Professional Documents
Culture Documents
www. banaarmaneasca.tk
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia: banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582 - 7607
Alânceashti unâ oarâ tu trei meshi
Anlu VII, nr. 4 (30) 2002,
Bucureshti-România
32 di padzinji - 35.000 lei
BANA
ARMÂNEASCÂ
REVISTÂ INDEPENDENTÂ DI INFORMATSII SHI CULTURÂ A ARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ
Cadhurù:D.Piceava/1996
Delegatsia a Armânjlorù tsi avea loatâ parti la IV-lu Congresù di Freiburg ditù anlu 1996, tu oara anda s-afla-n
vizitâ la Pãlatea a Consiliului ali Europâ di Strasbourg. Tu cadhurù s-veadi cumù elji, pritù unâ pancartâ purtatâ di
ficuritslji di la pareia “Lilici ditù Maiù" ali Zoe Gica, câfta ca "EVROPA S-NÂ PRICUNOASCÂ CA POPULÙ!"
Idyiulù lucru s-câfta sh-tu Proiectulù di Raportu alù Luis Maria de Puig ditù anlu 1996. Aestâ câftari ama nu mata
s-ma veadi tu Comunicatlu a IV-lui Congres di Freiburg ditù atselù anù sh-nitsi tu Dimândarea 1333/'97 (!?!)
FORUMULÙ A ARMÂNJLORÙ
DITÙ VÂRYÂRII
Tu chirolu 7-8-li di Yizmâciunù, s- t i t l u r i :
tsânu tu câsâbãlu Velingrad manife- Antologhii di
starea cultural-artisticâ "Forumlu a Ar- p o e z i i
mânjlor dit Vâryârii". Aestu forumù lu armâneascâ
ndreapsirâ Sutsatili armâneshtsâ di ( N i k o
Sofia, Velingrad, Peshtera, Dupnitsa Chiurci),
tsi-lj ashtiptarâ multu musheatù oaspi- Moscopolea,
tslji vinits dit Vâryârii shi ditù xeani: stridusâ pi
România, Gârtsia, Machidunia shi vâryâreashti
Frântsia. tut di Niko
Prota dzuâ tu sala di conferintsi a Chiurci, Isto-
hotelui Camena ahurhi Simpozionlu regizorlu armân Costa Bicov di Sofia)
ria a coloniljei romanâ di Sofia (Toma
cum shi la Radio Romania Internatsional.
internatsional ti problemili a Armânj- Chiurci), 1001 cântitsi armâneshtsâ
Dupu prândzu, tu idyea dzuâ, oaspitslji
lorù dit Varyarie sh-dit Balcanji. (Nikola Ianev) shi altili. Dupâ sesiunea
furâ câlisits tu hoara Peshtera. Sutsata di
Comunicãrli avurâ ca temi istoria a shtiintsificâ, oaspitslji furâ dushi s-vea-
aoa ari unâ musheatâ casa cu doi udadz,
Armânjlorù, a sutsatilorù armâneshtsâ dâ loclu dit munti iu eara vârnâ oarâ mu-
cu un hrisusit muzeu di stranji shi lucri
dit Vâryarii, structura a limbâljei armâ- sheata hoarâ armâneascâ Bachita (iu
armâneshtsâ andreptu di prezidentul
neascâ shi anvitsarea a ljei tu sculii, easti faptu shi Iancu Perifan). Ti adut-
Yioryi Ticov. Aoa fumù ashtiptats cu
cãrtsâ ti shcoalâ sh-dictsionari armâne- searea aminti a adetslor tsi s-fâtsea tu
buni mâcãri iara pareia di folclor cântã
shtsâ ti tsânearea a identitatiljei etnicâ. aestâ hoarâ, di cari armasirâ mash adu-
andauâ cântitsi ti tinjia a oaspitslor.
Prezidentul a Sutsatâljei di Velingrad, tserli aminti, oaspitslji anvârtirâ un mari
Dicseara, la hotelu "Caterina" di
Vasili Ianev, câlisi prota sâ zburascâ corù shi vuisirâ padea cu cânticlu ali
Velingrad, s-deadi unâ tsinâ festivâ,
reprezentantul a guvernului vâryârescu "Bachitsa".
dupu cari fu prezentatâ piesa di teatru
ti problemili a etniilor, Mihail Alantâ dzuâ, 8 di Yizmâciunù,
Forumlu a Armânjlor dit Vâryârii s-dusi "Lali Nida s-ampuliseashti cu
Ivanov, cumù shi primarlu a câsâbãlui
ninti cu festivalu internatsional armâ- strânghilj" cu redactorilji di la RRI.
Velingrad, Tsevan Dafov. Cljmatù la
nescu, tsi s-tsânu tu statsiunea di munti Seara s-bitisi sum mayia a poeziiljei,
aestu simpozion, dit partea a guvernului
Tsigov Cearc. Ditù Varyârii participarâ cu un retsital datù di Vanghea Mihani
român lo zborlu dl. Doru Vasile Ionescu
trei parei di folclor: "Cânticlu a Steryiu, Toma Enache, Niko Chiurciev,
shi consulu ali Românii di Sofia, Victor nostu" di Rachitovo, cumândusitâ di Vanghel Dunovski shi dauâ poetesi tiniri
Bojin. Oaspi di tinjii fu dl. Iancu Perifan Nicola Ianev sh-cu solistulù Ghiorghi di Skopia. Hãristuseri nica unâ oarâ a
di Paris. Tu idyea dzuâ ansamblul a Ar- Hulianov, pareia "Steaua" di Peshtera, prezidentului a sutsatâljei di Velin-
mânjlor di Rachitovo deadunù cu ficiu- cumândusitâ di Kiratsa Timova, grad,Vasili Ianev ti buna ashtiptari a
ritslji tsi urdinâ la sculia pi armâneashti pareia "Fântâna" di Dorkova, cumân- oaspitslor cum shi-atsilor doi duruts
di Velingrad spusirâ un momentu muzi- dusitâ di Gherghi Gushev tsi pârâstâsi
adetsli di numtâ. Di Skopia cântã Maria anvitsats armânj di Sofia tsi andreapsirâ
cal ti ghinueari a oaspitslorù.
Zicova iara dit Gârtsii spusi musheati aestâ manifestari culturalâ ti anami.
Dit Romanii eara vinits shi deputatlu
giocuri shi cântitsi pareia di Seres. Easti zborlu ti Toma shi Nikola
Costica Canacheu, iara di la fundatsia
Multu nâ arisi câ la aestu festival furâ Chiurci, protslji tsi apreasirâ unâ scân-
Sf. Ana eara vinit dl. Lifteri Naum,
multsâ Armânji di Sofia, Velingrad sh- teauâ armâneascâ Sofia, shi tsi ia tora s-
sponsorlu a pareljei di teatru di
ditù horli di-anvârliga, vinits maxus ti teasi shi la alanti sutsati armâneshtsâ dit
Bucureshti. Fu pãrãstisitù shi un standu aestu hrisusitù festival armânescu, ti cari Vâryârii.
di cãrtsâ armâneshtsâ tipusiti tu s-deadirâ rapoarti la radio shi la tele- Cu tinjii shi vreari armâneascâ,
Vâryârii. Adutsem aminti mash andauâ vizia natsionalâ, (lu adutsem aminti shi Aurica Piha
Armânjlji di Velingrad
Caduri di Lifteri Naum
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 3 (29), 2002
15
Parlamentul ali 2. Litseulu Român di Sofia shi Bituli
SIMPOZIONLU TI PROBLEMA A ARMÂNJLORU Romania. Di s-toarnâ la loclu a lor iu eara pânâ la
DI BULGARIA SHI BALCANLU partea ali 1948 shi 1941, ta s-hibâ tsentruri ti
Tu Bulgaria Armânjlji Ambasada limba shi cultura Armânâ shi Românâ.
suntu ma multu di 5000 Românâ partitsiparâ Domnul Victor 3. S-nãinteadzâ tipusirea a cãrtsâlor -
shi bâneadzâ tu Sofia shi Bojin - Consulu a Ambasadâljei tu manuali, dictsionari, shi literaturâ
tu muntsâlj Rodopi shi Bulgaria. armâneascâ shi limba a cratlui di Balcan
Rila, Bulgaria de Sud, iu La aestu Sympozion eara discutati shi iu suntu bânâtori Armânj.
suntu grupa compactâ ca mutriti problemili ti anvitsarea a limbâ- 4. S-leagâ tu unâ axâ Balcanica treili
popul liber shi vecljiu di ljei Armânâ shi sculiili tu zona a tsentruri ti coordinatsie - Constantsa,
un chiro, di eta tutâ. muntsâlor Rodopi, iu ari posibilitãts s-
Sofia shi Scopija ta s-facâ unificatsie ti
Sutsatili armâneshtsâ suntu shapti: anveatsâ limba shi literatura a-noastrâ. metodica, cãrtsâ, programi ti anvitsarea
1.Tsentrul ti Limba shi Cultura Armâ- Pânâ tora noi Armânjlji di Bulgaria a limbâljei Armânâ. Aistâ Rezolutsii va-
neascâ, 2. Sutsata a Armânjlor avem tipusiti dzatsi cãrtsâ ti limba shi s hibâ sum mutriri ninti tu altu
"UNIREA" - fundatâ tu anlu 1894 literatura Armânâ. Aisti suntu:
Sofia, 3. Sutsata a Armânjlor - Dictsionar Armân -
Velingrad, 4. Sutsata a tinirlor Armânj Bulgar, Dictsionar Român
tu Bulgaria cu shedintsa Velingrad, 5. - Bulgar cu varianti pi
Sutsata Armâneascâ di Peshtera, 6. Armânâ, Italianâ,
Sutsata a Armânjlor - Dorcova, 7. Francezâ shi Spaniolâ,
Sutsata a Armânjlor - Dupnitsa. Gramatica ali Limba a
Protlu Sympozion ti problemili a Armânjlor, cari easte
Armânjlor tu Bulgaria shi Balcanlu eara aprucheatâ shi recoman-
tu 06-08 Ysmânciun 2002, Velingrad datâ di Consiliul ti ono-
shi Festivalu ti folclor armânescu eara mastica shi etnolingvi-
tu idyiul chiro la loclu "Tsigov cearc" stica la Academia Bulgarâ
aproapea di câsâbãlu Velingrad. a Shtiintsilor la sesia tu 21
Scupolu shi thema a Simpozionlui Martsu anlu 1996 shi easti
eara “Metodica shi anvitsarea a limbâ- metodica ti anvitsarea a li-
ljei armânâ, sculii armâneshtsâ, normi mbâljei Armânâ la sculiili
di carti ortografitsi, manuali shi dictsi- armâneshtsâ tu Velingrad,
onari shi congresuri ti limba shi cultura Peshtera shi Dupnitsa. Sympozion tu Bulgaria anlu 2003.
armâneascâ”. Dictsionar Roman - Bulgar - Aroman,
Festivalu folcloric armânescu
Aestu Simpozion shi Festival furâ Ghid de conversatsie pi limba Românâ La Festivalu ti folclor armânescu par-
organizati sum cumândusirea a Tsen- shi Armânâ, Istoria a Armânjlor - dao titsipari: Ansamblu ti cântitsi armâne-
trului ti Limba shi Cultura Armâneascâ pãrtsâ Saga "MOSCOPOLE" di Nida shtsa di Velingrad shi Rachitova “Cânti-
cu Prezidentul Prof. Dr. Mihai Vasile Boga - transpuneri pi bulgarâ, clu a nostru”, cumândusit di marli artis-
Hristu, Sutsata a Armânjlor "UNIREA" Antologhia Armâneascâ - dao pãrtsâ. tu shi muzicantu Arman - Nicola Cioli,
cu Prezidentu Toma Chiurkci shi Sutsa- Tipusim shi Frândza ti Limba shi Ansamblu ti folclor di Peshtera -
ta Armânjlor - Velingrad, cumândusitâ Cultura Armâneascâ ARMÂNLU di STEAOA, Ansamblu di Seres GHEOR-
di nicuchirlu a-nostru Vasil Ianachi. optu anj, cathi 3 meshi.
GAKIS OLYMPIOS, marea cântâtoarâ
Loarâ parti tuti Sutsatili armâneshtsâ Scupolu a nostru easti s-afirisim shi s- Armâna - Maria Zicova di Machedonia,
di Bulgaria shi di partea a oaspitslor aoa popularizãm limba a noastra ta s-poatâ Ansamblu FÂNTÂNA ditu hoara
eara celnitsli a Sutsatilor a Armânjlor di fumeljli shi gheneratsia cai va s-yinâ
Dorcova, cumândusit di Iorghi al Gushi
Machedonia, Gârtsia, România shi dupâ noi s-li ghiuvâseascâ shi s-li
Frantsa cari suntu: Doamna Vanghea hâriseascâ cu tinjia tsi u ahârdzescu. di Bulgaria. Tu soni, dicseara, era tsânut
Steryiu - Prezidenta a Sutsatâljei a scri- Prezidentul a Sutsatâljei UNIREA Spectacolu al I.L.Caragiale - "Lali Nida
itorlor shi a artishtsâlor Armânj di Toma Chiurkci deadi ti discutsie ti par- s-ampuliseashti cu strânghilj" a rejiser-
Scopje, Machedonia, Sutsata MBELA titsipantsâli aestâ lui armân Toma Enache shi tu rolji Kira
di Struga cu Prezidentul Vanghel - Aurica Piha shi Huzmicheara - Irina
REZOLUTSIE
Dunovschi, Sutsata armâneascâ GHEO- Paris. Deapoia eara un njic retsital di
RGAKIS OLYMPIOS di Seres, Gârtsia Adzâ, 7-li Ysmanciun 2002, Velingrad,
poezii armâneascâ la cari loarâ partitsi-
sum cumândusirea a Prezidentului noi Armânjlji reperezentantsâ a etniilor
pari cu sticurlji a lor Vanghea Steryu,
Mihali Nisios, Irina Paris - shef redactor armâneshtsâ di Bulgaria, Machedonia, Toma Enache, Vanghel Dunovschi,
a Sectsiiljei Armâneascâ - Radio România, Gârtsia shi Frantsa dupa di- Gordana Gotsevscha, Toma shi Nico
România Internatsional, Prezidentul a scutsiile la Sympozionlu cu problemili a
Chiurkci.
Sutsatâljei a Armânjlor di Frantsa, Armânjlor tu Balcan shi ligati di dimân-
Ianco Perifan. Di partea a guvernului darea 1333 a Parlamentului European Vruts Armanj,
Bulgar lo parti Dr. Mihail Ivanov - Noi, Armânjlji ditu Bulgaria nâ tuchim
LOM DETSIZIA:
Secretar a Consiliului ti Problemili a 1. Limba Armâneasca cai s-anveatsâ niheam cathi niheam, ama ma va s-
Etniilor, Consiliul di Ministri ali di fumelji tu clasile 2 - 8 s-intrâ tu pro- adutsemu cu giunamea shi cu gium-
Republica Bulgaria, shi di partea a bushi, ma nu ca tseara tu tâtseari!
gramlu di sculiile ashi cum suntu
guvernului Român - Secretarlu di stat Cu tinjie,
Domnu Doru Vasile Ionescu shi nomurli dati di Ministerli di anvit- Dumnidzã s-aveaglje armânamea,
Domnul Costica Canacheu - deputat tu sâmântu shi chivernisea di cari tsân. Nico Chiurkci
16 Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
Cu apuhia a Pânâyirlui a hoarâljei PÂNÂYIRLU A HOARÂLJEI Sâmbâta sh-Dumânica vârâ 500. Cafi
Hagilari diximù doauâ articoli ânyrâpsiti unù yini la pârintsâ shi ashi n-adunãmù
di Mariana Caciandoni-Budesh shi Chira HAGILARI 3-4 bârni. Easti multu musheatù
Iorgoveanu-Mantsu. Ti mushuteatsa di di Mariana Caciandoni-Budesh Sâmbâta sh-Dumânica; easti ti-anami
cumu furâ ânyrâpsiti li publicãmu doauli. sh-di tora shi-nclo va s-hibâ sh-ma
Veara tsi tricu, sh-prota au angâtanù di casili a lorù?
musheatù ti itia câ avemù Bisearicâ shi
Armânjlji ditù Ama unù omù din hoarâ ânji dzâsi câ nu
avemù nãdia câ aestu locù sâmtu va nâ
judetslu Tulcea hiu tu mâhâlãlu armânescu. Cumù nâ
aproachi ma multu unù di alantu.
s-hârsirâ di unù apruchemù di mesea a hoarâljei lucârli
Tutâ tinjia a mea ti bânâtorlji armânji
bairù di yiurtii s-alâxea: casi mushati, cu uboruri chis-
di Hagilari tsi mi arisi multu di multu,
tsi tinjisirâ horli chini. Sh-tu mesi di hoarâ bisearica, tsi
iu bâneadzâ Ar- aeshtsâ Armânji tsi s-minduirâ câ au unâ
pari câ ti cljeamâ sh-va ta s-tsâ spunâ câ
m â n j l j i : borgi ti hoara a lorù sh-ti pâpânjlji a lorù
oaminjlji ditù aestâ hoarâ suntu bunjlji
Camina, Tisti- tsi nâpoi cu 60 di anji lji-adusirâ tu aesti
crishtinji, cu frixi di Dumnidzã sh-cu
melu, Eschi- locuri. Putumù s-videmù multâ isihii pi
pisti tu suflitù. Bisearica poartâ hramlu
baba, Ceamurlia prosuplu a oaminjlorù. Tsi hârsits eara
ali Stâ-Marii sh-fu ayisitâ tu 29-li di
di Nsusù. aushlji din hoarâ câ puturâ sâ sh-veadâ
Yizmâciunù.
Vinjiri, 16-li di nipotslji shi strinipotslji, câ puturâ s-lu
Tu eta XX Armânjlji avurâ unâ taxirati
Agustu, vini avdâ Hrista Lupci tsi-lù criscurâ tu aestâ
Caduri fapti di Paul arada a hoarâljei multu greauâ. Sh-alâsarâ locurli di
hoarâ sh-tsi lâ spuni totna pritù cânticù
Agarici tu anlu 1987 daima shi s-mnutarâ Cadrilaterù iara
Hagilarea ta sâ câ nu lipseashti sâ-sh alasâ arãdzli sh-
dupâ Tratatlu di Craiova - Yizmâciunù
s-adunâ hiljlji a ljei. Cu mirachi s-turna- limba, câ nu lipseashti sâ-sh agâr-
1940 - sh-alâsarâ casili sh-fudzirâ
râ Armânjlji tsi fudzirâ ditù aestâ hoarâ sheascâ soia sh-hoara di iu fudzirâ. Ama
România. Vârâ 300 di fumelji di
ta sâ-sh aflâ isihia tsi u chirurâ di multu, cumù nu s-poati s-hibâ tuti buni
Armânji agiumsirâ Hagilarea, unâ hoarâ
atsea isihii tsi u avea tu suflitù atumtsea vidzumù shi ndoauâ lucri tsi nu para nâ
di Turtsâ, tsi avea casi di tuvli, apusi sh-
cându bâna tu hoara a lorù, alãturea unù arisirâ. Suntu ndoi Armânji tsi nu-sh
cu preaspâ. Ahurhirâ Armânjlji diznou
di alantu. Hrista Lupci, unù di hiljlji a azburãscu limba di dadâ; elji hârsinda-
ta sâ-sh adarâ casi. N-avea dip tsiva,
hoarâljei, deadunù cu pareia "Iholu", sh nipotslji pri limba româneascâ. Ma s-
mash ndauâ cãrutsi shi ndauâ oi. Eara
vru, ca pritù cânticù, s-anyeadzâ chirolu nu-lji nvitsats nipo-tslji a voshtsâ
multu oarfânji ama s-dânâsirâ Hagilari
chirutù, bana chirutâ. Tserlu mplinù di armâneashti tu crehta ilichii elji nu mata
ditù itia câ vidzurâ câmpuri mushati, cu
steali, liva tsi-adutsea chicuti di ploai, va s-anveatsâ vârâoarâ limba
virdeatsâ shi s-minduirâ câ suntu multu
chirolu niheamâ arcurosù ti pitritsea cu armâneascâ. Elji va s-agiungî oaminjlji
buni ti oili a lorù. Chirolu a comunis-
mintea tu muntsâlji a Pindului. Corlu s- ti-anami ma s-creascâ tu spiritù armâ-
molui fu multu greu sh-ti Armânjlji di
tindea pi 3-4 dipli iara tiniramea giuca nescu sh-limba armânea-scâ nu va-lji
Hagilarea ama elji arâvdarâ tuti lâetsli
cu sãltãneatsâ fârâ s-mindueascâ la ambudghiseascâ tu banâ.
cu caplu mutatù. Nu s-trapsirâ nâpoi di
altutsiva tuts deadunù bânãmù armânea- Armânjlji di Hagilari s-hârsirâ diznou
iuva: s-amisticarâ sh-alumtarâ tu cunus-
shti, bânamù atsea banâ tsi u chiremù. tu 29-li di Yizmâciunù cându ma multsâ
cuta alumtâ "Rezistentsa nord-Dobro-
Yiurtia a hoarâljei Hagilarea fu unâ preftsâ ayisirâ bisearica Stâ-Maria,
geanâ". Aroaua tsi uda cafi tahinimâ pir-
yiurtii ti tuts Armânjlji ti atsea câ la bisearicâ tsi fu adratâ cu pâradzlji dats
pirunili suntu lãcrinjli a Armânjlorù, a
aestu pânâyirù vinirâ Armânjlji di iutsi- di unù hiljù a hoarâljei. Numa a lui easti
Turtsâlorù, a Vâryarlorù, a Lipoveanj-
do. Fu unâ andamusi multu musheatâ, iu Teyea Sponti. Sh-lipseashti s-lomù
lorù tsi sh-deadirâ mâna unù cu alantu ta
Armânjlji tsi tricurâ unâ banâ mplinâ di urnechi di la aestu Armânù tsi agiutã cu
s-amintâ libertatea. Nai ma cunuscutslji
harauâ sh-tora suntu tu aushaticù pâradz ta s-mutâ unâ bisearicâ ahâtù di
Armânji di Hagilarea tsi alumtarâ tu
Hagilarea sh-adusirâ aminti di tutù tsi musheatâ. Cafi unù di noi lipseashti s-
"Rezistentsa" furâ: Spontea Gheorghe,
bânarâ: sh-buni shi arali. avemù tu suflitù atsea hoarâ armâneascâ
Mega Gheorghe, Masaca Gheorghe,
Hoara Hagilarea Uzum Tãnase.
tsi tsânù tru banâ miletea armâneascâ.
Cându nedz câtâ câsâbãlu Tulcea, ninti S-bâneadzâ Armânjlji di Hagilari!
Tu chirolu a comunismolui armasirâ
di intrata tu hoara Mihail Kogãlniceanu,
sh-fârâ bisearicâ. Tu aestâ hoarâ eara 2
pi partea di nastânga s-fatsi unâ cali, ca
biserits. Una câdzu tu anjlji 1945. PÂNÂYIRLU A HOARÂLJEI
di vârâ 4 Km, pi cari s-agiundzâ tu
Alantâ bisearicâ, pit anlu 1970 fu sur-
hoara Hagilari.
Di alargu s-veadi unâ bisearicâ albâ,
patâ di preftulù din hoarâ cari lâ tâxi a HAGILARI
Armânjlorù di Hagilari câ va s-adarâ di Chira Iorgoveanu-Mantsu
multu mari, tsi pari câ va s-agiungâ
unâ bisearicâ mushatâ. Adunã pâradz,
muntili Denistepe. Sh-ma s-hibâ ninga
surpã bisearica sh-deapoia fudzi cu tuts
tini unù omù ditù atseali locuri sh-va-lù Di-ndoi anj ahurhi România sâ s-facâ
pâradzlji…Armânjlji tricurâ anjlji
ântreghi tsiva di aestâ bisearicâ va tsâ pânâyiri tu hoarili armâneshtsâ ditu
multu greu ama elji arâvdarâ cu tinjii
zburascâ cu pirifanji di ea. Tu hoara Dobrogea...Tu aesti hoari vinirâ
tuti cripãrli. Lucrarâ sh-adrarâ casi
Hagilari avemù bisearicâ noauâ. Armânjlji aoa shi vârâ 60 di anj cându
musheati sh-pitricurâ ficiorlji la sculii
Dumnidzã sh-turnã fatsa câtâ noi sh-noi Cadrilaterlu s-turná la vâryari shi
sh-tsânurâ nai ma ghini adetsli. Tu chi-
putem tora s-nidzemù totna la bisearicâ Armânjlji agiumsirâ România. Shtimù
rolu ditù soni Armânjlji di Hagilari s-
ta s-nâ ncljinãmù a Lui. ghini câ Armânjlji furâ arâshi shi mutats
mutarâ tu câsâbãlu Tulcea. Antribai unù
Tu intrata a hoarâljei s-vedù casi ma ditu cubairlu-a lorù ditù Balcanj tra s-
bânâtorù di Hagilari câts Armânji suntu
psefti sh-mi ntrebù: Cumù, Armânjlji nu acatsâ locuri xeani, tsi nu furâ vârâoarâ
tora tu hoarâ sh-nji-apândâsi: "Tu mesi
suntu atselji oaminji lucrâtori tsi prota a lorù, cumù fu shi Cadrilaterlu. Fu unâ
di stâmânâ, psânji, ma multu aushi, ama