caraghios. Evrei îngânduraţi de grijacâştigului, ţărani obosiţi, slabi şi murdari,soldaţi pe care-i aduc şi iau trenurile.”
11
Olume pestriţă, reprezentând diferite categoriisociale, poate fi întâlnită în această gară, princare tranzitau zeci de călători.***În general, trecerea acestor trupe s-afăcut fără incidente notabile, cu o singurăexcepţie. La 25 mai 1877, Toma Vlaschi,locuitor din Mărăşeşti, a fost chemat cu căruţacu boi să care bagajele armatei ruse. Ruşii i-auluat boii şi i-au dat alţi boi „foarte osteniţi şi picaţi de slăbăciune.” Printr-o petiţie adresată prefectului de Putna, datată 25 mai 1877, cereavoie să meargă la Râmnicu-Sărat pentru a-şirecupera boii.
12
Toate încercările sale vor rămâne fără rezultat, nereuşind să-şi mairecupereze boii. O altă întâmplare cu accentehazlii s-a petrecut la 8 mai 1877, când a trecut prin Mărăşeşti un corp de oaste rus, care atrebuit să rămână peste noapte în sat, soldaţiidormind pe la casele oamenilor. Un soldat rus care a stat în gazdă la locuitorul Marin Ursu, la plecare a uitat o puşcă cu baionetă.
13
 
Mărăşeştiul istoric si cultural
 
3
 
22/2008
 
 Statuia lui Alexandru Ioan Cuza
 ***Învăţătorii şcolii din Mărăşeşti au fostinspectaţi şi cu alte ocazii, concluziile fiind precizate în procesul-verbal, din care spicuimcâteva aspecte observate: „La clasa I,învăţătoare este domnişoara Ana V. Apostol – despre care revizorul spunea că – procedeulînvăţării este metodic atât în ce priveşte predarea, cât şi ascultarea lecţiilor. La clasa aII-a învăţătoare este domnişoara TeodoraMarinescu, care „îşi cunoaşte meseria.” Declasele a III-a, a IV-a şi a V-a se ocupa IlieCristescu, care era şi director, cel care „nucruţă nimic pentru a se achita conştiincios demisiunea sa; aceasta datorită zelului şicunoştinţelor didactice.”
14
Cele trei cadredidactice se dovedeau a fi cu o bună pregătireştiinţifică şi metodică, răspunzând aşteptărilor revizorului şcolar. În 24 februarie 1898,învăţătorul Ilie Cristescu, ce deţinea şi funcţiade director, era din nou inspectat. Preda tot laclasele a III-a, a IV-a şi a V-a, concluziilearătând că „Citirea în toate clasele se face dupăregulile didactice moderne insistându-se a se pătrunde bine fondul ştiinţific, precum şi afrumuseţii limbii şi stilului. Copiii au odicţiune clară, dându-şi asemenea seamă detonul ce trebuie să găsească în timpul cititului, precum şi de durata pauzelor la punctuaţii. Lagramatică exerciţiile se fac după cartea decitire.
15
După câteva luni, la 26 mai 1898, erauinspectate şi învăţătoarele de la clasele I şi a II-a, Ana Apostol şi Teodora Marinescu: „Amrămas mulţumit de progresul realizat de la precedenta inspecţiune. Materiile s-au trecut înîntregime după programă. Cunoştinţele elevilor întemeiate. Dicţiunea clară şi convingătoare.Frecvenţa şcolarilor nu prea regulată din pricina epidemiilor, ori a muncilor agricole.Lucru manual se practică numai la fete.”
16
***Dispunând de un număr mare decredincioşi, comunitatea din Mărăşeşti a fostnevoită să construiască o a doua biserică.Aceasta avea hramul „Sfântul Gheorghe” şifusese construită în 1904, din zid masiv,dispunând de o turlă tot din zid, acoperişul eraînvelit cu tablă. Biserica era construită lacimitirul din localitate, avea o singură navă(încăpere), lungimea era de 13 metri, iar lăţimea de 5,80 metri, cu o suprafaţă totală de75,4 m
2
. Biserica dispunea de un clopot, 24 destrane, lucrate din stejar, pereţii erau pictaţi, iar catapeteasma era din lemn de tei pictat. Pelângă biserică, mai exista şi casa intendentuluicimitirului, cu 3 camere, construită din zidmasiv, învelită cu tablă. Cele două clădiri erauînconjurate de un gard realizat din şipci groasede brad, cu o înălţime de 1,50 m.
17
Dinnefericire această biserică a fost distrusă dintemelii în urma luptelor din vara anului 1917,nemaiputând fi refăcută niciodată cu toateeforturile depuse de locuitori. Astăzi, laaproape 100 de ani, prin strădania locuitorilor,o nouă biserică s-a ridicat în oraşul Mărăşeşti,având acelaşi hram ca cea distrusă.***Localitatea Mărăşeşti a beneficiat deexistenţa unui spital constituit la începutulsecolului al XX-lea. Spitalul „Sfântul IoanBotezătorul” a fost înfiinţat duminică, 11aprilie 1904, dispunând de un efectiv de 15 paturi, reprezentând al doilea spital, careîncepe să funcţioneze în mediul rural, după celdin Vidra.
18
A fost construit prin subscripţiune publică, prin sume atrase la serbări, baluri şidonaţii, şi dotat cu cele necesare de GheorgheUlise Negropontes,
19
implicat iată într-un altdomeniu social, demonstrând aceeaşigenerozitate care-l caracterizează. Bazafinanciară a construirii spitalului va fi însăîmprumutul de 40 000 de lei, contractat decomună, în anul 1903, de la Casa CredituluiJudeţean şi Comunal.
20
În 1909, comuna aloca40 000 de lei pentru construirea unui spitalrural, vechea locaţie fiind o casă particulară,care nu mai corespundea necesităţilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->