Professional Documents
Culture Documents
Navigatia astronomica este ramura navigatiei maritime care studiaza modul de determinare a pozitiei
navei folosind observatiile la astrii.
- la meridianul sudic atunci când δ<φ si, paralelul de declinatie a astrului nu taie primul vertical.
Latitudinea observatorului este (fig.2.1):
φ=z+δ (2.1)
unde:
z = 90º - H (2.2)
Observatie: la meridianul nordic atunci când δ>φ, paralelul de declinatie al astrului nu taie primul
vertical.
Fig.2.1
Fig. 2.2
Culminatia inferioara este vizibila la astri circumpolari când δ>l (900-). Latitudinea observatorului este
(fig.2.3):
φ = Hinf + p (2.6)
Algoritm:
Ha = Hi + cor
z = 90º - Ha
- se calculeaza latitudinea observatorului:
φ=z+δ
Fig.2.3
Înaltimea circummeridiana este înaltimea unui astru masurata în limite de timp de ora culminatiei de
unde si numele.
Algoritm:
φ=z+δ
φ=h±p
unde: h este înaltimea Stelei Polare; p - distanta polara a astrului, (în emisfera nordica înaltimea Polului
Nord este egala cu latitudinea observatorului).
Când Steaua Polara are o pozitie oarecare fata de meridianul locului latitudinea este diferita de
înaltimea astrului:
sau:
, (2.10)
corectiile I, II si III din tablele nautice.
Fig. 2.4
unde: x este diferenta dintre latitudine si înaltimea astrului pentru Steaua Polara la o înaltime oarecare;
p- distanta polara; A1, A2, A3, A4 sunt pozitii succesive ale astrului.
(2.11)
unde: T este unghiul orar al astrului la meridianul Greenwich; t - unghiul orar al astrului la meridianul
locului.
Unghiul orar al astrului la Greenwich pentru observatii la Soare, Luna si planete se scoate din efemerida.
(2.12)
(2.13)
Fig. 2.5
unde: N1 este observator având longitudine estica; N2 este observator având longitudine vestica.
Dreapta de înaltime este linia de pozitie astronomica determinata de înaltimea observata la un astru.
φ = δZ
λ = PZ
Fig. 3.1
Pozitia astrului de coordonate ecuatoriale PGrA, δA proiectata pe sfera terestra se numeste punct
subastral de coordonate φa, λa rezultând:
φa = δA
λa = PGrA
astfel ca pozitia punctului subastral al oricarui astru poate fi determinat din coordonatele ecuatoriale ale
astrului (pentru stele unghiul la pol la Greenwich se determina din relatia T = Ts + τ).
Cercul de egala înaltime sau cercul de înaltime cu centrul în punctul subastral si de raza sferica egala cu
distanta zenitala a astrului, este cercul de pe suprafata Pamântului de pe care un astru se vede sub
aceeasi înaltime, fiind determinat de linia de pozitie de pe sfera cereasca numita cerc de egala distanta
zenitala.
Punctul determinativ K se obtine la intersectia arcului de cerc mare ce contine punctul estimat al navei
φe, λe cu arcul de înaltime observata la astru, perpendiculare între ele astfel ca dreapta de înaltime se
traseaza ca o perpendiculara pe directia punctului estimat – punctul subastral.
Pozitia punctului determinativ (fig.3.3) se afla din diferenta dintre distanta zenitala estimata he si
distanta zenitala adevarata ha iar segmentul punct estimat punct determinativ este diferenta de
înaltime Δh:
Δh = ha – he (2.14)
Fig. 3.3
- azimutul astrului;
- diferenta de înaltime.
Algoritm (fig.3.4):
a) diferenta de înaltime:
b) azimutul astrului:
Unghiul la zenit are valori de la 0º la 180º de la N spre est sau vest pentru latitudini nordice si de la S
spre est la vest pentru latitudini sudice.
pentru PW Az = 360º - z
pentru PE Az = 180º - z
pentru PW Az = 180º + z
sau cu :
- Pc – originea de cotare a unghiului la pol poate fi N sau S, functie de raportul dintre înaltimile sau
unghiurile la pol din momentul observatiei he si P si valorile pentru momentul trecerii astrului prin
punctul vertical h1 si P1:
Punctul navei cu observatii simultane la astrii se determina pe timpul noptii folosind doua-trei linii de
pozitie prin masurarea cvasimultan înaltimea la 2-3 astri (pe timp de zi numai în conditii deosebite când
se vad Soarele, Luna, planeta Venus sau Steaua Sirius).
Conditiile pentru determinarea cu precizie a punctului cu observatii simultane la astri sunt urmatoarele:
- diferenta dintre azimuturile astrilor sa fie apropiata de 120º (90º pentru observatii la doi astri) ce
asigura o intersectie favorabila a liniilor de pozitie;
- înaltimea astrilor sa fie între 30º si 70º, deoarece valoarea înaltimilor prea mici este influentata mult
de refractia atmosferica, iar înaltimile prea mari provoaca erori în trasarea dreptei de înaltime.
Algoritm:
observatii;
doua înaltimi);
punctului astronomic.
Observatie: reducerea înaltimii primului astru observat pentru zenitul celei de a doua observatii se face
prin adunarea corectiei Δhm obtinuta din:
adica aceasta corectie reprezinta variatia înaltimii astrului datorita intervalului de timp dintre observatii
când nava a parcurs spatiul m, astfel ca se traseaza:
Az2, Δh2.
Dreptele de înaltime se traseaza direct pe harta sau utilizând scara grafica, astfel:
- în originea acestei drepte se construieste unghiul egal cu valoarea latitudinii punctului estimat si se
obtine scara latitudinii;
- se scot cu compasul pe verticala si pe orizontala diferentele dintre punctul observat si cel estimat
si se raporteaza la scara latitudinilor si cea a longitudinilor si se obtin diferentele Δφ si Δλ;
3.5 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI OBSERVAŢII SIMULTANE LA AsTRI AFECTATE DE EROARE
În determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri apar adeseori erori reprezentate
prin intersectia celor trei linii de pozitie, nu într-un punct, ci sub forma unui triunghi, numit triunghiul
erorilor.
Daca laturile acestui triunghi sunt mai mici de 2 mile marine se apreciaza ca fiind acceptabila pozitia
navei, eroarea de pozitionare aparând ca urmare a erorilor accidentale si punctul probabil se considera
centrul triunghiului erorilor.
Când laturile triunghiului erorilor sunt mai mari de 2 mile marine se considera ca triunghiul erorilor a
aparut ca rezultat al erorilor sistematice în determinarea liniilor de pozitie astronomice si trebuie sa se
elimine influenta acestor erori prin diferite procedee.
3.5.1 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta de azimut este de aproximativ 120º (fig.3.6)
Algoritm:
- dupa obtinerea triunghiului erorilor se modifica diferentele de înaltime cu ±2’ – 4’ si se obtin noile
diferente de înaltime: Δh’1, Δh’2, Δh’3;
- se traseaza noile drepte de înaltime ale caror elemente sunt Az1, Δh’1, Az2, Δh’2, Az3, Δh’3 si se
obtine un triunghi asemenea triunghiului erorilor, mai mic sau mai mare;
- se unesc vârfurile de acelasi nume ale triunghiurilor si la intersectia acestora se obtine punctul
observat al navei, întotdeauna în interiorul triunghiului erorilor.
Fig.3.6
Fig. 3.7
Pe timp de zi punctul navei astronomic se determina cu observatii succesive la Soare, facute la intervale
de timp determinate care sa asigure variatia azimutului la Soare cu cel putin 30º (asigurându-se o
intersectie favorabila a acelor drepte de înaltime, din care una va fi transportata pentru momentul celei
de a doua observatii la Soare) (fig.3.8).
Observatiile se pot face pentru o înaltime oarecare a Soarelui si pentru înaltimea meridiana sau pentru
doua înaltimi oarecare ale Soarelui.
Algoritm:
- se determina punctul estimat al navei, se efectueaza
navei;
- identificarea astrilor;
- sfera cereasca pe care sunt raportate stelele cele mai importante pentru navigatie; sunt trasate
ecuatorul ceresc, ecliptica, meridianele si paralele ceresti;
- cercul meridianului observatorului în interiorul caruia se roteste sfera cereasca în jurul unui ax prin
polii ceresti;
- cercul de înaltime;
- indicatorul special pentru indicarea precisa a astrului ce se poate atasa la nevoie pe semicercul
înaltimilor;
- cutia navisferei.
- se scoate din efemerida declinatia astrului si timpul solar, lunar planetar si timpul sideral;
- se aseza sfera astfel încât ecuatorul ceresc sa coincida cu planul cercul azimutal;
- se roteste sfera pâna ce gradatia de pe ecuator ce corespunde ascensiuni drepte ajunge în dreptul
cercului meridianului observatorului;
Orientarea navisferei reprezinta miscarea acestuia în asa fel încât partea de deasupra planului
orizontului reprezinta emisfera vizibila la un moment dat. Orientarea navisferei se face astfel:
- se orienteaza navisfera dupa timpul sideral al locului calculat(): se roteste apoi globulstelar în jurul
axului polilor ceresti(fara a modifica orientarea dupa latitudine pâna ce gradatia de pe ecuator,
corespunzatoare meridianului ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului ).
Pregatirea observatiilor reprezinta procesul prin care se aleg astrii la care se fac observatii pentru
determinarea punctului navei
Algoritm:
- se calculeaza ora sfârsitului crepusculului civil tf pentru observatiile de seara sau ora începutului
crepusculului nautic pentru observatiile de dimineata;
- se orienteaza navisfera dupa latitudinea punctului estimat pentru momentul observatiilor si dupa
timpul sideral
- se repeta aceasta operatiune pentru a se alege stele cu diferenta de azimut de aproximativ 90°,
aproximativ 60° sau 120°.
Algoritm:
- se masoara înaltimea la astru si un relevment compas la aceasta si se converteste în Ra (Az);
- se aduce unul din cercurile de înaltime în dreptul gradatiei corespunzatoare unghiului la zenitul
cuadrantal de pe cercul azimutal, dupa care în dreptul gradatiei de pe semicercul înaltimilor
corespunzatoare înaltimii masurate se gaseste astrul.
Algoritm:
- se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce astrul ales vine pe orizont în emisfera estica, pentru
rasarit sau în cea vestica pentru apusul astrului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc
în dreptul arcului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului, se citeste si azimutul pe
cercul azimutal.
Algoritm:
- Soarele, Luna;
- Stelele.
Planetele se identifica dupa miscarea lor aparenta printre stele, în apropierea eclipticii, si dupa conturul
regulat în forma de disc.
- planeta Venus numita si Luceafarul de seara sau de dimineata este cel mai stralucitor astru de pe
cer, ce poate fi vazut si pe timp de zi cu ochiul liber;
- planeta Jupiter este de o stralucire apropiata de cea a stelei Sirius, uneori mai luminoasa si de o
culoare alb-argintie;
Efemeridele nautice contin informatii locale despre pozitiile si conditiile de observare ale planetelor.
Cerul unei nopti clare si fara luna ofera posibilitatea observarii vizuale a unui numar de peste 2500 de
stele din miliardele de galaxii si de stele ce formeaza universul cunoscut.
Pentru observatiile astronomice nautice se folosesc însa un numar relativ mic de stele bine cunoscute si
usor de identificat prin aliniamente imaginare ce le leaga pe bolta cereasca.
Stelele utilizate în navigatia astronomica fac parte dintr-o serie de constelatii importante:
1) Carul Mare (Ursa Major) constelatie cunoscuta înca din antichitate si care este constituita din sapte
stele: a-Dubhe, b-Merak, g-Phecda, d-Megrez, (rotile carului), e-Alioth, x-Mizar, h-Alkaid sau Benetnash (
oistea carului) si este folosita ca reper pentru identificarea celorlalte stele folosite în navigatie în
emisfera nordica.
2) Carul Mic (Ursa Minor) este cea mai importanta constelatie deoarece contine Steaua Polara, ce
se afla foarte aproape de Polul Nord ceresc; constelatia este formata din 7 stele printre care: a-Polaris
sau Alruccahab, b-Kochab, g-Pherkad, d-Yildun.
Constelatia este dificil de recunoscut datorita slabei luminozitati ale stelelor principale dar
compenseaza prin recunoasterea usoara a Stelei Polare si a stelei Kochab
(aflata la extremitatea constelatiei, opusa Stelei Polare); Steaua Polara se gaseste pe aliniamentul
format din stelele Merak si Dubhe din Carul Mare la o departare de 5 ori distanta dintre acestea doua.
3) Cassiopeia este constelatia usor de recunoscut prin forma sa specifica în forma de W sau M; este
importanta deoarece este pozitionata între Steaua Polara si Andromeda; este vizibila tot anul de pe
latitudini medii nordice; stelele principale din Casiopeia sunt: a-Schedar sau Shedir, b-Caph, g-Navi, d-
Ruchbah.
4) Orion se recunoaste prin forma de trapez delimitat de patru stele foarte luminoase si de “centura lui
Orion” formata din trei stele mai putin luminoase; principalele stele dim Orion sunt: a-Betelgeuse, b-
Rigel, g-Bellatrix, d-Mintaka, e-Alnilam, x-Alnitak, h-Saiph, q-Meissa.
Orion se afla “cu centura“ sa aproximativ pe ecuatorul ceresc, la jumatatea aliniamentului format
între Aldebaran (a Tauri) si Sirius (a Canis Major).
5) Câinele Mare (Canis Major) aflat în apropierea lui Orion, este recunoscut prin steaua sa principala a
Sirius, situata pe aliniamentul Aldebaran (a Tauri) – “centura” lui Orion, opusa lui Aldebaran.
Principalele stele din Câinele Mare sunt: a-Sirius, b-Mirzam sau Murzim, g-Muliphein, d-Wezen.
6) Lebada (Cygnus) cu steaua principala Deneb, are o forma caracteristica de cruce (“crucea nordului”) si
care face parte din “triunghiul marinarilor” cu stelele Altair (a Aquilae) si Vega (a Lyrae).
7) Gemenii (Gemini) cu stelele Castor si Pollux, aflata pe aliniamentul stelelor diagonale Betelgeuse si
Rigel din Orion sau cu steaua Pollux pe aliniamentul format de Megrez si Merak din Carul Mare.
Principalele stele din Gemeni sunt: a-Castor, b-Pollux, g-Alhena,sau Almeisan, d- Wasat sau Wesat,
e-Mebsuta, x-Mekbuda, h- Propus sau Tejat.
8) Câinele Mic (Canis Minor) este constelatia aflata între Gemenii si Câinele Mare pe aliniamentul
Bellatrix - Betelgeuse din Orion, cu steaua principala Procyon.
9) Taurul (Taurus) este constelatia situata pe aliniamentul Saiph - Bellatrix din Orion, iar steaua sa
principala Aldebaran pe aliniamentul “centurii “ lui Orion.
Stelele importante din Taurul sunt: a-Aldebaran, b-El Nath , g -HyadumI, d-Hyadum II.
10) Coroana Boreala ( Corona Borealis) este constelatia caracterizata de forma de coroana a stelelor sale
si se afla pe aliniamentul Arcturus (a Bootis) si Vega (a Lyrae).
Stelele importante din Coroana Boreala sunt: a-Alphecca sau Gemma si b-Nasukan.
11) Leul (Leo) este constelatia aflata pe aliniamentul Dubhe – Merak din Carul Mare opus Stelei Polare.
Principalele stele din Leul sunt: a-Regulus, b-Denebola, g-Algeiba, d-Duhr,e-Algenusi, x-Adhafera,
h-Alterf.
12) Vizitiul (Auriga) este constelatia aflata la est de Perseu, steaua Capella gasindu-se pe aliniamentul
facut de stelele Alkaid si Mizar din Carul Mare în directia stelei Aldebaran din Taurul.
13) Lira (Lyra) este constelatia aflata in partea dreapta a bazei facuta de constelatia Lebada iar steaua
Vega se afla pe aliniamentul Capella-Steaua – Polara. Stelele principale din Lira sunt : a-Vega, b-Sheliak,
g-Sulafat.
14) Vulturul (Aquila) este constelatia situata la sud de Lebada, iar steaua Altair se afla pe aliniamentul
Capella – constelatia Cassiopeia; stelele principale din Vulturul sunt: a-Altair, b-Alshain, g-Tarazed, x-
Deneb el Okab (“coada vulturului’).
15) Bootes se recunoaste prin prezenta stelei Arcturus, neconfundabila prin marime si luminozitate si
este situata între Coroana Boreala si Carul Mare; stelele principale sunt: a-Arcturus, b-Nakkar, g-Saginus,
e-Pulcherimma, h-Muphrid.
16) Pegasus este constelatia recunoscuta dupa forma de patrat, format de trei din stelele sale si steaua
Alpheratz din Andromeda, aflata în partea opusa Carului Mare pe aliniamentul Merak – Dubhe; stelele
principale din Pegasus sunt: a-Markab, g-Algenib, d-Alpheratz sau Sirah, b-Scheat, x-Homan, e-Enif, h-
Matar.
18) Perseu ( Perseus) este constelatia aflata pe aliniamentul Phecda – Dubhe din Carul Mare si Mirach –
Almak din Andromeda; stelele principale sunt: a-Mirfak sau Algenib, b- Algol, x-Menkhib.
19) Sagetatorul (Sagittarius) este constelatia de la est de Scorpionul, în apropierea “cozii” acestuia;
stelele principale sunt ; a-Rukbat, b1,b2 Arkab, Urkab, g-Al Nasl, d-Kaus Medix, e-Kaus Australis, l-Kaus
Borealis, x-Ascella, s-Nuaki.
20) Scorpionul (Scorpius) este constelatia aflata lânga Sagetator, cu stelele principale : a-Antares, b
Graffias sau Akrab, d-Dschubba, l-Shaula.
21) Pestii (Pisces) este constelatia aflata pe aliniamentul Steaua Polara si Scheat – Markab din Pegasus,
spre sud.
In emisfera sudica principalele constelatii si stele folosite pentru observatii sunt: Crucea Sudului
(Crux) si stelele Achernar a Eriadnus, Canopus a Carina, constelatia Centaurul (Centaurus) lânga Crucea
Sudului cu stelele Rigil Kent si Hadar.
3.9 EFEMERIDA NAUTICĂ. CONŢINUT. DESCRIEREA TABLELOR ZILNICE. CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI
DECLINAŢIEI SOARELUI, LUNII, PLANETELOR sI STELELOR
3.9.1GENERALITĂŢI
Ţarile cu traditie în calculul si editarea efemeridelor nautice sunt : Marea Britanie – Brown’s
Nautical Almanac (B.N.A.), Rusia – Morskoi Astronomiceskii Ejegodnik (M.A.E.), Franta – Ephemerides
Nautiques, Italia – Effemeridi Nautiche, Statele Unite – The Nautical Almanac etc.
Relatiile de calcul pentru rezolvarea problemelor sunt aceleasi, diferind doar notatiile si simbolurile
de la un tip de efemerida la alta.
I. Notiuni preliminare:
- introducere;
- table de corectii pentru determinarea latitudinii din înaltimea stelei Polare si azimutul stelei
Polare;
fundului;
viteza.
- table de maree – predictiile zilnice pentru coastele Marii Britanii, vestului Europei, India,
Australia, Noua Zeelanda, Canada si America.
maree;
- table cu constantele de maree pentru porturile britanice;
- informatii despre curentii de maree din jurul insulelor britanice si Marea Nordului;
VI. Partea a V-a – ghid despre farurile, geamandurile si balizele din apele britanice:
- informatii despre faruri, semnale de ceata, semnale de
si în Canal;
straine;
- table de conversii:
imersiune si invers;
mare, COLREG;
Marea Nordului;
- meteorologie maritima;
- radiogoniometrarea – principii;
- semnale de pericol;
- navigatia satelitara;
- functii trigonometrice;
- alfabetul fonetic;
Dec. = declinatia d;
S.D. = semidiametrul;
Lat. = latitudinea j;
Twilight = crepuscul;
Upper = superioara;
Lower = inferioara;
Tablele zilnice ale efemeridelor nautice contin unghiul orar la Greenwich T si declinatia d a astrilor
sistemului solar în functie de data si timp mediu la Greenwich Tm din ora în ora.
Citirea coordonatelor din tabla zilnica se face functie de Tm, la precizie de ore întregi, imediat
inferior momentului observatiei. Corectiile DT si Dd pentru diferenta de timp mediu la Greenwich DTm
fata de momentul observatiei se determina cu tablele de interpolari si corectii.
Tm = A + (Tm – A)
locului;
- daca Tm < 0h se aduna 24h la Tm si se scade o zi la data
locului.
Calculul P si d ¤ _
+l =…
ta = …
P =…
unde :
- DTm reprezinta diferenta dintre Tm pentru momentul observatiei si cel imediat inferior pentru
care s-a intrat în tabla, ca ora întreaga;
- DTa reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Soarelui, corespunzator DTm si se obtine
din tabla de interpolari si corectii;
- d reprezinta variatia orara a declinatiei Soarelui din ziua observatiei si se citeste în partea de jos a
coloanei stabilindu-se semnul acesteia prin compararea a doua marimi consecutive ale declinatiei,
corespunzatoare Tm imediat inferior si imediat superior Tm corespunzator momentului observatiei;
Calculul P si d (♂) _
+ l =…
t (♂) = …
P =…
unde :
- D1T (♂) reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Lunii (planetei Marte), corespunzator
DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii;
- D2T (♂) reprezinta corectia suplimentara a unghiului orar la Greenwich ce se obtine din tablele
de interpolari si corectii functie de DTm si v, pe coloana “Corr”;
- v reprezinta diferenta dintre variatia unghiului orar la Greenwich si variatia orara folosita în
calculul tablelor de interpolari (Luna - 14°19’0, planete - 15°00’0.
Calculul P si d _
Data Ptr.Tm = …h Ts =…
Pentru. Tm = …h…m…s Ts = …
+ l =…
ts =…
d=… ¬ + t* =…
t* =…
P =…
unde :
(Tm – A)V =… A =…
(Tm – A)act =… Tm = …
Data ptr. Tm = … T = … (v = …) d = … (d = …)
Cu DTm, v si d +D2T = … + Dd = … _
Pentru Tm = … T =… d =…
+l =…
t =…
4. Calculul he si Az _
sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b; sin Ze = sec he cos d sin P
a =… b =… Zc =…
+b =… Az =…
sin he = … sau cu Tablele ABC :
he = … A =…
+B =…
C =… ® Zc = …
Az = …
hi = … ha = …
+e =… - he = …
ho = … Dh = …
+ cor. tot. = …
+ cor. supl. = …
ha = … Linia de pozitie ( Az = … ; Dh = … )
b) Observatii la stele :
(Tm – A)V = … A =…
(Tm – A)act = … Tm =…
3. Calculul P* si d* _
Data ptr. Tm = … Ts = …
Pentru Tm = … Ts = …
+l =…
ts = …
d* = … ¬ + t* = …
t* = …
4. Calculul he si Az _
sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b; sin Ze = sec he cos d sin P
a =… b =… Zc = …
+b =… Az = …
he = … A =…
+B =…
C =… ® Zc =…
Az = …
hi = … ha = …
+e =… - he = …
ho = … Dh = …
+ cor. tot. = …
ha = Linia de pozitie ( Az = … ; Dh = … )
Reducerea înaltimilor la acelasi zenit
1. Calculul Dt _ 2. Calculul m_
An = … m = Vn Dt / 6
- A1 (2, …, n - 1) = … Vn / 6 = …
Dt1 (2, …, n - 1) = … Dt = …
m(cab) = …
m(M) = …
- Da = … m =… sau RpA = …
Dhz = Dt Dh / min
Dt = …
Dh / min = …
Dhz =…
5. Calculul Dhr
Dh = …
+ Dhz = …
Dhr = …
Semnul lui “Dhz” este dat de “m” (+) si “cos RpA” (+ sau -), adica :
i) Meridiana:
Corectia ptr. l = … si Dt = … =…
d =… (d=…) ¬ Tm = …
+ Dd = … + lf = …
d =… tf = …
Ora bord =…
Hi =… 90° = 89°59’.10
+e =… - Ha = …………
Ho =… zm = …………
Ha = …
ii) Circummeridiana :
Date necesare : data, ora, Cl, Ze(j,l), A, (Tm – A)V, k, hi, e, i.
(Tm – A)V =… A =…
(Tm – A)act = … Tm = …
Data ptr. Tm = … T = … (v = …) d = … (d = …)
Cu DTm, v si d +D2T = … + Dd = … _
Pentru Tm = … T =… d =…
+l =…
t =…
P (°) = … ® (h) = …
k =… r =…
hi =… 90° = 89°59’.10
+e =… - Ha = …………
ho =… zm = …………
ha = …
+r =…
Ha = …
(Tm – A)V =… A =…
(Tm – A)act = … Tm = …
3. Calculul ts _ 4. Calculul ha
+l =… + cor. tot. = …
ts = … ha = …
cor. I = … ha = …
+ cor. III =… ja = …
cor. SP. =…
Date necesare: data, ora, Cl, A, (Tm – A)V, k, ha, emisfera observatorului.
(Tm – A)act = … Tm = …
3. Calculul P si d Soarelui _
Data ptr. Tm =… Ta = … (v = …) d = … (d = …)
Cu DTm, v si d +D2Ta = … + Dd = … _
Pentru Tm = … Ta = … d =…
+l =…
ta = …
X =… log sin Y = …
Y=…
6. Calculul ja _
jN = 180° - ( Y + X ) sau jS = Y – X
Y = ………….. Y =…
+ X = ………….. -X =…
- ( Y + X ) = ………….. jS = …
180° = 179°59’.10
jN = …
Date necesare : data, ora, Cl, Ze(j,l), A, (Tm – A)V, k, hi, e, i, Ra.
(Tm – A)V = … A =…
(Tm – A)act =… Tm = …
Data ptr. Tm = … T = … (v = …) d = … (d = …)
Pentru Tm = … T =… d =…
4. Calculul ha_
hi = …
+e =…
ho = …
+ cor. tot. = …
+ cor. supl. = …
ha = …
5. Calculul P si t _
log sin ha = …
m =… n =…
+n =…
cos P = …
t = PW sau t = 360° - PE
6. Calculul la _
t =… T =…
-T=… -t =…
lE = … lW = …
b) Observatii la stele:
Date necesare : data, ora, cl, Ze(j,l), A, (Tm – A)V, k, hi, e, i, Ra.
(Tm – A)V =… A =…
(Tm – A)act =… Tm = …
3. Calculul T* si d* _
Data ptr. Tm = … Ts = …
Pentru Tm = … Ts = …
d* = … ¬ + t* = …
T* = …
4. Calculul ha
hi = …
+e =…
ho = …
+ cor. tot. = …
ha = …
5. Calculul P* si t* _
log sin ha = …
log m = … log n = …
m =… n =…
+n =…
cos P = …
P =… daca Ra > 180° ® P = PW
t* = PW sau t* = 360° - PE
6. Calculul la _
t* = … T* = …
- T* = … - t* = …
lE = … lW = …
a) Algoritm de aplicare
AH = ( A1 + A4 ) / 2 = ( A2 + A3 ) / 2
sau
AH = ( A1 + A2 + A3 + A4 ) / 4
4. Calculul longitudinii pentru momentul culminatiei (acceptând ca unghiul orar al locului este zero)
cu relatia: lE = ta – Ta sau lW = Ta – ta .
ja = (90° - Ha ) ± d
b) Tipuri de calcul
(Tm – A)V =… A =…
3. Calculul Ta _
Data ptr. Tm = … Ta = … (v = …)
Cu DTm, v si d +D2Ta = … _
Pentru Tm = … Ta = …
sau
sau
4. Calculul la _
ta = 359°59’.10
- Ta = …………..
lE = …………..
Hi =… 90° = 89°59’.10
+e =… - Ha = …………
Ho =… zm = …………
Ha = …
- l(h) = …
+ lf = …
tf = …
Pentru Tm = … d =…
± 90° (270°) = …
sau:
Az = … Dc (Dg) =…
- Rc (Rg) = … - dm (Ag) = …
Dc (Dg) = … dm (dg) = …
b) Cu Steaua Polara:
1. Calculul ts _
ora bordului = …
- lf = …
Tm = …
Data ptr. Tm = … Ts = …
Pentru Tm = … Ts = …
+l =…
ts = …
360° = …………….
Az = ……………
Az = … Dc (Dg) = …
- Rc (Rg) = … - dm (Ag) = …
Dc (Dg) = … dm (dg) = ….
Date necesare : data, ora, cl, Ze(j,l), A, (Tm – A)V, k, Rc(Rg), dm(Ag).
1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm _
(Tm – A)V =… A =…
(Tm – A)act =… Tm = …
3. Calculul P si d astrului _
Data ptr. Tm = … T = … (v = …) d = … (d = …)
Cu DTm, v si d +D2T = … + Dd = … _
Pentru Tm = … T =… d =…
+l =…
t =…
log tg d =…
log m = … log n = …
m =… n =…
+n =…
ctg Zc = …
Zc = … ® Az = …
Observatie: Daca ctg Zc rezulta pozitiv, Zc se masoara de la polul ridicat spre est sau spre vest dupa cum
indica unghiul la pol P. Daca ctg rezulta negativ, Zc se masoara de la polul coborât spre est sau spre vest
corespunzator unghiului la pol P.
Az = … Dc (Dg) = …
- Rc (Rg) = … - dm (Ag) = …
Dc (Dg) = … dm (dg) = …
BIBLIOGRAFIE
1. Balaban Gh., Tratat de navigatie maritima, Editura Sport - Turism, Bucuresti, 1986
2. Bucur, V., s.a Navigatia vol.I si II Editura Cailor Ferate, Bucuresti, 1955
5. *** DH 90;