NOUA GENERAȚIE DE “INTELECTUALI”

În marginea fostei dezbateri despre învățământul din 

România
Dan UNGUREANU

Le-am cerut  studentilor mei, anul III Romana-Engleza, sa comenteze, in

engleza, un poem  englez din secolul XIX, la alegere.

Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX si nici o
poezie (au studiat in anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley).  Unul a povestit
un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru Romeo si Julieta (numita 
alternativ “roman“, novel, ori poem).  Restul de cincisprezece din saizeci, care si-au
amintit totusi o poezie, au scris totusi in engleza. Am corectat mai jos greselile lor:

 Pluralul lui viu nu e vi, ci vii. 

 Verbul a lua nu se scrie i-au.    
 Obijnuit e incorect. 
 Îi nu se scrie despartit, î-i.
 Să de-a e incorect (corect e sa dea). 
 Nu se zice propiu, ci propriu.
 Them nu poate inlocui their. Nu se poate spune them mother in loc de their
mother. 
 Intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster) .
 Combinated nu exista in engleza.
 To enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv).
 Writted e incorect in loc de wrote.
 Poetry nu e identic cu poem.
 Lirycs nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamna textul unei poezii, ci
versurile unui cantec.
 Roman nu exista in engleza, corect e novel.
 Disapointness nu exista, corect e disappointment.
 Beautifuly thing e incorect.
 Tryed e incorect. 
 Gaves nu exista (give, gives sau gave).
1
  Tooked place e incorect.
 Tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci.
 Romeo and Juliet nu e un roman.
 Romeo and Juliet nu e un poem.
 Shackspear nu se scrie astfel.

Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut la admitere.Toti acesti tineri

vor deveni profesori de limba engleza si romana peste trei luni.

Imi este inexplicabil cum asemenea studenti pot deveni profesori, cand in
oranduirea veche, bolsevica si totalitarista, ei n-ar fi putut nici macar trece admiterea.

Cum s-a ajuns in aceasta situatie ? Putin dupa Revolutie, prin 1995, cred, au
aparut locurile cu taxa la Universitati. Ceva mai tarziu s-a suprimat concursul de
admitere. Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentii deveneau
intangibili. Devreme ce plateau, prezenti sau nu, trebuiau sa treaca examenele,
trebuiau sa capete diplome. Dupa diplome, dadeau concursul de titularizare, pe care
nu-l luau, ramâneau suplinitori, si titulari negasindu-se, tot suplinitorii predau.

Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au terminat liceul
prin 2004. Dupa implementarea programului Bologna , studentii au terminat in trei
ani in loc de patru sau cinci, cu lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau
doua sute. Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra cost de pe Internet,
de pe situri specializate (o suta de lei bucata).

Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere, termina in trei ani, devin
profesori suplinitori, iar elevii lor sunt prost pregatiti, mai prost pregatiti decat
precedentii.  Paradoxal, se face mai multa scoala la liceu decat la Universitate: la
liceu, profesorii pot inca sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindca liceul e gratuit,
iar profesorii nu sunt platiti dupa numarul de elevi.  Studentii sunt mai prost pregatiti
decat elevii de liceu.

Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Din saizeci, mi-au dat referate
vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (control paste) de pe un sit
internet, www.referate. ro.

2
 O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamant axat pe competente. In
noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobandesc competente. 
Mare este confuzia din capetele pedagogilor de scoala noua! Exista materii axate pe
competente (a invata engleza, franceza ori muzica inseamna sa stii a vorbi engleza,
franceza, respectiv sa canti, fluieri sau fredonezi melodii). Exista materii bazate pe
cunostinte (istoria, geografia, anatomia si zoologia, de pilda). Exista materii
intermediare, ca biologia si chimia, in care competentele si cunostintele sint
complementare.  Cultura generala e alcatuita doar din cunostinte. Educatia axata pe
competente naste monstri, fiindca a sti cine a pictat Gioconda e o cunostinta, nu o
competenta.  O alta studenta, tot de anul III Litere, ma instiinteaza ca poetul ei
preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistretul cu colti de argint. Pe
vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat” presupunea macar sa-i fi poti
identifica poeziile.  Se presupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani ca in
engleza, romanul se numeste novel.

Universitatea zulusa

Este imperativ necesar, e indispensabil ca sa se revina la Universitatea gratuita

cu concurs de admitere si cu numar limitat de locuri.  E suficient ca s-a inchis un cerc
vicios, ca absolventii de universitati fast-food au virusat invatamantul gimnazial si
liceal, si trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic. Conform cu situl QS,
Quaquarelli Symonds, Israelul, tara mica, cu suprafata Moldovei, are trei universitati
pe locurile 102, 114 si 132 din lume. Carolina din Praga e pe locul 230 in lume.
Universitatea Eotvos Lorand  din Budapesta e pe locul 400. Universitatea Bucuresti e
pe locul 500, langa Universitatea din Szeged (populatie 166 000 locuitori)
universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh, Kazahstan si Sri Lanka.
Universitatea din Liubliana e pe locul 400. Universitatea Iagelona din Polonia e pe
locul 302. Universitatea Ben Gurion, din desertul Neghev, e pe locul 323.

Universitatea Babes-Bolyai este dupa locul 600, langa niste universitati saudite,
srilankeze si kazahe (nisip, jungla, nisip). Situl ARWU al Institutului de Pedagogie al
Universitatii Jiao Tong se opreste la primele cinci sute de universitati din lume, unde
pe la coada se afla Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana si cea din
Wellington, Noua Zeelanda. Universitatea din Bucuresti are de ajuns din urma
universitatea zulusa din Durban , cea slovena (Liubliana, 280 000 locuitori) si cea din
Wellington (386 000 locuitori, la capatul lumii, in largul Pacificului).
3
 Am expus in Observatorul cultural, numarul 296 din 2005, cazul unui profesor
universitar de latina . Greselile de traducere pe care le facea demonstrau o cunoastere
precara a limbii latine.

(Solilocviile lui Augustin) Aliud est enim exhausta pestis, aliud consopita. Una
este o epidemie terminata, altceva e o epidemie care mocneste. Dan Negrescu,
traducere la Solilocvii, p. 60: „…una sunt secaturile molimei, si alta scufundarile in
somn adanc“.

(Etica lui Abelard) Poenitentia est commissa deflere et flenda non commitere.
Cainta inseamna sa deplangi cele savarsite si sa nu savarsesti lucruri de deplins.
Dan Negrescu, Etica lui Abelard, p. 81: „Cainta a fost data spre a plange, dar nu
inseamna ca plansul o si face eficienta“.

(Solilocviile lui Augustin) Hoc ergo unum superius praetermiseras. Trecusesi

cu vederea acest lucru mai sus.  Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 82 :
„Asadar, acest lucru il pui mai presus“.

(Toma de Aquino, De ente et essentia) sicut diaphaneitas de aëre…“ – …ca

transparenta la aer… Dan Negrescu, traducere, p. 85: „… starea diafana in arama…“.

Un om care confunda a neglija cu a pune mai presus, si care confunda

transparenta aerului cu opacitatea aramei, prevedeam in acel articol, va deveni in
curand conducator de doctorate in limba si literatura latina.

Profetia mi s-a adeverit. Din 2009, profesorul dr. Dan Negrescu, de la

Facultatea de Litere din Timisoara, conduce doctorate in limba si literatura latina.

Invatamantul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesori care fac greseli de

clasa a sasea. Absolva cu diploma studenti care acum cinsprezece ani ar fi cazut la
admitere. Conduc doctorate oameni total necalificati.Comisia centrala de acreditare
a titlurilor universitare face conducatori de doctorat in gluma.

Sunt un excelent prooroc

Nu se mai mire nimeni ca n-avem universitati remarcabile cu cercetatori

remarcabili, cand insisi conducatorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet.

4
 Coda

Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistrita
ori Dej. De meserie facea garduri de fier. Ca studii, ispravise liceul cu vreo patruzeci
de ani in urma. Am stat cu de vorba despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin,
Petru Culianu, Cioran, I. D. Sarbu si Art Nouveau. Citise imens.

Am stat de vorba la Sasca Montana cu un batranel sarman, Mircea Bragea,

despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Parinteasca dimindari, poeziile lui
Dinescu, Ernest Renan, despre depozite cuaternare porfiroblastice, marnocalcare
triasice si Ben-et-Nash, prima stea din Ursa Mare. Ca studii, avea cinsprezece ani de
temnita grea dupa 1950.

Cand universitatile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali de talia

absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puscariasilor din vremea lui Groza,
fiti amabili si treziti-ma.

Problema universitatilor din Romania nu e sa ajunga din urma cine stie ce

universitati vestice. Problema universitatilor noastre e sa ajunga din urma
nivelul  liceelor romanesti din 1988. Si atunci mai vorbim.

Educatia e singurul domeniu in care nu se vorbeste de greaua mostenire a

comunismului. Regimul de debandada, numit democratie si ministrii incapabili si
iresponsabili au transformat invatamantul romanesc intr-un haos.

Din toti olimpicii internationali romani de anul trecut, unul singur s-a inscris de
nevoie la Universitatea din Bucuresti, fiindca nu stia engleza, ca sa devina bursier la o
Universitate straina.

Fac inca patru profetii:

Peste cinci ani nici un liceean olimpic nu se va inscrie student in vreo

universitate romana.

Peste zece ani, nivelul de analfabetism al studentilor romani va fi acelasi ca cel

pe care l-am pomenit mai sus.

5
 Peste zece ani nici o universitate romaneasca nu va intra in lista primelor cinci
sute de universitati din lume, iar kazahii, sauditii, srilankezii si zulusii ne vor privi ca
si acum, de sus.

Nici peste zece ani ministerul educatiei nu-si va decupa din presa un articol
despre starea invatamantului roman, ca sa-l aiba la indemana.